Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
si de forta de munca
ANALIZA ASIGURARII SI UTILIZARII RESURSELOR
MATERIALE SI DE FORTA DE MUNCA
1. Aspecte generale
Revenind mereu la conceptia sistemica asupra intreprinderii, constatam ca fiabilitatea sa ca
afacere este legata de capacitatea sa de a se comporta eficace si eficient ca un sistem deschis si in
care mediul sau intern este intr-o permanenta legatura cu mediul extern.
Din mediul extern primeste cele mai multe resurse pe care le transforma de regula in produse sau
servicii destinate in cea mai mare parte mediului extern, adica pietei.
In ceea ce priveste asigurarea cu resurse din mediul extern putem observa ca doua aspecte sunt
foarte importante si anume modul cum este organizata aceasta activitate, dar si conditiile de
economicitate pe care le ofera piata, adica mediul extern.
Cu privire la resursele umane exista multe aprecieri care scot in evidenta importanta decisiva a
asigurarii si utilizarea lor.
De la expresiile ca omul este masura tuturor lucrurilor si pana la inteligenta umana este
singura resursa inepuizabila, putem aprecia ca principalele oportunitati si principalele riscuri
provin in principal de la aceasta categorie de resurse.
2.1. Analiza asigurarii cu resurse umane.
Asigurarea cu resurse umane este prima preconditie sine qua non a posibilitatii de a organiza si
desfasura in timp o afacere.
Pornind de la aceasta prezumptie, asigurarea cu resurse umane trebuie sa fie analizata sub
urmatoarele aspecte .
asigurarea cantitativa
asigurarea calitativa
plecarea din unitatea economica a unui numar mai mare de salariati decat cel estimat, urmare
a urmatoarei situatii (pensionarea unui numar mai mare de muncitori, pensionari de boala
neprevazute, desfacerea disciplinara a contractului de munca, etc.)
Cresterea productivitatii muncii poate compensa neasigurarea cu personal. Poate aparea situatia
de depasire a numarului de salariati (si/sau muncitori) in acest caz sporul de personal trebuie sa
se concretizeze intr-un spor de productie fizica, in caz contrar au loc pierderi importante.
b. Abaterea relativa a numarului de salariati
unde
=0
nu sunt probleme
0
pentru folosirea capacitatilor
costuri
suplimentare
educatiei generale care are legatura cu sisteme de valori necesare pentru a favoriza
performantele intreprinderii
Acest nivel educativ poate fi apreciat in raport cu cerintele impuse de activitatea economica
desfasurata.
unde :
Acest coeficient Kc se poate calcula pe grupe de profesiuni si este important de urmarit atat la
un moment dat cat si pe anumite intervale de timp pentru a putea sesiza atat situatiile la anumite
momente cat si tendintele favorabile sau nefavorabile.
In functie de concluziile care se desprind din aceasta analiza, intreprinderea poate intreprinde
diferite actiuni singulare sau cumulate cum ar fi :
altele
Daca efectele acestor actiuni pot fi puse in legatura cu cresterea performantelor intreprinderii,
inclusiv in ceea ce priveste adaptarea pe termen scurt, mediu si lung la cerintele pietei,
comensurarea lor stricta este dificil de realizat.
In schimb eforturile facute pentru cresterea calitatii resurselor umane poate fi cuantificat atat
perioada de dinaintea angajarii cat si dupa perioada de angajare.
Aprecierea asupra asigurarii structurale poate fi facuta luand in considerare mai multi indicatori
printre care :
structura pe sexe
etc.
Toti acesti indicatori pot fi analizati comparativ cu o baza de referinta la un moment dat sau in
dinamica la anumite intervale de timp.
Interpretarea rezultatelor analizei trebuie sa se faca cu mare grija pentru ca alegerea termenului
de referinta este foarte diferit in funtie de domeniul de activitate si de perspectivele de crestere a
performantelor in domeniile respective.
