UNIVERSITY OF MEDICINE AND PHARMACY

GR. T. POPA IAI, ROMNIA

REHABILITATION HOSPITAL, ENT CLINIC
COCHLEAR IMPLANT DEPARTMENT
AUDIOLOGY DEPARTMENT

PATOLOGIA URECHII INTERNE:

ELEMENTE DE
DIAGNOSTIC, TRATAMENT I REABILITARE

EF Lucrri Dr. Sebastian Cozma

Anatomia
i
fiziologia
sistemului vestibular

Centre Of Mass

base of support

cortex

Mezencef.
punte

Cerebel

CGL talamus
Tr. Optic
Nc. IX
Nc. Oculomot.
Nuclei
Vestibulari

Urechea interna

Labirint osos - perilimfa

Labirint membranos - endolimfa

Labirintul osos
- posterior
vestibul
canale semicirculare
apeductul vestibulului
- anterior
cohlee
apeduct cohlear

Labirintul membranos
- vestibul membranos
- utricula
- sacula

- canale semicirculare
(CSL, CSA, CSP)

- sistemul endolimfatic
- canalul utricular
- canalul sacular
- canalul endolimfatic
- sacul endolimfatic

Receptori - stimuli specifici

Cai aferente
Centri
Cai eferente
Conexiuni
Caracteristici

Analizatorul vestibular

 Celule senzoriale (tip I si tip II) din

organele receptoare localizate in utricula,
sacula, ampulele canalelor semicirculare;
Macula Utricula, Sacula,
Cupula creasta ampulara a CS
receptorii specifici:

 Macula receptor de gravitatie

Pozitia capului si corpului in spatiu
Accelerarea liniara, pornirea sau oprirea pe loc

Macula utriculara deplasarile capului in plan

antero-posterior (flexie-extensie)

Macula saculara inclinarea capului pe umar; tine

sub control tonusul m. adductori si abductori

 Receptori de rotatie
Rotatia devine stimul numai daca se produce
in planul CS respectiv
Rotatiile continue, uniforme, fara porniri,
opriri, accelerari bruste, nu au efect

Crestele canalelor semicirculare

 CSL - curentul endolimfatic ampulipet=activ

CSA,CSP curentul ampulifug=activ

Crestele canalelor semicirculare

 CSL - curentul endolimfatic ampulipet=activ

CSA,CSP curentul ampulifug=activ

Crestele canalelor semicirculare

 CSL - curentul endolimfatic ampulipet=activ

CSA,CSP curentul ampulifug=activ

Crestele canalelor semicirculare

cortex

Mezencef.
punte

Cerebel

CGL talamus
Tr. Optic
Nc. IX
Nc. Oculomot.
Nuclei
Vestibulari

Caracteristici ale analiz. vestibular

Doua sisteme, drept si stang, actionand ca un tot unitar;
Variatiile de activitate ale celor doua sisteme sunt identice,
egale, dar de sens opus;
Inegalitatea = patologica
simptome intensitate proportionala cu amplitudinea
inegalitatii stimulilor;

 Vertijul spontan compensare rapida

deoarece este permanent, chiar si in repaus;

Vertijul provocat compensare lenta, chiar

absenta, pacientul evita miscarile care
provoaca vertijul

 Central leziuni ale nucleilor si cailor

vestibulare = incomplet, dizarmonic;
Periferic leziuni ale labirintului posterior
si nervului vestibular = complet, armonios,

Sindrom vestibular:

Etiologia sindromul vestibular central

- incomplet, dizarmonic, fara atingere cohleara

Encefalite;
Atacuri ischemice tranzitorii, definitive;
Hemoragii intracraniene de diferite cauze;
Tumori intracraniene;
Boli degenerative;

