Componentele mediului (atat cele naturale: aerul, apa, relieful, substratul,

vietuitoarele sau solul, precum si cele antropice: populatia, asezarile, activitatile

omenesti si economice, elementele sociale si infrastructura), procesele si
fenomenele care au loc intre ele, sunt intr-o continua evolutie din cauza
schimburilor de materie, energie si informative intre acestea si alte sisteme cu
care vin in contact sau intre elemenent din cadrul fiecarei geosfere in parte. Intre
toate aceste elemente si parti componente ale unei geosfere precum si intre
procesele si fenomenele care au loc in cadrul acestora intervin relatiile de
interactiune. Aceste relatii de interactiune presupun realizarea unui contact intre
material, energia sau informatia dintre sisteme, contact al carui efect este
producerea unor modificari in compenentele acestora si functionarea lor.
Relatiile sunt grupate in functie de un anumit sistem de referinta. Din punct de
vedere al repartitiei spatiale a componentelor mediului inconjurator, relatiile intre
ele sunt spatiale deoarece pot fi raportate din punct de vedere spatial. Relatiile
care pot fi raportate din punct de vedere temporal se numesc relatii temporale,
iar in situatia in care se observa o conditie directa intre un anumit factor si
rezultatul sau avem o relatie de conditionare si chiar se poate vorbi despre o
relatie de tip cauza-efect intre elementele mediului. Relatiile mai pot fi grupate in
functie de dimensiunea la care se exercita, si in acest caz putem vorbi de relatii
majore (care sunt cele mai importante), relatii fundamentale (care au un
character fundamental), care se desfasoara la scara mare, planetara. De
asemenea exista si relatii intre unele elemente ale mediului inconjurator care se
desfasoara la o scara mai mica, la nivel de mezoscara (continente, regiuni) sau
mai mici decat mezoscara, in acest caz microscara.

Relatiile spatiale fac referire la procese si fenomene care exista in acelasi timp pe
un anumit spatiu, ele evidentiind cel mai bine componenta geografica a mediului
inconjurator, distributia spatiala a elementelor, a fenomenelor si a proceselor
(exemplu: temperatura medie anuala a apei oceanice, repartitia geografica a
mangrovelor sau repartitia geografia ca coralilor). Dintre aceste relatii cea mai
evidenta este cea in plan orizontal, existand zone, regiuni si areale cu anumite
elemente specifice. Distributia verticala a elementelor mediului inconjurator are
aspectul unei stratificari (atmosfera, oceanele) sau a unei dezvoltari verticale
azonale in cazul sistemelor montane.

Relatiile temporale fac referire la succesiunea in timp a fenomenelor produse in

mediul inconjurator, succesiune care are si semnificatii cauzale. Asemenea
succesiuni sunt bine evidentiate in cazul circuitului apei in natura, circuitului
azotului in natura, proceselor geomorfologice si relatiilor trofice existente in
ecosisteme.
Relatiile de conditionare stabilesc un raport intre elementul determinant, cauza si
efectul sau, in unele cazuri aceste relatii intre componentele mediului
inconjurator avand un caracter de repetabilitate sub forma unor ritmuri sau

oscilatii (ele pot fi zilnice sau circadiene, lunare, la intervale de timp mai mici de
o zi precum in cazul mareelor, la interval de timp mai mari de un an precum si
intervale si oscilatii mai mari ).

Relatiile fundamentale sunt relatiile cu caracter global, care se realizeaza la nivel

planetar prin interactiunea geosferelor. Ele au o conditionare reciproca, si aceasta
se concretizeaza in proprietatile relative stabile ale mediului inconjurator. Acestea
se pot realiza intre elementele naturale, intre elementele antropice ale mediului
sau intre cele doua combinate in relatia om-natura.Intre elementele naturale si
cele antropice exista o multime de relatii cu un caracter complex, aceste relatii
stabilindu-se tot intre cate doua elemente. Astfel relatiile intre om si natura sunt
bine determinate in repartitia populatiei pe glob si influenta omului asupra
acesteia sau intre resursele naturale existente si activitatile industriale ale
omului. Relatii fundamentale intre elemente naturale se datoreaza conditionarilor
exterioare, intre spatiul cosmic si Terra sau in interiorul sistemului terestru intre
geosfere. Relatiile fundamentale intre elementele antropice se desfasoara in
cadrul aceleiasi geosfere (antroposfera) si au in anumite situatii o semnificatie
planetara. Aceste relatii sunt de natura socio-economica si se desfasoara dupa
legi ale societatii, ceea ce le face diferite fata de relatiile intre elementele
naturale ale mediului inconjurator.