Raport 2019 - SC Eol Energy Moldova SRL

RAPORT ANUAL DE MONITORIZARE A BIODIVERSITATII IN
TIMPUL FUNCTIONARII OBIECTIVULUI „PARC EOLIAN

MAHMUDIA 4 MW”
Perioada
Ianuarie - Decembrie 2019
ELABORATOR:
S.C. ENVIRO QUALITY CONCEPT S.R.L.
BENEFICIAR:
S.C. EOL ENERGY MOLDOVA S.R.L.
Raport anual de monitorizare a biodiversitatii in timpul functionarii obiectivului (Ian. – Dec. 2019)
„PARC EOLIAN MAHMUDIA 4 MW”, comuna Mahmudia, judetul Tulcea
RAPORT ANUAL DE MONITORIZARE A

BIODIVERSITATII
IN TIMPUL FUNCTIONARII OBIECTIVULUI
„PARC EOLIAN MAHMUDIA 4 MW”,
COMUNA MAHMUDIA, JUDETUL TULCEA
PERIOADA IANUARIE - DECEMBRIE 2019
BENEFICIAR: S.C. EOL ENERGY MOLDOVA S.R.L
ELABORATOR: S.C. ENVIRO QUALITY CONCEPT S.R.L
2020
Proprietate intelectuala
Acest material nu poate fi reprodus sau utilizat fara acordul scris al autorului
S.C. ENVIRO QUALITY CONCEPT S.R.L 1

CUPRINS
I. INTRODUCERE ..................................................................................................................................................6
I. 1. Scopul lucrarii .......................................................................................................................................6
I. 2. Obiectivele urmarite ............................................................................................................................6
II. SCURTA PREZENTARE A OBIECTIVULUI PENTRU CARE SE REALIZEAZA MONITORIZAREA ....7
III. ABORDARE PRACTICA A MONITORIZARII ............................................................................................10
III. 1. Graficul deplasarilor in teren .......................................................................................................... 10
III. 2. Metode de lucru utilizate in teren .................................................................................................. 12
III. 3. Echipa implicata in monitorizarea biodiversitatii ........................................................................... 15
III. 4. Dotari, echipamente de teren......................................................................................................... 15
IV. AVIFAUNA DIN PERIMETRUL OBIECTIVULUI SI A VECINATATII IMEDIATE ..............................16
IV. 1. Analiza sistematica a avifaunei ....................................................................................................... 16
IV. 2. Statutul de conservare al speciilor observate ................................................................................ 17
IV. 3. Aspecte privind biologia si ecologia speciilor de pasari identificate .............................................. 19
IV. 3.1. Dinamica fenologica a speciilor de pasari ....................................................................................23
IV. 3.2. Indicatori ecologici/structurali ai tabloului avifaunistic ...............................................................26
IV. 4. Etologia avifaunei in relatia cu turbinele eoliene si alte elemente ale parcului............................. 30
IV. 5. Rezultatele monitorizarii carcaselor de pasari ............................................................................... 41
V. CHIROPTERE ..................................................................................................................................................41
VI. REPTILE, AMFIBIENI ...................................................................................................................................41
VII. ALTE MAMIFERE ........................................................................................................................................41
VIII. IMPLICATIILE FUNCTIONARII OBIECTIVULUI ASUPRA FAUNEI (2019) ......................................43
IX. CONCLUZII GENERALE MONITORIZARE (Perioada 2014-2019) ...........................................................49

Data susţinerii Tipul de studii pentru

Tipul Certificatului
Nume şi date de contact ale interviului şi înscrierii protectia mediului pentru care
de înregistrare emis
PERSOANEI JURIDICE/ Loc Jud în Registrul National/ este înregistrată persoana
Nr. şi valabilitatea
PERSOANEI FIZICE Reînnoire certificat fizică/persoana juridică
Crt. acestuia
RM , RIM, BM, RA, RS, EA
Evaluare reînnoire Certificat de
04.12.2018 RM, RIM BM, EA înregistrare valabil 5
593
S.C. ENVIRO QUALITY Reînnoire certificat cu ani
CONCEPT S.R.L. Cta Cta data Certificat de
05.12.2018 RM, RIM BM, EA înregistrare Valabil
5 ani


Data susţinerii Tipul de studii pentru

Tipul Certificatului
Nume şi date de contact ale interviului şi înscrierii protectia mediului pentru care
de înregistrare emis
PERSOANEI JURIDICE/ Loc Jud în Registrul National/ este înregistrată persoana
Nr. PERSOANEI FIZICE Reînnoire certificat fizică/persoana juridică
şi valabilitatea
Crt. acestuia
RM , RIM, BM, RA, RS, EA
15.12.2009 Certificat de
Evaluare reînnoire RM şi EA înregistrare valabil 5
115
BELU (VASILE) 05.03.2015 ani
ANDREEA Cta Cta Reînnoire certificat cu Certificat de
data înregistrare Valabil
06.03.2015 RM şi EA 5 ani

I. INTRODUCERE
I. 1. Scopul lucrarii
Scopul lucrarii este acela de indeplinire a obligatiilor de monitorizare a
biodiversitatii si de raportare a concluziilor catre autoritatea de mediu. Astfel,
conditiile impuse prin Autorizatia de Mediu Nr. 8455/ 16.07.2012, revizuita in data
de 29.05.2017, privind monitorizarea biodiversitatii, pe care le abordeaza prezentul
raport sunt:
- „Implementarea programului de monitorizare pentru perioada de functionare
a obiectivului; monitorizarea se va realiza in acelasi timp si pentru o zona de
referinta invecinata parcului eolian neafectata de implementarea proiectului, in
scopul compararii celor doua situatii si concluzionarii efectelor functionarii parcului
asupra biodiversitatii locale si cu precadere asupra speciilor de fauna pentru care s-
au instituit ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe si ROSCI 0065
Delta Dunarii.
Se vor monitoriza cu precadere: speciile de pasari protejate prezentate in
Formularul Standard pentru ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe,
conform HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala
avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice Natura 2000 in Romania, cu
modificarile si completarile ulterioare; speciile de fauna pentru care a fost instituit
ROSCI0065Delta Dunarii, in conformitate cu Formularul Standard din Ord. nr.
1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de
importanta comunitara, ca parte integrata a retelei europene Natura 2000 in
Romania, cu modificarile si completarile ulterioare, specii ce pot ajunge pe
amplasament in vederea hranirii.”
I. 2. Obiectivele urmarite
Lucrarea de fata prezinta analiza observatiilor efectuate in al saselea an de
monitorizare a biodiversitatii, de la punerea in functiune a obiectivului „Parc Eolian
Mahmudia 4 MW”, comuna Mahmudia, beneficiar S.C. Eol Energy Moldova S.R.L.,
precum si metodologia de lucru din teren aplicata in vederea culegerii informatiilor
privind compozitia calitativa si cantitativa a faunei locale si evaluarea efectelor
generate de functionarea turbinelor eoliene asupra populatiilor speciilor de fauna, cu
accent asupra speciilor de pasari de interes prioritar.
Datele calitative si cantitative privind avifauna au fost colectate si evaluate din

prisma posibilelor tipuri de impact pe care le poate genera obiectivul analizat:
- pierderea habitatului de hranire si cuibarire prin indepartarea speciilor ca
urmare a prezentei si functionarii turbinelor eoliene,

- crearea efectului de bariera in ceea ce priveste desfasurarea fenomenului de

migratie sau pasaj,
- afectarea directa sau indirecta a comportamentului pasarilor,
- afectarea efectivelor ca urmare a coliziunii cu elementele turbinelor eoliene.
II. SCURTA PREZENTARE A OBIECTIVULUI PENTRU CARE SE

REALIZEAZA MONITORIZAREA
Parcul eolian este situat in judetul Tulcea, extravilanul comunei Mahmudia si
este alcatuit din 2 turbine (EOL 1 - V42873; EOL 2 - V42874).
Amplasarea turbinelor eoliene fata de localitati si principalele drumuri de acces
Instalatiile eoliene sunt amplasate intr-o zona de terenuri arabile, la sud de

localitatea Mahmudia si de DJ222C. Principalele tipuri de culturi agricole practicate
in zona, in anul 2019, au fost reprezentate de culturi mixte de graminee/cereale (grau,
orz, porumb) si floarea soarelui.
Turbinele sunt de tipul VESTAS V90 - 2 MW cu urmatoarele caracteristici
relevante in evaluarea riscului de coliziune al speciilor de avifauna si chiroptere:
- Diametru: 90 m
- Lungime pala: 45 m

- Inaltime turn: 105 m

- Viteza vantului necesara pornirii: 4 m/s
- Viteza vantului ce determina oprirea palelor: 25m/s
- Viteza de rotatie a rotorului: 6-16 rpm
Activitatea de productie energie electrica se desfasoara permanent, 24 de
ore/zi, 7 zile/saptamana, intreruperile fiind datorate variatiilor in regimul vantului si
perioadelor de interventie/mentenanta.
Localizare fata de Ariile protejate Natura 2000:
Turbinele eoliene sunt situate in afara ariilor protejate Natura 2000 la
urmatoarele distante aproximative fata de acestea:
- 1,6 km masurati in linie dreapta de la cea mai apropiata turbina (EOL2)
pana la ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe si
ROSCI0065 Delta Dunarii.
pana la ROSPA0052 Lacul Beibugeac;
pana la ROSPA 0009 Bestepe-Mahmudia;
Pozitionarea elementelor parcului eolian fata de Ariile protejate Natura 2000

Desi turbinele eoliene sunt situate in afara ariilor protejate, in evaluarea

efectelor asupra speciilor de avifauna si chiroptere, s-a pus accent pe speciile de
interes prioritar, avand in vedere:
- vecinatatea cu Situri de Protectie Avifaunistica (minim 1,6 km);
- interpunerea parcului eolian la nivel geografic intre luciile de apa (Lacurile
Independenta, Saratura, Beibugeac, Murighiol din est si Lacul Razim din sud, Bratul
Sfrantul Gheorghe la Nord );
- capacitatea de deplasare a speciilor
- existenta riscului de coliziune a indivizilor cu turbinele eoliene.

III. ABORDARE PRACTICA A MONITORIZARII

III. 1. Graficul deplasarilor in teren
Avifauna
Avand in vedere ca intervalul monitorizat cuprinde succesiunea tuturor
anotimpurilor (hiemal, prevernal, vernal, estival, serotinal si autumnal), in stabilirea
numarului de deplasari/luna s-au avut in vedere conditiile prevazute in Autorizatia de
Mediu precum si ecologia speciilor si incadrarea avifenologica in raport cu variatia
sezoniera. Astfel, prezentam mai jos perioadele active pentru categoriile monitorizate
si numarul de deplasari efectuate pentru inregistrarea observatiilor.
Calendarul monitorizarii pentru avifauna

Grafic aferent intregului an de monitorizare (2018)
Categorie
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
C
S
P
I
Nr. deplasari 2 2 4 4 4 2 2 4 4 4 2 2
Legenda
C - pasari cuibaritoare
S - pasari sedentare
P - pasari de pasaj
I - pasari care ierneaza
Perioada optima
Perioada favorabila
In lunile ianuarie, februarie, iunie, iulie, noiembrie si decembrie s-au alocat 2

deplasari/luna data fiind activitatea scazuta a avifaunei in corelare cu valoarea scazuta
a habitatelor din zona turbinelor eoliene. Avand in vedere importanta perioadelor
martie - mai, respectiv august - octombrie pentru efectuarea migratiei de
primavara/toamna, dar si pentru reproducerea speciilor s-au alocat doua deplasari
suplimentare, totalizand un numar de 4 deplasari/luna.
In alegerea zilelor de deplasare in teren s-a tinut cont de prognozele
meteorologice, astfel incat observatiile sa se realizeze in conditii similare, iar factorul
meteorologic sa nu influenteze in mod deosebit activitatea avifaunei. Asa cum reiese
din tabelul de mai jos, in sezoanele de toamna si de iarna monitorizarea s-a desfasurat
si pe parcursul unor zile cu ceata, vant puternic sau ploaie, cand activitatea pasarilor
este, in general, redusa, nefiind posibila evitarea acestor fenomene meteo.

