Ionela Costica

Suport de curs RMI - 1

REGIMURI VALUTARE SI ORGANIZAREA FINANCIARA

INTERNATIONALA
STRUCTURA:
1. SISTEMUL MONETAR INTERNATIONALE;
a. CONFERINTA MONETARA DE LA GENOVA
b. CONFERINTA DE LA BRETTON WOODS
c. ACORDUL DE LA WASHINGTON
d. CONFERINTA DE LA JAMAICA
2. FONDUL MONETAR INTERNATIONAL SI ROLUL ACESTUIA IN FUCNTIONAREA SMI
3. REGIMURI DE CURS DE SCHIMB

1. SISTEMUL MONETAR INTERNATIONAL

1.1. CONFERINTA MONETARA INTERNATIONALA DE LA GENOVA (ITALIA, 1922)
Sub impulsul acestei dezvoltri, n anul 1922, la Genova (Italia), se organizeaz prima Conferin monetar
internaional. Dezbaterile din cadrul acestei conferine au fost orientate in directia adoptarii unui nou etalon,
etalonului aur-devize (Gold Exchange Standard), etalon care sa reprezinte soluia ieirii din criza generat de
desfurarea primului rzboi mondial care afectase sistemele monetare ale rilor implicate n aceast
conflagraie. Aceasta recomandare a Conferintei de la Genova a vut ca efect accentuarea luptei dintre Marea
Britanie si SUA in ceea ce priveste detinerea suprematiei caetalon: aur lira sterlina sau aur dolar.

1.2. CONFERINTA MONETARA SI FINANCIARA A NATIUNILOR UNITE

-1944)

(BRETTON WOODS

Problema constituirii unui sistem monetar internaional a revenit n prim plan la Conferina monetara si
financiara a Naiunilor Unite desfurat la Bretton Woods (ntre 1 i 22 iulie 1944).
Principiile care au stat la baza funcionrii Sistemului Monetar Internaional au fost:
1. ASIGURAREA STABILITATII ETALONULUI MONETAR
2. ASIGURAREA FUNCTIONARII UNUI REGIM VALUTAR PE CURSURI DE SCHIMB FIXE
3. STATUTUL MONEDELOR TARILOR PARTICIPANTE DIN PUNCT DE VEDERE AL CONVERTIBILITATII.
4. CONSTITUREA REZERVELOR MONETARE OFICIALE
5. ASIGURAREA ECHILIBRULUI EXTERN
Realizarea acestor principii era supervizata de institutia creata cu acest prilej Fondul Monetar International.
Mutaiile structurale intervenite n anii 50 i 60 n domeniile economic, politic sau social au determinat
schimbri cantitative i calitative in planul activitatii financiar-monetare internationale, nenumarate fiind
articolele care au aratat de ce si cum a decazut Sistemul de la Bretton Wood
Smithsonian Agreement
Acordul
Acordulde
delalaWashington
Washington(SMITHSONIAN
(SMITHSONIANAGREEMENT
AGREEMENT))
aastabilit
stabilitinstaurarea
instaurareaunui
unuisistem
sistemde
depariti
paritiajustabile
ajustabilesub
subforma
formatunelului
tunelului
valutar;
valutar;
marjele
marjelede
defluctuaie
fluctuaieaacursurilor
cursurilorvalutare
valutareau
aufost
foststabilite
stabilitelalanivelul
nivelulde
de+/+/2,25%
2,25%(coridorul
(coridorulde
defluctuaie
fluctuaiefiind
fiindastfel
astfelde
de4,5%).
4,5%).

SUSPENDAREA
SUSPENDAREA
CONVERTIBILITII
CONVERTIBILITIIUSD
USDN
N
AUR
AUR

ocurile
ocurilepetroliere;
petroliere;
accentuarea
accentuareadeficitului
deficituluibalanei
balaneicomerciale
comerciale
aaSUA.
SUA.