La fel ca si in cazul asigurarii cu celelalte categorii de resurse si in cazul resurselor umane poate
si trebuie aplicat conceptul just in time sau altfel spus tocmai la timp.
Asigurarea corespunzatoare sau necorespunzatoare, dupa caz, a resurselor umane are implicatii
majore atat asupra eficacitatii sistemului prin obtinerea rezultatului util cat si a eficientei ca semn
al calitatii intregii activitati.
2.2. Analiza utilizarii resurselor umane
Analiza utilizarii resurselor umane poate fi abordata avand in vedere doua aspecte deosebit de
importante care au legatura pe de o parte cu comportamentul uman in general si pe de alta parte
au legatura cu modul in care managementul intreprinderii poate sa asigure utilizarea rationala si
eficienta a acestora.
unde Tco timp concedii de odihna, iar Tzn timpul aferent zilelor nelucratoare
unde Tneut timp neutilizat (nealimentare cu energie electrica, absente nemotivate, etc)
1 - de regula
1 - situatia utilizarii extensive a factorului de timp disponibil
(fiind utilizate si zilele de repaus)
b. numarul mediu de zile lucrate de un salariat
unde Tpl ,Tef este numarul total de zile lucrate la nivelul planului,
respectiv cele efective, iar Nppl ,Npef este numarul de personal planificat, respectiv cel efectiv.
Indicele numarului mediu de zile lucrate de un muncitor (salariat) indica gradul de utilizare a
timpului de lucru precum si coeficientul utilizarii factorului de timp disponibil.
Principalele cauze ale neutilizarii timpului de lucru, sub forma zilelor intregi sunt:
sau
Acesti indicatori atesta, in functie de marimea lor, pierderile in utilizarea
timpului de munca pe unmuncitor, fie ca sunt neutilizari sub forma de zile
intregi sau ore. Acestea pot fi determinate de urmatoarele cauze:
lipsa de comenzi;
deficiente organizatorice:
Productivitatea muncii este indicatorul care exprima cel mai bine eficienta utilizarii resurselor
umane si prin aceasta reprezinta indicatorul ce explica utilizarea intensiva a resurselor umane.
Doua dintre variantele de exprimare sunt mai importante si anume :
Relatiile de calcul pot avea diferite forme de prezentare in functie de necesitatile de analiza.
Astfel putem calcula fie cantitatea de productie (in modalitati diferite de exprimare) realizata pe
unitatea de resurse umane consumate, fie cantitatea de resurse umane necesare pentru realizarea
unei unitati de productie.
Productivitatea medie a muncii poate fi calculata folosind ca efect indicatori cum sunt : productia
exercitiului, cifra de afaceri, valoarea adaugata, excedentul brut de exploatare, iar ca efort timpul
de munca utilizat sau numarul de salariati utilizati pentru a obtine volumul de efecte respectiv.
Am notat cu :
WQex
WCA
WVA
Qex
productia exercitiului
CA
cifra de afaceri
VA
valoarea adaugata
timpul consumat
NP
Mai mult decat atat, desi atat productivitatea medie cat si cea marginala sunt expresii ale
eficientei utilizarii resurselor umane, intre ele exista si diferente nu numai de calcul ci si de
semnificatie. Astfel in timp ce productivitatea medie reflecta eficienta utilizarii intregului volum
de resurse umane ocupate, productivitatea marginala tine cont de eficienta ultimei unitati de
resurse umane utilizate.
) si productivitatea
Daca
atunci productivitatea medie creste pe baza aportului suplimentar de unitati de
resurse umane.
Daca
).
Putem aprecia ca variatia productivitatii medii depinde pe de o parte de nivelul sau fata de baza
de comparatie, dar si de valoarea productivitatii marginale.
