Curs 1

25 martie 2011
14:09

Punctul din oficiu se da numai daca faci 4 subiecte. La fel si punctele din seminar.
Structura: 6 subiecte de cate 1 pct + pct din oficiu. 80-90 minute.

Majorarea notei dupa examen:

Caiet
Cursuri
Ce s-a scris la seminar

Bibliografie:

Manualul Uniunii Europene - mai 2010, ed. UJ

Drept comunitar european, Partea Generala, Beck 2003
Institutiile Uniunii Europene, UJ, 2002
Revista romana drept comunitar aka de drept european
2 tratate

Tratatul privind UE

Tratatul privind functionarea UE versiunile 2010

Caietul de seminar - 2009

Tematica
1
1

1
1

Aspecte evolutive si conceptuale referitoare la UE; de la comunitati la Uniune

Particularitatile dezvoltarii comunitatii europene - drept comunitar se numeste tot ceea ce sa adoptat de institutii inainte de 1 decembrie 2009, dupa - se numeste Dreptul Uniunii
Europene
i
Calitativ
i
Cantitativ
Ordinea juridica a UE
Caracteristicile comunitatilor, ale UE si ale dreptului UE

Tratatele - baza cooperarii democratice fondate pe principii de drept

1
1

Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului - 1952

Tratatele de la Roma - 1958
1 Comunitatea Economica Europeana
1 Comunitatea Europeana a Energiei Atomice (EURATOM)
1

1
1
1
1
1

Actul Unic European - piata unica - 1987

A modificat cele 3 tratate anterioare
Tratatul Privind Uniunea Europeana - Maastricht - 1993
Tratatul de la Amsterdam - 1999
Tratatul de la Nisa - 2003
Tratatul de la Lisabona - 2009

Formarea comunitatilor europene

Dupa WW2, a existat dorinta Frantei si a Germaniei de a fiinta UE.

Creata in sopul de la garanta o pace durabila, constructia europeana s-a concretizat dupa al
doilea Razboi Mondial.
Efectele dezastruoase ale celui de-al doilea Razboi Mondial si permanenta amenintare a
unei confruntari intre Est
si Vest au facut ca reconcilierea franco-germana sa devina o prioritate esentiala.
Jean Monnet

Sef al organizatiei nationale a planificarii din Franta

A propus intr-un discurs ca productia de carbune si otel din Franta si Germania sa fie
administrata de un organism supranational

Robert Schuman

9 mai 1950
Ministru de externe al Frantei
Inspirat de Jean Monnet, propune planul ce va sta la baza Comunitatii Europene a
Carbunelui si Oteului (CECO)
Declaratia/Planul Schuman
Punere in comun a resurselor tuturor statelor europene
Apelul a constituit punctul de plecare pentru comunitati, pentru constructia europeana

Punerea in comun a resurselor de carbune si de otel ale Frantei si Germaniei in cadrul unei
organizatii deschise
catre celelalte tari europene.

Apelul lui R. Schuman poate fi considerat drept punctul de plecare al Comunitatii.

2

Alegerea carbunelui si otelului avea un pronuntat caracter simbolic:

La inceputul anilor '50, industriile carbunelui si otelului erau vitale, constituind baza
puterii unei tari
Pe langa beneficiile economice evidente care puteau fi obtinute, punere in comun a
resurselor franceze si germane trebuia sa marcheze sfarsitul conflictului dintre cele 2
tari

Iunie 1950

Convocata o conferinta interguvernamentala la Paris

Presedinte Jean Monnet

Aprilie 1951 - tratul de instituire CECO

Curs 2 + 3 (04.03.11)
- Semnarea Cartei ONU 1945
- Domeniul politic Consiliul Europei
- Domeniul economic
- Domeniul militar NATO, Tratatul de la Varsovia
Contextul aparitiei Comunitatilor europene
- CECO supraveghere si control pace
- 9 mai 1950 Declaratia Schuman (Franta) CECO
- Reconcilierea franco-germana
- 9 mai 1945 Ziua Victoriei
- 9 mai 1877 Ziua Independentei
- Planul Schuman nu producea efecte juridice pentru ca era de natura sa orienteze conduita
subiectelor de drept carora li se adresa nu creea drepturi si obligatii
- Din aceste considerente, celor 2 state (Frantei si Germaniei) li se alatura altele 4: Italia,
Belgia, Luxemburg, Olanda (Benelux)
- Aceste state au semnat la Paris 18 aprilie 1951 - Tratatul de instituire a Comunitatii
Europene a Carbunelui si Otelului (CECO/CECA), a intrat in vigoare la 23 iulie 1952 pentru
o perioada de 50 de ani, motiv pentru care la 23 iulie 2002 tratatul si-a incetat efectele
prima comunitate europeana si-a incetat existenta
- Activul si pasivul + obiectivele s-au transmis catre Comunitatea Economica Europeana
(CEE)
- In 1956 politicianul belgian Paul Henry Spaak a elaborat raportul cu privire la infiintarea inca
2 comunitati europene :
o Comunitatea Economica Europeana
o Euratom/ CEEA (Comunitatea Europeana a Energiei Atomice utilizarea pasnica a
energiei atomice)
3

Raportul Spaak, in mod similar planului Schuman, nu producea efecte juridice si, de aceea,
aceleasi 6 state fondatoare CECA au semnat la Roma Tratatele de instituire a Comunitatii
Economice Europene si a Comunitatii Europene a Energiei Atomice la 25 martie 1957,
tratate care au intrat in vigoare in ianuarie 1958, pentru o perioada nedeterminata
Potrivit Tratatului de la Maastricht privind UE (Olanda) CEE si-a schimbat denumirea in
Comunitatea Europeana; obiectiv: instituirea Uniunii Europene in mod oficial modificarea
si completarea celoralte 3 tratate
Potrivit Tratatului de la Lisabona, intrat in vigoare la 1 decembrie 2009 UE se substitutie si
ii succede Comunitatii Europene (preia activul si pasivul)
Pentru a exista si pentru a functiona cele 3 comunitati europene au infiintat institutii proprii in
4 mari domenii:
o Domeniul decizional
o Domeniul executiv
o Domeniul controlului politic
o Domeniul jurisdictional
Institutiile infiintate prin Tratatele de la Roma sunt diferite sub aspectul denumirii lor de
institutiile infiintate prin Tratatul de la Paris
Din motive de coerenta si celeritate, institutiile similare din cadrul celor 3 comunitati
europene, au fuzionat dand nastere unor institutii unice, unor forme comune, pentru toate
cele 3 comunitati europene
Institutiile nou rezultate (din cele 12 devin 4) duc la indeplinire atributii, respectiv
competente, inscrise in toate cele 3 Tratate institutive
Fuziunea a avut caracter procesual, gradual, in timp, incepand:
o din anul 1958 cu institutiile jurisdictionale
o continuand in anul 1960 cu institutiile controlului politic
o desavarsindu-se in anul 1965 cu institutiile executive si decizionale prin Tratatul
de la Bruxelles (in vigoare 1967), tratat care este cunoscut in doctrina domeniului
si sub denumirea de: Tratatul instituind o Comisie Unica si un Consiliu Unic/
Tratatul de fuziune

Dezvoltarea constructiei comunitare/ dezvoltarea constructiei europene

1. Dimensiunea calitativa (perfectionarea institutiilor comunitare si a constructiei comunitare
in general)
- 3 etape distinctie
a. Crize si esecuri
b. Reflectii cu privire la posibilitatea depasirii crizelor si esecurilor
c. Textele
de
drept
pozitiv
care
au
rolul
de
a
revizui/dezvolta/adaugi/modifica/completa prevederile initiale, originare ale
tratatelor institutive
A. Crize si esecuri
- In evolutia constructiei comunitare au fost inregistrate mai multe crize si esecuri
- Retine insa atentia doctrinei domeniului: criza provocata de politica scaunului gol
practicata de catre Franta in perioada iulie 1965 ianuarie 1966
- Criza a fost solutionata prin compromisul de la Luxemburg
- Politica scaunului gol = Politica de neparticipare pe care Franta a anuntat-o la reuniunile
Consiliului pentru adoptarea deciziilor
- Contextul: determinat de prevederile tratatelor institutive care inscriau in continutul lor faptul
ca in prima perioada a constructiei comunitare deciziile vor fi adoptate cu
unanimitate de voturi (aceasta prima perioada se intindea pana in 1965)
- Incepand din `65 ar fi urmat potrivit acelorasi prevederi trecerea la votul majoritar in
adoptarea deciziilor

S-a optat pentru votul unanim in prima perioada a constructiei comunitare din motive care tin
de caracterul pronuntat eterogen al nivelurilor de dezvoltare economico, sociala etc. Existente
in statele fondatoare dupa cele 2 Razboaie Mondiale
Votul unanim asigura deplina egalitate intre statele fondatoare asigura posibilitatea invocarii
dreptului de veto de catre fiecare stat membru
Din `65 s-a apreciat ca ar fi fost posibila o relativa egalizare a nivelurilor de dezvoltare si, pe
cale de consecinta, s-ar fi putut trece la votul majoritar