Ionela Costica

Suport de curs RMI - 1

1.3. ABANDONAREA SISTEMULUI MONETAR DE LA BRETTON WOODS in 1976 prin conferinta de

la Kingston, Jamaica care prevedea:
- modificarea oficial a statutului aurului, prin aceasta abolindu-se fixitatea preurilor pentru aur;
- legalizarea principiului schimburilor flotante, n sensul c:
- statele membre ale FMI erau obligate s adopte politici macroeconomice care s conduc la
asigurarea stabilitii preurilor;
- referina la aur, n ceea ce privete paritatea monetar, era eliminat, aranjamentele
monetare generale viznd fie ataarea de DST, fie de o alt moned;
- FMI era obligat s supravegheze politicile valutare ale rilor membre;
- se impuneau aranjamente de schimb valutar stabile, dar ajustabile;
- marjele de fluctuaie erau stabilite la +/- 4,5%, acestea putnd fi modificate n funcie de
evoluiile economice, dar mai ales de dezechilibrele fundamentale din domeniul plilor.
- transformarea parial a FMI n organism de asisten.

2. FONDUL MONETAR INTERNATIONAL SI POZITIA ACESTUIA IN RELATII MONETARE

INTERNATIONALE
Fondul Monetar Internaional a luat nastere n urma Acordului de la Bretton Woods, mai precis la 29 decembrie
1945, cand 29 de tari au ratificat statutul acestuia.FMI si-a inceput efectiv sa functioneze din 1 martie 1947.
Formarea resurselor financiare ale Fondului are la baz, n principal, cota de participare aferent fiecrei ri
membre (185 de ri membre), la aceasta adugndu-se plile efectuate de aceleai ri. Toate aceste pli
sunt determinate de mrimea economic a rii i de puterea economic a acesteia (mergndu-se pe principiul
c rile mai puternice pltesc mai mult). Cotele de participare la constituirea resurselor FMI se determin ca
procent din PIB-ul fiecrei ri membre.
Cota astfel stabilit este format din:
- 25% -aur (pn n 1979); de la aceast dat locul aurului a fost preluat de DST sau alte valute forte.
- 75% - moneda naional.
Cota de participare a fiecrei ri membre la constituirea resurselor FMI evideniaz, mai departe relaiile
financiare i administrative ce se pot stabili ntre aceasta (ara membr) i Fond.
Astfel c, pe lng subscrierea la constituirea resurselor FMI, orice ar membr beneficiaz de:
- atribuirea unui numr de voturi care-i vor asigura ntr-o proporie mai mare sau mai mic dreptul de
decizie;
- acces la finanare nivelul anual al finanrii situndu-se ntre 100% din nivelul cotei i 300% cumulativ.
- alocri gratuite de DST, stabilite proporional cu nivelul cotei de participare la constituirea resurselor
fondului.
Pornind de aici, se poate afirma c Fondul Monetar Internaional principala instituie coordonatoare a SMI,
are drept obiective:
- stabilirea si mentinerea unui sistem de schimb monetar international bazat pe cursuri valutare stabile si,
implicit, promovarea cooperarii monetare internationale;
- asigurarea functionarii comertului internationale pe fondul eliminarii oricaror restrictii;
- apararea si promovarae expansiunii echilibrate a comertului si a productiei, avand in vedere, in acelasi
timp, si asigurarea unui grad ridicat de ocupare a fortei de munca;
- finanarea deficitelor temporare ale balanelor de pli ale rilor membre;
- coordonarea n plan guvernamental pentru adoptarea unei politici care s conduc la echilibrarea
balanelor de pli;
- acordarea de asisten tehnic n plan valutar;
- acordarea de credite pentru susinerea cursurilor valutare ale monedelor naionale;
- realizarea unei supravegheri ferme a politicilor valutare ale rilor membre;
- stabilirea unui sistem multilateral de pli ntre rile membre care s elimine, pe ct posibil, restriciile
valutare care influeneaz comerul internaional.
(conform statutului FMI: Article I of the Articles of Agreement sets out the IMF's main responsibilities:

promoting international monetary cooperation;

facilitating the expansion and balanced growth of international trade;
promoting exchange stability;
assisting in the establishment of a multilateral system of payments; and

Ionela Costica

Suport de curs RMI - 1

making its resources available (with adequate safeguards) to members experiencing balance of
payments difficulties.