Nu este lipsita de importanta nici analiza in dinamica a productivitatii muncii. Aceasta se
realizeaza post factum pe o perioada cuprinsa intre trei si cinci ani sau previzional , pe urmatorii
trei sau cinci ani. Deasemenea de mare importanta este si combinatia celor doua metode, de
exemplu un scenariu care sa cuprinda ultimii doi ani si urmatorii trei ani. De mare importanta in
cadrul analizei in dinamica este corectia prin actualizarea datelor luate in calcul. In cadrul
comparatiei se poate folosi calcularea indicilor cu baza fixa sau in lant.
2.2.2.1. Analiza factoriala a productivitatii muncii
In aceste conditii folosind metoda substitutiei putem determina intensitatea si sensul influentei
factorilor
Productivitatea muncii mai poate fi interpretata si pe baza analizarii factorilor clasici de crestere
si anume :
progresul tehnic
gradul de organizare
Aceasta analiza se poate realiza pe baza urmaririi corelatiilor care pot exista intre indicele
productivitatii muncii IW, indicele volumului de productie IQ si indicele numarului de personal,
INp.
Putem avea trei situatii dupa cum urmeaza :
a) Pentru IQ > 1 adica Q1 > Q0
a1. INP = 1 ; IW > 1
cresterea a fost realizata pe seama utilizarii intensive a resurselor
umane, adica prin cresterea W
a2. INP > 1 ; IW = 1
extensiva a resurselor umane
c2. INP 1 ; IW 1
utilizarii extensive
c3. INP 1 ; IW = 1
resurse umane
Valoarea tehnologica a mijloacelor fixe, corelata cu produsele sau serviciile care trebuiesc
realizate.
Alocarea de surse permanente de finantare peste necesar care si ele la randul lor au un cost.
Deficitele temporare sau anticipate privind asigurarea cu mijloace fixe, asa numitele locuri
inguste, pot fi compensate prin comenzi la terti.
De multe ori este chiar mai eficienta aceasta cooperare decat cumpararea unor utilaje care sa fie
utilizate temporar.
Compararea existentului de mijloace fixe cu necesarul se face :
Numeric;
Aceste comparatii se realizeaza sub forma abaterii absolute pe baza de indici, sau procentual.
Comparatiile se fac tinand cont de felul mijloacelor fixe, grupat sau regrupat in functie de
marimile caracteristice.
Urmarirea dinamicii mijloacelor fixe se poate aprecia folosind :
Sporul mediu absolut al valorii mijloacelor fixe pe total si pe categorii in cadrul unei perioade
de gestiune;
Mijloacele fixe pot fi exprimate in valori medii, in valori de intrare sau la valoarea ramasa.
Coeficentul intrarilor de mijloace fixe
unde :
).
si
rezulta ca
Aceasta situatie ne arata ca volumul mijloacelor de productie intr-un interval de timp a ramas
acelasi, a crescut sau descrescut in aceiasi proportie cu volumul de productie din aceiasi
perioada.
b)
rezulta ca
Ceea ce inseamna ca volumul productiei este mai mare decat volumul mijloacelor de productie
in perioada de gestiune, ceea ce semnifica o utilizare mai eficienta a mijloacelor fixe.
c)
rezulta ca
Rezulta ca volumul productiei creste intr-o proportie mai mica decat nivelul
mijloacelor de productie.
3.1.1.2 Analiza asigurarii structuarale a mijloacelor fixe
Analiza structurii mijloacelor fixe se poate face multicriterial, dar in vederea dimensionarii
potentialului lor, consideram ca este foarte importanta gruparea dupa rolul pe care il au in
procesul de productie, si anume:
Terenuri,
Constructii,
Utilaje si instalatii,
- anul curent,
t-1
- anul precedent.
uzura fizica,
uzura morala
Uzura fizica se poate determina fie pe baza datelor contabile, fie pe baza estimarilor facute de
catre specialisti.
