ROLUL MEDIULUI MONTAN ASUPRA STRII DE

SNTATE
SANDU (cs. IGNAT) ELENA

Starea de sntate ca i boala este determinat de o serie de factori, care pot fi grupai
n factori interni (factorii genetici, constituionali), externi (mediul natural fizic extern
constituit din: aer, ap, sol, radiaii solare, clim, alimentaie, zgomote etc.) i sociali (creai
de om i societate).
Mediul ambiant i manifest influena asupra vieii i activitii omului prin toi
factorii care-l compun (aer, ap, sol, radiaii solare, clim alimentaie, zgomote etc). Prin
calitile sale, mediul montan este un medicament" universal, care se adreseaza deopotriva
trupului si spiritului, cu o actiune benefica asupra oricarei vrste. Daca despre cura
heliomarin (corect abordata) se vorbeste ntruna ca face minuni asupra sanatatii, deloc mai
prejos dect aceasta este cura... montana. Doar ca ea actioneaza cu alte mijloace, poate mai
blnde.
n terapia muntelui, foarte importani pentru sntate sunt aerosolii, ionii negativi,
cantitatea mare de oxigen, ozonul, izvoarele cu ape minerale i substanele degajate de plante
(fitoncidele), la care se adaug i beneficiile climatul montan.
Ionii negativi, supranumii i vitaminele aerului, sunt moleculele de oxigen din aer cu
sarcin electric negativ. Au via foarte scurt, de numai un minut, dar au darul de a ne
stimula i armoniza majoritatea proceselor vitale, inclusiv a psihicului. n prezena ionilor
negativi sistemul imunitar este extrem de activ, procesele de asimilare se regleaz de la sine,
circulaia sanguin se intensific, sunt stimulate procesele de regenerare. Pe creste nalte de

munte, mai ales n zonele cu pduri de brad i lng cascade concentraia de ioni negativi
crete pn la 4000/cm3, de aproape 40 de ori mai mare dect n centrul Bucuretiului, de
exemplu. Datorit lor suntem mai activi, mai bine dispui, mai vigileni, mai creativi, spre
deosebire de ionii pozitivi din zonele de cmpie fr vegetaie i din depresiunile montane
aride care pot da dureri de cap i indispoziie. Ionii negativi mresc stabilitatea globulelor
roii i eficiena schimburilor de oxigen, mbuntind astfel respiraia, au efect relaxator
asupra sistemului central nervos, regularizeaz presiunea arterial, cantitatea de colesterol din
snge i proporia calciului i potasiului.
Fitoncidele sunt substane provenite din vegetaie, avnd rolul de a o proteja de
duntori. Ajunse n organism combat bacteriile, virusurile, ciupercile parazite. Aerul bogat n
fitoncide este un excelent stimulent hormonal, revigorant. Ba, se spune c ar avea i
proprieti de ntinerire. Mirosul specific al padurilor de conifere e extrem de benefic pentru
sanatate. Aerul din preajma finetelor si pajistilor inflorite este stimulent hormonal, revigorant.
Aerosolii pot fi percepui ca un abur care se ridic vara deasupra pdurilor de brad,
pin sau molid. Sunt, de fapt, uleiuri volatile, eliberate n cantiti impresionante n atmosfer,
care poteneaz procesele din organism, mai ales pe cele ale cilor respiratorii, calmeaz i
revigoreaz. Aerosolii sunt un adevrat elixir pentru cei sensibili la rceli, care n sezonul
rece se confrunt cu permanente probleme respiratorii. Sunt extrem de eficieni n tratarea
astmului bronic, a bronitei cronice, a preumoniei recidivante i a TBC-ului, rinitei,
sinuzitei, amigdalitei.
Oxigenul - Carpatii fiind acoperiti cu paduri, compozitia aerului din zona lor variaza
foarte mult. De la ora 10,00 si pana seara, aerul este foarte bogat in oxigen. Prin urmare, in
aceasta perioada, chiar si respirand normal, oxigenarea va fi mult mai intensa. Practic, avem
parte de asa-zisa oxiterapie. Mai ales in timpul ascensiunilor montane, cand respiratia este
mai intensa, aceasta oxigenare va fi extraordinar de buna. Aportul suplimentar de oxigen va
determina o intarire a sistemului imunitar, o intensificare a proceselor de digestie si eliminare,
o echilibrare endocrina. De asemenea, vom capata tonus psihic si mental si vom avea spontan
o stare de buna dispozitie si vioiciune. Seara, mai ales dupa ora 22,00, in preajma padurilor
de munte creste continutul de dioxid de carbon in detrimentul celui de oxigen. Consecinta va
fi respiratie ampla si mai regulata, un fel de gimnastica respiratorie spontana. Va aparea si o
stare de relaxare si somnolenta.
Lumina din zonele de munte constituie i ea un factor terapeutic. Asta ntruct pe
piele exist mii de terminaii nervoase fotosensibile, a cror stimulare atunci cnd ne
expunem luminii puternice, cum e la munte n zilele senine, are un puternic efect de tonifiere
a organismului. Atunci cand sunt expuse la lumina puternica, cum este cea de la munte in