Sindromul vestibular periferic

complet, armonios, cu semne de atingere
cohleara
Trei simptome caracteristice:
Vertij rotator, sensul vertijului;- labirint afectat
Tulburari de echilibru cadere la proba Romberg,

deviere in mers - de partea labirintului afectat

Nistagmus secusa lenta de aceeasi parte cu leziunea

 Labirintic (endolabirintic);
Paralabirintic, in care vertijul este mai
discret , apar reactii dizarmonice la probele
instrumentale, asociaza leziuni de nv. V, VI,
IX, XII
Sindromul vestibular periferic

Nistagmusul
Directie: orizontal, vertical, rotator, oblic;
Amplitudine:
slab (5), mijlociu (5-15), amplu (>15)
Frecventa: electronistagmografic, secuse/minut
Doua componente:
Lenta, tonica, de origine vestibulara, bate de partea lezata;
Rapida, clonica, de revenire, de origine corticala, da sensul

nistagmusului, bate de partea urechii sanatoase

Gradul:
I la privire laterala medie 45, nistagmus relevat;
II la privirea inainte, nistagmus spontan, propriu-zis;
III se mentine si cand pacientul priveste in directia secusei

lente

Raspunsul armonios labirintic

Labirint Hipervalent Labirint hipovalent
Secusa rapida
nistagmus;
Directia rotatiei
obiectelor

Secusa lenta
Directia rotatiei corpului;
Caderea;
Deviatia membrelor;
Deviatia mersului;
Inclinarea capului

Anamneza;
Ex. ORL, ex. nervi cranieni,
ex.nistagmus (EniG),
teste auditive (ATL, AV, BERA),
ECoG,
Teste de pozitie si teste de coordonare a miscarilor;
Proba Hallpike (pentru CSO);
C.T., R.M.N.
Diagnosticul pozitiv sd. vestibular

Ameeala

Vertijul

pierderea echilibrului n relaie cu mediul nconjurtor

frecvent descris ca o tiere a picioarelor, senzaie de ciocnire cu obiectele din jur
Etiologia - cerebeloas, cerebral, afectarea tractului piramidal sau a nervului vestibular

ntunecarea vederii

senzaia de micare pacientul sau mediul nconjurtor i modific poziia.; direcia micrii rotatorie
Etiologia - afectare labirintic sau a nervului vestibular

Instabilitatea

orice disconfort localizat la nivelul capului, altul dect durerea

Etiologie - vizual, cerebral, vestibular, gastrointestinal sau endocrin

senzaie de lesin sau ntunecarea vederii, fr o pierdere propriu-zis a cunotinei

vertij de intensitate medie
frecvent - etiologie vascular sau non-organic

Pierdere propriu-zis a contienei

nu este ameeal i nu este niciodat cauzat de afectare otologic fr implicarea altor sisteme

SIMPTOMATOLOGIE

 Anamnez - chestionar

Diagnostic - Examenul clinic al pacientului

Descriere

Vertij

Presincop

Dezechilibru

Ameeal uoar

Senzaie de micare,
frecvent rotatorie n jurul
propriei axe sau rotaia
obiectelor din jur

O senzaie acut de
pierdere a contienei

Imposibilitatea de
a sta n picioare,
balansare

Nu prezint o
definiie clar

Reducerea total a
fluxului sangvin cerebral,
avnd n general o cauz
cardiovascular
Prezena sincopei
exclude cauzele
periferice ale vertijului.

Afectare
neurologic,
hipotonie
muscular sau
scderea acuitii
vizuale

Acest termen a
devenit asemntor
cu presincopa

O gam larg de posibile

Semnificaie
cauze necesit investigaii
clinic
suplimentare

SUBTIPURI DE AMEEAL I SEMNIFICAIILE

CLINICE ALE ACESTORA

VERTIJ PERIFERIC

VERTIJ CENTRAL

ALTE TIPURI DE
VERTIJ

Atac ischemic tranzitoriu sau

AVC, n special n afectarea
sistemului vertebrobazilar

Vertij de cauz psihogen

COMUNE
Vestibulopatii acute: nevrit
vestibular sau labirintita
Vertijul paroxistic poziional
benign
Boala Meniere