Luna Data efectuarii Conditiile meteorologice

deplasarii pe teren
09.01.2019 Temperatura = -1 - 1 oC; Viteza vant: 19 km/h; Partial innorat;
Ianuarie
21.01.2019 Temperatura = 0 - 1 oC; Viteza vant: 27 km/h; Innorat;
08.02.2019 Temperatura = 2 oC; Viteza vant: 16 km/h; Innorat;
Februarie
21.02.2019 Temperatura = 10 - 11 oC; Viteza vant: 24 km/h; Partial innorat;
08.03.2019 Temperatura = 12 - 13 oC; Viteza vant: 19 km/h; Insorit;
15.03.2019 Temperatura = 8 - 10 oC; Viteza vant: 11 km/h; Predominant insorit;
Martie
22.03.2019 Temperatura = 13 - 16 oC; Viteza vant: 23 km/h; Predominant innorat;
Aprilie
19.04.2019 Temperatura = 12 - 15 oC; Viteza vant: 4 km/h; Innorat/Ploios;
10.05.2019 Temperatura = 12 - 14 oC; Viteza vant: 21 km/h;Predominant innorat;
17.05.2019 Temperatura = 9 - 12 oC; Viteza vant: 11 km/h;Predominant insorit;
Mai
31.05.2019 Temperatura = 26 - 29 oC; Viteza vant: 7 km/h;Insorit;
Iunie
Iulie
August
Septembrie
27.09.2019 Temperatura = 17 - 18 oC; Viteza vant: 10 km/h;Ploaie slaba;
04.10.2019 Temperatura = 10 - 12 oC; Viteza vant: 10 km/h;Ploaie slaba;
Octombrie
23.10.2019 Temperatura = 16 - 17 oC; Viteza vant: 3 km/h;Predominant noros;
30.10.2019 Temperatura = 10 - 11 oC; Viteza vant: 11 km/h; Predominant noros;
14.11.2019 Temperatura = 13 - 14 oC; Viteza vant: 7 km/h;Predominant noros;
Noiembrie
06.12.2019 Temperatura = -1 - 3 oC; Viteza vant: 18 km/h; Insorit;
Decembrie
13.12.2019 Temperatura = 8 - 10 oC; Viteza vant: 18 km/h; Innorat;
Mentionam faptul ca numarul maxim de deplasari/luna este cel prezentat in

calendarul monitorizarii pentru avifauna, celelalte categorii faunistice prezentate mai
jos fiind investigate in cadrul deplasarilor pentru avifauna, din lunile corespunzatoare
de activitate ale speciilor de fauna.

Chiroptere
Pentru chiroptere s-a luat in considerare intervalul de activitate al acestora, in
functie de ecologia speciilor care ies din hibernare cel mai devreme si intra in
hibernare cel mai tarziu. Astfel deplasarile pentru analizarea ultrasunetelor au fost
efectuate dimineata inainte de rasarit (pe lumina crepusculara).
Reptile, amfibieni
Intervalul corespunzator monitorizarii este perioada martie - octombrie,
observatiile efectuandu-se in acelasi timp cu cele pentru avifauna.
Alte specii de mamifere

Speciile de mamifere de talie mare au putut fi observate pe parcursul intregului
interval, insa pentru speciile de talie mica precum Spermophillus citellus, s-a acordat
atentie deosebita, ca urmare a importantei din punct de vedere conservativ si a rolului
ecologic jucat de aceasta, ca sursa de hrana pentru rapitoare.
III. 2. Metode de lucru utilizate in teren

Metodologia de lucru utilizata in teren a presupus stransa corelare cu scopul si
obiectivul monitorizarii, urmarindu-se in final evaluarea impactului prezentei si
functionarii turbinelor eoliene asupra elementelor de fauna, in special asupra
avifaunei, considerata cea mai sensibila fata de acest tip de obiectiv.
Pentru alegerea zilelor de observare s-a incercat sa se tina cont de
uniformitatea conditiilor meteo prognozate, si pe cat posibil corelarea din acest punct
de vedere a intregului calendar de monitorizare.
Avifauna
Metodele de lucru in teren au fost alese functie de scopul observatiilor, astfel:
- Pentru inregistrarea speciilor in pasaj/migratie de primavara/toamna s-a ales
metoda Punctului fix-favorabil (Vantage Points), ce presupune stationarea
observatorului intr-un punct din cadrul zonei analizate, ce asigura o buna vizibilitate
asupra terenului de jur imprejur. Pentru acoperirea zonei studiate, avand in vedere si
dispunerea obiectivului pe un teren relativ plat, s-a ales un punct de observatii
pozitionat pe drumul industrial ce face accesul spre cele doua turbine si spre cariera
de piatra, ilustrat in harta de mai jos cu urmatoarele coordonate:
Punct de observare: 45°03’46.88” N/ 29°04’51.97” E

Ilustrarea punctului de observare fata de EOL1 si EOL2
- Pentru observarea speciilor de pasari si pentru analiza efectivelor, s-a

aplicat metoda punctului fix combinat cu deplasarea pe transecte locale. Punctele fixe
au fost reprezentate de zonele aferente fiecarui turn al turbinei eoliene, iar transectele
locale au fost realizate intre cele doua turbine eoliene.
- Aspectele care tin de comportamentul speciilor au fost notate ori de
cate ori a fost cazul, in timpul tuturor vizitelor in teren si au acoperit toate tipurile de
habitate din cadrul parcului. Observatiile s-au realizat inclusiv de la nivelul drumului
de acces din cadrul parcului, data fiind prezenta speciilor arbustive si a vegetatiei
ruderale. Pentru evaluarea datelor calitative si cantitative din zona de interes s-a
analizat si o zona martor din afara acesteia, care prezinta conditii similare de habitat,
exceptand prezenta turbinelor eoliene.
- Pentru analiza strigiformelor s-au realizat observatii nocturne, in
timpul observatiilor efectuate pentru chiroptere.
- In ceea ce priveste monitorizarea carcaselor de pasari si lilieci
mentionam faptul ca procedura de lucru din teren presupune realizarea de observatii
directe asupra zonelor adiacente turnului, cu ocazia fiecarei deplasari a membrilor
EQC. Carcasele identificate in teren fac obiectul unei Notificari transmise catre
Autoritatea de Mediu precum si unei analize in cadrul Laboratorului Sanitar -

Veterinar si pentru Siguranta Alimentelor, astfel incat sa se poata stabili cu exactitate

daca exista relatie de cauzalitate intre functionarea turbinelor parcului eolian si
eventualele mortalitati ale exemplarelor de lilieci. Protocolul de lucru EQC tine cont
de metodele recomandate in Ghidurile din strainatate (Ex: "Post-Construction Bat
and Bird Mortality Survey Guidelines for Wind Farm Development in New
Brunswick, Canada; Fish and Wildlife, Oct 2011").
"Protocolul de lucru EQC" practicat in teren in

vederea cautarii si analizarii eventualelor carcase de pasari si
lilieci urmare a coliziunii cu turbinele eoliene presupune
deplasarea simultana a 2 persoane, sau a unei singure
persoane, in spirala, pornind de la baza turbinei eoliene catre
exterior, pana la atingerea razei de 80 m (aproximativ 1/2 din
inaltimea totala a turbinei). Intre observatori se pastreaza o
distanta cuprinsa in intervalul 5-10 m, functie de vizibilitatea
din teren, inaltimea vegetatiei (culturilor). In cazul in care
observatiile se realizeaza de catre o singura persoana, distanta
dintre traseele in spirala efectuate in jurul turnului este tot de
5-10 m. In functie de prezenta sau absenta culturilor si de
Schema Protocol de lucru EQC
vizibilitatea din teren, distanta dintre spirale poate creste.
- Pentru incadrarea taxonomica a exemplarelor observate s-au utilizat

echipamentele de teren (lunete, aparate foto, binoclu), exemplarele fiind identificate
si notate la fata locului sau necesitand, dupa caz, analize ulterioare pe baza
determinatoarelor de specialitate (SVENSSON L./2009: „Collins Bird Guide - 2nd
edition, 2010”; BRUUN B., DELIN H., SVENSSON L./ 2009: Determinator ilustrat
Pasarile din Romania si Europa; SOR/2016: Pasarile din Romania - Determinator
ilustrat”).
Subliniem faptul ca in acceptiunea echipei de monitorizare, cu experienta

in elaborarea de studii pentru protectia mediului, observarea comportamentului
pasarilor fata de turbinele eoliene si inventarierea carcaselor reprezinta aspecte
de importanta majora in vederea identificarii in situ a impactului produs de
prezenta si functionarea turbinelor eoliene. Pe de alta parte, evolutia numerica
de la an la an a efectivelor locale de pasari poate da indicii despre existenta unui
efect de indepartare al acestora, insa va necesita o corelare stransa cu conditiile
de mediu local/zonal/regional si chiar cu alte elemente de impact importante la
aceleasi nivele de referinta.
Chiroptere
Pentru detectarea chiropterelor s-a utilizat dispozitivul BAT BOX DUET, ce
permite ascultarea/inregistarea ultrasunetelor, astfel incat acestea sa poata fi analizate
ulterior cu ajutorul softurilor de specialitate („Bat Scan 9”).

Reptile, amfibieni, alte specii de mamifere

In cadrul transectelor efectuate pentru monitorizarea avifaunei, s-au efectuat si
observatii asupra speciilor de reptile, amfibieni si mamifere (exceptand chiropterele).
III. 3. Echipa implicata in monitorizarea biodiversitatii

S.C. Enviro Quality Concept S.R.L., este atestata de catre Ministerul Mediului
pentru elaborarea urmatoarelor tipuri de studii pentru protectia mediului: RM, RIM,
BM, EA.
Echipa din cadrul societatii implicata direct in monitorizarea biodiversitatii este
formata din persoane de specialitate dupa cum urmeaza:
- Biolog BELU (Vasile) Andreea, persoana inscrisa in Registrul National al
Elaboratorilor de Studii pentru Protectia Mediului pentru elaborarea RM si EA
- Ecolog RADU Stefan Robert persoana inscrisa in Registrul National al
Elaboratorilor de Studii pentru Protectia Mediului pentru elaborarea RM si EA
- Biolog MARTIN Mihaela-Cristina
- Ecolog VASILE Cristina
- Ecolog GARIP Dragos Ciprian
III. 4. Dotari, echipamente de teren

In dotarea echipei de monitorizare se afla urmatoarele echipamente, utilizate in
scopul monitorizarii speciilor de fauna:
- GPS Garmin 62s

- Detector lilieci - Bat Box Duet
- Luneta Yukon 10X100
- Luneta MEADE MULTI-COATED OPTICS 60 AZ-D
- Binoclu NIKON 24X AP101001
- Binoclu NIKON Monarch 5 12X42x WP
- Binoclu NIKON Monarch 12X42x WP
- Sistem comunicare la distanta MOTOROLA T5720
- Aparat foto DSLR Sony Alpha 200, 10,2 MP
- Obiectiv SONY Alpha, zoom 75-300
- Aparat foto Canon SX500 IS 16 MP
- Aparat foto compact Sony, 14,1 MP
- Aparat foto compact Samsung HD 16,1 MP
- Aparat foto compact Nikon HD
- Aparat foto Canon SX430IS
- Aparat foto DSLR Nikon D3400
- Obiective Nikon 55 - 85 mm, 55 - 300 mm

IV. AVIFAUNA DIN PERIMETRUL OBIECTIVULUI SI A

VECINATATII IMEDIATE
IV. 1. Analiza sistematica a avifaunei
Lista speciilor de avifauna identificate pe parcursul monitorizarii cuprinde un

numar de 36 de specii, repartizate la 11 ordine si 20 de familii. Cel mai bine
reprezentat este ordinul Passeriformes cu 21 specii.
Nr crt Denumire stiintifica - Denumire populara Familia Ordinul

1 Alauda arvensis - Ciocarlie de camp Alaudidae Passeriformes
2 Anser albifrons - Garlita mare Anatidae Anseriformes
3 Anser anser - Gasca de vara Anatidae Anseriformes
4 Anthus campestris - Fasa de camp Motacillidae Passeriformes
5 Buteo buteo - Sorecar comun Accipitridae Accipitriformes
6 Calandrella brachydactyla - Ciocarlie de stol Alaudidae Passeriformes
7 Carduelis carduelis - Sticlete Fringillidae Passeriformes
8 Ciconia ciconia - Barza Ciconiidae Ciconiiformes
9 Circus aeruginosus - Erete de stuf Accipitridae Accipitriformes
10 Columba livia domestica - Porumbel de casa Columbidae Columbiformes
11 Coracias garrulus - Dumbraveanca Coraciidae Coraciiformes
12 Corvus corone cornix - Cioara griva Corvidae Passeriformes
13 Corvus frugilegus - Cioara de semanatura Corvidae Passeriformes
14 Corvus monedula - Stancuta Corvidae Passeriformes
15 Emberiza calandra - Presura sura Emberizidae Passeriformes
16 Emberiza citrinella - Presura galbena Emberizidae Passeriformes
17 Falco tinnunculus - Vanturel rosu Falconidae Falconiformes
18 Falco vespertinus - Vanturel de seara Falconidae Falconiformes
19 Fringilla coelebs - Cinteza Fringillidae Passeriformes
20 Galerida cristata - Ciocarlan Alaudidae Passeriformes
21 Haliaeetus albicilla - Codalb Accipitridae Accipitriformes
22 Hirundo rustica - Randunica Hirundinidae Passeriformes
23 Lanius collurio - Sfrancioc rosiatic Laniidae Passeriformes
24 Larus cachinnans - Pescarus pontic Laridae Charadriiformes
25 Melanocorypha calandra - Ciocarlie de baragan Alaudidae Passeriformes
26 Merops apiaster - Prigorie Meropidae Coraciiformes
27 Motacilla alba - Codobatura alba Motacillidae Passeriformes
28 Motacilla flava - Codobatura galbena Motacillidae Passeriformes
29 Oenanthe oenanthe - Pietrar sur Muscicapidae Passeriformes
30 Passer domesticus - Vrabie de casa Passeridae Passeriformes
31 Passer montanus - Vrabie de camp Passeridae Passeriformes
32 Pelecanus onocrotalus - Pelican comun Pelecanidae Pelecaniformes
33 Pica pica - Cotofana Corvidae Passeriformes
34 Streptopelia decaocto - Gugustiuc Columbidae Columbiformes
35 Sturnus vulgaris - Graur Sturnidae Passeriformes
36 Upupa epops - Pupaza Upupidae Coraciiformes