2.2. ACTIVITATEA FONDULUI MONETAR INTERNATIONAL

A. OPERATIUNI CURENTE:
- TEHNICA TRAGERILOR
- TRANSA REZERVEI
B. ASITENTA FINANCIARA
n ceea ce privete asistena financiar propriu-zis a Fondului, pentru a putea analiza componentele politicii
de asisten financiar, FMI face distincie clar ntre natura deficitelor balanei de pli:
- din punct de vedere al perioadei de manifestare: temporare sau durabile (reversibile sau ireversibile);
- din punct de vedere al caracterului acestora: structurale sau conjuncturale.
Se evideniaz dou cazuri importante de finanare a deficitelor de balan de pli:
deficitele conjuncturale ce impun utilizarea de programe de stabilizare;
deficitele structurale i programele de ajustare.

STRUCTURA ASISTENEI FINANCIARE A FMI

Fondul Monetar Internaional realizeaz programe de finanare /creditare pe termen scurt i lung prin
intermediul unor:
- Mecanisme ordinare,
- Mecanisme speciale,
- Ajutor de urgen,
- Faciliti n favoarea rilor cu probleme.

2: REGIMURI DE CURS DE SCHIMB

Evolutia istorica a sistemului monetar international a demonstrat ca alegerea regimului optim de rata de
schimb s-a dovedit a afi o problema care inca nu a fost rezolvata la nivelul economiei mondiale. Conform
aprecierilor FMI, evolutiile regimurilor valutare de dupa 1970 (vezi Bubula & Itker-Robe [2002]) s-au cantonat in
doua directii:
- tari ce au adoptat cursuri valutare flotante (in crestere incepand din 1970);
- tari care au adoptat un regim valutar bazat pe ancorarea monedei.
Aceasta era structurarea FMI dupa abandonarea SMI de la Bretton Woods.
FMI evidentiiaza, in prezent trei grupe mari de regimuri de curs de schimb:
A. Regimuri bazate pe cursuri valutare fixe (asa numitele: HARD PEGS REGIMES);
B. Regimuri bazate pe cursuri valutare flotante (FLOATING REGIMES);
C. Regimuri intermediare (INTERMEDIATE REGIMES) (ce reprezinta, in fapt o combinatie a primelor
doua).

A. REGIMURI VALUTARE BAZATE PE CURSURI FIXE

1.

regimurile valutare ce nu dispun de un emitent de moneda

distinct, individual:

spre exemplu);

2.

regimuri valutare bazate pe moneda altui stat (dolarizarea,

uniunile monetare.
aranjamentele de forma consiliului monetar.

B. REGIMURI VALUTARE BAZATE PE CURSURI VALUTARE FLOTANTE

free floating
- managed free floating

C. REGIMURI VALUTARE INTERMEDIARE:

1) flotarea controlata stricta a cursului valutar (o valuta sau un cos de valute);

Ionela Costica

Suport de curs RMI - 1

2) ancorarea valutara (soft peg);

a) ancorarea fixa conventionala (conventional fixed pets)
b) crawling pegs
c) banda orizontala de variatie (horizontal band)
d) crawling band

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001

2000

1999

1998

1997

1996

1995

1994

1993

1992

1991

1990

Avand in vedere cazul Romaniei, Fondul Monetar International, a evidentiat evolutia regimurilor valutare
adoptate de autoritatea monetara in perioada de tranzitie:

Unde:
- 1 ancorare conventionala a cursului valutar fata de un cos de valute;
- 2 flotare adminstrata strict (tightly managed floating);
- 3 backward - looking crawling peg
- 4 - forward looking crawling peg
- 5 - forward loking crawling band
- 6 flotare administrata
- 7 flotare libera
Sursa: Bubula A, Otker-Robe, I. (2002) The evolution of exchange rate regimes since 1990: Evidence from de facto policies, IMF, WP
155.