CAUZE

Vertij indus
medicamentos
Vertij asociat cu migren

Vertij cervical

Scleroz multipl

RARE
Fistula perilimfatic

Tumori ale unghiului

pontocerebelos

Eroziunea colesteatomului
Herpes zoster auricular
Otoscleroz

CLASIFICAREA ETIOLOGIEI VERTIJULUI

Nistagmus

Congenital
Dobndit

micare sacadat involuntar a globului ocular

cel secundar afectrii vestibulare sau labirintice prezint o faz rapid i una lent
faza rapid determin direcia nistagmusului

Nistagmusul secundar unei afectri congenitale sau sclerozei multiple poate fi pendular, fr existena unei faze
rapide i a uneia lente
Nistagmusul vertical, diagonal sau disociat este reprezentativ pentru afeciuni ale SNC

Nistagmusul spontan

Nistagmusul indus

prezent fr stimulare poziional sau labirintic

provocat doar prin stimulare (stimulare caloric, rotaie, datul in leagn).

Nistagmus poziional

provocat doar prin meninerea unei poziii specifice

Semn cheie - NISTAGMUSUL

 NISTAGMUSUL POZIIONAL
Nistagmusul spontan
Gradul I : prezent doar cnd pacientul privete n direcia componentei rapide
Gradul II: prezent cnd pacientul ii ndreapt privirea spre direcia componentei

rapide i la privirea n fa
Gradul III: prezent la privirea in orice direcie.

Corelaii clinice:
Gradul I: leziuni periferice
Gradul II: leziuni centrale
Gradul III: leziuni centrale

Caracteristicile nistagmusului poziional

Clasificarea Nylen
Tipul I

direcia nistagmusului variaz cu poziia capului n timpul testului poziional.

Tipul II

direcia nistagmusului rmne fix n raport cu poziia capului n timpul testului poziional.
Cnd este prezent n diferite poziii, este mai puternic doar ntr-o poziie

Tipul III

nistagmusul este neregulat, caracterizat prin variaii comportamentale

Tipul III este utilizat pentru a ncadra tate formele de nistagmus poziional care un pot fi
clasificate in tipul I sau II.

Corelaii clinice:

Tip I: implic leziuni central: scleroza multipl sau tumori cerebrale

Tip II: implic leziuni periferice sau ale nervului acustic
Tipul III: semnificaie discutabil.

Caracteristicile nistagmusului poziional

Clasificarea Aschan

Tipul I

Tipul II

nistagmus persistent a crui direcie se schimb la modificarea poziiei capului

nistagmus persistent a crui direcie rmne fix la modificarea poziiei capului

Tipul III

Toate tipurile de nistagmus tranzitor poziional cu laten sau epuizabile

Corelaii clinice:

Tipul I :majoritatea acestor pacieni prezint tulburri ale SNC

Tipul II : posibile leziuni periferice sau tulburri ale SNC
Tipul III : tulburri periferice; uyual indic vertij poziional de tip paroxistic benign

Caracteristicile nistagmusului poziional

Periferic

Central

Laten

5-15 secunde

Fr laten

Persistena

Dispare pn n 50 secunde

Dureaz mai mult de un minut

Fatigabilitate

Dispare la repetiie

Repetabil

Locaia

Prezent intr-o poziie a capului

Prezent n multiple poziii ale capului

Vertij

n general prezent

Ocazional absent

Direcia
nistagmusului

O direcie

Se schimb cu modificarea poziiei

capului

Frecven

85% dintre vertijurile poziionale

15 % dintre vertijurile poziionale

Caracteristicile nistagmusului poziional

 Cutarea nistagmusului spontan ochelari Frenzel sau videonistagmograf

Cutarea nistagmusului poziional

decubit dorsal cu capul situat median i lateral

Decubit lateral dreapta i stnga
Poziia Rosen (capul n hiperextensie pe linia median)
Poziia Dix&Hallpike (capul n hiperextensie, nclinat spre dreapta sau stnga)

