Industria Romaniei inainte si dupa 1989

ntreprinderile publice au fost nfiinate pentru ca guvernele statelor s corecteze

deficienele pieei, promovarea dezvoltrii economice, reducerea ratei omajului i pentru a
asigurarea controlului statului asupra direciei economiei. Cele dou rzboaie mondiale au
determinat intensificarea rolului statului n economia naional. Creterea rolului statului n
economie a intensificat tendinele socialiste i a sczut importana sectorului privat.
Declinul ntreprinderilor publice a nceput n anii 1980, ntruct statele au perceput
ntreprinderile ca o alternativ la omaj, nelundu-se n calcul ineficiena acestei msuri.
Romnia comunist avea exclusiv ntreprinderi de stat, din cauza politicii protecioniste, iar n
acea perioad nu existau omeri, din dorina de cvasi-ocupare a forei de munc existente, ns
economia se prbuea.
Dup cderea comunismului, economia centralizat s-a reorientat ctre economia de
pia. Acest lucru s-a realizat treptat, iar ntreprinderile publice au avut de suferit, n special de pe
urma privatizrii. Alte probleme au aprut din cauza nenelegerii corespunztoare n ceea ce
privete reformele n companiile de stat, imposibilitatea statului de a le aduce la un nivel de
eficien optim, iar varianta unui management mai bun n astfel de instituii era considerat c
ar scdea posibilitatea acestora de privatizare.
Dezvoltarea economic n perioada de tranziie este influenat de liberalizarea preurilor
i comerului, de privatizare i disciplin economic i fiscal, ns ntreprinderile publice nu au
dovedit un impact pozitiv n ceea ce privete procentul de ocupare a forei de munc sau n
oferirea de servicii i bunuri n zonele n care piaa liber nu era pregtit s o fac.
ntreprinderile de stat sunt acum percepute ca un obstacol n dezvoltarea economiei de
pia i n sfera social, iar politicile ce privesc sectorul economic public nu sunt eficiente nici
spre a realiza privatizri profitabile, nici de a eficientiza producia i dezvoltarea ntreprinderilor.
In societatea romaneasca din ziua de azi, este limpede ca industria sau agricultura nu mai
reprezinta domenii care sa ajute la dezvoltarea economiei tarii. Intreprinderile construite sip use
in functiune in perioada comunista s-au dovedit a nu fi sustenabile, iar progresul extreme de
rapid al tehnologiei a dus la falimentul multora. Odata cu trecerea anilor, in Romania au inceput
sa se vada efectele capitalizarii si ale globalizarii, iar economia si societatea au inceput sa se
modernizeze. Astfel, infiintarea si dezvoltarea marilor corporatii au luat locul dezvoltarii
intreprinderilor. La prima vedere, acest lucru ar putea parea benefic, insa odata cu decaderea
marilor intreprinderi si ale marilor unzine ale Romaniei, economia tarii a avut de suferit, prin
scaderea productiei si a exporturilor, dar si prin cresterea tot mai mare a ratei de somaj.
Pentru a ilustra cat mai bine acest proces, am analizat cateva exemple extreme de
graitoare.

Unul din cele mai importante astfel de exemple este decaderea industriei de conserve si
scaderea ratei de cultivare a rosiilor pe teritoriul tarii. Acesta industrie s-a dezvoltat incepand cu
anii 50, cand romanii au inceput sa cultive la scara extinsa rosii, iar in anii 60 au aparut primele
fabrici de conserve. Zece ani mai tarziu, in industrie se dezvoltasera deja 70 de fabric de
conserve si de bullion, iar Romania reprezenta sursa pentru astfel de produse pentru Africa,
Europa si o parte din America. Avantajul pe care produsele romanesti il aveau era ca rosiile erau
crescute cu foarte putine chimicale, iar acest lucru se reflecta in gust. Odata cu caderea
comunismului, aceasta industrie a inceput sa intre in declin, exporturile massive fiind inlocuite
cu importurile la scara foparte mare a unor produse de calitate mult mai slaba. Pentru a fi
evidenta aceasta decadere, trebuie luat in considerare numarul de fabrici romanesti de conserve
care mai exista: 13. In 1990 Romania se afla in topul primelor zece tari din lume care exportau
fructe si legume, laudandu-se cu in jur de 2400 de sere incalzite. Azi, numarul acestora este de
aproximativ zece ori mai mic. In anii 80, Romania ajusese sa produca peste 80.000 de tone de
pasta de tomate, din care 80% era exportata. In prezent, odata cu cresterea populatiei si a
nevoilor acestora, cifrele s-au schimbat, insa nu in bine. Romania importa 900.000 de tone de
legume si fructe, iar numarul exporturilor este de doar 140.000 de tone.
Un alt exemplu este fabrica de locomotive Electroputere din Craiova. La inceputul anilor
60, fabrica avea peste 5000 de angajati si producea sute de motoare si locomotive, datorita
retehnologizarii de care s-a bucurat in 1960. Timp de 50 de ani, pn n 1989, craiovenii s-au
angajat la Electroputere. Au construit peste 1.400 de locomotive Diesel-electrice i aproape
1.000 electrice. O medie de 48 de buci pe an, produse de 13.000 de angajai. La care se adaug
motoare i transformatoare electrice.Cu toate acestea, odata cu anii 80, investitiile s-au oprit, iar
declinul a inceput. Astfel, chiar si dupa caderea comunismului, fabrica a fost tinuta in viata de
catre imprumuturile de la stat, iar productia locomotivelor s-a redus la 0, singura activitatea a
muncitorilor fiind repararea si intretinerea motoarelor si locomotivelor. In anii 2001, s-a decis
privatizarea fabricii, insa din cauza amanarilor si din cauza problemelor din cadrul licitatiilor,
aceasta privatizare a avut loc abia in 2007. Cu toate acestea, situatia fabricii nu s-a imbunatatit,
avand loc foarte multe disponibilizari, o parte din terenul uzinei fiind vandut pentru construirea
unui mall , iar ceea ce a ramas din uzina este lasat in paragina. Abia dupa 24 de ani, fabrica a
primit o comanda de productie pentru 8 locomotive, fapt care a facut ca aceasta privatizare sa fie
considerata una de success.
Cu toate ca industria a intrat intr-un process de declin odata cu anii 80 si cu schimbarea
regimului politic, in Romania se incearca introducerea si promovarea unor noi industrii, cum ar fi
industria verde, care se ocupa cu construirea unor echipamente produse in cadrul unui sistem
ecologic. Acest proiect a fost posibil cu ajutorul unor investitii norvegiene, iar avantajele
acestora se vor vedea atat in ceea ce priveste nivelul de trai al populatiei, cat si printr-o anumita
crestere a economiei nationale.