3% 8%
Accipitriformes
5%
3% Anseriformes
3%
6% Charadriiformes
Ciconiiformes
Columbiformes
8% Coraciiformes
58%
Falconiformes
6%
Passeriformes
Pelecaniformes
Ponderea ordinelor sistematice in alcatuirea avifaunei
IV. 2. Statutul de conservare al speciilor observate
Prezentam in cele ce urmeaza statutul de conservare al speciilor identificate pe

parcursul intervalului ianuarie - decembrie 2019, corelat cu prezenta acestora in
Formularele Standard ale SPA Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe, SPA
Bestepe-Mahmudia si SPA Lacul Beibugeac (cele mai apropiate Situri de Protectie
Avifaunistica fata de obiectivul analizat):
Prezenta in FS la cap. 3.2. (doar Anexa I -

DIRECTIVA 2009/147/CE) al:
Nr OUG Categorie SPA Delta SPA SPA Lacul
Denumire stiintifica Dunarii si Bestepe- Beibugeac
crt 57/2007 IUCN
Complexul Mahmudia
Razim-Sinoe
1 Alauda arvensis Anexa 5C LC - - -
2 Anser albifrons Anexa 5C, 5E LC - - +
3 Anser anser Anexa 5C, 5E LC - - -
4 Anthus campestris Anexa 3 LC + + -
5 Buteo buteo - LC - - -
6 Calandrella brachydactyla Anexa 3 LC - + -
7 Carduelis carduelis Anexa 4B LC - - -
8 Ciconia ciconia Anexa 3 LC + + +
9 Circus aeruginosus Anexa 3 LC + + +
10 Columba livia domestica - LC - - -
11 Coracias garrulus Anexa 3 NT + + +
12 Corvus corone cornix Anexa 5C LC - - -
13 Corvus frugilegus Anexa 5C LC - - -
14 Corvus monedula Anexa 5C LC - - -
15 Emberiza calandra Anexa 4B LC - - -
16 Emberiza citrinella - LC - - -
17 Falco tinnunculus Anexa 4B LC - - -
18 Falco vespertinus Anexa 3 NT + + +

19 Fringilla coelebs - LC - - -
20 Galerida cristata - LC - - -
21 Haliaeetus albicilla Anexa 3 LC + + +
22 Hirundo rustica - LC - - -
23 Lanius collurio Anexa 3 LC + + -
24 Larus cachinnans - LC - - -
25 Melanocorypha calandra Anexa 3 LC + + -
26 Merops apiaster Anexa 4B LC + + -
27 Motacilla alba Anexa 4B LC - - -
28 Motacilla flava Anexa 4B LC - - -
29 Oenanthe oenanthe - LC - - -
30 Passer domesticus - LC - - -
31 Passer montanus - LC - - -
32 Pelecanus onocrotalus Anexa 3 LC + - -
33 Pica pica Anexa 5C LC - - -
34 Streptopelia decaocto Anexa 5C LC - - -
35 Sturnus vulgaris Anexa 5C LC - - -
36 Upupa epops Anexa 4B LC - - -
Legenda:
OUG 57/2007:
- ANEXA 3 - SPECII de plante si de animale a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare si a ariilor de
protectie speciala avifaunistica
- ANEXA 4 A - SPECII DE INTERES COMUNITAR - Specii de animale si de plante care necesita o protectie stricta
- ANEXA 4 B - SPECII DE INTERES NATIONAL- Specii de animale si de plante care necesita o protectie stricta
- ANEXA 5 A - SPECII DE INTERES COMUNITAR - Specii de plante si de animale de interes comunitar, cu exceptia speciilor de
pasari, a caror prelevare din natura si exploatare fac obiectul masurilor de management
- ANEXA 5 B - SPECII DE ANIMALE DE INTERES NATIONAL ale caror prelevare din natura si exploatare fac obiectul
masurilor de management
- ANEXA 5 C - SPECII DE INTERES COMUNITAR a caror vanatoare este permisa
- ANEXA 5 D - SPECII DE PASARI DE INTERES COMUNITAR - a caror comercializare este permisa
- ANEXA 5 E - SPECII DE PASARI DE INTERES COMUNITAR - a caror comercializare este permisa în conditii speciale
CATEGORIE IUCN (International Union for Conservation of Nature and Natural Resources):
Disparute (EX); Disparute în salbaticie (EW); Critic periclitate (CR); Periclitate (EN); Vulnerabile (VU); Aproape amenintate (NT);
Nepericlitate (LC); Date insuficiente (DD); Neevaluate (NE)
- Cap. 3.2. din FS SPA Natura 2000 - Specii prevazute la Articolul 4 din Directiva 2009/147/CE, specii enumerate în
anexa II la Directiva 92/43/CEE si evaluarea sitului în ceea ce le priveste
- Articolul 4 din Directiva 2009/147/CE (Anexa I la Directiva 92/43/CEE) - specii care constituie obiectul unor măsuri
speciale de conservare a habitatelor acestora pentru a li se asigura supraviețuirea și reproducerea în aria de răspândire.
În acest context, se ține seama de următoarele specii de păsări: (a) specii pe cale de dispariție; (b) specii vulnerabile la
anumite schimbări ale habitatului lor; (c) specii considerate rare din cauza efectivului redus al populațiilor sau a
distribuției locale limitate; (d) alte specii care necesită o atenție specială din cauza naturii specifice a habitatului lor.

Avand in vedere categoriile de clasificare ale speciilor conform Listei Rosii

IUCN, evidentiate in tabelul de mai sus, in teritoriul investigat se prezinta urmatoarea
situatie:
- 2 specii dintre cele 36 identificate sunt incluse in categoria NT - specii
aproape amenintate cu disparitia la nivel mondial: Coracias garrulus, Falco
vespertinus;
- 34 specii sunt nepericlitate la nivel international;
Ponderea categoriilor IUCN in care se

incadreaza speciile identificate
6%
LC
NT
94%
Conform OUG 57/2007 cu modificarile si completarile ulterioare, 10 dintre

speciile identificate necesita desemnarea ariilor de protectie avifaunistica (fiind
incluse in Formularele Standard ale SPA Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe
si/sau SPA Bestepe-Mahmudia si/sau SPA Lacul Beibugeac), 7 sunt specii de interes
national care necesita o protectie stricta, 9 sunt specii de interes comunitar a caror
vanatoare este permisa si alte 10 specii nu sunt incluse in Ordonanta de Urgenta. 2
dintre speciile de interes comunitar a caror vanatoare este permisa (Anser albifrons,
Anser anser) intra si in categoria speciilor de interes comunitar a caror comercializare
este permisa in conditii speciale, incadrandu-se concomitent in anexele 5C si 5E la
OUG 57/2007.
IV. 3. Aspecte privind biologia si ecologia speciilor de pasari

identificate
Prezentam in tabelul de mai jos numarul de indivizi din fiecare specie, observat
la nivelul fiecarui turn, cu ocazia deplasarilor alocate pentru fiecare dintre cele 12
luni de monitorizare:

Raport anual de monitorizare a biodiversitatii in timpul functionarii (Ianuarie - Decembrie 2019) „PARC EOLIAN MAHMUDIA 4 MW”, comuna Mahmudia, judetul Tulcea
Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie
Denumire
stiintifica
1 2 1 2 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 1 2 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 1 2
Alauda arvensis 0 0 0 0 0 5 0 7 12 8 10 25 9 35 13 5 3 0 6 4 0 0 5 0 4 3 12 19 25 5 0 0 0 0 0 0
Anser albifrons 58 125 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 250 4 0 85 0 0 0 0 0
Anser anser 11 55 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 300 9 0 55 0 0 0 0 0
Anthus
campestris
0 0 0 0 0 0 0 4 0 9 0 6 2 0 2 0 3 1 0 0 2 1 0 0 11 0 6 0 2 0 0 0 0 0 0 0
Buteo buteo 0 0 0 0 0 1 0 0 1 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0
Calandrella
brachydactyla
0 0 0 0 0 0 6 19 0 11 14 5 7 0 9 0 0 0 4 6 0 7 0 0 13 8 19 4 25 6 0 0 0 0 0 0
Carduelis
carduelis
0 4 0 0 5 0 11 0 0 3 5 0 0 0 3 0 0 4 0 0 0 0 0 0 0 8 0 0 3 0 2 0 0 0 0 0
Ciconia ciconia 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Circus
aeruginosus
0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0
Columba livia
domestica
0 0 0 12 0 0 9 0 0 15 0 0 0 0 0 0 7 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 13 0 0 8 0 0 0 0 0
Coracias
garrulus
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 4 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0
Corvus corone
cornix
3 30 0 6 0 5 22 0 6 0 0 0 0 2 3 0 0 3 3 0 0 0 0 7 0 17 0 25 35 0 12 18 0 45 5 12
Corvus
frugilegus
0 25 0 18 0 30 36 0 44 71 11 7 10 5 6 5 0 9 0 5 0 0 0 7 0 32 3 7 45 0 18 15 3 0 9 37
Corvus
monedula
0 7 0 0 2 0 0 0 0 12 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 4 0 0 0 2 0 0 0 0 0 0
Emberiza
calandra
0 0 0 0 0 7 0 0 12 0 5 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 6 0 9 0 13 0 4 0 0 0 0 0
Emberiza
citrinella
0 0 0 0 5 0 7 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 8 0 0 0 0 0 0 0 0
Falco
tinnunculus
0 0 0 0 0 0 1 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 1 0 0 2 0 0 0 1 0 0 0
Falco
vespertinus
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2 0 0 0 0 0 0 0 0
Fringilla coelebs 3 0 12 0 7 0 10 0 0 0 0 3 0 0 0 0 0 0 4 0 0 0 0 0 0 0 22 0 0 12 0 0 0 5 0 0
Galerida cristata 0 0 0 0 0 0 3 0 1 0 0 0 0 0 0 1 0 2 0 0 0 0 0 0 0 0 1 3 0 2 0 5 0 0 0 0

Raport anual de monitorizare a biodiversitatii in timpul functionarii (Ianuarie - Decembrie 2019) „PARC EOLIAN MAHMUDIA 4 MW”, comuna Mahmudia, judetul Tulcea
Haliaeetus
albicilla
0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Hirundo rustica 0 0 0 0 0 0 0 2 0 5 0 3 4 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2 3 0 4 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Lanius collurio 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2 0 0 1 1 0 0 0 0 0 0 0 1 0 2 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Larus
cachinnans
0 0 0 0 8 0 2 0 13 47 8 12 0 7 4 0 3 0 5 0 0 0 0 0 0 2 0 35 7 0 22 15 0 0 0 0
Melanocorypha
calandra
0 5 3 7 0 12 8 15 9 26 13 7 11 8 5 0 4 9 0 5 0 0 0 0 9 15 18 21 5 30 19 7 14 5 0 0
Merops apiaster 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Motacilla alba 0 0 0 0 0 0 12 6 0 10 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 7 0 35 0 0 0 0 0 0 0
Motacilla flava 0 0 0 0 0 0 3 0 0 0 8 0 3 6 0 5 0 0 0 6 0 0 0 11 0 0 0 0 2 0 0 0 0 0 0 0
Oenanthe
oenanthe
0 0 0 0 0 0 0 0 0 3 2 0 4 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 2 0 2 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Passer
domesticus
0 0 5 3 12 0 9 5 3 19 7 0 9 11 5 3 6 8 2 0 2 0 4 0 9 6 0 11 7 3 21 12 3 5 0 0
Passer montanus 0 12 0 10 15 10 18 6 9 5 17 9 7 11 11 8 10 7 15 0 5 0 2 0 15 12 0 14 19 6 11 0 30 0 17 0
Pelecanus
onocrotalus
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 150 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Pica pica 0 1 1 0 1 0 3 2 0 1 0 2 3 0 2 1 0 5 1 0 1 0 0 0 4 0 2 0 3 0 1 1 0 0 0 0
Streptopelia
decaocto
0 0 0 0 0 4 10 0 0 3 0 0 0 0 0 0 0 8 0 3 7 5 0 0 0 0 0 0 7 0 3 0 5 0 0 0
Sturnus vulgaris 0 0 0 400 0 0 300 0 0 0 230 0 0 0 9 100 0 0 0 0 0 0 0 0 0 250 0 56 40 0 0 0 0 100 0 0
Upupa epops 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Legenda: Oaspeti de iarna Oaspeti de vara Sedentari / Partial migratori

Raport anual de monitorizare a biodiversitatii in timpul functionarii (Ianuarie - Decembrie 2019)
Structura, distributia si dinamica speciilor de pasari identificate la nivelul

parcului eolian Mahmudia sunt influentate in mod direct atat de caracteristicile fizico-
geografice ale zonei amplasamentului (pozitia geografica, topografia, geologia,
caracteristici climatice si hidrografice) cat si de tipul habitatelor existente.
In acest sens precizam faptul ca parcul eolian este situat intr-o zona cu terenuri
plate, destinate exploatarii agricole, inconjurata de suprafete acvatice la nord (Bratul
Sfantul Gheorghe), sud (Lacul Razim) si est (Lacurile Murighiol, Independenta,
Saratura, Beibugeac, Murighiol).
Astfel, tabloul avifaunistic relativ saracacios este dominat de specii de pasari
care se regasesc constant in zonele agricole dobrogene, remarcandu-se speciile
sedentare (Sturnus vulgaris, Corvus frugilegus, Passer montanus, Melanocorypha
calandra, Corvus corone cornix, Passer domesticus, Larus cachinnans) si specii
oaspete de vara (Alauda arvensis, Calandrella brachydactyla, Motacilla alba). Cele
mai multe dintre aceste specii de pasari utilizeaza terenurile agricole pentru cuibarire,
adapost, hranire ori pentru odihna. In plus, au fost observate si pasari de prada diurne
stand la panda pe diverse structuri fixe din cadrul parcului eolian sau planand (Falco
sp., Buteo buteo).
In plus, urmare a interpunerii amplasamentului intre zone umede, au fost
observate specii de pasari strans legate de mediile acvatice precum: Anser anser,
Anser albifrons, Pelecanus onocrotalus, dar si Circus aeruginosus si Haliaeetus
albicilla.
Eretele de stuf, garlita mare si gasca de vara folosesc terenurile agricole
(inclusiv cel aferent zonei studiate) pentru hranire sau pasaj. De asemenea, zona
parcului eolian este tranzitata de catre pelicani, traseele de zbor locale inregistrandu-
se intre zonele de cuibarire si/sau hranire de la nivelul zonelor umede mentionate mai
sus.