Deviaiile segmentare reflexul vestibulo-spinal

Proba braelor ntinse devierea de partea vestibulului hipovalent
Proba indicaiei

Deviaiile tronculare

Proba Romberg i Romberg sensibilizat (n tandem sau unipodal) cdere de partea vestibulului hipovalent

Probe dinamice deviere de partea labirintului hipovalent

Proba Unterberger (2 minute)
Proba Fukuda (50 pai)
Proba mersului n stea (Babinski-Weil)

Probe cerebeloase

Proba indice-nas dismetrie, tremor intenional

Proba adiadocokineziei

Reacia la un stimul destabilizant brusc

cei cu leziuni periferice se stabilizeaz, cei cu leziuni centrale cad spre spate

Examenul clinic al pacientului

 Examinarea oculomotricitii i funciei vizuale

Evaluarea motilitii oculare

Examinarea cmpului vizual
Proba de fixare-urmrire
Proba sacadelor voluntare

Examenul nervilor cranieni

Examenul nervului trigemen (V)

Examenul nervului facial (VII) reflexul stapedian acustic

Examene complementare

Neurologic
Oftalmologic
Reumatologic
Medicina muncii
Cardiologic
Neuro-motor

Examenul clinic al pacientului

 Investigaii vestibulare paraclinice

Reflexul vestibulo-ocular testarea CSO
Electronistagmografia
Videonistagmografia

Nistagmusul spontan, poziional i provocat

Probele de oculomotricitate

Sistemul sacadelor,
Sistemul de urmrire lent
Nistagmusul optokinetic

Proba rotatorie
Proba caloric nistagmus care fuge de rece

Examenul paraclinic al pacientului

 Investigaii vestibulare paraclinice

Reflexul vestibulo-spinal
Centrul de greutate
Baza de susinere
Limitele de stabilitate
Posturografia Dinamic Computerizat
Craniocorpografia

Testul verticalei subiective testarea sistemului otolitic

Testul stimularii vestibulare (vibrator) vestibulul dominant

Examenul paraclinic al pacientului

 Investigaii audiologice
Audiograma tonal liminar
Audiograma vocal
Impedansmetria

Examenul paraclinic al pacientului

 Investigaii audiologice
Otoemisiunile acustice
Potenialele evocate auditive precoce
Potenialele evocate vestibulare miogenice

Examenul paraclinic al pacientului

 Investigaii imagistice
Echografia Doppler
Explorarea radiologic radiografii convenionale, CT, RMN

Examenul paraclinic al pacientului

ETIOLOGIE

Otit medie cronic cu sau fr colesteatom

Boala Meniere
Neurinomul de acustic
Nevrita vestibular
Labirintita bacterian
Labirintita nonbacterian
Vertijul poziional de tip paroxistic benign
Sifilisul congenital
Sindromul Cogan
Traumatismele craniene - contuzie labirintic i fractura osului temporal
Scleroza multipl
Insuficiena vascular
Vertij cervical
Epilepsia vertiginoas

Diagnostic diferenial

CARACTERISTICILE VERTIJULUI POZIIONAL PAROXISTIC BENIGN

Nistagmus rotator
Dac leziunea este de partea stang, pacientul va prezenta un nistagmus rotator n
sensul acelor de ceasornic when assuming the left ear down position and viceversa.
Va exista o laten de 5-15 secunde ntre assuming acea poziie i instalarea
nistagmusului
Nistagmusul va disprea dup o perioad
La revenirea n poziie vertical, pacientul poate manifesta nistagmus n poziie
opus
La repetarea testului ,fr pauz, nistagmusul poziional poate s nu mai fie elocvent