Consecinte pozitive si negative ale votului unanim si majoritar si in ce a constat

compromisul de la Luxemburg
i. Consecinte pozitive si negative ale votului unanim
- Au drept beneficiari statele membre, deoarece acestea, in temeiul votului unanim, pot invoca
dreptul de veto in cazul in care interesele le sunt puse in pericol
- Prin intermediul votului unanim, practic, se confera deplina egalitate in drepturi a statelor
membre
- Statele pot detine controlul in acele domenii care cer votul unanim
- Consecintele negative se rasfrang asupra Comunitatilor europene (UE de acum), pentru ca
este afectata celeritatea adoptarii deciziilor incetinita constructia comunitara/europeana
ii. Consecinte pozitive si negative ale votului majoritar
- Determina consecinte pozitive in beneficiul comunitatilor europene pentru ca viteza de
adoptare a deciziilor creste
- Consecintele negative se rasfrang asupra statelor membre, pentru ca acestea nu mai pot
invoca dreptul de veto pierdem controlul asupra unor domenii
- Germania a refuzat votul majoritar in domeniul imigratiei, Marea Britanie a refuzat votul
majoritar in domeniul fiscalitatii (Tratatul de la Nisa)

Votul unitar

Votul majoritar

Consecinte
pozitive

Consecinte
negative

Consecinte
pozitive

Consecinte
negative

Statele
membre

Comunitatile
europene/ UE

Comunitatile
europene/ UE

Statele
membre

2011

Votul majoritar
perioade

domenii
1965

Votul unitar

Compromisul de la Luxemburg
- Incepand cu 1 ianuarie 1966 deciziile importante vor fi adoptate cu unanimitate de voturi, in
timp ce, deciziile mai putin importante vor cunoaste trecerea la votul majoritar
7

B.
-

Reflectii cu privire la posibilitatea depasirii crizelor si esecurilor

Au caracter abstract nu determina/genereaza drepturi si obligatii
Au numai roulul de a orienta conduita subiectelor de drept carora li se adreseaza
Uneori pot avea caracter prealabil, premergator adoptarii normelor cu forta juridica obligatorie
Imbraca forma si dobandesc continutul informarilor, sintezelor, planurilor, rapoartelor,
recomandarilor, avizelor, dezbaterilor (Planul Schuman, Raportul lui Paul Henry Spaak etc.)

C.
-

Textele de drept pozitiv

Este dreptul scris in vigoare la un moment dat
2 teorii: dreptul natural, pozitivismul juridic
Dreptul natural: omul este in beneficiul ansamblului drepturilor si libertatilor fundamentale,
omul are sorginte devine; libertatea = necesitatea inteleasa
Primul instrument modificator: Tratatul de la Bruxelles (semnat in 1965, intrat in vigoare la
1967 doctrina: tratatul de fuziune sau tratatul instituind o comisie unica si un
consiliu unic)
Modificarile in materie financiara 1970-1975 (apar delegatii pentru conturi si comisarii pentru
conturi care se gasesc la originile institutiei Curtii de Conturi din zilele noastre)
Urmatorul instrument modificator: Actul unic european (1986, in vigoare: 1987)
Tratatul de la Maastricht (1992, vigoare 1993)
Tratatul de la Amsterdam (1997, vigoare 1 mai 1999)
Tratatul de la Nisa (2001, vigoare 2003)
Tratatul de la Lisabona (2007, in vigoare in 2009)
Tratatele de aderare a statelor la Comunitatile europene/UE (inclusiv tratatul de
aderare a Romaniei la UE, ratificat prin legea nr. 157/2005

2. Dimensiunea cantitativa (largirea/extinderea U.E. prin aderarea unor noi state)

- De la aparitie si pana in prezent, Comunitatile Europene/UE au inregistrat numai solicitari de
aderare sau de asociere
- Nu a fost cunoscuta nicio cerere de renuntare la statutul de stat membru/stat asociat (pana la
Tratatul de la Lisabona nu a fost reglementata institutia renuntarii la un astfel de statut)
- Asa a fost posibila extinderea Comunitatilor europene, treptat de la cele 6 state fondatoare la
cele 9 10 12 15 25 27 (in prezent)
- O nota aparte este data de faptul ca Norvegia de 2 ori consecutiv a refuzat prin referendum
aderarea la CE; ultimul refuz a intervenit in toamna anului 1994 , chiar in conditiile in care, in
primavara aceluiasi an se ajunsese la un compromis Compromisul de la Oslo sau
Compromisul pestelui
- Statelor membre li se alatura statele candidate la aderare (Croatia, Turcia ... Macedonia),
statele potential candidate (Muntenegru, Boznia Herzegovina, Serbia, Albania, Kosovo), statele
ex-sovietice (Republica Moldova statut special, raporturi de monitorizare; Ucraina, Georgia)
- In urma cu 4 ani: premierul austriei rap dintre UE si statele membre rap dintre UE si statele
nemembre
Ordinea juridica a UE
1. Notiune, concept
2. Principiile care guverneaza ordinea juridica
3. Izvoarele care compun dreptul UE
1. Notiunea
- = acel ansamblu de norme care guverneaza raporturile dintre:
a) CE/UE si statele membre (Ro din 1 ianuarie 2007);
8

b) dintre UE statele in curs de aderare (Ro 25 aprilie 2005 pana la 31 decembrie

2006);
c) dintre UE statele candidate (Ro 2000 pana in 2004)
d) dintre UE statele asociate (Ro: 1995 -1999 Acordul european instituind o
asociere intre Ro si CE pe de-o parte, si statele membre ale acestora, pe de alta
parte
e) UE statele terte
f) UE alte organizatii internationale
g) UE particulari (persoane fizice, persoane juridice)

Curs 4+5
Friday, March 18, 2011
2:10 PM

Ordinea juridica . Dreptul UE. Sistemul normativ.

1 Definitia
1 Principii
1 Izvoarele

Principiile care guverneaza ordinea juridica

a Principiul asimilarii (incorporarii/absorbitiei)a dreptului UE de catre dreptul
national(intern) al statelor membre

Se regaseste in aplicarea imediata si directa a dreptului UE in dreptul intern al

statelor membre
a Principiul proritatii/preeminentei/prevalentei dreptului UE in raport cu dreptul
national(intern) al statelor membre

Se vorbeste si despre suprematia dreptului UE (Tratatul de la Lisabona)

Si in Constitutia Romaniei este declarat acest principiu, art. 158 alin. (2)

Nu se confunda cu principiile care guverneaza activitatea institutiilor UE!!!!

1 Izvoarele
In doctrina au fost identificate mai multe criterii de ierarhizare, sistematizare, clasificare
a
normelor care compun, formeaza dreptul UE.
Retine atentia majoritatii doctrinare criteriul fortei juridice a normelor care formeaza
dreptul UE.
9

Potrivit acestui criteriu, sunt 5 mari categorii:

a Primare (principale/dreptul primar principal al UE)
a Derivate (secundare/dreptul derivat, secundar al UE)
a Acordurile externe (in unele lucrari gasim definitia de norme care provin
din angajamente externe ale comunitatii europene)
a Complementare
a Nescrise

1 Izvoarele primare

Acestea sunt edictate, adoptate si aplicate de catre statele membre ca

subiecte de drept international in temeiul suveranitatii de care acestea dispun

Au forta juridica fundamentala, constitutionala, similara legilor fundamentale

din dreptul intern --> de aceea se mai numesc si veritabile "constitutii"

Se impart in 2 categorii

Tratatele institutive

Tratatul Instituind Comunitatea Europeana a Carbunelui

si Otelului, semnat la Paris de catre cele 6 state fondatoare (Franta,
Germania, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg) la 18 aprilie 1951,
intrat in vigoare la 23 iulie 1952 pentru o perioada de 50 de ani,
motiv pentru care la 23 iulie 2002, Tratatul si-a incetat efectele si, pe
cale de consecinta, si prima comunitate europeana si-a incetat
existenta

Tratatele instituind Comunitatea Economica Europeana si

Comunitatea Europeana a Energiei Atomice (EURATOM),
semnate la Roma de catre aceleasi 6 fondatoare CECA, la 25 martie
1957, intrate in vigoare in ianuarie 1958, pentru o perioada
nedeterminata

Prin Tratatul de la Maastricht din 1992, Comunitatea

Economica Europeana si-a schimbat denumirea in Comunitatea
Europeana

Prin Tratatul de la Lisabona din 2007, intrat in vigoare

in
decembrie
2009,
Uniunea
Europeana
dobandeste
personalitate juridica si se substituie si ii succede Comunitatii
Europene.

Tratatele modificatoare

Tratatul de la Brussels din 1965 intrat in vigoare in 1967,

cunoscut si sub denumirea de "Tratatul de Fuziune sau Tratatul
Constituind o Comisie Unica si un Consiliu Unic"

Modificarile intervenite in materie financiara in anii 1970-1975

(delegatii pentru conturi si comisarii pentru conturi care se gasesc la
originile Curtii de Conturi din zilele noastre).