Pozitionarea turbinelor fata de zonele umede
Amplasamentul parcului eolian face parte din arealul de hranire al speciilor

rapitoare: Buteo buteo, Circus aeruginosus, Falco tinnunculus si Falco vespertinus,
specii observate pe parcursul tuturor celor 6 ani de monitorizare. Tot in vederea
hranirii au fost observate si exemplare de Falco vespertinus si Haliaeetus albicilla,
insa acestea fiind observate mult mai rar.
IV. 3.1. Dinamica fenologica a speciilor de pasari

Nr crt Denumire stiintifica- Denumire populara Grupa avifenologica Cuibarit Regim trofic
Nr. cuiburi
1 Alauda arvensis - Ciocarlie de camp OV 2-3 INS
2 Anser albifrons - Garlita mare OI - INS
3 Anser anser - Gasca de vara PM - VEG
4 Anthus campestris - Fasa de camp OV - INS
5 Buteo buteo - Sorecar comun S - PR
6 Calandrella brachydactyla - Ciocarlie de stol OV 1-2 INS
7 Carduelis carduelis - Sticlete S - MIXT
8 Ciconia ciconia - Barza OV - ZOO
9 Circus aeruginosus - Erete de stuf OV, RI - PR
10 Columba livia domestica - Porumbel de casa S - VEG
11 Coracias garrulus - Dumbraveanca OV - INS
12 Corvus corone cornix - Cioara griva S - MIXT

13 Corvus frugilegus - Cioara de semanatura S - MIXT

14 Corvus monedula - Stancuta S - MIXT
15 Emberiza calandra - Presura sura PM - INS
16 Emberiza citrinella - Presura galbena S - VEG
17 Falco tinnunculus - Vanturel rosu PM - PR
18 Falco vespertinus - Vanturel de seara OV - ZOO
19 Fringilla coelebs - Cinteza PM - MIXT
20 Galerida cristata - Ciocarlan S - INS
21 Haliaeetus albicilla - Codalb S - PR
22 Hirundo rustica - Randunica OV - INS
23 Lanius collurio - Sfrancioc rosiatic OV - INS
24 Larus cachinnans - Pescarus pontic S - MIXT
25 Melanocorypha calandra - Ciocarlie de baragan PM 3-4 INS
26 Merops apiaster - Prigorie OV - INS
27 Motacilla alba - Codobatura alba OV - INS
28 Motacilla flava - Codobatura galbena OV - INS
29 Oenanthe oenanthe - Pietrar sur OV - INS
30 Passer domesticus - Vrabie de casa S - MIXT
31 Passer montanus - Vrabie de camp S - MIXT
32 Pelecanus onocrotalus - Pelican comun OV - ZOO
33 Pica pica - Cotofana S - ZOO
34 Streptopelia decaocto - Gugustiuc S - VEG
35 Sturnus vulgaris - Graur S - MIXT
36 Upupa epops - Pupaza OV - INS
Legenda:
INS – specie insectivora; MIXT – specie omnivora: ZOO – specie zoofaga care se hraneste cu diverse nevertebrate,
nespecializate pentru un anumit grup de prazi; VEG – specie vegetariana; PR – specie pradatoare
CATEGORIA AVIFENOLOGICA
OV – oaspete de vara (sosesc pe teritoriul tarii noastre pentru reproducere)
OI – oaspete de iarna (sosesc pe teritoriul tarii noastre pentru iernat)
RI – rar iarna
PM – partial migrator
Ac – accidental (specii ce pot fi observate in mod exceptional, majoritatea avand arealul raspandirii foarte indepartat, iar
aparitia lor este mai mult intamplatoare)
P – pasaj (specii ce pot fi observate numai in timpul migratiei lor spre siturile de cuibarit – primavara, sau spre
teritoriile de iernat – toamna, fara a avea reprezentanti cuibaritori)
E – eratic (specii observate in afara perioadei de cuibarit, fie in cautarea hranei, fie cu ocazia unor deplasari in afara
limitelor lor obisnuite de raspandire)
S – sedentar (specii a caror prezenta este semnalata in toate lunile anului)
Contorizarea cuiburilor s-a realizat intr-un perimetru ce include cercurile cu

raza de 80 m din jurul fiecarui turn, precum si proximitatea drumului de acces dintre
turbine.
Din punct de vedere al regimului trofic, se observa faptul ca cele mai multe
dintre speciile identificate au regim de hranire mixt si insectivor:

MIXT
25%
INS
42%
PR
11%
ZOO
11% VEG
11%
Redarea grafica a categoriilor trofice in care se incadreaza speciile identificate
Regimul de hrana al speciilor din cadrul tabloului avifaunistic aferent parcului

prezinta importanta in cazul de fata, avand in vedere faptul ca rotatia culturilor este
un factor ce poate influenta semnificativ compozitia calitativa a avifaunei de la
an la an, independent de prezenta/functionarea turbinelor eoliene.
Din punct de vedere al apartenentei fenologice, speciile inventariate pe

parcursul monitorizarii au fost incadrate in 4 categorii fenologice:
Categorie fenologica Numar %
Sedentare 15 40
Partial-migratoare 5 13
Oaspeti de vara 15 39
Oaspeti de iarna 1 8
8%
40%
39%
13%
Sedentare Partial-migratoare Oaspeti de vara Oaspeti de iarna
Redarea grafica a distributiei fenologice a avifaunei

IV. 3.2. Indicatori ecologici/structurali ai tabloului avifaunistic

Analiza indicatorilor ecologici/ structurali s-a realizat plecand de la scopul
acestei monitorizari - analiza impactului provocat de prezenta si functionarea
turbinelor eoliene in special asupra pasarilor. S-a dovedit eficienta (in atingerea
scopului) o raportare a indicatorilor ecologici la elementul antropic posibil
generator de impact.
Aceasta raportare la elementul posibil generator de impact (turbinele), in
detrimentul unei raportari la suprafata totala a parcului eolian, conduce la un
grad ridicat de obiectivism in ceea ce priveste comparatiile si analizele efectuate
pentru parcul eolian studiat cu urmatoarele perioade de monitorizare, si chiar
raportarea la alte parcuri eoliene situate in zone cu conditii de biotop si
biocenoza diferite. In caz contrar, datele obtinute la nivelul intregului perimetru
al parcului ar fi condus la concluzii vagi care nu oglindesc impactul efectiv, in
situ, al turbinelor eoliene.
Subliniem astfel faptul ca acesti indici s-au calculat urmarind strict scopul
monitorizarii si au semnificatie doar atunci cand se compara cu alte valori ale
indicilor, care au fost calculate prin aceleasi metode.
Efectivul mediu
- Inregistrarea datelor cantitative privind numarul indivizilor s-a realizat prin
numararea exemplarelor apartinand fiecarei specii, din fiecare punct de prelevare a
datelor. Prin cumularea datelor obtinute in fiecare deplasare rezulta efectivul
brut/cumulat, iar prin raportarea la numarul de deplasari efectuate (in functie de
perioadele de maxima activitate pentru fiecare specie) rezulta efectivele medii
observate pe deplasare pentru fiecare specie in parte.
Em= Eb/n
Em – Efectiv mediu; Eb – Efectiv brut, n= numar total de deplasari efectuate in
perioada in care specia este activa (tinandu-se cont de dinamica fenologica)
Abundenta relativa - exprima in procente raportul dintre Efectivul mediu

calculat pentru fiecare specie in parte si suma Efectivelor medii calculate pentru
speciile cu fenologie similara.
A=Em/N x 100
unde: A = abundenta relativa (în %); Em = efectiv mediu pentru fiecare specie in
parte; N = suma Efectivelor medii ale speciilor cu fenologie similara

Frecventa - cu care este intalnita o specie in decursul probelor (zilelor de

observatii).
Acest indicator exprima continuitatea unei specii intr-un anumit teritoriu.
Utilizata in exprimarea procentuala a ponderii deplasarilor (probelor) in care
se intalneste o anumita specie in raport cu numarul total de deplasari efectuate, luand
in calcul perioada fenologica corespunzatoare.
F=p/P x 100
F- frecventa cu care este intalnita o specie in decursul probelor (zilelor de
observatii).
p- numarul de probe cu specia cautata (numarul deplasarilor in care a fost
observata specia)
P- numarul tuturor probelor/deplasarilor (ca numar de probe s-au luat in
considerare deplasarile in care ar fi putut fi observata specia conform dinamicii
fenologice)
In functie de valoarea constantei in probe, speciile se pot imparti in
urmatoarele categorii:
C1 – specii accidentale – prezente in 1 - 25% din probe
C2 – specii accesorii – prezente in 25,1 - 50% din probe
C3 – specii constante – prezente in 50,1 - 75% din probe
C4 – specii euconstante – prezente in 75,1 - 100% din probe
Indici ecologici/structurali calculati pentru speciile oaspete de vara

(intervalul martie/aprilie/mai - septembrie/octombrie)
Denumire stiintifica Efective cumulate Efective medii Abundenta relativa % Frecventa %
Alauda arvensis 215 7.67 26.61 71.42

Anthus campestris 49 2.041 7.07 50
Calandrella brachydactyla 163 5.82 20.18 57.14
Ciconia ciconia 2 0.08 0.28 8.33
Circus aeruginosus 4 0.14 0.49 14.28
Coracias garrulus 5 0.31 1.08 12.5
Falco vespertinus 2 0.1 0.34 5
Hirundo rustica 23 1.15 3.98 35
Lanius collurio 7 0.35 1.21 25
Merops apiaster 4 0.2 0.69 15
Motacilla alba 70 2.5 8.66 17.85
Motacilla flava 44 2.2 7.62 40
Oenanthe oenanthe 15 0.75 2.6 35
Pelecanus onocrotalus 150 5.35 18.56 3.57
Upupa epops 4 0.16 0.57 12.5

28
26
24
22
20
18
16
14
12
10
8
6
4
2
0
Redare grafica a abundentei speciilor oaspeti de vara
100
95
90
85
80
75
70
65
60
55
50
45
40
35
30
25
20
15
10
5
0
Redare grafica a frecventei speciilor oaspeti de vara
Din graficul de mai sus reiese faptul ca dintre speciile oaspeti de vara se
evidentiaza 2 specii constante (Alauda arvensis si Calandrella brachydactyla), 4
specii accesorii (Anthus campestris, Hirundo rustica, Motacilla flava si Oenanthe
oenanthe) si 9 specii accidentale (Ciconia ciconia, Circus aeruginosus, Coracias
garrulus, Falco vespertinus,Lanius collurio, Merops apiaster, Motacilla alba,
Pelecanus onocrotalus si Upupa epops).
Avand in vedere pe de-o parte numarul mare al oaspetilor de vara din totalul
speciilor observate, iar pe de alta parte valorile frecventei si efectivele medii ridicate
concluzionam faptul ca speciile cu vulnerabilitate ridicata in ceea ce priveste riscul
de coliziune sunt: Alauda arvensis, Calandrella brachydactyla.