Gradul de uzura contabil se refera la uzura calculata pe baza informatiilor din evidenta contabila
si are ca baza de calcul informatii care se refera la:
amortizarea calculata,
In functie de optiunea analistului se poate calcula uzura prin cel putin doua modalitati:
Gradul de uzura contabil
In care:
Vr Mf reprezinta valoarea ramasa (neta) a mijloacelor fixe,
Vi Mf reprezinta valoarea de inventar a mijloacelor fixe.
Cu cat Kp are o valoare mai apropiata de 1 cu atat situatia este mai
favorabila.
Gradul de uzura morala poate fi determinat comparand utilitatile pe care le
pot indeplini mijloacele fixe sau prin estimare.
Indiferent de tipul uzurii, fizice sau morale, estimarea care trebuie facuta de
catre specialisti prezinta totusi un grad mare de relativitate si ea trebuie doar
sa nuanteze modalitatile de calcul bazate pe date certe.
Mai putem determina gradul de innoire a mijloacelor fixe comparand
mijloacele fixe nou intrate cu valoarea totala a mijloacelor fixe.
Determinarea gradului de innoire se face atat in ansamblul mijloacelor fixe
cat si pe categorii de mijloace fixe.
3.1.1.4 Nivelul tehnic si adecvarea tehnologica a mijloacelor fixe
Se apreciaza in corelatie cu documentatiile tehnice si cu programele de productie care trebuie
realizate.
Aceasta analiza poate fi facuta fie pentru a raspunde la intrebarea daca intrepinderea poate sa
realizeze programul de productie , sau pentru a raspunde daca situatia existenta satisface criteriile
de eficienta economica.
3.1.2. Analiza utilizarii mijloacelor fixe
Problematica utilizarii mijloacelor fixe poate si trebuie analizata atat din punct de vedere al
utilizarii extensive cat si din punct de vedere al utilizarii intensive.
3.1.2.1. Analiza utilizarii extensive a mijloacelor fixe
Analiza utilizarii extensive a mijloacelor fixe trebuie realizata in contextul urmatoarelor aspecte:
Valorile cele mai favorabile ale lui Kinst sunt acele valori cat mai apropiate de valoarea 1.
a.2. Rezerva de potential (1-Kinst)
Rezerva de potential apare din diferite motive care ar putea fi fie achizitia peste necesar, fie slaba
organizare a productiei, fie alte greseli de management.
b. Utilizarea suprafetelor de productie
Astfel
Kuts
sau:
Si intr-un caz si in celalalt caz, valoarea acestui coeficient trebuie sa tinda catre valoarea 1.
Rezerva se poate determina cu ajutorul relatiei
R = 1-Kuts
Analiza mijloacelor fixe sub raportul functionarii efective poate fi reflectata sub forma
coeficientilor de functionare
Valorile acestor coeficienti trebuie sa fie cat mai apropiate de 1. Desigur ca numarul de utilaje
sau instalatii poate fi inlocuit cu valoarea capacitatilor de productie in functiune, instalate, sau
totale la dispozitie.
c. Analiza utilizarii timpului de lucru al utilajelor si instalatiilor
In analiza utilizarii timpului de lucru al utilajelor si instalatiilor se utilizeaza urmatoarele
categorii de timp.
Fd = Fn Intreruperi programate
Intreruperile programate sunt cele reprezentate de timpul alocat pentru reparatii si revizii
programate.
Fe = Fd Intreruperi neprogramate
Intreruperile neprogramate se refera la situatii de tipul:
defectiuni accidentale,
Nota:
Primii doi coeficienti sunt, de regula, subunitari, sau cel mult egal cu 1. Coeficientii sunt
egali cu 1 in situatia in care nu exista intreruperi neprogramate, iar fondul disponibil este si
fondul efectiv.