Actul Unic European din 1986, intrat in vigoare in 1987

Tratatul de la Maastricht din 1992, intrat in vigoare in 1993

Tratatul de la Amsterdam din 199, intrat in vigoare in 1999

Tratatul de la Nisa din 2001, intrat in vigoare in 2003

Tratatul de la Lisabona din 2007, intrat in vigoare in 2009

Tratatele de aderare a statelor la comunitatile

europene/UE

10

1 Izvoarele derivate

Acestea sunt edictate, adoptate si aplicate de catre institutiile UE in existenta

si functionarea lor

Caracterul derivat este dat de raportarea la izvoarele primare, adica nu pot

deroga de la prevederile Tratatelor institutive si ale celor modificatoare

Acestea sunt:

Regulamentul

Directiva

Decizia

Recomandarea

Avizul

Le analizam din 2 puncte de vedere

Subiectele de drept carora li se adreseaza

Generale - subiectelor de drept intern din toate statele membre

Ex: cele care privesc politica comerciala comuna

Din anumite state membre numai

Ex: celor care au fost admise recente, statele care au

trecut recent la moneda euro

Cum si cat ne obliga ?

Norme de rezultat si de mijloace

Norme care te obliga numai in privinta rezultatului, lasand la

dispozitia destinatarului mijloacele de folosit

Regulamentul

Similar legii din dreptul intern

Actioneaza prin generalizare si abstractizare
Direct aplicabil in dreptul intern al fiecarui stat membru, adica
regulamentul nu este susceptibil de transpunere, asa cum este adoptat,
asa se aplica (nu se preia in legislatia interna)
Orice aplicare incompleta a regulamentului este interzisa
Din punctul de vedere al subiectelor de drept intern carora li se
adreseaza, regulamentul este obligatoriu pentru subiectele de drept
intern din toate membre
Din punctul de vedere al obligativitatii, regulamentul este obligatoriu atat
cu privire la rezultatul de atins, cat si cu privire la mijloacele folosite
pentru indeplinirea acelui scop
Cea mai rigida norma
11

Se adopta in acele domenii in care statele membre nu mai decid

Este vorba de o repartizare a competentelor pe 3 nivele
Competente exclusive ale UE
Competente partajate intre UE si statele membre
Competente exclusive ale statelor membre

Directiva

Urmeaza tehnica legii-cadru, completata cu decretele de aplicare

Este mai flexibila decat regulamentul, in sensul ca aceasta nu se aplica
direct in ordinea juridica interna, ci se transpune in ordinea juridica
interna
Poate produce efecte directe, in sensul in care aceasta se aplica in
acelasi fel ca si regulamentul, dar cu indeplinirea unor conditii
(cumulative):
Sa fi expirat perioada de transpunere
Sa fi ramas netranspunsa o anumita prevedere a directivei -> se
aplica exact cum se aplica regulamentul, adica direct
Directiva cu raportare la cele 2 elemente, prin comparatie cu
regulamentul
Directiva, spre deosebire de regulament, ca regula generala, este
obligatorie numai pentru subiectele de drept intern din anumite
state membre.
Pe cale de exceptie, directiva se poate adresa si subiectelor de
drept intern din toate statele membre, dar cand se intampla
acest lucru, specifica in continutul ei
Directiva, spre deosebire de regulament, este obligatorie numai cu
privire la rezultatul de atins (este o norma de rezultat), lasand la
dispozitia statelor membre acele forme si mijloace prin intermediul
carora se poate ajunge la rezultatul propus

Decizia

Potrivit Tratatul privind Functionarea UE, art. 288 (fostul art. 249 din TCE,
ex-art. 189 din TCEE) se adreseaza destinatarilor special desemnati.
Din primul punct de vedere, decizia, asemanator directivei, ca regula
generala, si spre deosebire de regulament, este obligatorie numai pentru
subiectele de drept intern din anumite state membre
Din cel de-al doilea punct de vedere, decizia, asemanator regulamentului,
si spre deosebire de directiva, este obligatorie atat cu privire la rezultatul
produs, cat si in ce priveste mijloacele folosite
Este o norma direct aplicabila (se aseamana cu regulamentul) pentru
destinatarii desemnati
Se notifica destinatarilor, nu este data publicitatii

Recomandarea si avizul

Nu sunt izvoare derivate in sensul celor de mai sus

12

Nu au caracter obligatoriu
Nu dau nastere la drepturi si la obligatii, au numai rolul de a orienta
conduita subiectelor de drept carora li se adreseaza
Uneori au caracter prealabil, un rol premergator adoptarii normelor cu
forta juridica obligatorie
Avizelor conforme premerg adoptarea unor astfel de norme cu caracter
obligatoriu -> avizul conform dat de catre Parlamentul European pentru
tratatul de aderare Romania si Bulgaria la UE la 25 aprilie 2005
Avizele facultative - nu sunt obligatorii
Avizele consultative - sunt obligatorii sub apsectul solicitarii, dar nu
si sub aspectul aplicarii

Acordurile externe ale UE

Sunt tratate internationale multilaterale

Dobandesc forma si continutul conventiilor, acordurilor, protocoalelor etc.

Sunt guvernate de 2 conventii:

Conventia de la Viena 1969 - se aplica tratatelor incheiate intre state

ca subiect international, indiferent de forma

Conventia de la Viena 1986 - se aplica tratatelor incheiate intre state si

organizatii ca subiecte de drept international, in forma scrisa
Locul ierarhic in ordinea juridica a Uniunii Europene -> loc ierarhic inferior
izvoarelor primare, dar superior izvoarelor derivate
Sunt obligatorii inclusiv pentru statele care dobandesc statutul juridic ulterior
incheierii lor

1 Izvoarele complementare

Competente exclusive

Apartine UE

Politici comune

Competente partajate

Intre UE si statele membre

Competente ale statelor membre

In acele domenii in care exista o compententa exclusiva a UE, statele
membre nu pot reglementa, adica orice interventie a statelor membre
este interzisa, considerata fiind o incalcare a tratatelor constitutive si
modificatoare
In acele domenii in care competenta apartine exlusiv statelor membre,
orice interventie a UE este interzisa, fiind considerara o incalcarea a
tratatelor constitutive si modificatoare

Competenta partajata - in caz de conflict de norme, prioritatea apartine

normelor UE

1 Izvoarele nescrise

2 mari categorii

Metodele de interpretare - exista o actiune in intepretare, judiciara

Teleologica

Sistemica
13

Principiile generale de drept - nu se confunda cu principiile

fundamentale ale Dreptul International, enuntate de Statul Curtii
Internationale de Justitie in art. 38 (principiile interne)
Principiile care au caracter tehnic - ex: neplata zilelor de greva

Curs 6
Friday, April 01, 2011
1:55 PM

Caracteristicile Uniunii
international public

Europene

ca

entitate

(subiect

special)

de

drept

1 Atat comunitatile, cat si Uniunea reprezinta organizatii economice de integrare.

Caracterul economic este pus in valoare, in primul rand, de argumentele de text

denumirile date tratatelor institutive (Tratatul instituind CECO, Tratatul instituind CEE,
Tratatul instituind EURATOM);

In al doilea rand, este vorba de obiectivul de natura economica produs cu prilejul

aparitiei comunitatilor euorpene

Acest obiectiv se refera la transformarea productiei de razboi intr-o produce de pace

CECO si la inlaturarea dezastrelor produse de cele 2 RM si, implicit, realizarea bunastarii
materiale a popoarelor statelor Europei Occidentale

Caracterul asociativ este dat de faptul ca statele membre si-au propus sa puna in
comun teritoriile si economia - o arie geografica unica data de ariile geografice ale
tuturor statelor membre

O astfel de arie geografica numara in prezent aproape miliard locuitori,

comparabila cu marile metropole ale lumii
Este vorba despre aria geografica pe care o intalnim sub denumirea de: piata comuna,
unica

Pentru realizarea acestei piete unice au fost adoptate si aplicate masuri avand
naturi multiple (politica, administrativa, economica, juridica)
Masuri de natura juridica:
Inlaturarea barierelor vamale si a tarifelor adiacente acestora dintre statele
membre si inlocuirea lor cu taxele vamale comune dintre statele membre si
statele terte
Interzicerea discriminarilor de natura publica sau privata intemeiate pe
cetatenie ori nationalitate, privitoare la persoanele fizice si la persoanele
juridice, fapt care consolideaza concurenta la nivel europenea
Interzicerea ajutoarelor de orice fel acordate de catre state ramurilor
neperformante ale economiilor nationale
o Subventiile
o Esalonarea datoriilor

14

1 Uniunea Europeana este organizatie internationala

In prezent, Uniunea Europeana are 3 caracteristici ce definesc organizatia

internationala:

Este dotata cu personalitate juridica

Are 27 de membri (minim 3 avem nevoie)