Constanta speciilor Ciconia ciconia, Circus aeruginosus, Coracias garrulus,

Falco vespertinus,Lanius collurio, Merops apiaster, Motacilla alba, Pelecanus
onocrotalus si Upupa epops coroborata cu efectivele medii obtinute denota rolul
redus al zonei pentru cuibarire/hranire si utilizarea ocazionala a acesteia pentru
efectuarea zborurilor locale de la/ la habitatele specifice.
Indici ecologici/structurali calculati pentru speciile oaspete de iarna

(ianuarie – martie/aprilie, septembrie/noiembrie - decembrie)
Denumire stiintifica Efective brute Efective medii Abundenta relativa % Frecventa %
Anser albifrons 523 21,79 99,99 25
Indici ecologici/structurali calculati pentru speciile partial-migratoare si sedentare (ianuarie - decembrie)

Denumire stiintifica Efective brute Efective medii Abundenta relativa % Frecventa %
Anser anser 430 11.94 10.68 13.88

Buteo buteo 4 0.11 0.1 11.11
Carduelis carduelis 48 1.33 1.19 27.77
Columba livia domestica 64 1.77 1.59 16.66
Corvus corone cornix 259 7.19 6.43 52.77
Corvus frugilegus 458 12.72 11.37 66.66
Corvus monedula 27 0.75 0.67 13.88
Emberiza calandra 56 1.55 1.39 19.44
Emberiza citrinella 20 0.55 0.49 8.33
Falco tinnunculus 7 0.19 0.17 16.66
Fringilla coelebs 78 2.16 1.93 25
Galerida cristata 18 0.5 0.44 22.22
Haliaeetus albicilla 1 0.03 0.02 2.77
Larus cachinnans 190 5.27 4.72 41.66
Melanocorypha calandra 290 8.05 7.2 72.22
Passer domesticus 190 5.28 4.72 72.22
Passer montanus 311 8.64 7.72 75
Pica pica 35 0.97 0.87 50
Streptopelia decaocto 55 1.53 1.36 27.77
Sturnus vulgaris 1485 41.25 36.88 25
38
36
34
32
30
28
26
24
22
20
18
16
14
12
10
8
6
4
2
0
Redare grafica a abundentei speciilor sedentare

100
95
90
85
80
75
70
65
60
55
50
45
40
35
30
25
20
15
10
5
0
Redare grafica a frecventei speciilor sedentare
Interpretand graficul de mai sus reiese faptul ca, dintre speciile sedentare si
cele partial-migratoare, 5 specii sunt constante (Corvus corone cornix, Corvus
frugilegus, Melanocorypha calandra, Passer domesticus, Passer montanus), 4 specii
accesorii (Carduelis carduelis, Larus cachinnans, Pica pica, Streptopelia decaocto),
11 specii accidentale (Anser anser, Buteo buteo, Columba livia domestica, Corvus
monedula, Emberiza calandra, Emberiza citrinella, Falco tinnunculus, Fringilla
coelebs, Galerida cristata, Haliaeetus albicilla, Sturnus vulgaris).
IV. 4. Etologia avifaunei in relatia cu turbinele eoliene si alte

elemente ale parcului
Precizam faptul ca pe parcursul celui de-al saselea an de monitorizare nu au

avut loc interventii importante asupra integritatii parcului eolian, astfel incat
conditiile in care s-a realizat monitorizarea au fost similare celor din anii precedenti,
iar analiza evolutiei calitative si cantitative a avifaunei s-a realizat strict prin prisma
efectelor generate de functionarea turbinelor eoliene sau de factorii naturali.
In perioada monitorizata, colectivul de specialitate a observat comportamentul
speciilor de pasari raportat in special la elementul generator de impact, respectiv
rotorul turbinei cuprins intre 50 m si 150 m inaltime. Asadar, in ceea ce priveste
evaluarea riscului de coliziune, s-a tinut cont de inaltimea si frecventa zborurilor,
conform graficului de mai jos:

Legenda intervale de zbor

a - zona de siguranta, sub raza de actiune a palelor;
b - in raza de actiune a palelor;
c - zona de siguranta, peste raza de actiune a palelor.
In tabelul de mai jos este reprezentata distributia speciilor de avifauna

observate la nivelul parcului eolian in functie de inaltimea la care au fost reperate, in
comparatie cu intervalele de zbor prezentate in graficul anterior:
Nr crt Denumire stiintifica - Denumire populara Inaltime frecventa de zbor fata de

rotor
a b c
1 Alauda arvensis – Ciocarlie de camp
2 Anser albifrons - Garlita mare
3 Anser anser - Gasca de vara
4 Anthus campestris - Fasa de camp
5 Buteo buteo - Sorecar comun
6 Calandrella brachydactyla - Ciocarlie de stol
7 Carduelis carduelis - Sticlete
8 Ciconia ciconia - Barza
9 Circus aeruginosus - Erete de stuf
10 Columba livia domestica - Porumbel de casa
11 Coracias garrulus - Dumbraveanca
12 Corvus corone cornix - Cioara griva
13 Corvus frugilegus - Cioara de semanatura
14 Corvus monedula - Stancuta
15 Emberiza calandra - Presura sura
16 Emberiza citrinella - Presura galbena
17 Falco tinnunculus - Vanturel rosu
18 Falco vespertinus - Vanturel de seara
19 Fringilla coelebs - Cinteza
20 Galerida cristata - Ciocarlan
21 Haliaeetus albicilla – Codalb
22 Hirundo rustica - Randunica
23 Lanius collurio - Sfrancioc rosiatic
24 Larus cachinnans - Pescarus pontic
25 Melanocorypha calandra - Ciocarlie de baragan
26 Merops apiaster - Prigorie
27 Motacilla alba - Codobatura alba
28 Motacilla flava - Codobatura galbena
29 Oenanthe oenanthe - Pietrar sur
30 Passer domesticus - Vrabie de casa
31 Passer montanus - Vrabie de camp

32 Pelecanus onocrotalus - Pelican comun

33 Pica pica - Cotofana
34 Streptopelia decaocto - Gugustiuc
35 Sturnus vulgaris - Graur
36 Upupa epops - Pupaza
Astfel, zona de siguranta este situata in afara razei de actiune a palelor (a-sub
raza de actiune a palelor, c-peste raza de actiune a palelor), cea mai importanta in
evaluarea riscului de coliziune fiind zona situata in raza de actiune a acestora (b-
intervalul 50m-150m). Dupa cum se poate observa in tabelul de mai sus, speciile a
caror inaltime frecventa de zbor este in zona de siguranta, sub raza de actiune a
palelor, au cea mai mare pondere . In raza de actiune a palelor au fost semnalate:
pasari de talie mica precum Alauda arvensis, Anthus campestris, Calandrella
brachydactyla - oaspeti de vara al caror zbor s-a situat in zona de risc in perioada de
initiere in zbor a juvenililor (aprilie - iunie); pasari de talie mai mare, oportuniste
(ciori, pescarusi) observate in zboruri locale, in cautarea hranei; pasari rapitoare
(vanturel, sorecar comun, erete de stuf) - observate izolat, zborul acestora
intersectand intervalul de inaltime similar razei actiune a palelor turbinelor eoliene
odata cu finalizarea recoltarii culturilor agricole, fapt ce determina o vizibilitate mai
mare asupra terenurilor si a surselor de hrana.
In ceea ce priveste etologia avifaunei in relatia cu turbinele eoliene si alte
elemente ale parcului (inaltime de zbor sau grad de apropiere), s-a observat un
comportament caracteristic fiecarei specii de avifauna in parte.
In ceea ce priveste speciile de pasari caracteristice habitatelor agricole in care
se afla situat parcul eolian Mahmudia (ex: Alauda arvensis, Anthus campestris,
Calandrella brachydactyla, Emberiza calandra, Galerida cristata, Lanius collurio,
Melanochorypha calandra), echipa de monitorizare nu a observat un comportament
aparte fata de prezenta elementelor parcului eolian (turnuri cu pale, drumuri de acces,
platforme de mentenanta, punct de conexiune). De asemenea, in general, zborul
acestora s-a inregistrat in zona de siguranta, sub raza de actiune a palelor, cu exceptia
speciilor oaspeti de vara (Alauda arvensis, Anthus campestris, Calandrella
brachydactyla), care au fost observate inclusiv in zona de risc, in special in perioada
de initiere in zbor a juvenililor (aprilie - iunie).
Mentionam faptul ca, tinand strict cont de zona parcului eolian, nu s-au
observat stoluri cu efective importante de indivizi in migratie, ci mai degraba grupuri
restranse de 10-15 indivizi desprinsi probabil din traseele secundare de migratie din
vecinatatea parcului eolian. Acest lucru se datoreaza si suprafetei mici a parcului
eolian fata de dimensiunile la care se desfasoara si trebuie raportat/observat
fenomenul migratiei. Desi zborul oaspetilor de vara a intersectat uneori zona de
actiune a palelor ca nivel de inaltime, nu s-au inregistrat coliziuni.

Atat vrabiile de camp, cat si cele de casa sunt prezente obisnuite pentru zona
parcului eolian, fiind observate in cadrul a peste 70% din totalul deplasarilor. Intrucat
au un caracter gregar, au fost surprinse cel mai adesea grupuri de 5-12 indivizi de
Passer domesticus, respectiv 10-15 indivizi de Passer montanus, deplasandu-se pe
distante scurte, in zona parcului eolian, manifestand interes cu precadere pentru
vegetatia arboricola situata pe marginea drumului de acces catre exploatarea miniera
din sudul parcului eolian (S.C. MIN-EST S.A.) sau pentru vegetatia ruderala care
margineste drumul dintre cele doua turbine eoliene. In doua instante diferite au fost
observate aglomerari de pana la 21 de indivizi de Passer domesticus si pana la 30 de
exemplare de Passer montanus. Datorita traseelor scurte efectuate, inaltimea de zbor
este in general redusa, desfasurandu-se sub zona de actiune a palelor, la nivelul
vegetatiei.
Cu o frecventa de peste 70% au fost observate si speciile Melanocorypha
calandra (specie partial migratoare) si Alauda arvensis (oaspete de vara), habitatul
preferat de acestea fiind cel oferit de terenurile agricole, zona unde isi amenajeaza si
cuiburile.
O frecventa de peste 60% a inregistrat specia Corvus frugilegus, pasare
oportunista observata in grupuri numeroase in special in perioada de insamantare a
terenurilor agricole si de culegere a recoltei.
Cu o frecventa de peste 50% au fost observate speciile Calandrella
brachydactyla, Anthus campestris (oaspeti de vara), Corvus corone cornix si Pica
pica (specii sedentare, oportuniste).
Speciile de pasari oportuniste (Corvus sp., Larus cachinnans, Pica pica) au fost
observate in cele mai variate situatii: pe terenurile agricole din proximitatea celor
doua turbine eoliene in cautare de hrana, efectuand zboruri atat in zona de siguranta,
cat in cea de actiune a palelor, dar si odihnindu-se in cadrul vegetatiei arboricole, a
liniilor si a stalpilor de tensiune electrica. In perioada lucrarilor agricole densitatea
exemplarelor acestor specii tinde sa creasca, cea mai mare densitate a acestora fiind
observata in lunile de primavara si toamna.
Din punct de vedere numeric, graurii (Sturnus vulgaris) au inregistrat cea mai
mare prezenta, remarcandu-se in lunile februarie si martie stoluri de pana la 400 de
indivizi. De asemenea, grupuri formate din 40 si pana la 250 de indivizi au fost
observate si in deplasari din lunile aprilie, mai, septembrie, octombrie si noiembrie.
Este de mentionat insa faptul ca in intervalul iunie-august si in lunile ianuarie si
decembrie prezenta speciei nu a fost semnalata.
Exemplarele reprezentante ale familiei Motacillidae au fost observate deseori
in cautarea hranei la nivelul culturilor agricole situate in zona amplasamentului, dar si
efectuand zboruri scurte, rapide, in zona de siguranta, sub raza de actiune a palelor;
riscul teoretic de coliziune al acestora este mai ridicat in perioada migratiilor de

primavara si toamna, insa, la nivelul zonei studiate nu au fost identificate stoluri

numeroase de migratie. Intr-o singura deplasare, de la inceputul lunii octombrie, au
fost observate cumulat 35 de exemplare de codobatura alba, acestea poposind la
nivelul solului sau executand zboruri scurte in grupuri razlete alcatuite din 5-10
indivizi.
Reprezentanti ai speciilor Hirundo rustica, Lanius collurio, Oenanthe oenanthe
(oaspeti de vara), Carduelis carduelis, Emberiza calandra sau Emberiza citrinella
(partial migratoare/sedentare) au fost observati cel mai frecvent la nivelul vegetatiei
ce margineste drumul de acces catre cariera de piatra, in zbor, sau poposind la nivelul
structurilor fixe din zona (stalpi si cabluri de electricitate, banda de transport a
pietrei).
Exemplare de Fringilla coelebs au fost observate executand zboruri scurte si
poposind pe terenurile agricole sau la nivelul vegetatiei lemnoase, in general in
grupuri de 10-12 indivizi si cu o frecventa mai mare in intervalele februarie-martie si
septembrie-octombrie.
Riscul de coliziune este scazut si in cazul speciilor Columba livia domestica si
Streptopelia decaocto, deoarece terenurile agricole din zona turbinelor eoliene nu le
sunt indispensabile pentru hranire, acest aspect reiesind si din faptul ca cele doua
specii nu au fost observate in mod constant in teren. Desi exemplarele cuibaresc in
localitatile din vecinatatea parcului eolian (ex: comunele Mahmudia si Bestepe), in
afara perioadei de reproducere acestea efectueaza zboruri locale pe terenurile arabile
din vecinatate, asa cum este si cazul amplasamentului parcului eolian, in vederea
hranirii. Zborurile au loc la mica inaltime si vizeaza in general acele terenuri asupra
carora s-au efectuat recent lucrari agricole.
Prezenta exemplarelor de Coracias garrulus (dumbraveanca) a fost inregistrata
in cadrul a doar doua deplasari din lunile iunie (4 exemplare) si septembrie (1
exemplar). Dumbravencele au fost zarite la nivelul structurilor fixe existente - stalpi
electrici, cabluri electrice, punct de conexiune. Terenurile agricole din zona turbinelor
nu reprezinta habitate caracteristice acestei specii, fiind astfel traversate in timpul
efectuarii traseelor locale de zbor inspre/dinspre cariera de piatra din sudul parcului
eolian si habitatele forestiere sau acvatice din vecinatate, ce asigura conditii prielnice
pentru cuibarire si hranire. Avand in vedere regimul de hrana insectivor ce presupune
urmarirea prazii de pe structuri fixe sau zboruri joase, aproape de nivelul vegetatiei la
care se regaseste sursa de hrana, riscul de coliziune se apreciaza a fi redus pentru
aceasta specie.
Dintre speciile caracteristice mediului acvatic, care folosesc ocazional habitate
terestre pentru odihna sau hranire, mentionam specia Ciconia ciconia (barza alba).
Doua exemplare solitare au fost observate in cadrul a doua deplasari din lunile martie
si septembrie traversand in zbor arealul parcului eolian. Desi inaltimea zborului