Ultimul coeficient de utilizare, de regula, este subunitar, dar poate avea si valori upraunitare cand
nu exista intreruperi neprogramate si nu se respecta intreruperile programate.
si, respectiv:
sau
Am notat cu:
Q volumul de productie in exprimarea fizica sau valorica. De preferat este ca
exprimarea sa fie valorica mai ales cand in nomenclatorul de fabricatie nu figureaza un
singur produs.
Nut1,0 numarul de utilaje efective la sfarsitul (1) si inceputul perioadei de analiza (0)
Nh 1,0/ut - numarul de ore de functionare pe utilaj la sfarsitul (1) si inceputul (0) perioadei
de analiza,
1, 0
Fd inv(Nh) = Nut pu
unde :
Fd inv(Nh) fond de investitii necesar ca urmare a abaterii numarului de ore de functionare
Nut numarul de utilaje necesare a fi achizitionate pentru compensarea timpului neutilizat
pu pretul unitar de achizitie.
3.1.5. Efecte ale utilizarii intensive a utilajelor
Efecte asupra volumului de productie
Putem utiliza aceleasi relatii de calcul ca si la punctele 3.1.4.. De data aceasta indicatorul care
exprima utilizarea intensiva a utilajelor esterandamentul orara
Q = Nut Nh/ut h
Atunci:
Q (h)= Nut1 Nh1/ut h1 Nut1 Nh1/ut h0
Q (h)= Nut1 Nh1/ut (h1 h0)
Q (h)= Nut1 Nh1/ut h
Efecte asupra numarului de utilaje
cantitativ
calitativ
in structura necesara
si la termenele optime.
Modul concret al analizei se deruleaza in functie de scopul urmarit de care parte a obiectului de
studiu suntem interesati.
Daca analizam problema asigurarii fizice cu materii prime si materiale a
procesului de productie in sensul asigurarii eficacitatii si eficientei sistemului
atunci suntem interesati sa vedem cum sunt asigurate si gestionate
stocurile.
Foarte important este si modul in care sunt utilizate aceste stocuri.
Daca aceeasi materie prima apare in componenta mai multor produse atunci:
programate i x
Necesarul de aprovizionat este diferit de necesarul pentru productie sau de stocul pe care trebuie
sa-l avem la un moment dat.
Astfel
NECAPR = NECPR Si + Ssf
unde:
Sf stocul necesar la sfarsitul perioadei, stoc necesar pentru asigurarea continuitatii realizarii
produselor; in cazul cand realizarea produsului i nu se reia, stocul de la sfarsitul perioadei nu
mai este necesar, iar valoarea care se ia in calcul este zero.
Relatiile dintre NECPROD si NECAPR scot in evidenta marimea stocurilor initiale si finale pe
fiecare tip de materie prima.
NECPROD NECAPR inseamna ca avem stocuri initiale care asigura realizarea programului de
productie.
NECPROD NECAPR inseamna ca stocurile initiale sunt mici sau inexistente si nu asigura necesarul
de stocuri la sfarsitul perioadei.
Aceste comparatii se fac atat pe total valoric cat si pe fiecare tip de materie
prima. Si chiar mai mult luand in calcul si perioadele optime la care trebuie
sa se realizeze asigurarea cu materii prime.
Luand in considerare cele trei cazuri prezentate mai sus putem constata ca primul caz in care
NECAPR este egal cu marimea contractelor de aprovizionare este cazul cel mai bun , dar in
economiile noi putin dezvolate , aceasta sizuatie este destul de rara.
Daca NECAPR este mai mare decat marimea contractelor de aprovizionare intreprinderea aproape
sigur se va confrunta cu imposibilitatea realizarii programelor de productie care in mod
obligatoriu trebuie sa fie corelate cu cererea pietii si in primul rand a celei contractate.