zilele senine, stimularea acestor receptori ne face sa fim tonici, creativi, plini de viata. Mersul
prin padure, unde luminisurile alterneaza cu zonele intunecoase, e un adevarat dus scotian de
lumina, care ne scoate din amorteala. In sfarsit, muntele ofera o benefica terapie prin tacere
atit de necesara celor ce traiesc in aglomeratii urbane. Linistea padurii regleaza procesele
nervoase, face somnul odihnitor, calmeaza procesele mentale si emotiile. Persoanele
surmenate, expuse la stres intens, care se confrunta cu stari de neliniste, nervozitate ori iritare,
ar trebui sa incerce efectele binefacatoare ale linistii muntelui.
Soarele de munte ntrete oasele i tonific pielea i organismul. Razele care cad prin
pdure, luminiurile care alterneaz cu zonele mai ntunecate sunt cele mai sntoase.
Baia de aer se face exact ca cea de apa, in costum de baie, asa incat o suprafata cat
mai mare a corpului sa intre in contact direct cu aerul. Durata e de 15-30 de minute, timp in
care vom sta in picioare, asa incat briza montana sa ne cuprinda cat mai bine. Efectele sunt
uimitoare, mai ales pentru cei care au probleme de circulatie sau dermatologice. Aerul de
munte, mai ales cel din preajma torentelor de munte si a cascadelor, intens ionizat negativ si
racoros, bogat in oxigen, stimuleaza circulatia sanguina, face ca infectiile cutanate sa se
retraga, creste rezistenta naturala a organismului la variatiile de temperatura. Arsurile, de
exemplu, se vindeca de doua ori mai repede in zonele intens ionizate negativ, iar pericolul de
infectie scade considerabil, in timp ce cicatrizarea este mai estetica.
Soarele de munte este foarte puternic, mai ales in ultimul deceniu, de cand patura de
ozon s-a redus. Se recomanda ca plaja sa se faca din mers sau in picioare, asa incat razele
soarelui sa atinga corpul oblic, pentru ca efectul sa fie moderat. Orele ideale sunt intre 9-11 si
17-19, cand soarele este mai bland. Pe langa bronzul de munte, care este extrem de rezistent,
baia de soare elimina din surplusul de greutate, intareste oasele si dantura, mareste rezistenta
pielii la infectii.
Nu n ultimul rnd, prin proprietile curative deosebite, climatul montan, un
complex de factori biometeorologici ce-i pun amprenta asupra organismului uman, se poate
constitui n reeta ideal nu doar pentru refacerea echilibrului psihic, ci i n tratarea a nu
puine dintre afeciuni.
Factorii cei mai importani prin care climatul montan acioneaz asupra sntii sunt:

intensitatea crescut a razelor de soare;

puritatea aerului;
radiaie solar ntr-o proporie mic;
uniformitatea radiaiilor solare, ca rezultat al micilor variaii climatice ntre

var i iarn;
posibilitatea folosirii bilor de aer n tot timpul anului.