OTITA MEDIE CRONIC

Fiziopatologie : labirintita bacterin sau fistulizarea canalelor semicirculare

Examinare: ureche supurativ cu perforaia membranei timpanice;
Test: aplicarea unor presiuni pozitive i negative la nivelul cavitii timpanice; n
cazul prezenei fistulei, aplicarea unei presiuni pozitive cauzeaz nistagmus de
partea ipsilateral, n timp ce o presiune negativ va determina un nistagmus de
partea controlateral

Diagnostic diferenial

BOALA MENIERE

Pacientul prezint episoade vertiginoase (30 minute pn la 120 minute), grea,

vrsturi, acufene, pierdere auditiv fluctuant, senzaie de plenitudine auricular

In 85% din cazuri unilateral

Hipofuncie a labirintului de partea afectat
Testul la glicerol: ameliorare a simptomatologiei dup o or de la administrare cu
efet maxim ntre 2i 3 ore.Dup 3 ore simptomele revin ncet.

Diagnostic diferenial

NEURINOMUL DE ACUSTIC

10 % dintre pacienii cu aceast afeciune prezint sindrom vertijinos

n majoritatea cazurilor se observ o pierdere auditiv pe frecvenele nalte

Diagnostic diferenial

NEURONITA VESTIBULAR

50% unilateral, 50 % bilateral

Frecvent apare dup o infecie respiratorie nalt
Pacientul declar o apariie brusc a vertijului, acompaniat de grea, vrsturi i o
instabilitate sever.
Poate dura ntre cteva zile i sptmni
Afectarea componentei vestibulare este absent, la fel i deficitele neurologice
asociate
Nistagmus ctre partea controlateral
Test caloric: hipofuncia labirintului

Diagnostic diferenial

LABIRINTITA BACTERIAN
Frecvent complicaia unei infecii otice
Vertij i pierdere auditiv sever
Nistagmus prezent

LABIRINTITA NEBACTERIAN

Vertij brusc instalat, grea, vrsturi, hipoacuzie neurosenzorial fr antecedente

de vertij
Fr deficit neurologic
Diagnostic diferenial: Boala Meniere, neurinomul de acustic, labirintit viral,
tromboza unui vas de la acest nivel, ruptura ferestrei ovale sau rotunde

Diagnostic diferenial

CUPULOLITIAZA

Atacuri brusc instalate de vertij

Determinate de miscarea capului spre stanga sau spre dreapta sau de extensia
capuluila privirea in sus
Senzaia de vertij este de scurt durat, chiar dac poziia ce a provocat vertijul este
meninut
Diagnosticul poate fi confirmat de testul poziional
Etiologie: modificri degenerative, otita medie, contuzie labirintic, ocluzia arterei
vestibulare anterioare, cofochirurgie n antecedente

Diagnostic diferenial

SIFILISUL CONGENITAL

La majoritatea pacienilor cu sifilis congenital, hipoacuzia n timpul tineree. Cnd

hipoacuzia apare la maturitate, aceasta este bilateral, asimetric, fluctuant cu
episoade de vertij i acufene.

SINDROMUL COGAN

Keratit interstiial nonsifilitic

Episode severe de vertigo, acufene, nistagmus spontan, ataxie, hipoacuzie
neurosenzorial progresiv
Corelat cu periarterita nodoas

Diagnostic diferenial

CONTUZIA LABIRINTIC I FRACTURA DE OS TEMPORAL

Fractur transversal distruge funcia vestibular i auditiv +fr a avea un rspuns

auditiv i vestibular
Nistagmus spontan i sindrom vertiginos semnnd cu cu un pacient recent
labirintectomizat
Poate coexista pralizia de facial
Fractura longitudinal reprezint 80 % din fracturile de os temporal. Frecvent exist
sngerare la nivelul csuii medii cu perforaia membranei timpanice. Poate prezenta
vertij doar n timpl efecturii testelor poziionale

