Metoda de generare prin rulare fara alunecare / Metoda de generare prin tangente

Realizarea generatoarei evolventice pe cale cinematica ca infasuratoare a pozitiilor succesive

ale unei curbe materializate pe muchia aschietoare a sculei

1. Generalitati
Flancurile danturii rotilor dintate se definesc de doua curbe caracteristice (fig. 1): profilul
flancurilor (generatoarea G) si linia flancurilor (directoarea D).
Profilul flancurilor este, in principal, evolventic si se realizeaza ca generatoare materializata
pe muchia aschietoare a sculei aschietoare sau ca generatoare cinematica, folosind metoda rularii
fara alunecare.
Pe latimea rotii, linia flancurilor este determinata de forma directoarei pe latimea cremalierei
de referinta (o dreapta in fig. 1) la rotile dintate cilindrice sau a rotii plane, la rotile dintate conice.
Rularea se defineste ca starea de miscare relativa dintre doua curbe sau suprafete intre care
exista un contact continuu, punctiform sau liniar. Corespunzator celor doua situatii, rularea este
plana sau spatiala.

Fig. 1
2. Cinematica de generare a evolventei
Evolventa este curba cicloidala cea mai utilizata ca generatoare a flancurilor dintilor rotilor
dintate datorita avantajelor de natura cinematica (conjugata ei este o dreapta sau o evolventa),
functionala (insensibilitatea la variatia dintre axe a rotilor dintate, posibilitatea corijarii danturii in
scopul obtinerii unui dinte mai robust, interschimbabilitatea rotilor cu acelasi modul) si tehnologice
(obtinerea unui profil cu erori minime, scule cu profil rectiliniu, cu exceptia cutitului-roata care are
profil evolventic, control si verificare a profilului realizate cu usurinta).
Evolventa se genereaza prin rularea fara alunecare a unei rulante R, de forma rectilinie,
peste o baza B, de forma unui arc de cerc de raza RB.
In functie de modul cum se atribuie miscarile de generare rulantei R si bazei B exista doua
cazuri de generare prin rulare pe masinile-unelte (acestea dispun de cuplele cinematice inferioare
fus-lagar si sanie-ghidaj, deci de miscari de generare simple de rotatie si de translatie) pentru
generarea suprafetelor evolventice:
a) rulare cu dreapta fixa ambele miscari se atribuie bazei;
b) rulare cu dreapta mobila baza are miscare de rotatie, rulanta are miscare de translatie.
In ambele cazuri de generare, evolventa se genereaza pe cale cinematica ca infasuratoare a
pozitiilor succesive ale unei curbe materializate pe muchia aschietoare a sculei.

3. Lantul cinematic de rulare

In constructia masinilor de danturat, pentru realizarea rularii fara alunecare se foloseste
lantul cinematic de rulare. Acesta este un lant cinematic generator complex, lant cinematic inchis
prin raportul de coordonare cinematica:
vR / B = RB = ct
(viteza de translatie a rulantei / viteza unghiulara de rotatie a bazei = raza bazei)

Fig. 2. Structura lantului cinematic de rulare

cu dreapta mobila si divizare continua (rulare dreapta pe cerc)
4. Exemplificari ale metodei de generare prin rulare plana
In cazul generarii prin rulare, muchia aschietoare intra succesiv in aschiere, intre elementul
generator Cj (conjugata generatoarei) si generatoarea G existand in fiecare punct o tangenta comuna
TT (fig. 1, 3, 4). Aceasta constituie argumentul pentru care metoda de generare prin rulare se
numeste si metoda de generare prin tangente.
Procesul de generare a suprafetei are un caracter periodic, generatoarea G rezultand ca o
succesiune de arce ale curbei Cj (drepte la generarea cu scule avand muchiile rectilinii fig. 3, 4 sau
evolvente la generarea cu cutit-roata de mortezat fig. 5), care se sprijina continuu pe curba G.

Fig. 3

Fig. 4

Fig. 5. Generarea suprafetelor evolventice prin mortezare cu cutit-roata de mortezat

Cerinta referatului:
Tinand cont de cele prezentate anterior sa se stabileasca (in scris) forma muchiei aschietoare
a sculei pentru cazurile de generare prezentate in continuare. De asemenea, sa se identifice forma
directoarei si modurile de realizare practica a ei.
Se vor mentiona miscarile de generare necesare obtinerii generatoarei si directorei specifice
fiecarei piese.