Climatul de munte este tonifiant i stimulant, crete numrul de globule roii i

cantitatea de hemoglobin din snge, intensific procesele metabolice, amelioreaz funciile
plmnilor i stimuleaz sistemul nervos (pn la 1200 m). Dar, cum altitudinea are o mare
influen asupra proceselor fizice i psihice, nainte de a ne aventura pe crri de munte sau a
opta pentru o staiune climateric sau alta, ar fi bine s tim la ce nlime ne putem bucura de
beneficii i la care ne expunem riscurilor. Limita inferioar a climatului de munte se situeaz
ntre 600-800 m, iar cea superioar la latitudine de 2500 m.
ntre 300-400 m i 600-800 m climatul este blnd, sedativ, motiv pentru care se
recomand n tratarea nervozitii, hipotiroidiei, insomniei, gastritei hiperacide i a ulcerului.
S-a mai constatat c reduce frecvena crizelor de litiaz biliar i renal. Staiuni recomandate
n acest sens: Bile Herculane, Borsec, Olneti, Sovata, Climneti-Cciulata.
ntre

500-600

800-1200

se

constata

linistire a psihicului, asimilatia organismului fiind foarte buna. n plus, chiar dac aerul e ceva
mai rece, are efecte tonifiante i stimulante remarcabile. Este recomandat persoanelor obosite,
astenice. Dintre afeciuni n asemenea zone se vindec cele pulmonare (bronita, astm, TBC),
anemia, hepertensiune n faze incipiente, ulcer gastric n faz nedureroas. Beneficiaz de un
asemenea climat: Poiana-Braov, Sinaia, Buteni, Cheia, Cmpulung Muscel i Braov.
Contraindicaii: boli grave de inim, afeciuni cronice gastrice, biliare, renale, dar i cele cu
manifestri febrile.
ntre 1200-1800 m climatul se consider a fi benefic pentru ameliorarea mai multor
disfunctii: stari nevrotice, anemii usoare, afectiuni pulmonare, hipertiroidie, convalescenta.
Totusi, simpla expunere la o astfel de altitudine nu este suficienta pentru a obtine efectele
dorite. Este necesar un program de activitate fizica, cuprinzand alergari, mers zilnic pe jos (12 ore), gimnastica si jocuri sportive. La aceast altitudine se gsete climatul alpin specific
Muntilor Bucegi, Piatra Craiului, Ceahlau, Fagaras, Rodnei, Retezat, Piatra Mare, Lacul
Rosu. Aceste altitudini sunt contraindicate persoanelor cu astm bronsic. in schimb, celor
anemice, suferinde de TBC sau de infectii pulmonare recidivante, astenice, care nu au un
somn odihnitor, anxioase, acest climat le prieste. La o altitudine de peste 1.500 m, chiar si cei
sanatosi obosesc, iar celor care sufera de hipertensiune arteriala, nevroza, insuficienta hepatorenala, stare febrila, le este interzisa o astfel de ascensiune. Climatul alpin actioneaza benefic
si pentru cei bolnavi de tuberculoza osteoarticulara, ganglionara, precum si in cea pulmonara,
daca leziunile sunt pe cale de vindecare, rahitism, astm bronsic, anemiile feriprive, sechelele
dupa pleureza sau penumonii. Cura montana de altitudine mica nu e indicata copiilor sub 3
ani, chiar daca sunt sanatosi.

Peste 1800 m, climatul devine foarte aspru, fiind contraindicat celor suferinzi. Pentru
cei sanatosi ns, se dovedeste un mijloc de calire extraordinar. in acest climat se pregatesc
sportivii de performanta, persoanele care vor sa elimine rapid consecintele sedentarismului si
sa-si recistige tonusul. Puteti beneficia de acest climat la cabanele din Muntii Fagaras Bucegi,
Caraiman, Ceahlau, Piatra Mare. Oamenii de stiinta au descoperit ca, la inaltimi de peste
1.800 m, slabim foarte usor, iar organismul cunoaste procese de fortificare extrem de intense.
Cura montana la altitudini de 1.800-2.400 m este indicata pentru persoanele care sufera de
obezitate fara componenta endocrina, anemii primare, hipotiroidism. Dar e contraindicata
celor bolnavi de orice boala cardiaca, reumatism, afectiuni neuropsihice si boli endocrine. Se
consider c n-au ce cuta la o asemenea altitudine copiii de pn la 6 ani.
BIBLIOGRAFIE:
1.

Balint, Tatiana, Cristu, Alina-Mihaela, Educaie pentru sntate i prim ajutor curs studii de

2.
3.
4.

licen , Ed. Alma Mater, Bacu, 2013

http://practicsanatate.revistaioana.ro/terapia-muntelui.html
http://www.revistamagazin.ro/content/view/1040/31/
http://lataifas.ro/medicina_naturista_alternativa/9863/aerul-de-munte-beneficiile-curei-cu-oxigen-

5.

montan/#
https://sites.google.com/site/elixirultineretii/terapii/muntele