Are un sistem institutional propriu

Este o organizatia internationala regionala, deschisa, avand caracter supranational,

inchisa
Este deschisa deoarece poate adera orice stat in continuare
Este supranationala pentru ca:
o nu este recunoscuta ratificarea instrumentelor juridice elaborate in
cadrul institutiilor sale, statele fiind obligate sa le aplice cu prioritate
o Si deoarece norma juridica a Uniunii Europene se integreaza in ordinea
juridica interna, avand in unele situatii efect direct
Este inchisa pentru ca aderarea se realizeaza numai cu acordul tuturor
statelor deja membre, pe de o parte, si al Uniunii, pe de alta parte
o Aderarea la Uniunea Europeana este conditionata de indeplinirea
cumulativa a 3 categorii de conditii (Criteriile de la Copenhaga 1993):
Conditii de natura politica
o
Statul care doreste sa adere la Uniune trebuie sa fie un stat de drept in
care sa existe o democratie de tip pluripartid
o
De asemenea, trebuie ca in statul respectiv sa fie respectate drepturile
omului in general si drepturile minoritatilor nationale in special --> Uniunea
Europeana impune (nescris) ca mai intai sa adere la Conventia Europeana a
Drepturilor Omului, care apartine Consiliului Europei (nu poti adera la Consiliul
Europei fara aceasta Conventie)
Conditii de natura juridica
o
Au in vedere mai multe aspecte:

Angajamentul statului care doreste sa adere cu privire la

aplicarea prioritara a normelor dreptului UE in raport cu dreptul intern

Angajamentul statelor cu privire la aplicarea imediata si directa

a normelor dreptului UE in raport cu dreptul intern

Statele participa la raporturile de drept unional in dubla calitate:

Ca subiect de drept international public, in temeiul

suveranitatii lor

Regasim statul atunci cand, la nivelul Uniunii, se

adopta norme cu valoare de lege fundamentala si avem in
vedere tratatele constitutive si modificatoare

In calitate de subiect de drept intern

Regasim statul atunci cand duce la indeplinire

normele ordinare ale Uniunii Europene (izvoarele derivate)
1 Conditii de natura economica

Deficitul bugetar al statului sa nu depaseasca 3% din produsul intern

brut, iar economia acestuia sa fie pregatita sa faca fata presiunii
concurentiale de la nivelul Uniunii
1 Uniunea Europeana are o structura institutionala proprie, originala
Se spune ca UE are cea mai puternica structura instiutionala.
Originalitatea sistemului institutional al Uniunii este data de existenta celei de-a patra
puteri si anume controlul politic, alaturi de puterile recunoscute inca din vremea lui
Montesquieu:
Legislativul
Executivul
Puterea judecatoreasca
15

2
3

Controlul politic este exercitat de Parlamentul European, institutie special

constituita in acest sens
Originalitatea sistemului institutional consta si in faptul ca se face o distinctie clara intre
institutii si organe.
Institutiile sunt cele care participa direct la elaborarea si adoptarea actelor

juridice ale Uniunii

Organele au caracter tehnic, auxiliar, nefiind implicate in procedura

legislativa

Caracteristicile dreptului UE

1 Aplicabilitate imediata
1 Fundamentul stiintific al ordinii juridice a UE se regaseste in raportul dintre dreptul
intern si dreptul international public, respectiv raportul dintre dreptul national al statelor
membre si dreptul UE
2 Dreptul unional este "adeptul" teoriei moniste, dandu-I prioritate intotdeauna in raport
cu dreptul intern
3

2 Aplicabilitate directa
1 Norma jurdica a UE nu trebuie transpusa, adica statele nu au voie sa elaboreze si sa
adopte (obligatie de a nu face) un act normativ intern in care sa preia dispozitiile
inscrise in respectivul act juridic unional
2 Din aceasta caracteristica decurge efectul direct al dreptului UE
3 Efectul direct = capacitatea pe care o are un act juridic al UE de a produce
drepturi si obligatii in sarcina persoanelor fizice si/sau juridice
4

3 Aplicabilitate prioritara
1 In caz de conflict intre o norma interna si o norma unionala, intotdeauna prioritate va
avea norma unionala
2 Au fost formulate 4 teorii:
1 Teoria armonizarii dreptului unional cu dreptul national

Norma juridica interna se modifica in concordanta cu dreptul unional

Exista 2 modalitati distincte de actiune:

Armonizarea premergatoare aderarii statelor la Uniune,

etapa in cadrul careia statele candidate elaboreaza legislatie proprie
in acord cu cerintele stabilite la nivelul Uniunii

Modificarea legislatiei se realizeaza dupa aderarea

statelor si are in vedere numai acele norme juridice care exced
obiectivelor Uniunii
1. Teoria substituirii dreptului national de catre dreptul unional

Statele membre renunta total sau partial la propria legislatie

2. Teoria coordonarii dreptului unional cu dreptul national

Are in vederea punerea de acord a normei juridice interne cu norma

juridica unionala, aceasta din urma avand rol de coordonator
3. Teoria coexistentei dreptului unional cu dreptul national
16

Nu se produc modificari in legislatia interna a statelor, norma juridica

interna coexistand cu cea a Uniunii, insa cele 2 norme se gasesc in raport
de subordonare, prioritate avand intotdeauna norma unionala

Curs 7
Friday, April 08, 2011
2:15 PM

Sistemul institutional al Uniunii Europene

UE are un sistem atipic, non clasic, cvadripartit, spre deosebire de sistemul tripartit pe
care il au organizatiile internationale (Consiliul Europei)
Cea mai puternica structura institutionala, cea mai numeroasa
Unele din organele tehnice ale U.E. detin un asemenea statut temporar, tranzitoriu

Principiile care guverneaza activitatea institutiilor UE

1 Principiul autonomiei de vointa (autonomie functionala)
1 Principiul atribuirii
1 Principiul echilibrului institutional (echilibru functional)

1 Principiul autonomiei

Isi gaseste materializarea in 2 aspecte:

Institutiile UE isi pot elabora si adopta regulamentele de organizare si de

functionare

Institutiile au posibilitatea sa-si angajeze functionarii proprii fiecarei institutii

Autonomia de vointa nu se confunda cu personalitatea juridica

Regula este cea potrivit careia institutiile UE nu au personalitate juridica

Exceptia este data de faptul ca Banca Centrala Europeana are personalitate

juridica, pentru ca in raporturile la care participa, institutiile UE nu se regasesc in nume
propriu (nu isi pot asuma obligatii, drepturi, in nume propriu), ci in cadrul acelor
raporturi, institutiile UE actioneaza in numele UE, pe care o reprezinta si in numele
careia isi asuma drepturi si obligatii in temeiul mandatul dat de catre statele membre
prin Tratatele institutive si modificatoare

Personalitatea juridica, potrivit Tratatului de la Lisabona, apartine UE

1 Principiul atribuirii

Institutiile UE duc la indeplinire numai acele atributii sau competente inscrise

in Tratatele institutive si cele modificatoare

La acest nivel din motive de coerenta si celeritate, nu este permisa indeplinirea

unor atributii implicite, deduse
1 Principiul echilibrului
17

Reuneste 2 componente:
Componenta separarii puterilor UE

Puterea legislativa, executiva si judecatoreasca

Ierarhizarea lor: nu exista

Separarea puterilor presupune absenta raporturilor de subordonare, in

materie decizionala

Cumuleaza 2 aspecte:

O institutie a UE nu poate (nu trebuie) delega, transfera,

atributii, competente, altei institutii a UE si invers, adica nu
poate primi, nu poate accepta

O institutie a UE, prin activitatea pe care o desfasoara,

nu trebuie sa obstructioneze o alta institutie in activitatea
desfasurata de catre aceasta si invers

Componenta colaborarii, a cooperarii, intre institutiile care au rolul de a

reprezenta puterile UE

Separarea puterilor UE nu exclude, ci dimpotriva, presupune

colaborarea intre institutiile care au rolul de a reprezenta puterile UE

Exemplu: edictarea, adoptarea si aplicarea bugetului UE

Executivul european (comisia) centralizeaza toate

estimarile bugetare de la institutiile UE in temeiul carora elaboreaza
anteproiectul de buge, care este transmis Consiliului

Consiliul, in temeiul anteproiectului, elaboreaza proiectul

de buget pe care il transmite Parlamentului European

Parlamentul European poate respinge/adopta bugetul UE

Curtea de Conturi se ocupa de controlul totalitatii,

legalitatii si regularitatii veniturilor si cheltuielilor, indiferent ca sunt
bugetare sau nu

Instantele jurisdictionale solutioneaza eventualele litigii

aparute cu prilejul aplicarii bugetului UE

Sistemul institutional
1 Consiliul European

Nu trebuie confundant cu Consiliul, si ambele nu trebuie confundate cu Consiliul

Europei

Criteriile de deosebire, de distinctie intre Consiliul European si Consiliul sunt 3:

Criteriul aparitiei

Consiliul European a aparut pe cale neconventionala, prin

intalnirile la varf ale sefilor de stat si/sau de guvern - este motivul
pentru care Consiliul European a fost apreciat ca fiind entitate sui
generis, neavand statut institutional (nu a fost creat prin tratate)
O astfel de constatare a primit-o prin Tratatul de la Lisabona,
care plaseaza pe cel de-al doilea loc Consiliul

Consiliul, care a aparut, pe cale conventionala, adica a aparut prin

tratatele institutive:

potrivit Tratatului de la Paris, a aparut institutia numita Consiliul

Special de Ministri

potrivit Tratatelor de la Roma a aparut Consiliul

prin Tratatul de Fuziune rezultand Consiliul de Ministri

prin Tratatul de la Maastricht sa dobandeasca denumirea de

Consiliu UE

prin Tratatul de la Lisabona a dobandit denumirea de Consiliu

18

Criteriul componentei
Consiliul European este format din :

sefii de stat si/sau de guvern - aceasta sintagma este

valabila cand de raportam la institutie ca atare, adica acolo gasim si sefi
de stat si sefi de guvern

Sefi de stat si/sau de guvern - atunci ne referim la statele

reprezentate

Mai intalnim Presedintele Comisiei, care face parte de drept

din Consiliul European

Presedintele Consiliului European, care este diferit de

Presedintia Consiliului, care, cea din urma, se exercita timp de 6 luni prin
rotatie, in vreme ce Presedintele Consiliului European duce la indeplinire
un mandat de 2 ani si jumatate, cu posibilitatea innoirii cel mult 1 data.