Contractarea productiei realizate depinde foarte mult de felul produselor pe care le realizeaza o
intreprindere. Astfel daca este vorba de bunuri de consum individual, intreprinderea producatoare
poate stabili programe de productie chiar fara a avea asigurate desfacerea in cadrul unor tactici si
strategii de marketing. Daca intreprinderea produce produse cu ciclu lung de fabricatie de valori
mari atunci nu este permisa lansarea in fabricatie si executie a produsului fara a avea desfacerea
asigurata.
Daca NECAPR este mai mic decat contractele de aprovizionare, atunci nu vor exista riscuri privind
asigurarea procesului de productie cu materii prime dar pot sa apara imobilizari de surse de
finantare in stocuri cu muscare lenta sau fara miscare ceea ce va influenta asupra eficientei
generale a intreprinderii.
Determinarea necesarului de materiale se poate face pe baza de observatii statistice sau pe baza
elaborarii unor normative raportate la volumele de productie sau in functie de tipul utilajelor si
instalatiilor sau de marimea si felul suprafetelor de productie.
De foarte mare importanta in procesul de asigurare a materiilor prime si a
materialelor este alegerea furnizorilor, in cazul carora trebuiesc luate in
considerare cateva probleme:
preturile de livrare
Cel mai important indicator al consumului specific poate fi calculat pe baza relatiei:
Consumul
specific
cu
o
valoare
individuala
pentru
fiecare
sortotipodimensiune de materie prima si au la baza o documentatie tehnica.
Consumurile specifice de materiale se pot calcula sau raporta la valori
globale de productie sau la volumul fizic de productie planificat sau realizat..
In cazul in care avem mai multe produse care utilizeaza acelasi tip de materii prime avem:
Rezultatul poate sa fie pozitiv sau negativ dupa cum se realizeaza o reducere sau o depasire a
consumurilor specifice.
Cauzele depasirilor de consumuri specifice determinate pe baza de
documentatii tehnice se regasesc in:
alte cauze.
alte metode
Consumurile specifice au de regula o exprimare in marimi fizice, dar este posibila si exprimarea
valorica.
Si in acest caz in functie de necesitatile de aprofundare putem calcula si analiza abaterea sau indicii
gradului de valorificare
Analiza eficientei utilizarii materiilor prime si ale materialelor
numarul de rotatii;
unde :
CA
- cifra de afaceri
Stoc
Analiza abaterii numarului de rotatii se poate face pe baza factorilor de ordinul I care sunt cei din
relatia de calcul sau pe baza unor factori detaliati dupa cum urmeaza:
Raportul
Raportul
, care
Folosind metoda substitutiei interpretam influenta fiecarui factor asupra abaterii numarului de
rotatii.
Durata unei rotatii se calculeaza pe baza urmatoarei relatii:
= zile / rotatie
In relatie, ca element de noutate este T care reprezinta marimea perioadei
de analiza. Practic se ia in calcul marimea anului financiar adica 365 de zile.
In locul cifrei de afaceri poate fi folosita si marimea veniturilor perioadei.
Eficienta utilizarii materiilor prime si a materialelor creste odata cu marimea
vitezei de rotatie prin faptul ca la un volum tot mai mic de stocuri imobilizate
creste volumul efectelor.
3.2.3. Analiza efectelor asigurarii si utilizarii resurselor de materii
prime si materiale asupra volumului de productie
Din punctul de vedere al asigurarii cu resurse de materii prime si materiale putem sa ne aflam in
situatia de a inregistra abateri ale asigurarii cu resurse. In sensul neasigurarii necesarului sau a unei
asigurarii in exces.
Asigurarea cu resurse suplimentare este favorabila numai in cazul cresterii cererii de produse.
Consum mat. =
Asigurarea si utilizarea resurselor de materii prime si materiale este o conditie foarte importanta
pentru ca permite asigurarea bazei materiale ce se regaseste concret in structura produselor. Fara
aceste resurse este evident ca nu ar putea fi obtinute produse si deci implicit rezultate.
Dar nu numai eficacitatea proceselor economice este influentata ci in mare masura si
economicitatea.