Diagnostic diferenial

SCLEROZA MULTIPL

Vertijul este prezent la 7-10% dintre pacienii cu scleroz multipl

Nistagmus vertical

INSUFICIEN VASCULAR

Etiologie a vertijului comun la pacienii de peste 50 ani, la fel ca i la cei cu diabet, hipertensiune arterial, hiperlipidemie

Apoplexia labirintic
Sindromul wallenberg

VERTIJUL CERVICAL

Datorat spondilozei cervicale ct i altei patologii

Simptomele includ: cefalee, vertij, sincop,acufene, hipoacuzie,grea, vrsturi,simptome vizuale

EPILEPSIA VERIGINOAS

Vertijul cortical poate fi sever i episodic ca boala Meniere sau se poate manifesta ca o simpl ameeal
Frecvent asociat cu halucinaii auditive i vizuale

Diagnostic diferenial

 Situaii rare
Vestibulopatiile bilaterale 1%

Apariia oscilopsiei
Ototoxice 50% (gentamicina)
Meningita
Boala Meniere
Neurinomul acustic bilateral chirurgie
Sdr. Mondini
Boli autoimune extrem de rar

Particularitati de tratament
Etiologic
Evitarea ototoxicelor, a supresoarelor vestibulare
Reabilitare vestibular

 TRATAMENTUL VERTIJULUI
n criz
n afara crizei

Medicamentos
Chirurgical
Recuperator reabilitarea vestibular
Diet

Tratamentul afeciunilor asociate

Autolimitarea prin compensare de tip central

TRATAMENTUL VERTIJULUI

TRATAMENTUL MEDICAMENTOS AL VERTIJULUI

Anticolinergice
Antihistaminice
Benzodiazepine
Antiemetice
Steroizi

Medicamente folosite n tratamentul antivertiginos, ale cror rol nu este n prezent certificat
blocante ale canalelor de calciu
blocante ale canalelor de sodiu
agoniti ai histaminei
Simpatomimetice
acetil-leucina
Ginko Biloba

TRATAMENTUL VERTIJULUI

 BOALA MENIERE
iniial: regim desodat i diuretice
reducerea aportului de carbohidrai i lipide
medicamente vosodilatatoare
camera hiperbar
supresoarele vestibulare i anticolinergicele - utilizate n tratmentul

simptomatologiei asociate

NEURONITA VESTIBULAR
tratamentul este simptomatic: supresoare vestibulare, antiemetice, steroizi

TRATAMENTUL VERTIJULUI

 VERTIJUL POZIIONAL PAROXISTIC BENIGN

Simptomatic
supresoare vestibulare i antihistaminice
manevre : Epley , Semont

FISTULT PERILIMFATIC
repaus la pat
supresoare vestibulare

BOLI AUTOIMUNE ALE URECHII INTERNE

Glucocorticozi
Plasmaferez

VERTIJ ASOCIAT CU SIDROM MIGRENOS

medicamente folosite n tratamentul migrenei

TRATAMENTUL VERTIJULUI

 TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL VERTIJULUI

folosit n cazul n care tratamentul conservator (diet i tratament medicamentos) nu

amelioreaz simptomatologia

Exist 2 tipuri de proceduri chirurgicale:

proceduri conservative:

chirurgia sacului endolimfatic

cohleosaculotomie
decompresie microvascular i acoperirea fistulei perilimfatice
proceduri de ablaie
labirintectomia
secionarea nervului vestibular
neurectomie unilateral
ocluzia canalului semicircular posterior
perfuzia cu streptomicin a labirintului

TRATAMENTUL VERTIJULUI

 TRATAMENTUL RECUPERATOR AL VERTIJULUI

Adaptat fiecrui pacient
La cteva sptmni dup criza acut

Scop

Diminuarea intensitii, duratei i frecvenei vertijelor sau ameelii

mbuntirea echilibrului
Ameliorarea acuitii vizuale
Ameliorarea simptomelor asociate grea, cefalee, senzaie de plutire etc
Creterea confortului vieii cotidiene