!!! Inaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe

si Politica de Securitate, care participa la reuniunile Consiliului
European --> NU face parte din Consiliul European
Consiliul este format:

Ministrii afacerilor externe si poarta denumirea de Consiliul

General al Afacerilor, fiind condus de Inaltul Reprezentant al Uniunii
pentru Afaceri Externe si Politica de Securitate (in temeiul Tratatului de
la Lisabona, care prevede expres acest lucru

Ministrii afacerilor externe si alte ministri de resort

(agriculturii, finantelor, mediului etc), purtand denumirea de Consilii
Sectoriale sau Consilii Specializate.
Criteriul atributiilor indeplinite
Consiliul European

Indeplineste, cu precadere, atributii de natura politica

Consiliul
indeplineste atributii de natura legislativa si bugetara (pe care le
imparte cu Parlamentul European)

Consiliul European

Atributiile indeplinite sunt de natura politica:

Ofera UE impulsurile necesare dezvoltarii acesteia
Defineste orientarile si prioritatile politicii generale ale Uniunii
Identifica noile domenii de interes pentru constructia europeana
Stabileste linii directoare ale activitatii Uniunii
Tratatul de la Lisabona, art. 29, Consiliul European NU indeplineste atributii
administrative

Functionarea
Consiliul European se intruneste

de 2 ori pe semestru, la convocarea

Presedintelui sau
Cand ordinea de zi impune, membrii Consiliului European pot decide sa fie asistati,
fiecare, de cate un ministru, iar in ceea ce il priveste pe Presedintele Comisiei,
acesta poate fi asistat de catre un membru al comisiei
Cand situatia impune, Presedintele Convoaca o reuniune extraordinara a
Consiliului European

Alegerea Presedintelui

19

 Consiliului European isi alege Presedintele cu majoritate calificata pentru

mandat de 2 ani si jumatate cu posibilitatea reinnoirii o singura data

In caz de impiedicare sau de culpa grava, Consiliul European poate pune capat

mandatului presedintelui in conformitate cu aceeasi procedura.

Rolul Presedintelui
Prezideaza si impulsioneaza lucrarile Consiliului European
Asigura pregatirea si continuitatea lucrarilor Consiliului European in cooperare cu

Presedintele Comisiei I pe baza lucrarilor Consiliului de Afaceri Generale

Actioneaza pentru facilitarea coeziunii si a consensului in cadrul Consiliului

European
Prezinta Parlamentului European un raport dupa fiecare reuniune a Consiliului

European
Asigura, la nivelul sau, si in aceasta calitate, reprezentarea externa a Uniunii in

probleme referitoare la politica externa si de securitate comuna, fara insa

a aduce atingere atributiilor Inaltului Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri
Externe si Politica de Securitate
Este incompatibilia calitatea de Presedinte al Consiliului European cu
indeplinirea unui mandat national (de fapt, al oricarui alt mandat)
Adoptarea deciziilor
Consiliul European se pronunta prin consens cu exceptia cazului in care

Tratatele dispun altfel

Exemplu: TFUE art. 235-236

Curs 8
Friday, April 15, 2011
2:13 PM

Adoptarea deciziilor

In materia adoptarii deciziilor, in caz de exprimare a votului, fiecare membru al

Consiliului European poate primi delegare din partea unui singur alt membru (nu
pot lipsi mai mult de 1/2).
In cazul in care se hotaraste cu majoritate calificata, Consiliul European urmeaza regulile
stabilite pentru Consiliu:

Art. 16 alin. (4) din TUE la care se adauga prevederile art. 238 alin. (2) din TFUE
Art. 16 alin. (4)

Incepand cu 1 noiembrie 2014, majoritatea calificata se

defineste ca fiind egala cu cel putin 55% din membrii Consiliului,
cuprinzand cel putin 15 dintre acestia (state membre) si reprezentand
cel putin 65% din populatia uniunii

Voturi 55%

State membre 15 din 27

Populatie 65%
20

Un rol important la nivelul Uniunii il are minoritatea de blocare (de

blocaj), care trebuie sa cuprinda cel putin 4 membri ai Consiliului, in caz
contrar considerandu-se a fi intrunita majoritatea calificata. Se aplica
deopotriva art.16 alin. (4) TUE, la care se aplica art. 238 alin. (2) TFUE
Art. 238 alin. (2)
Prin derogare de la prevederile art. 16 alin. (4) TUE, incepand cu 1
noiembrie 2014, si sub rezerva dispozitiilor stabilite prin protocolul privind
prevederile tranzitorii, in cazul in care Consiliul nu hotaraste, la
propunerea Comisiei sau a Inaltului Reprezentant al Uniunii pentru
Afaceri Externe si Politica de Securitate, majoritatea calificata se
defineste ca fiind egala cu cel putin 72% din membrii Consiliului,
reprezentand statele membre participante care reunesc cel putin 65%
din populatia Uniunii.

Presedintia Consiliului European

Consiliul European isi alege Presedintele cu majoritate calificata, pentru o perioada

de 2 ani si jumatate, cu posibilitatea innoirii mandatului cel mult 1 singura data
In caz de impiedecare = imposibilitatea exercitarii mandatului, culpa grava Consiliul
European poate pune capat mandatului Presedintelui potrivit aceleiasi proceduri (adica tot cu
majoritate calificata)

Decizile pe care le adopta

Adopta cu majoritate calificata, 2 categorii de decizii

Deciziile de stabilire a listei formatiunilor Consiliului, altele decat

formatiunea care este definitia prin Tratat, cea de afaceri generale si cea de afaceri
externe

Deciziile referitoare la Presedintia formatiunilor Consiliului, cu exceptia celei

de afaceri de externe (Presedintia acestei formatiuni, potrivit Tratatului de la Lisabona,
este detinuta de Inatul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe si Politica de
Securitate).

Celorlalte formatiuni le este asigurata presedintia prin rotatie, de cate 6 luni!

!!! A nu se confunda Presedintia Consiliului (prin rotatie) cu Presedintia

Consiliului European !!!
Abtinerea membrilor prezenti sau reprezentati nu impiedica adoptarea deliberarilor, a
hotararilor Consiliului European pentru care este ceruta unanimitatea.
Presedintele Parlamentului European poate fi invitat de catre Consiliul European
pentru a fi audiat
Cu titlu de exceptie, Institutia Consiliului European poate adopta hotarari cu
majoritate simpla, in acele probleme de procedura, precum si pentru adoptarea
regulamentului de procedura.

Curs 9 29.04.2011
21

Comisia Europeana
- In tratatele institutive Comisia purta denumirea de Inalta Autoritate (Tratatul de la
Paris) si Comisie (Tratatele de la Roma)
- In 1965, prin Tratatul de la Bruxelles cele 3 institutii executive s-au unificat, formand
Comisia Europeana
- Este institutia care asigura respectarea Dreptului Uniunii Europene, reprezentand
interesele Uniunii
-

Componenta
Fiecare stat membru are cate un reprezentant 27 membri (prezent) ce formeaza
Colegiul Comisiei
Incepand cu 1 noiembrie 2014, Comisia va fi compusa dintr-un numar de membri
corespunzator cu 2/3 din numarul statelor membre, inclusiv Inaltul Reprezentant
pentru Afaceri Externe si Politica de Securitate, repartizarea pe state facandu-se
potrivit unui sistem de rotatie.
Potrivit acestui sistem, statele mari vor detine cel mult 1 loc in cadrul Comisiei,
celelalte state fiind reprezentate astfel incat sa fie respectata diversitatea
demografica si geografica. (Tratatul de la Lisabona)
In prezent, modalitatea de desemnare a Comisiei este urmatoarea:
o Consiliul European numeste Presedintele Comisiei
o Presedintele Comisiei alege dintre reprezentantii propusi de statele membre
cate 1 din fiecare stat
o Odata alesi, personalitatile respective se prezinta in fata Comisiilor de
Specialitate ale Parlamentului
o Dupa aceasta etapa, intreaga Comisie se prezinta in fata Parlamentului European
pentru a primi voturi de incredere

Durata mandatului: 5 ani

o Mandatul inceteaza intr-unul din urmatoarele cazuri:
Implinirea termenului
Demitere
Demisie
Motiune de cenzura
Deces
o In cazul demisiei, al decesului si in cazul demiterii, statul care si-a pierdut
comisarul, desemneaza automat o alta persoana pentru durata de mandat ramasa,
fara a mai implini votul de incredere al Parlamentului
o O data demis un membru, nicaieri nu scrie ca nu poate fi repus in functie