acestora s-a situat in intervalul de 100-150 m, deci la intaltimea de risc, pericolul unei
coliziuni a fost preintampinat, berzele evitand zona apropiata turbinelor eoliene.
Activitatea anseriformelor (Anser albifrons si Anser anser) a fost remarcata in
anul 2019 cu ocazia a 5 dintre deplasarile efectuate in lunile ianuarie, septembrie si
octombrie. Exemplarele au fost in general observate in zbor, la distante considerabile
fata de obiectivul monitorizat, neexistand riscul unei coliziuni cu palele turbinelor.
Prezenta anseriformelor a fost remarcata in cadrul ambelor deplasari din luna
ianuarie, in stoluri alcatuite din 70-180 de indivizi. In septembrie au fost observate
stoluri importante din punct de vedere numeric, insumand pana la 500-550 de
indivizi, iar in octombrie au fost remarcate exemplare in cadrul a 2 deplasari, in
grupuri/stoluri de 13 si respectiv 140 de indivizi.
Exemplarele speciei Pelecanus onocrotalus au fost identificate in cadrul unei
singure deplasari din luna august. A fost observat un stol alcatuit din 150 de indivizi
planand la mare inaltime (250-300 m) si la o distanta mare fata de pozitia turbinelor
eoliene (mai mult de 500 m).
Avand in vedere observatiile inregistrate asupra inaltimii de zbor a speciei de
pelican comun, se evidentiaza faptul ca exemplarele au fost surprinse la inaltimi cu
mult peste intervalul de actiune a palelor si la mare distanta fata de vecinatatea
imediata a turbinelor, astfel fiind eliminata existenta unui risc real de coliziune.
Pentru speciile de talie mare (Ciconia ciconia, Anser sp., Pelecanus
onocrotalus), se apreciaza din observatiile efectuate faptul ca riscul de coliziune este
scazut in timpul migratiei de primavara si toamna, urmare a inaltimii mari la care se
desfasoara acest fenomen si mai crescut in cazul efectuarii zborurilor locale pentru
hranire.
In cazul majoritatii speciilor de pasari rapitoare identificate in zona
monitorizata (Buteo buteo, Circus aeruginosus, Falco tinnunculus, Falco
vespertinus), riscul teoretic de producere a coliziunilor creste odata cu finalizarea
recoltarii culturilor agricole, care determina o vizibilitate mai mare asupra terenurilor
si a surselor de hrana, si implicit cresterea inaltimii de zbor de la care pot detecta
hrana, aceasta intersectand si zona de actiune a palelor. Pe de alta parte, riscul de
coliziune este scazut cand inaltimea si gradul de acoperire al culturilor obliga pasarile
sa vaneze mai aproape de nivelul solului, sub raza de actiune a palelor.
Din punct de vedere al frecventei, speciile Falco tinnunculus (16,66%) si
Circus aeruginosus (14,28%) se afla in fruntea clasamentului frecventei pasarilor
rapitoare, aspect in stransa corelare cu perioada de activitate restransa intre lunile
martie-octombrie a eretelui de stuf (C. aeruginosus), acesta fiind oaspete de vara pe
teritoriul tarii noastre. Cele doua specii au fost observate in diverse ipostaze -
stationand la nivelul terenurilor agricole sau a structurilor fixe din preajma parcului
eolian, survoland regiunea, pandindu-si prada in zbor stationar sau plonjand dupa

prada. Cele doua specii au fost observate foarte rar executand zboruri in intervalul de
actiune a palelor turbinelor eoliene (insa nu in imediata vecinatate a palelor), cel mai
adesea inaltimea acestora situandu-se sub intervalul de risc de coliziune. De altfel, o
carcateristica a genului Circus este executarea zborului de vanatoare la inaltimi de
pana la 6 m.
Fiindu-i remarcata prezenta pe parcursul a 4 deplasari diferite in perioada
martie-mai si in luna octombrie, specia Buteo buteo (sorecar comun) a inregistrat o
frecventa de 11,11%, exemplarele fiind observate executand zboruri la inaltimi
variate, atat sub cat si deasupra razei de actiune a palelor turbinelor. In cazurile in
care exemplarele au fost observate survoland arealul monitorizat la inaltimi cuprinse
intre 50-150 m si incadrandu-se astfel in intervalul de risc de coliziune cu palele
turbinelor, zborul nu s-a desfasurat in imediata apropiere a turbinelor.
In cadrul unei deplasari din luna aprilie a fost observat un exemplar de
Haliaeetus albicilla (codalb) survoland terenurile agricole din zona monitorizata la
inaltimi cuprense intre 50-250 m. Acesta a fost urmarit pe intreaga durata a deplasarii
si nu a fost observat intrand in raza de actiune a palelor turbinelor eoliene.
Din punct de vedere al frecventei, toate speciile de rapitore observate in cadrul
perimetrului studiat se incadreaza in categoria speciilor accidentale (frecventa mai
mica de 25%). Astfel, riscul de coliziune cu palele turbinelor poate fi considerat a fi
unul scazut, aceasta concluzie fiind coraborata si de lipsa din apropierea turbinelor a
structurilor fixe inalte, necesare identificarii prazii pentru unele dintre aceste specii.

Imagini surprinse in timpul deplasarilor in teren
(1) Anthus campestris la nivelul platformei sau terenurilor agricole si (2) Emberiza citrinella stationand in
arboretul adiacent drumului catre cariera
(1) Circus aeruginosus si (2) Buteo buteo in zbor specific la joasa inaltime tranzitand terenurile agricole
adiacente turbinelor in cautarea hranei

(1) Fringilla coelebs si (3) Lanius collurio la nivelul arborilor adiacenti drumului catre cariera; (2) Coracias
garrulus stationand pe punctul de conexiune
(1) Corvus frugilegus si (2)Corvus corone cornix in zbor sau pe sol la nivelul terenurilor agricole adiacente
turbinelor ori stationand pe banda de transport piatra; (3) Sturnus vulgaris

(3) Ciconia ciconia si (1) Haliaeetus albicilla in zbor in vecinatatea parcului si (1) Falco tinnunculus pe
liniile electrice aeriene adiacente drumului catre cariere si in zbor specific in vecinatatea turbinelor
(1)Pica pica in zbor ori stationand in apropierea benzii de transport piatra; (2) Streptopelia decaocto pe
liniile electrice aeriene; (3) Larus cachinnans in zbor sau la nivelul terenurlor agricole proaspat arate

(1) Motacilla alba stationand pe sol in zona terenurilor agricole adiacente turbinelor si (2) Motacilla flava in
zbor ori la nivelul platformei
(1) Passer domesticus la nivelul drumului de acces catre cariera si pe banda de trasport piatra; (2) Passer
montanus la nivelul arboretului din vecinatatea drumului de acces sau pe sol in vecinatatea turbinei

IV. 5. Rezultatele monitorizarii carcaselor de pasari
In cadrul deplasarilor efectuate pe parcursul anului 2019, nu au fost observate

carcase de pasari sau fragmente de carcase in interiorul parcului eolian.
V. CHIROPTERE
In cadrul observatiilor efectuate cu aparatura de specialitate a fost detectata o
prezenta slaba a liliecilor la nivelul amplasamentului, atat din punct de vedere
calitativ, cat si cantitativ.
Semnalele acustice captate cu ajutorul aparatului de specialitate Bat BOX
DUET au identificat prezenta chiropterelor din genul Pipistrellus - Pipistrellus
pipistrellus (liliac pitic) si Pipistrellus nathusii (liliacul lui Nathusius). Coroborand
datele obtinute cu faptul ca nu s-au evidentiat coliziuni ale acestora cu turbinele
eoliene, concluzionam ca amplasamentul parcului eolian nu reprezinta o zona de
interes pentru lilieci si nici una de risc, insa se va continua monitorizarea acestora in
perioadele urmatoare.
In cadrul deplasarilor efectuate pe parcursul anului, nu au fost observate
carcase de chiroptere sau fragmente de carcasa la nivelul parcului eolian.
VI. REPTILE, AMFIBIENI

Dintre aceste categorii, singura specie identificata este Podarcis taurica
(soparla de stepa), specie comuna la nivelul Regiunii Dobrogea intr-o serie de
habitate datorita plasticitatii ecologice ridicate.
Statut conservare: OUG 57/2007: Podarcis taurica este inclusa in Anexa 4A si
in categoria IUCN: LC (risc scazut).
VII. ALTE MAMIFERE

Specific zonelor agricole, nici din zona de interes nu lipsesc specii precum
Lepus europaeus,Capreolus capreolus, Vulpes vulpes si mamifere de talie mica,
daunatori ai culturilor agricole: Spermophilus citellus, Apodemus agrarius, Microtus
arvalis, Talpa europaea.

Exemplare de Capreolus capreolus observate pe terenurile agricole din vecinatatea turbinelor eoliene
Dintre speciile importante din punct de vedere conservativ mentionam

Spermophilus citellus (popandaul), activ in perimetrul analizat pana la sfarsitul lunii
septembrie. Amplasamentul analizat nu prezinta concentrari importante ale speciei,
datorita suprafetelor reduse de habitat favorabil speciei.
Statut conservare: OUG 57/2007: Anexa 3 si Anexa 4A; IUCN: VU

(vulnerabil).

VIII. IMPLICATIILE FUNCTIONARII OBIECTIVULUI ASUPRA

FAUNEI (2019)
- Pe parcursul monitorizarii, aferente intervalului ianuarie - decembrie 2019,

raportat la monitorizarea carcaselor, obligatie distincta in cadrul Autorizatiei de
Mediu, NU AU FOST OBSERVATE CARCASE DE PASARI SAU
FRAGMENTE DE CARCASA.
- Din analiza tabloului avifaunistic conturat in zona parcului eolian Mahmudia

pe parcursul anului 2019, s-a constatat faptul ca nu exista diferente in ceea ce priveste
compozitia calitativa si cantitativa a acestuia comparativ cu diversitatea avifaunistica
din zonele imediat invecinate caracterizate prin acelasi tip de habitat, astfel incat
prezenta si functionarea turbinelor eoliene nu constituie factor de deranj pentru
speciile de avifauna si nu determina indepartarea acestora.
- Speciile pentru care a fost declarat SPA Delta Dunarii si Complexul Razim-
Sinoe, care au fost observate in zona parcului eolian hranindu-se, efectuand zboruri
locale sau chiar in migratie, sunt: Anthus campestris, Ciconia ciconia, Circus
aeruginosus, Coracias garrulus, Falco vespertinus, Haliaeetus albicilla, Lanius
collurio, Melanochorypha calandra, Pelecanus onocrotalus.
- Comportamentul exemplarelor identificate (inaltime de zbor sau grad de

apropiere) in raport cu prezenta turbinelor se incadreaza in comportamentul
caracteristic fiecarei specii, desfasurandu-se in mod natural fara a se observa
influentarea activitatilor de hranire, reproducere, cuibarire si tranzitare a zonei.
- Pe suprafata monitorizata ce include cercul cu o raza de 80 de m in jurul

turbinelor, respectiv proximitatea drumului dintre turbine, se apreciaza in
medie 3 perechi cuibaritoare din specia Alauda arvensis, 2 perechi cuibaritoare
din specia Calandrella brachydactyla, respectiv 4 perechi cuibaritoare din specia
Melanocorypha calandra, luand in calcul zborurile nuptiale si cele de alarma. In
speta, avand in vedere numarul mic de turbine (respectiv suprafata mica a parcului),
consideram ca rotatia culturilor in anii urmatori poate influenta semnificativ
compozita calitativa a avifaunei, respectiv utilizarea suprafetei monitorizate pentru
cuibarire.
- In timpul observatiilor efectuate pentru chiroptere pe lumina crepusculara

inainte de rasarit, nu au fost identificate vizual sau auditiv exemplare de strigiforme
in cadrul perimetrului analizat.