Reeducare vestibular
Exerciii de coordonare a micrilor capului i ochilor

TRATAMENTUL VERTIJULUI

Meniette
Generatorul de presiune pulsatila

 Generator de presiune pulsatila pe care o transmite

prin urechea medie spre membrana ferestrei
rotunde iar de aici, energia presionala pulsatila
determina deplasarea perilimfei, care stimuleaza
endolimfa ducand la reducerea hidropsului
endolimfatic (reducerea de volum a endolimfei)
Sistemul Meniette

Non-distructiv;
Non-invaziv;
Sigur;
Simplu;
Portabil;
Nu trebuie renuntat la tratamentul
medicamentos( daca pacientul urmeaza un
astfel de tratament)
Caracteristicile sistemului:

Indicatii chirurgicale:
factori care depind de pacient

Stilul de viata;
Profesie;
Nivelul auditiei;
Severitatea vertijului;
Prezenta afectarii bilaterale;
Varsta si starea generala

Tehnici chirurgicale cu conservarea auditiei

(non-distructive)
Insertia tubului de timpanostomie, nu exista date ale
eficacitatii acestei metode, efect placebo;
Chirurgia sacului endolimfatic;
Saculotomia;
Sectionarea nervului vestibular;
Tratamentul ultrasonic;
Criochirurgia;
Simpatectomia cervicala

Labirintectomie;
Cohleosaculotomie;
Neurectomie vestibulo-cohleara;
Neurectomie vestibulara translabirintica

Tehnici distructive:

Labirintectomia

 Descrisa in 1927
Tehnica chirurgicala controversata, nu se
cunoaste mecanismul prin care determina
atenuarea simptomatologiei;
80% succese;
Poate fi efectuata in majoritatea centrelor de
cofochirurgie;
Auzul se imbunatateste in 25 % din cazurile cu
afectare recenta
Chirurgia sacului endolimfatic

Criochirurgia

Neurectomia vestibulara translabirintica

Neurectomia vestibulara endoscopica,

pe cale retrosigmoidiana
Tehnica otoneurochirurgicala de abord al fosei
posterioare;
Poate fi folosita de la inceput sau dupa chirurgia
sacului endolimfatic;
95 % succese;
Scopul: intreruperea transmiterii catre scoarta a
semnalelor vestibulare anormale

 Utilizata numai in cazul pacientilor cu boala

veche si scadere mare de auz;
Cea mai eficace metoda de supresie a vertijului;
Determina surditate totala, permanenta, pe
urechea operata;
Dilema optiunii apare in cazul afectari bilaterale
si in conditiile in care stim ca afectiunea poate
deveni in timp bilaterala;
Labirintectomia

Alte metode terapeutice

- barocamera A fost studiat efectul terapeutic al hiperpresiunii in boala
Meniere;
S-a aplicat tub transtimpanal la urechea afectata si pacientul a
fost introdus intr-o camera presurizata;
Hiperpresiunea s-a transmis urechii medii, prin fereastra ovala
urechii interne;
Rezultate : 34 de pacienti au remarcat disparitia acufenelor,
senzatiei de presiune in ureche, diminuarea acceselor de
ameteala;
Efectul s-a pastrat cateva saptamani dupa tratament;
Nu a fost demonstrata eficacitatea pe termen lung a acestei
metode

UNIVERSITY OF MEDICINE AND PHARMACY

GR. T. POPA IAI, ROMNIA
REHABILITATION HOSPITAL, ENT CLINIC
COCHLEAR IMPLANT DEPARTMENT
AUDIOLOGY DEPARTMENT

VERTIJUL DE CAUZ PERIFERIC:

ELEMENTE DE
DIAGNOSTIC, TRATAMENT I REABILITARE

Dr. Sebastian Cozma