Membrii Comisiei Europene actioneaza in totala independenta fata de statul al carui

cetatean este
Pot fi membri ai Comisiei Europene numai cetatenii statelor de unde provin
Pe durata mandatului, membrii Colegiului nu au dreptul sa exercite nicio alta activitate
remunerata sau nu nu i se ia in calcul perioada la Comisia Europeana

Organizarea si functionarea Comisiei Europene

o Functionarea este guvernata de principiul colegialitatii.
o Hotararile in cadrul Comisiei sunt valabil adoptate cu majoritatea membrilor sai
o Presedintele este cel care:
Defineste orientarile cu privire la misiunea Comisiei
Decide cu privire la organizarea interna a Comisiei
22

o
o
o
o
o
o
o

Numeste vice-presedintii, altii decat Inaltul Reprezentant

Fiecare membru al Colegiului este responsabil cu un portofoliu (directorat general)
ce cuprinde sectoare care nu corespund in mod exact serviciilor administrative
Numarul directoratelor generale variaza de la un mandat la altul
Cu exceptia Presedintelui, ceilalti membri trebuie sa aiba in subordine un
departament (Romania detine agricultura)
Comisia este convocata de catre Presedintele Sau
Isi tine sedinta cel putin 1 data pe saptamana, de regula miercurea.
In fiecare an, Comisia adopta programul de lucru
Ordinea de zi este stabilita de Presedinte
Fiecare membru al Comisiei poate include pe ordinea de zi sau poate cere
amanarea oricarei probleme
Fiecare membru al Colegiului este asistat de catre un cabinet condus de un sef de
cabinet si format din consilieri
La nivelul Comisiei Europene sunt cunoscute 2 proceduri de participare la sedinte:
Procedura orala
Procedura scrisa (a delegarii)

Atributiile Comisiei Europene

o Este cea care supravegheaza modul in care statele membre isi respecta
obligatiile asumate
o Desfasoara anchete
o Impune sanctiuni sub forma de amenda
o Gestioneaza conturile Uniunii Europene
o Are drept exclusiv de initiativa legislativa in anumite domenii (acele domenii
specifice fostului pilon I politicile comune, competente partaje)
o Negociere
Comertului
Acordurilor de asociere
Acordurilor de aderare
o Gestiune percepe fonduri proprii
1,26% din TVA-uri, colectat din fiecare stat membru
Incaseaza drepturile de vama la intrarea in Uniunea Europeana
Percepe cotizatii la productia de zahar
Incaseaza prelevari agricole
o Gestioneaza masurile de salvgardare
Comisia, dupa consultarea Comitetului Monetar, poate autoriza un stat
membru care are probleme pe piata de capital sa-si adopte masuri de
protectie in conditiile stabilite insa de Comisie
In caz de dezechilibru al platilor, Comisia poate autoriza un stat membru sa
adopte masuri proprii pana la restabilirea situatiei
Sunt o exceptie temporara de la aplicarea legislatiei Uniunii Europene

Functia publica la nivelul Uniunii Europene

- Pana la 1 iulie 1956, functionarii publici ai Uniunii erau recrutati in temeiul unui contract
de drept public
- In prezent insa, acest raport izvoraste dintr-un contract de drept privat, in sensul ca
se asimileaza statutul functionarului public cu cel al salariatului
- Guvernata de Regulamentul care stabileste Statului Functionarului Public Unional
23

Regimul juridic al functionarului public unional a imprumutat din specificul functiei publice
nationale, peste care s-a suprapus elemente specifice spatiului in care functionarul isi
desfasoara activitate si anume teritoriul Uniunii Europene
2 categorii de functionari publici:
o Cei care indeplinesc functii adminstrative (AV-uri) aceste functii comporta 12
grade ce corespund functiilor de conducere si sunt de la 5 la 16
o Cei care indeplinesc functii de asistenta (AST-uri) comporta 11 grade si
corespund functiilor de natura tehnica si de executare si sunt de la 1 la 11
Sunt prevazute urmatoarele conditii:
Un nivel minim de studii superioare, atestate printr-o diploma sau
un nivel minim de studii secundare atestate printr-o diploma ce
confera posibilitate de a accede la studii superioare
O experienta profesionala de minim 3 ani in domeniu

Parlamentul European
- Institutia ce confera originalitate sistemului institutional al Uniunii
- Initial a purtat denumirea de Adunarea Comuna (Tratatul de la Paris) si Adunarea
(Tratatul de la Roma), iar din anul 1962 s-a numit Adunarea Parlamentara
- Denumirea de azi: 1984 (Actul Unic European)
-

Alegerea membrilor
o Fiecare stat membru detine un anumit numar de locuri, repartizat in functie de
populatia pe care o are
o Desemnarea membrilor se face prin vot universal, direct si secret
o La nivelul Uniunii Europene exista urmatoarele reguli referitoare la desemnarea
parlamentara (care se aplica in toate statele membre):
1. Nimeni nu voteaza decat o singura data
2. Se voteaza in intervalul cuprins intre joia si duminica saptamanii
desemnata pentru alegeri
3. Urnele se deschid duminica, dupa ce s-a finalizat in toate statele
procesul de vot
o In prezent, la nivelul Uniuenii Europene sunt 736 de parlamentari. Romania detine
33 parlamentari

Organizarea
o Un Birou
Presedintele Parlamentului
14 vice-presedinti
5 questori
o Conferinta Presedintilor
Presedintii grupurilor politice parlamentare
o Comisii
Permanente
Cuprind un numar diferit de membri intre 28 si 86
Sunt 20 in momentul de fata
De ancheta
Sunt constituite pentru cazuri concrete, la initiativa Parlamentului
Au ca misiune verificarea Comisiei Europene in ceea ce priveste
activitatea pe care aceasta o desfasoara
Temporare
Pentru maxim 12 luni de zile calendaristice
24

Activitatea se finalizeaza cu elaborarea unui raport in legatura cu

scopul pentru care au fost constituite

Curs 10
o

Grupuri politice parlamentare

Sunt formate dintr-un numar variat de membri ce impartasesc aceleasi
convingeri politice
Membrii se pot organiza in astfel de grupuri, dar pot exista si parlamentari
independenti, care la randul lor se pot constitui intr-un grup
Dupa desfasurarea alegerilor si verificarea prerogativelor, parlamentarii
europeni se organizeaza in astfel de grupuri in temeiul optiunilor pe care
le au din punct de vedere politic, indiferent de statul din care provin.
Un grup politic se constituie numai daca parlamentarii in cauza
reprezinta cel putin din membrii.
Numarul minim necesar pentru constituirea unui grup e de 25 de
parlamentari
Un parlamentar nu poate face parte din mai multe grupuri politice
parlamentare
Dupa alegerile parlamentare din 2004 s-au constituit urmatoarele grupuri:
Grupul Partidului Popular European (264 membri)
Grupul Aliantei Progresiste a Socialistilor si Democratilor (161 membri)
Grupul Aliantei Liberarilor si Democratilor pentru Europa (peste 80
membri)

Mandatul: de 5 ani cu posibilitatea reinnoirii

Functionarea Parlamentului European

o Potrivit art. 229 TFUE se intruneste in sesiune anuala de drept, in a doua zi de
marti a lunii martie.
o exceptie: anii in care au loc alegeri parlamentare in acesti ani sesiunea
ordinara are loc in prima zi de marti a lunii imediat urmatoare celei in care
au avut loc alegeri
o Se poate intruni si in sesiune extraordinara la solicitarea:
majoritatii membrilor care il compun
Consiliului
Comisiei
o Dezbaterile sunt publice
o Secretariatul General- rol important pentru desfasurarea si organizarea
reuniunilor
o Sediul: de regula la Luxemburg
o Comisiile se reunesc la Bruxelles
o Sesiunile ordinare Strasbourg, iar cele extraordinare la Bruxelles.

