UNIVERSITATEA TEFAN CEL MARE SUCEAVA

FACULTATEA DE SIVICULTUR

GESTIONAREA PDURILOR PRIVATE DIN

NORVEGIA

Student:

COSTN MIHAI
Anul IV-ID
1

Norvegia ocup partea de vest a Peninsulei Scandinavia, avnd aproape o treime din
suprafaa sa muntoas dincolo de Cercul Polar. Din Norvegia mai fac parte si arhipelagul
Svalbard si insula Jan Mayen , din estul Groenlandei.Limea de cel mult 430 de km contrasteaz
cu lungimea de peste 1750 km , fcnd din Norvegia o tar lung si foarte sub ire. In punctul sau
cel mai ingust are numai 6.3 km lime.

Foto 1 Localizarea Norvegiei n Europa

www.wikipedia.org
Linia de coast a Norvegiei e uimitoare, cu o mulime de golfuri si peninsule si mii de mici
insule, oferind acestei ri o lungime total de 22000 km. O trsatur aparte a aceste ri o
reprezint fiordurile care brazdeaz aproape intreg rmul si care in anumite locuri se inal
abrupt pn aproape de 1500 de metrii inlime. Sognefjord, cel mai lung dintre aceste fiorduri se
afla in Nord, i se ntinde pe o suprafa lung de peste 200 de km.

Foto 2 Pdurile Norvegiei

www.environment.no/
n sudul Norvegiei, relieful este preponderent de podi nalt, cunoscut i sub numele de
"ffels".Masivul Jotunheimen este un loc unic i are multe vrfuri peste 2000 de metrii. Mul i ani
Galdhopiggen (2469 metrii) si Glittertind (2464 metrii) au concurat pentru titlul de cel mai nalt
munte din Norvegia, cel din urm pierznd datorit topirii calotei de ghea din vrful su.
Chiar dac nu este cel mai nalt munte din Norvegia, Glittertind are cu ce se "mndri", regiunea
din jurul su fcnd parte din Jostedalsbre, cea mai mare zon glaciar din Europa. Pe suprafa a
de peste 486 de km a acesteia, se afl 26 de gheari care ajung si la 15 km lungime.

Foto 3 Pdure din Romerike, Norvegia

sciencenordic.com
Peste 30% din suprafaa rii este acoperit de pduri mai ales in sud. Pe masur ce te
ndrepi ctre nord, limita pdurii scade rapid, fcnd loc tundrei fr copaci, cu iarb neagr ce
acoper mlatinile. n pdurile din Norvegia renii, lupii, urii bruni si raii sunt la ei acasa.
Psrile includ pescrui, macarei si fluierari si exist o mare diversitate de peti de ap dulce.

Foto 4 Molidiuri din partea Sudic a Norvegiei

www.grida.no
Norvegia a solicitat in anul 2008 ajutorul UE pentru a lupta mpotriva celor mai grave
incendii de pdure din istoria sa modern.
Circa 3.000 de hectare de pdure au fost distruse in regiunea Aust-Agder, din sud, iar
originea problemei este seceta. Incendiile nu s-au soldat cu ranii, dar 70 de persoane au fost
evacuate.

Foto 5 Dezastrul pdurilor din 2008 n Novegia

www.ziare.com
Padurile Trillemarka si Rollagsfjell, Norvegia
La grania de est a Norvegiei cu Suedia, ascunse si mrginite de vile Sigdal si Numendal,
troneaz maiestuos cei mai slbatici codri din ara Vikingilor. Vorbim aici de o suprafa total
de 205 kilometri ptrai de pdure btrna de munte care adpostete cea mai bine pastrat vale
din Munii Scandinaviei, Valea Trillemarka. ntreaga zon este situat la doar 100 km est de
capitala Oslo si deine calitatea remarcabil de a menine toate caracteristicile intacte ale
strvechilor pduri norvegiene.

Foto 6 Pdurile Trillemarka si Rollagsfjell, Norvegia

http://travel.descopera.ro/
Perimetrul natural este alctuit dintr-o aglomerare sublim de vi, versani montani, ruri
vijelioase, lacuri limpezi precum cerul ingheat al Nordului care se oglindete in ele i, evident,
copaci foarte btrni. Aici triesc numeroase specii de psari care gasesc condi ii ideale de a tri,
precum si cele mai mari populaii de rai si glutoni din Norvegia.
La nivel european, aproximativ 96 milioane ha, reprezentnd 55 % suprafaa cu pduri, sunt
n proprietate privat; ponderea proprietii private n rile Europei de Vest depete 66 %, iar
n rile Europei de Nord depete 75 % (fig. 5). Portugalia are cea mai ridicat pondere a
proprietii private (93 %), urmat de Norvegia, Suedia i Austria.

Silvicultura a jucat, in mod tradiional, un rol important in economia rii. Silvicultura