- Tinand cont de regimul de inaltime al categoriilor avifenologice ce

frecventeaza zona parcului eolian, in raport cu zona de actiune a palelor, evidentiem
faptul ca stoluri ale speciilor de apa, observate in zbor, au depasit considerabil zona
de risc, cu exceptia situatiilor in care se aflau deasupra terenurilor agricole adiacente
turbinelor in cautarea hranei, existand si cazuri in care au fost observate stationand pe
sol pentru odihna. Cu toate acestea nu au fost surprinse traversand zona de actiune a
palelor. Fiind specii de pasari gregare, gastele se aduna in grupuri mixte alaturi de
alte specii, la nivelul parcului eolian fiind observate astfel de grupuri/ stoluri in cadrul
unei deplasari (de la 13, pana la aproximativ 550 de indivizi).
Grupuri/stoluri de Anser anser (gasca de vara) si/sau Anser albifrons (garlita mare) pe terenurile agricole adiacente, efectuand
deplasari locale sau aflate in migratie

Stoluri/grupuri de Pelecanus onocrotalus surprinse tranzitand zona monitorizata, survoland la altitudini de peste 200 m, ori in
apropierea Rezervatiei naturale Dealurile Bestepe, in cautarea locurilor de odihna sau favorabile hranirii/cuibaririi
- Activitatea pelicanilor a fost inregistrata in luna august, cand a fost observat

un stol alcatuit din 150 de exemplare de Pelecanus onocrotalus planand la mare
inaltime (250-300 m), la o distanta de peste 500 m fata de zona turbinelor eoliene.
Suprafata destinata celor doua turbine, alaturi de terenurile agricole invecinate,
reprezinta in principal zona de tranzit pentru aceasta specie intre locurile favorabile
cuibaririi sau hranirii.
- Riscul de coliziune este crescut in cazul zborurilor locale efectuate de speciile

acvatice Anser anser, Anser albifrons, Pelecanus onocrotalus si Ciconia ciconia intre
zonele umede dintre vecinatatea nordica (Bratul Sf. Gheorghe), estica (Lacul
Murighiol, Plopul) si sudica (Lacul Razim) a amplasamentului si inclusiv de utilizare
a zonei analizate pentru hranire sau stationare/odihna.
- In timpul perioadei de monitorizare s-au evidentiat, de asemenea, deplasari

locale masive ale speciilor gregare din genul Corvus sp. precum si Sturnus vulgaris.

Exemplare de Sturnus vulgaris efectuand deplasari locale specifice
- In cuantificarea riscului de coliziune si acordarea punctajului aferent s-a tinut

cont de urmatoarele aspecte: etologia fiecarei specii/ grup de specii, frecventa in
cadrul parcului corelata cu efectivele medii ale speciilor, variatiile pe verticala ale
zborurilor in corelare cu configuratia parcului si numarul redus de turbine, ce implica
o suprafata baleata redusa. Astfel cele mai mari punctaje s-au acordat categoriilor
care se regasesc in urmatoarele situatii:
- specii cuibaritoare in zona turbinelor eoliene, datorita efectuarii zborurilor
nuptiale, inclusiv la nivelul zonei de actiune a rotorului si a riscului de coliziune al
juvenililor in momentul deprinderii zborului; acest criteriu conduce la acordarea
punctajului maxim pentru situatia parcului eolian analizat.
- specii euconstante, dar care prezinta si efective importante/deplasare sau care
manifesta comportament gregar.
- specii dependente de zonele acvatice din nordul, estul si sudul
amplasamentului unde formeaza aglomerari importante si care implicit efectueaza
trasee locale ce pot intersecta zona parcului eolian.
Categorie expusa Punctaj Motivele care au condus la acordarea punctajului

Passeriformes - ●●● - vulnerabilitate crescuta atat pentru adulti in
Fam. Alaudidae perioada de reproducere, odata cu efectuarea
zborurilor nuptiale si de alarma cat si pentru juvenili
odata cu deprinderea zborului. Speciile considerate a

fi expuse sunt Melanocorypha calandra, Alauda

arvensis, Calandrella brachydactyla, care si
cuibaresc in apropierea turbinelor.
- vulnerabilitate in perioada de formare a stolurilor
pentru migratie
Pelicaniformes, ●● - considerati a fi vulnerabili deoarece zborurile locale
Ciconiiformes, intre zonele de hranire si cuibarire traverseaza zona
Anseriformes de terenuri in care sunt amplasate turbinele.
- terenurile arabile si implicit cele aferente parcului
eolian pot reprezenta zona de odihna pentru pelicani
Falconiformes ●● - categorie vulnerabila deoarece terenurile agricole
aferente parcului si vecintatilor ofera surse de hrana
pentru Falconiforme. Specia considerata a fi expusa
este Falco tinnunculus deoarece este o prezenta
constanta la nivelul zonei monitorizate.
alte specii/grupe ● - coroborand datele inregistrate pana in prezent, nu se
taxonomice indeplinesc conditiile pentru acordarea unui punctaj mai
mare. Se va actualiza situatia de la an la an, in functie de
schimbarile de habitat si/sau dinamica speciilor din cadrul
amplasamentului si vecinatatilor.
Legenda punctaje:
● – risc foarte scazut; ●● – risc scazut; ●●● – risc moderat; ●●●● – risc crescut; ●●●●● – risc foarte crescut
- Pornind de la observatiile inregistrate pe parcursul intregului an, desi nu s-au

inregistrat carcase, putem concluziona faptul ca riscul de producere a
coliziunilor nu este exclus, categoriile de pasari caracteristice zonei putand efectua
zboruri in zona de risc functie de necesitatile si de scopul zborului.
- In ceea ce priveste clasificarea IUCN a speciilor cu risc scazut sau risc

moderat de coliziune, mentionam faptul ca Falco vespertinus si Coracias garrulus se
afla in categoria NT - aproape amenintate, celelalte specii fiind considerate
nepericlitate (LC).
- Efectul de bariera: Pe parcursul monitorizarii efectuate in anul 2019 nu s-a

constatat un efect de bariera asupra zborurilor de pasaj sau a rutelor de migratie ale
pasarilor.
- De asemenea, nu s-a inregistrat un efect de indepartare a speciilor, data fiind

compozitia similara a tabloului avifaunistic conturat in zona parcului eolian cu cel din
zone cu caracteristici similare de habitat. Faptul ca specii precum Melanocorypha
calandra, Alauda arvensis, Calandrella brachydactyla cuibaresc in apropierea
turbinelor eoliene, asa cum se intampla in orice alt habitat agricol lipsit de turbine
eoliene, este o alta dovada a faptului ca prezenta instalatiilor eoliene nu perturba
desfasurarea principalelor activitati ale speciilor.

- Speciile de mamifere, reptile si amfibieni nu interactioneaza cu tipul de

obiectiv studiat, acestea utilizand habitatele locale in mod similar zonelor
martor.
- PE PARCURSUL MONITORIZARII, AFERENTE INTERVALULUI

IANUARIE - DECEMBRIE 2019, NU AU FOST OBSERVATE CARCASE DE
CHIROPTERE SAU FRAGMENTE DE CARCASA, ACEST ASPECT
URMAND A FI ATENT MONITORIZAT SI IN ANII URMATORI.

IX. CONCLUZII GENERALE MONITORIZARE (Perioada 2014-

2019)
Din inventarul speciilor observate in perioada de monitorizare 2014 - 2019

rezulta urmatoarea situatie privind prezenta/evolutia speciilor de avifauna la nivelul
parcului eolian. Datele prezentate mai jos sunt interpretate tinand cont de faptul ca in
cadrul parcului eolian, conditiile de monitorizare au fost similare de la an la an, pe
parcursul celor 6 ani neavand loc interventii constructive sau de mentenanta de
anvergura asupra elementelor parcului eolian care sa influenteze activitatea
avifaunistica.
Nr
2014 2015 2016 2017 2018 2019
crt Denumire specie
1 Alauda arvensis √ √ √ √ √ √
2 Anser anser √ √ √ √ √ √
3 Anthus campestris √ √ √ √ √ √
4 Buteo buteo √ √ √ √ √ √
5 Calandrella brachydactyla √ √ √ √ √ √
6 Carduelis carduelis √ √ √ √ √ √
7 Ciconia ciconia √ √ √ √ √ √
8 Circus aeruginosus √ √ √ √ √ √
9 Columba livia domestica √ √ √ √ √ √
10 Coracias garrulus √ √ √ √ √ √
11 Corvus corone cornix √ √ √ √ √ √ 30 specii
12 Corvus frugilegus √ √ √ √ √ √ cu
13 Corvus monedula √ √ √ √ √ √ prezenta
14 Falco tinnunculus √ √ √ √ √ √ constanta
15 Falco vespertinus √ √ √ √ √ √ la nivelul
zonei
16 Fringilla coelebs √ √ √ √ √ √
analizate
17 Galerida cristata √ √ √ √ √ √
18 Hirundo rustica √ √ √ √ √ √
19 Lanius collurio √ √ √ √ √ √
20 Larus cachinnans √ √ √ √ √ √
21 Melanocorypha calandra √ √ √ √ √ √
22 Motacilla alba √ √ √ √ √ √
23 Motacilla flava √ √ √ √ √ √
24 Passer domesticus √ √ √ √ √ √
25 Passer montanus √ √ √ √ √ √
26 Pica pica √ √ √ √ √ √
27 Streptopelia decaocto √ √ √ √ √ √
28 Sturnus vulgaris √ √ √ √ √ √
29 Upupa epops √ √ √ √ √ √
30 Emberiza calandra √ √ √ √ √ √
31 Oenanthe oenanthe 0 √ √ √ √ √ 2 specii
32 Pelecanus onocrotalus 0 √ √ √ √ √ observate

pe
parcursul
a 5 ani
1 specie
observata
33 Haliaeetus albicilla 0 √ 0 √ √ √ pe
parcursul
a 4 ani
34 Larus ridibundus 0 √ √ 0 √ 0
35 Phasianus colchicus √ √ √ 0 0 0 5 specii

observate
pe
36 Anser albifrons 0 0 0 √ √ √ parcursul
37 Emberiza citrinella √ 0 0 0 √ √ a 3 ani
38 Merops apiaster 0 0 √ 0 √ √
39 Anser erythropus √ √ 0 0 0 0
40 Ardea cinerea √ √ 0 0 0 0
41 Ardea purpurea 0 √ 0 0 0 0
42 Athene noctua 0 0 0 0 √ 0
43 Buteo rufinus 0 0 √ 0 √ 0
44 Carduelis spinus 0 0 √ 0 0 0
45 Circus cyaneus 0 0 0 √ √ 0
Coccothraustes
46
coccothraustes
0 0 0 0 √ 0
47 Columba palumbus 0 0 0 √ √ 0 22 specii
48 Cuculus canorus √ 0 0 0 0 0 observate
49 Emberiza schoeniclus 0 0 0 0 √ 0 doar in
50 Ficedula albicollis 0 0 √ 0 0 0 cursul a 1
sau 2
51 Fringilla montifringilla 0 0 0 0 √ 0
an/ani
52 Lanius minor 0 0 0 √ 0 0
53 Larus michahellis √ 0 0 0 0 0
54 Pelecanus crispus 0 0 0 0 √ 0
55 Perdix perdix 0 0 0 0 √ 0
56 Riparia riparia 0 0 0 0 √ 0
57 Saxicola torquata 0 0 √ 0 0 0
58 Streptopelia turtur √ 0 √ 0 0 0
59 Tadorna tadorna 0 √ 0 0 0 0
60 Turdus merula √ 0 0 0 0 0
Total 38 39 40 37 47 36
Prin cumularea datelor privind speciile identificate in anii de monitorizare

analizati, rezulta un total de 60 de specii identificate la nivelul zonei analizate dintre
care:
- 30 de specii cu prezenta regulata in zona analizata la care se adauga 2 specii

observate in 5 din cei 6 ani de monitorizare analizati. Acestea sunt specii de talie
mica, exceptand rapitoarele, caracteristice habitatului local: Buteo buteo, Circus

aeruginosus, Falco vespertinus, Falco tinnunculus (agroecosistemelor). Modificarea

comportamentului sau absenta acestor specii considerate etalon pentru zona studiata,
in anii ulteriori de monitorizare, vor genera cele mai fondate concluzii in ceea ce
priveste efectele parcului eolian asupra avifaunei.
- 1 specie (Haliaeetus albicilla) observata in 4 din cei 6 ani de monitorizare.