Mediatorul sau ombudsmanul european

Avocatul Poporului la nivel european.
E ales de Parlamentul European, fiind imputernicit sa primeasca plangeri din partea
oricarui cetatean al UE sau din partea oricarei persoane fizice sau juridice avand resedinta
sau sediul intr-un stat membru, cu privire la situatia de administrare defectuoasa a
afacerilor europene inregistrata in activitatea institutiilor, organelor, oficiilor sau agentiilor

25

UE cu exceptia Curtii de Justitie a UE in exercitarea functiilor jurisidictionale ale

acesteia.
Investigheaza plangerile si intocmeste un raport.
Potrivit misiunii sale, efectueaza numai acele investigatii pe care le aprecieaza
justificate, din proprie initiativa sau in temeiul plangerilor care ii sunt adresate
direct sau prin intermediul Parlamentului European, cu exceptia cazului in care pretinsele
fapte fac sau au facut obiectul unei proceduri judiciare.
Daca ombudsmanul constata existenta unei situatii de administrare defectuoasa,
acesta sesizeaza institutia, organul in cauza, care in termen de 3 luni trebuie sa-i
comunice ombudsmanului punctul sau de vedere.
Ombudsmanul trimite un raport Parlamentului European si institutiei investigate.
Persoana care a formulat plangerea e informata cu privire la rezultatul cercetarii.
In fiecare an ombudsmanul prezinta un raport Parlamentului European cu privire la
activitatea desfasurata.
Ombudsmanul are un mandat de 5 ani care se suprapune cu cel al Parlamentului
European Mandatul acestuia se poate reinnoi
Incetarea mandatului poate avea loc prin destituire/demitere de catre Curtea de
Justiei la plangerea Parlamentului European cand:
o nu mai indeplineste conditiile necesare exercitarii functiei sale
o a savarsit o abatere grava
Dat fiind rolul sau, el isi exercita functia in deplina independenta, motiv pentru care in
indeplinirea indatoririlor sale acesta nu solicita si nu accepta instructiuni din partea
guvernelor, institutiilor, organelor.
Pe timpul mandatului ombudsmanul nu poate exercita nicio alta activitate
profesionala remunerate sau nu
Parlamentul European, hotarand prin intermediul Regulamentului, din proprie initiativa, in
conformitate cu o procedura legislativa speciala, stabileste statutul si conditiile
generale de exercitare a functiei ombudsmanului, dupa avizul Comisiei si cu
aprobarea Consiliului.

Rolul Parlamentului European

Acest rol porneste de la art.14 alin. (1) TUE- Parlamentul European exercita impreuna
cu Consiliul functia legislativa si bugetara, functia de control politic in raport cu
Comisia etc
Rolul sau a evoluat in timp:
La origini - rol consultativ in materia legislativa (pana in 1986- Actul Unic European)
Parlamentul European - devine o institutie de cooperare in materie decizionala
pana la Tratatul de la Maastricht, cand devine o institutie co-decizionala.
Nu mai exista a treia lectura, deci in caz de neintelegere la nivelul Comitetului de
Conciliere se reia initiativa legislativa.
In prezent are putere legislativa similara Parlamentelor nationale.
T.70-75- dobandeste putere bugetara
In prezent, e institutia care are rolul de a da avizul conform pentru incheierea
acrodurilor internationale, precum si in materia acordurilor de aderare.
Controlul politic se consolideaza in sensul in care Parlamentul European alege
Presedintele Comisiei, se implica in procedura numirii membrilor Comisiei,
pe care ii poate demite prin motiune de cenzura
Componenta Parlamentului European
26

Potrivit Tratatului de la Lisabona Parlamentul European este format din reprezentantii

cetatenilor statelor membre UE.
Numarul lor nu poate depasi 750 de membri plus Presedintele.
Reprezentarea cetatenilor e asigurata in mod proportional descrescator cu un prag
minim de 6 membri pentru fiecare stat membru.
Niciunui stat nu i se poate atribui un numar mai mare de 96 de locuri.
Consiliul European adopta in unanimitate la initiativa Parlamentului European si cu
aprobarea lui o decizie de stabilirea a componentei Parlamentului European,
respectand principiile de mai sus.
Membrii sunt alesi prin vot secret, universal, liber exprimat si direct.
Exista o constanta in adoptarea unui act prin care sa stabileasca dispozitiile necesare care
sa permita alegerea membrilor prin vot universal, direct, in conformitate cu o procedura
uniforma in toate statele membre sau cel putin potrivit unor principii comune tuturor
statelor membre.

Curs 11
Curtea de Justitie a Uniunii Europene
- Structura
o Curtea de Justitie
o Tribunalul
o Tribunalul Functiei Publice
Curtea de justitie
- Componenta
o 27 judecatori si 8 avocati generali desemnati pe o perioada de 6 ani, cu
unanimitate de voturi, de catre guvernele statelor membre la o perioada de 3
ani are loc o reinnoire partiala
Care intrunesc conditiile cerute pentru exercitarea, in tarile lor, a celor mai
inalte functii jurisdictionale sau care sunt jurisconsulti ale caror competente
sunt recunoscute
Sunt numiti de catre guvernele statelor membre, de comun acord, pentru o
perioada de 6 ani dupa consultarea comitetului care emite avize cu privire la
capacitatea candidatilor de a exercita functiile de judecator si avocat general
Functiile de judecator si de avocat general sunt incompatibile cu orice functie
politica sau administrativa ori cu o alta activitate profesionala, remunerata
sau nu
o Referentii
Fiecare judecator si fiecare avocat este asistat de 2 referenti
Juristii studiaza si pregatesc dosarele
o Grefierul este numit, prin vot secret, pentru un mandat de 6 ani, de catre
judecatori si avocati generali
Primeste, transmite si conserva toate documentele
Realizeaza notificari sau comunicari de acte pe care le comporta aplicarea
Regulamentului de procedura
Asista la sedintele de audierea ale Curtii si ale Camerelor
Are in grija arhivele si se ocupa de publicatiile Curtii
Indeplineste atributii de gestiune si contabilizare
Asigura traducerea documentelor
-

Organizare
27

o
o

o
o
o

o
o
-

Are caracter permanent durata vacantei se stabileste de Curte, in functie de

necesitatile serviciului
Infiinteaza, in cadrul ei, camere formate din 3 si 5 judecatori
Presedintii camerelor sunt alesi dintre judecatorii respectivi
Presedintii camerelor de 5 judecatori sunt alesi pe 3 ani
Marea Camera este alcatuita din 13 judecatori + presedintii camerelor + alti
judecatori desemnati in conditiile prevazute de regulamentul de procedura
Prezidata de presedintele Curtii
Curtea se intruneste in sedinta plenara atunci cand este sesizata cu privire la:
Destituirea Ombudsmanului art. 228 alin. (2) TFUE
Destituirea unui membru al Comisiei sau decaderea din dreptul la pensie ori
la alte avantaje echivalente art. 245 alin. (2)
Destituirea unui membru al Comisiei daca acesta nu mai indeplineste
conditiile necesare functiilo sale sau in care a comis o abatere grava art.
286 alin. (6) TFUE
Destituirea membrilor Curtii de Conturi
Regula: lucreaza in Camere
Exceptia: sedintele in plen
Delibereaza valabil numai in prezenta unui numai impar de judecatori cand
numarul de judecatori este par, judecatorul cu vechimea cea mai mica se va abtine
sa participe la deliberari
Deliberarile Curtii si ale Camerelor au loc sub forma asa-numitei Camere de
Consiliu
Procedeul opiniei separate nu este admis

Competenta
o Instanta juridica suprema a Uniunii hotararile sale nu pot fi deferite nici unei alte
instante superioare
o Jurisdictiile nationale se adreseaza Curtii de la Luxemburg cu probleme ce privesc:
Interpretarea dreptului UE
Validitatea actelor institutiilor UE
o Competenta rationae personae
Solutioneaza litigii intre:
State membre
State membre institutii UE
Institutii UE
Particulari, persoane fizice si juridice, resortisanti ai statelor membre,
cu indeplinirea anumitor conditii
Particulari organe/institutii UE
Obiectul litigiului: interpretarea, aplicarea uniforma a tratatelor UE
o Competenta rationae materiae
Efectueaza controlul legalitatii actelor juridice ale UE (actiunea in anulare,
exceptia de ilegalitate si actiunea in carenta)
Interpreteaza unitar tratatele si actele juridice ale UE
Controleaza legalitatea actiunilor sau omisiunilor statelor membre in raport
cu dispozitiile tratatelor transand litigiile dintre acestea
Solutioneaza actiuni cu privire la repararea pagubelor cauzate de organele
Comunitatilor/UE sau de agentii acestora
o Solutioneaza actiuni cu privire la repararea pagubelor cauzate de organele
Comunitatilor sau de agentii acestora
28

Se comporta asemanator Tribunalului administrativ al ONU, solutionand litigiile

privind raporturile functionarilor Uniunii Europene cu organele de care depind
o Devine instanta arbitrala daca o clauza compromisorie exista in acest sens intr-un
contract incheiat de una din Comunitati
o Actioneaza ca instanta de recurs de ultim grad
o Este o instanta internationala, putand transa litigii intre statele membre, daca
acestea sunt in legatura cu obiectul tratatelor si daca intre statele litigante a
intervenit un compromis
o Dispune de o competenta consultativa
Drepturile si obligatiile CJUE
o Trebuie sa raspunda tuturor intrebarilor si doar intrebarilor puse
o Nu trebuie sa se pronunte cu privire la faptele spetei
o Are unele prerogative in ceea ce priveste intrebarea formulata:
O poate reformula
O poate completa
Poate raspunde partial
Poate transforma intrebarea privind interpretarea intr-una de validitate
o Inadmisibilitatea recursului
Nu exista baze faptice sau legale suficiente
Intrebarile puse sunt in mod evident nerelevante
Recursul solicita o opinie consultativa cu privire la o problema generala sau
ipotetics
Abuz de procedura
Nu exista o disputa reala pendinte
Drepturile si obligatiile partilor
o Nu pot introduce o cerere la CJUE si nu il pot forta pe judecatorul national sa faca
acest lucru
o Totusi
Pot fi ascultate de instanta nationala
Pot depune observatii scrise sau orale in fata CJUE
Procedura de infringement
o In cazul in care un stat membru nu se conformeaza acquis-ului UE, Comisia are
puterea de a determina statul respectiv sa respecte normele incalcate, iar atunci
cand este necesar, se poate adresa Curtii de Justitie pentru solutionarea cazului,
declansand astfel procedura de infringement, adica procedura privind
sanctionarea unui stat pentru neindeplinirea unei obligatii ce ii revine in
calitate de stat membru
o Situatiile care determina declansarea:
Omiterea notificarii actelor normative nationale care transpun si
implementeaza directivele
Neconformarea legislatie nationale la cerintele normelor UE
Aplicarea necorespunzatoare a actelor juridice ale UE
o Modalitatile de declansare:
Sesizarea automata a situatiilor de omitere a notificarii legislatiei nationale de
transpunere
O plangere inaintata Comisiei de catre orice persoana fizica sau juridica,
avand ca obiect orice masura (legislativa, de reglementare sau
administrativa) sau practica a unui stat membru pe care o considera
incompatibila cu normele comunitare
Propriile investigatii ale Comisiei
o Etapele procedurii:
29
o