reprezint inc o industrie important. Arborii crescui pentru a fi comercializa i acoper sec iuni
ntinse din partea de es.
n Norvegia, de exemplu, 65% din proprietile private de pdure sunt peste 100 ha.
Numr crescut de proprietari de pduri?
n ase ri (Austria, Republica Ceh, Olanda, Norvegia, Serbia, Slovacia) numrul de
proprietari a fost raportat ca fiind stabil.
n Norvegia, silvicultura i reglementrile agricole au vizat contra fragmentrii posesiei de
pduri.
Pentru nou ri (Austria, Bulgaria, Cipru, Polonia, Romnia, Serbia, Slovacia, Slovenia i
Suedia) nu exist diferene ca urmare a reglementrilor ce implic uniformizarea pdurilor.
Finlanda a raportat c nu exist nici o diferen semnificativ, dar opiniile divergente pot exista
ntre vntori, pdurari i proprietari de pduri. O observaie similar a fost fcut pentru
Norvegia, preciznd c, n unele pduri publice in apropiere de orae, vntoarea a fost redus,
dar c, n practic, diferenele sunt marginale.
Proprietarii de pduri urbane
Ponderea proprietarilor de pduri urbane este de ateptat s creasc, de exemplu, n Austria,
Finlanda, Islanda, Norvegia i Suedia.
Interesul i implicarea tinerilor n gestionarea pdurilor familiale: ntrebarea n ce msur
tinerii sunt interesai de gestionarea pdurilor familiale pe viitor i n ce msur sunt n prezent
implicai ntr-un astfel de management i-a gsit o atenie considerabil. Astfel informaiile cele
mai concrete n urma unui studiu efectuat n 2013 au prezentat c, n Norvegia, cifrele arat c
doar 25% dintre copii au declarat c nu s-au interesat de silvicultur. Aproape toi respondenii
din toate clasele de vrst (97%) consider c proprietatea pdurilor va rmne n familie pentru
urmtorii 15 ani, iar 50% au considerat c ei nii vor rmne la fel proprietarii acestor pduri,
iar un procent de 45% au indicat c mcar unul dintre urmai va prelua pdurea n
continuare.
Asociaiile proprietarilor privai
n Norvegia, aproximativ 46 000 de proprietari de pduri (dintr-un total de 120.000 peste 2,5
ha.) sunt membri ai Pdurea Norvegian Federaia Proprietari.
7

Structura proprietii private a fost practic stabil,

90% din proprietile forestiere

norvegiene private sunt pduri de familie, gestionate prin intermediul generaiilor. 97% din
vnzrile de lemn sunt efectuate n cadrul familiei. Cooperativele proprietarilor de pduri fac
posibil gestionarea proprietilor mici relativ eficient. Pentru cei mai muli dintre proprietarii
privai, gestionarea pdurilor este o activitate cu jumtate de norm i contribuie parial la
veniturile proprii.
Nu au nregistrate schimbri dramatice, dar politica oficial sprijin proprietatea privat.
Faptul c 90% din producia forestier este privat, aceasta nu constituie o problem major.
Exist o foarte limitat proprietate a statului, dar autoritile locale care au a pduri, le
gestioneaz n acelai mod ca i pdurile private. ntrebarea restituirilor nu are aplicabilitate. In
anul 2006, aproximativ 1,25 milioane ha de pdure i alte terenuri mpdurite din zona Finnmark
au fost transferate din proprietatea de stat n proprietate privat formal, sub administrarea unui
consiliu format din reprezentani ai autoritilor regionale i locale (Sami).
Att pdurile publice dar i cele private sunt, n general lente n creterea n suprafaa
acoperit de pdure i mai rapide n creteri anuale din punct de vedere al volumului de mas
lemnoas. Principalele motive sunt date de practicile agricole i de punat schimbate, de
eforturile silvice semnificative timp de cteva decenii i de tieri, care sunt mai mici dect
creterea anual.
Federaia Norvegian a Proprietarilor de Pduri are 45.000 de membri, dar reprezinta 90 %
din productia forestier privat. Aceast organizaie este membru al tuturor organizaiilor
internaionale relevante (CEPF, COGECA, IFFA (Aliana Internaional a Silviculturii
Familiale) i a sistemului de certificare PEFC. Cealalt organizaie, NORSKOG, are
aproximativ 200 de membri, majoritatea proprietarilor cu suprafee de pdure mai mari.
Aproximativ 46 000 din proprietarii de pduri (dintr-un total de 120 000 peste 2,5 ha.) sunt
membri ai asociaiilor, dar acestea reprezint 95% din producia forestier privat. Am prefera s
evalum importana forestier n volum, deoarece aceasta este o mai bun reprezentare a
productivitii pdurilor ntr-o ar muntoas, precum este Norvegia.
Exist oare diferene ntre pdurile private i cele de stat privind modul de gestionare?
Sunt foarte puine diferene. n unele din pdurile publice din apropierea oraelor s-a redus
vntoarea, iar n unele zone de influen politic se ncearc s se limiteze preul la dreptul de
vntoare. n practic, diferenele sunt marginale.
8

Ci proprietari individuali de pduri private urmeaz cursuri de formare forestier n

fiecare an? Exist modificri n ultimii 15 ani?
Aproximativ 5.000, n funcie de semnificaia cursurilor de formare. Conectai la
schimbrile din sistemul de certificare au fost civa ani, cu o activitate mai mare. Datorit
creterii mecanizrii i diminurii exploatrii convenionale vechi, manuale activitatea a fost
redus. Instruirea se schimb spre abiliti de management pe lng abilitile practice.
Institutul Norvegian de Dezvoltare practic pregtiri online pentru a putea ajunge la toi
proprietarii indiferent de locaie.
Cum s-a modificat ponderea proprietarilor de pduri urbane n ultimii 15 ani n
Norvegia? Cum se va modifica n viitor?
Aproximativ 90% din proprietarii de pduri norvegiene au locuinele la mai puin de 30
minute fa de proprietatea lor. Totui ponderea proprietarilor de pduri urbane va crete lent.
Ce rol joac fragmentarea proprietii pentru proprietarii de pduri private individuali
din Norvegia? Pn n prezent, silvicultura norvegian i reglementrile agricole au conlucrat
mpotriva fragmentrii. Fragmentarea nu impune o problem mare n Norvegia, dar structura
stabila, de asemenea, lucreaz mpotriva fuziunii proprietii.

BIBLIOGRAFIE
http://www.unece.org/
http://www.europarl.europa.eu/
www.bucovina-forestiera.ro

www.wikipedia.org
www.environment.no/
sciencenordic.com
www.grida.no
www.ziare.com
http://travel.descopera.ro/

10