Codalbul a fost observat preponderent traversand zona monitorizata catre/dinspre
zona lacurilor din Delta Dunarii (est - Lacul Murighiol, Lacul Plopul si sud - Lacul
Razim)
- 5 specii cu prezenta ocazionala, observate pe parcursul a 3 ani din cei 6 de

monitorizare analizati. Analizand distributia speciilor la nivelul zonei analizate in cei
5 ani, se concluzioneaza faptul ca prezenta/absenta acestora este independenta de
functionarea parcului eolian. Nici in cazul absentei speciilor Anser erythropus si
Ardea cinerea din zona analizata dupa anul 2015, nu se poate concluziona ca acest
aspect se datoreaza functionarii turbinelor, fiind specii a caror ecologie este strans
legata de mediul acvatic si care pot folosi zona analizata in mod exceptional, pentru
efectuarea zborurilor locale intre lacurile din sudul si nord-estul zonei analizate.
- 16 specii observate doar pe parcursul unui singur an respectiv 6 specii

observate pe parcursul a doi ani, in numar mic de exemplare. Aparitia in zona
analizata a fiecareia dintre aceste specii, doar pe parcursul unui singur an, respectiv
doi ani din cei 6 analizati, fara a se putea observa o prezenta preponderenta intr-un an
anume, intareste concluzia ca aceste specii sunt accidentale la nivelul zonei analizate.
Efectele prezentei si functionarii parcului eolian asupra populatiilor aferente devine
astfel greu de cuantificat, cu exceptia lipsei de coliziuni cu turbinele eoliene.
De asemenea se observa o constanta a numarului total de specii identificate in

cadrul tabloului avifaunistic aferent fiecarui an de monitorizare analizat (36-40 de
specii, exceptand anul 2018 cu 47 de specii) dintre care 30 fiind prezente regulate,
ceea ce denota o stabilitate a habitatului local in conditiile functionarii turbinelor
eoliene.
Cele 7 specii (Athene noctua, Coccothraustes coccothraustes, Emberiza

schoeniclus, Fringilla montifringilla, Pelecanus crispus, Perdix perdix si Riparia
riparia) nou aparute in anul anterior (2018) in cadrul tabloulului avifaunistic
observat, de-a lungul anilor de studiu nu au mai fost inregistrate prin prezenta unor
exemplare la nivelul parcului, inclusiv in anul 2019. In consecinta este consolidata
premisa conform careia acestea se incadreaza in categoria speciilor accidentale,
prezenta lor in 2018 fiind una intamplatoare, interactiunea acestora cu obiectivul
monitorizat fiind redusa.

In anul 2019 s-a inventariat prezenta in zona monitorizata a unui numar 36 de

specii, tendinta fiind una descendenta fata de anii anteriori, inregistrandu-se cel mai
redus numar de specii. Cu toate acestea diferenta nu este semnificativa nici fata de
anul 2018 unde s-au inregistrat 47 de specii, dintre care 7 doar in cadrul acelui an din
totalul perioadei de monitorizare (inregistrand o prezenta accidentala).
Urmare a prezentei turbinelor in cadrul habitatului, adaptarea speciilor de

pasari sedentare este evidenta, iar gradul de perturbare creat de exploatarea celor
doua turbine eoliene este nesemnificativ pentru avifauna identificata in zona
monitorizata. Acest aspect reiese si prin compararea etologiei speciilor de avifauna
sedentara din zona parcului eolian cu speciile, din vecinatatile imediate caracterizate
prin acelasi tip de habitat.
Pe parcursul acestor ani de monitorizare, s-a inregistrat o activitate scazuta a

stringiformelor si chiropterelor, fara a se evidentia un coportament specific fata de
prezenta si functionarea turbinelor eoliene.
Tinand cont de faptul ca la nivelul parcului eolian au fost observate specii

acvatice in fiecare an de monitorizare, chiar daca prezenta fiecarei specii nu a fost
inregistrata an de an (Anser anser, Anser albifrons, Ciconia ciconia, Pelecanus
onocrotalus, Pelecanus crispus), se poate afirma faptul ca pana la acest moment, nu
se evidentiaza efect de bariera al turbinelor eoliene asupra zborurilor de pasaj sau a
rutelor de migratie ale pasarilor caracteristice habitatelor acvatice din vecinatate. De
asemenea, acest efect nu s-a evidentiat nici in cazul passeriformelor migratoare, care
in perioada autumnala au fost observate formand stoluri de migrare.
- Pasarile rapitoare (Circus aeruginosus, Circus cyaneus, Falco tinnunculus,

Falco vespertinus, Buteo buteo, Haliaeetus albicilla, Buteo rufinus) utilizeaza pentru
tranzit si hranire o zona vasta de terenuri arabile din care face parte inclusiv
suprafata monitorizata, exemplare ale acestor specii fiind prezente ocazionale in zona
turbinelor eoliene pe parcursul tuturor anilor de monitorizare. Aparitia unor specii noi
de rapitoare de la an la an in zona analizata constituie un argument in sprijinul
afirmatiei ca prezenta si functionarea turbinelor nu impiedica tranzitarea zonei si nu
influenteaza hranirea speciilor rapitoare.
- In ceea ce priveste inaltimea de zbor a avifaunei locale fata de turbinele

eoliene, nu s-au constatat diferente de la an la an. Efectuarea zborurilor locale
raportat la zona de risc (rotorul turbinelor) sunt similare pe parcursul anilor: speciile
de pasari de talie mica, specifice zonelor agricole, respectiv pasarile rapitoare din
genul Circus (urmarirea prazii) efectueaza preponderent zboruri sub raza de actiune a
palelor turbinelor; rapitoare de talie mare, specii acvatice in migratie - peste raza de

actiune a palelor; zboruri in zona de risc sunt efectuate de ciorile de semanatura,

ciorile grive, graurii, dumbravencele, vantureii, ciocarlii - juvenili.
- Riscul de coliziune raportat la locatia si conditiile de mediu analizate este mai

crescut in timpul perioadei de reproducere pentru speciile de paseriforme, in perioada
migratiilor sau in cazul zborurilor locale efectuate de speciile acvatice, inclusiv
utilizarea zonei studiate pentru hranire sau stationare/odihna, astfel incat acestor
specii li se va acorda o atentie deosebita in ceea ce priveste riscul de coliziune in anii
ulteriori de monitorizare.
- Nu s-au constatat efecte negative asupra speciilor de mamifere, reptile si

amfibieni datorita prezentei si functionarii turbinelor eoliene, pastrandu-se o
constanta in ceea ce priveste speciile identificate pe parcursul anilor de
monitorizare.
- PANA IN PREZENT, IN PERIOADA DE FUNCTIONARE A PARCULUI

EOLIAN NU AU FOST OBSERVATE CARCASE DE PASARI, CHIROPTERE
SAU FRAGMENTE DE CARCASA, ACEST ASPECT URMAND A FI ATENT
MONITORIZAT SI IN ANII URMATORI.
- IMPACTUL ANALIZAT IN SITU PROVOCAT DE PREZENTA SI

FUNCTIONAREA PARCULUI EOLIAN ASUPRA FAUNEI ESTE
NESEMNIFICATIV, NEAFECTAND CALITATIV SAU CANTITATIV
POPULATIILE DE PASARI SI CHIROPTERE DIN ZONA ANALIZATA SAU
DIN CADRUL ZONELOR PROTEJATE INVECINATE.

BIBLIOGRAFIE
 DELIN H. , SVENSSON L., 2016, Editura Philip’s: Determinator ilustrat –

Pasarile din Romania si Europa
 BRUUN B., DELIN H., SVENSSON L./ 2009: Determinator ilustrat

Pasarile din Romania si Europa
 Raport anual de monitorizare a biodiversitatii in timpul functionarii

obiectivului „Parc Eolian Mahmudia 4 MW”, comuna Mahmudia, judetul Tulcea,
ianuarie – decembrie 2014, S.C. Enviro Quality Concept S.R.L


 SKOLKA M., GOMOIU M./2001: Ecologie – Metodologii pentru studii

ecologice
 SVENSSON L./2009: “Collins bird guide”
 VALENCIUC N., 2002 - Chiroptera – Colecţia Fauna României. Mammalia.

166 p, vol. 16, fasc. 3, Ed. Academiei Române, Bucureşti.
Bibliografie electronica
www.apmct.anpm.ro
www.anpm.ro
www.birdlife.org
www.natura2000.ro
www.iucnredlist.org
www.arkive.org
www.avibirds.com
www.xeno-canto.org
www.atlas.anpm.ro

LEGISLATIE
Legea
- Nr 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice
Legea
Hotararea
- Nr. 1.143 din 18 septembrie 2007 privind instituirea de noi arii naturale
protejate;
- Nr. 1.284 din 24 octombrie 2007 privind declararea ariilor de protectie
speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene
Natura 2000 in Romania;
- Nr. 971/2011 pentru modificarea si completarea H.G. nr. 1284/2007 privind
declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a
retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania.
Ordinul
- Nr. 1964 din 13 decembrie 2007 privind instituirea regimului de arie
naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta
a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania;
- Nr. 2387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului si
dezvoltarii durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie
naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta
a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania
Ordonanta de Urgenta
- Nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, actualizata,
completata si modificata de: Ordonanta de Urgenta nr. 154 din 12 noiembrie
2008

Raport 2019 - SC Eol Energy Moldova SRL

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport 2019 - SC Eol Energy Moldova SRL

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RAPORT ANUAL DE MONITORIZARE A BIODIVERSITATII IN

TIMPUL FUNCTIONARII OBIECTIVULUI „PARC EOLIAN

RAPORT ANUAL DE MONITORIZARE A

PERIOADA IANUARIE - DECEMBRIE 2019

BENEFICIAR: S.C. EOL ENERGY MOLDOVA S.R.L

ELABORATOR: S.C. ENVIRO QUALITY CONCEPT S.R.L

S.C. ENVIRO QUALITY CONCEPT S.R.L 1

I. 1. Scopul lucrarii .......................................................................................................................................6

I. 2. Obiectivele urmarite ............................................................................................................................6

II. SCURTA PREZENTARE A OBIECTIVULUI PENTRU CARE SE REALIZEAZA MONITORIZAREA ....7

III. ABORDARE PRACTICA A MONITORIZARII ............................................................................................10

III. 1. Graficul deplasarilor in teren .......................................................................................................... 10

III. 2. Metode de lucru utilizate in teren .................................................................................................. 12

III. 3. Echipa implicata in monitorizarea biodiversitatii ........................................................................... 15

III. 4. Dotari, echipamente de teren......................................................................................................... 15

IV. AVIFAUNA DIN PERIMETRUL OBIECTIVULUI SI A VECINATATII IMEDIATE ..............................16

IV. 1. Analiza sistematica a avifaunei ....................................................................................................... 16

IV. 2. Statutul de conservare al speciilor observate ................................................................................ 17

IV. 3. Aspecte privind biologia si ecologia speciilor de pasari identificate .............................................. 19

IV. 3.1. Dinamica fenologica a speciilor de pasari ....................................................................................23

IV. 3.2. Indicatori ecologici/structurali ai tabloului avifaunistic ...............................................................26

IV. 5. Rezultatele monitorizarii carcaselor de pasari ............................................................................... 41

VI. REPTILE, AMFIBIENI ...................................................................................................................................41

VII. ALTE MAMIFERE ........................................................................................................................................41

VIII. IMPLICATIILE FUNCTIONARII OBIECTIVULUI ASUPRA FAUNEI (2019) ......................................43

IX. CONCLUZII GENERALE MONITORIZARE (Perioada 2014-2019) ...........................................................49

S.C. ENVIRO QUALITY CONCEPT S.R.L 2

Data susţinerii Tipul de studii pentru

S.C. ENVIRO QUALITY CONCEPT S.R.L 3

S.C. ENVIRO QUALITY CONCEPT S.R.L 4

Data susţinerii Tipul de studii pentru

S.C. ENVIRO QUALITY CONCEPT S.R.L 5

Datele calitative si cantitative privind avifauna au fost colectate si evaluate din

S.C. ENVIRO QUALITY CONCEPT S.R.L 6

- crearea efectului de bariera in ceea ce priveste desfasurarea fenomenului de

II. SCURTA PREZENTARE A OBIECTIVULUI PENTRU CARE SE

Amplasarea turbinelor eoliene fata de localitati si principalele drumuri de acces

Instalatiile eoliene sunt amplasate intr-o zona de terenuri arabile, la sud de

S.C. ENVIRO QUALITY CONCEPT S.R.L 7

- Inaltime turn: 105 m

Pozitionarea elementelor parcului eolian fata de Ariile protejate Natura 2000

S.C. ENVIRO QUALITY CONCEPT S.R.L 8

Desi turbinele eoliene sunt situate in afara ariilor protejate, in evaluarea

S.C. ENVIRO QUALITY CONCEPT S.R.L 9

III. ABORDARE PRACTICA A MONITORIZARII

Calendarul monitorizarii pentru avifauna

In lunile ianuarie, februarie, iunie, iulie, noiembrie si decembrie s-au alocat 2

S.C. ENVIRO QUALITY CONCEPT S.R.L 10

Luna Data efectuarii Conditiile meteorologice

Mentionam faptul ca numarul maxim de deplasari/luna este cel prezentat in

S.C. ENVIRO QUALITY CONCEPT S.R.L 11

Alte specii de mamifere

III. 2. Metode de lucru utilizate in teren

S.C. ENVIRO QUALITY CONCEPT S.R.L 12

Ilustrarea punctului de observare fata de EOL1 si EOL2

- Pentru observarea speciilor de pasari si pentru analiza efectivelor, s-a

S.C. ENVIRO QUALITY CONCEPT S.R.L 13

Veterinar si pentru Siguranta Alimentelor, astfel incat sa se poata stabili cu exactitate

"Protocolul de lucru EQC" practicat in teren in

- Pentru incadrarea taxonomica a exemplarelor observate s-au utilizat

Subliniem faptul ca in acceptiunea echipei de monitorizare, cu experienta

S.C. ENVIRO QUALITY CONCEPT S.R.L 14

Reptile, amfibieni, alte specii de mamifere