Traim intr-un loc retrasfiecare cu umbrela lui, bucurandu-ne de fiecare
suras de ploaie si de orice clipa. Fiecare om are un sinur scopsa faca cevade fapt am invatat ca Dumnezeu are multe planuri cu noi, insa noi nu inteleem la randul nostrum asta si ne formulam un anume scop. Motivatia este importanta pentru fiecare dintre noi si de aceea trebuie sa muncim, sa atinem tageturi, sa inventam scopuri. Nu vedem cum timpul trece iar noi ne irosim viata aaugand zilnic cuvinte ca echilibru, program, target, case, masini. Scopurile marete nu stunt depasite de cele lumesti. Uneori as vrea sa spun: draga, vezi stele de pe cer? As vrea sa iti fac un colier din ele, iar din soare si luna sa ti le prind dupa ureche ca doua cirese reflectorizate de cel mai mare dar din lume. Zilnic ne abandonam scopurilor ca sa realizam ca fiecare seconda din clepsidrele noaste fuge pentru un lucru atat de inestetic cum e un scop. Uitam sa radem, uitam sa ne bucuram de esente, uitam sa ne alimentam cu adevarata hrana a sufletului siuitam sa traim. Beneficiem de un program asa de echilibrat incat ne putem rezuma viata in doar cateva minute. Ne limitam singuri si nu vedemnu vedem stele ce ne fac cu ochiul punand intre noi si ele un infinit de posibilitati, nu vedem ca ne cheama la ele. Suntem prea suparati sa vedem frunzele, florile, frumusetea oamenilor, pentru ca nu vedem de perdeaua cu care ne indoctrineaza americanii si televizoarelesuntem tristi fara scapare, oreocupati cu munca noastra din birourinu ne bucuram de copii si cartice lume trista Sunt privileiata ca sunt om dar si mai privileiat ca sunt romance popor frumos, sortit sa raviteze in jurul mancariidaspre asta ne-a adus clasa politica cautam comoara iar comoara noastra este mancarea????????????????? Cum asa? Din nefericire asta este nisurul lucru pe care ni-l putem permitenoi tinerii Poate ca noi, tinerii suntem sortiti sa renastem din propria cenusa ca pasarea phoenix sau sa punem bazele unei alte natiisuntem condamnati sa o facem pentru ca altfelaltfel suntem morti. Generatiile trecute stau sa ne reproseze la colt de strada cat de multa carte au facut, unde au ajuns, uitand ca ei sunt la uvernare iar cateva milioane bune de romani sunt plecate in afara. Sau poate sunt acolo pentru ca nu au avut curaj sa luptecert este ca noi putem schimba ceva iar ceva-ul acela trebuie sa fie ideile idioate si cei ce le proceseaza
Noi, romanii astia l-am uitat si pe Dumnezeunu pe cel inchis in
Biserici de milioane de euro, poate pe cel ce se uita la noi si rade, vazand unde ne aflam si cum am progresat de la Adam si Eva. Nu ne deosebim asa de tare de primii oamenipoate simplitatea si lipsa de scrupule inca ne leaga de ei si ne departeaza de Dumnezeul cel frumos ce a fost nevoit sa ii dea omului o lectie. Nu ne straduim prea mult, referitor la situatia Pamantului. Nu pot sa nu ma gndesc ca fiecare dintre noi nu e o particica din Pamantul asta ce se vaita si urla de durere, de razboi, de foamete. Ne trezim si cautam ziua de maine, scotand din cufar coletul cu ziua de ieri