Scrisoare de notificare formala

Observatiile statului membru
Opinia motivata
Raspunsul statului membru
Sesizarea Curtii
Solutionarea cazului de catre Curtea de Justitie:
Sesizarea Curtii
Solutionarea cazului de catre CJ
Punerea in aplicare a deciziei CEJ
Observatiile statului membru
Opinia motivata
Sesizarea Curtii pentru nerespectarea hotararii sale
Hotararea CJ

Procedura in fata Curtii

o Caracteristici:
Contradictorie
Publica
Mixta (scris si oral)
Gratuita (teoretic)
o Tipuri de proceduri:
Procedura ordinara
Etapa scrisa
Etapa orala
Etapa deliberarilor
Proceduri speciale
Proceduri accelerate
o

Procedura ordinara
Etapa scrisa
Sesizarea Curtii (stat membru, resortisant al unui stat membru,
institutie/organ UE, instanta nationala)
Plangerea
o Se depune la grefier
o Este obligatorie
o Trebuie redactata in una din cele 23 de limbi oficiale ale UE
o Se introduce in anumite termene de decadere (1 luna 5 ani)
Termenul de recurs
o Este inscris in tratate
o Sunt prevazute si termene de distanta
o Daca actul emana de la o institutie a UE termenul se
implineste la 15 zile de la data publicarii actului
o Nu poate fi suspendat
Etapa orala
Debuteaza cu audierea publica a raportului prezentat de judecatorul
raportor
Presedintele Camerei deschide dezbaterile partile nu au dreptul sa
pledeze personal
Avocatul general prezinta concluziile
Presedintele inchide dezbaterile cauza este luata in deliberare
Deliberarea si hotararea
30

 Deliberarea
o este secreta
o are loc in Camera de Consiliu
o nu se admite procedura opiniei separate
Hotararea
o Este data in numele Curtii
o Se prezinta in sedinta publica
o Trebuie semnata de presedinte, judecatorul raportor, judecatorii
care au participat la deliberari, grefier
Minuta
o (parafata) se depune la grefa
Tribunalul
- este succesorul Tribunalului de Prima Instanta (TPI), care a luat fiinta pe baza prevederilor
introduse in Actul Unic European in cele 3 Tratate institutive la acea vreme
- Tribunalul de Prima Instanta intra in functie la 1 septembrie 1989
-

Componenta
o 27 judecatori, desemnati pentru o perioada de 6 ani, cu unanimitate de voturi, de
catre guvernele statelor membre, cu posibilitatea reinnoirii
o Nu are in componenta avocatii generali, dar membrii acestuia, cu exceptia
presedintelui, pot fi chemati sa exercite functiile avocatului general in anumite
cauze

Organizare si functionare
o Regula: lucrarile se desfasoara in Camere
o Exceptia: Tribunalul lucreaza in sedinte plenare
o Exceptia: Tribunalul se poate reuni in Marea Camera
o Se intruneste in camere compuse din 3 sau 5 judecatori
o Presedintele camerelor este ales dintre judecatorii acestora
o Presedintii camerelor de 5 judecatori sunt alesi pe 3 ani
o Presedintele Tribunalul este desemnat tot pe o perioada de 3 ani

Competenta
o Solutioneaza recursurile introduse de persoane fizice sau juridice
impotriva:
Actelor institutiilor, organelor, oficiilor sau agentiilor UE, daca sunt
destinatarele directe sau le privesc in mod direct si individual
Actelor juridice ale UE, daca le privesc direct
Abtinerii de a actiona a institutiilor, organismelor, oficiilor sau agentiilor UE
exemplu: un recurs introdus de o intreprindere impotriva unei decizii a
Comisiei prin care i se aplica o amenda
o Este competent sa se pronunta in recursurile introduse de statele membre
impotriva:
Comisiei
Consiliului cu privire la actele adoptate in domeniul ajutoarelor de stat, la
masurile de protectie comerciala si la actele prin care Consiliul exercita
competente de executare
o Rezolva recursurile:
Prin care se urmareste obtinerea unor despagubiri pentru prejudiciile cauzate
de institutiile UE sau de functionarii acestora
31

Care au la baza contracte incheiate de UE, prin care se atribuie in mod

expres competenta de judecare
In materia marcilor comunitare
decide in cazul recursurilor impotriva deciziilor Tribunalului Functiei,
limitate la chestiuni de drept

Curs 12 20 mai 11
Tribunalul Functiei Publice
- Componenta
o Spre deosebire de celelalte 2 instanta, aici gasim 7 judecatori
o Acestia sunt alesi pentru o perioada de 6 ani, avand posibilitatea sa-si reinnoiasca
mandatul
o Judecatorii sunt numiti de catre Consiliul Uniunii (diferenta fata de CJ, unde sunt
numiti de guvernele statelor membre)
o Functioneaza un Comitet compus din 7 personalitati dintre fostii membri ai Curtii
de Justitie si ai Tribunalului, dar si din juristi care au competente notorii
o Acest Comitet prezinta un aviz cu privire la candidatii la exercitarea functiei de
judecator al Tribunalului
o Judecatorii desemneaza dintre ei pentru o perioada de 3 ani, un Presedinte
mandatul poate fi reinnoit
- Aspect procedural
o Lucreaza in Camere, compuse din 3 judecatori
o Cu titlu exceptional, Tribunalul poate tine sedinte plenare sau se poate intruni
in Camere de 5 judecatori sau 1.
o Presedintele este cel care prezideaza Camere de 3 si 5 judecatori
o Isi numeste propriul grefier, statutul acestuia este specific Tribunalului Functiei
Publice (nu preia statutul de la celelalte instante)
o Limba de lucru: franceza
o Limba procedurala: cea a paratului (limba franceza) parat intotdeauna va fi o
agentie, o instututie, un organism la U.E. (la Curtea de Justitie este limba franceza
pentru acestea din urma)
Banca Central Europeana
- Este institutia Uniunii care are rolul de a emite si administra moneda unica euro
- Singura institutie cu personalitate juridica!
- Impreuna cu Bancile Nationale ale statelor membre, carora li se adauga Institutul
Monetar Luxemburghez, formeaza Sistemul European al Bancilor Centrale (SEBC)
- Politica monetara a Uniunii este condusa de catre Banca Central Europeana si bancile
nationale ale statelor membre al Uniunii ale caror moneda nationala este euro
- Sistemul European al Bancilor Centrale este condus de organele de decizie ale Bancii
Centrale Europene
- Obiectul SEBC il reprezinta mentinerea stabilitatii preturilor
-

Atributiile
o Corespund misiunilor pe care Tratatul i le-a incredintat
o Ofera consultanta cu privire la orice proiect de act juridic al Uniunii, care va guverna
politica monetara
o Emite avize cu privire la respectarea criteriilor privind aderarea la moneda euro
o Emite moneda euro
Componenta
32

Banca este condusa de:

o un Presedinte
o un vice-presedinte
o un comitet executiv
o consiliul guvernatorilor
Presedintele, vice si comitetul executiv sunt numiti de catre Consiliul European (numire
politica)
Propunerea membrilor comitetul executiv este realizata de catre guvernatorii bancilor
centrale la nivel national
Consiliul Guvernatorilor este format din guvernatorii bancilor centrale nationale ale
statelor membre a caror moneda este euro si din membrii Comitetului Executiv
BCE prezinta Parlamentului European, Consiliului si Comisiei un raport anual de activitate
Parlamentul poate initia dezbateri pe marginea acestui raport, iar membrii de conducere ai
bancii pot fi audiati in comisiile de specialitate ale Parlamentului

Curs 13
Curtea de Conturi
- A aparut ca organ auxiliar prin Tratatul de la Bruxelles din 1975, tratat care a vizat reforma
procedurii bugetare
- In 1993, odata cu intrarea in vigoare a Tratatului de la Maastricht, a devenit institutie a
Uniunii Europene, tratatul de la Maastricht ridicand-o la acest rang
- Prin Tratatul de la Amsterdam Curtii de Conturi i-a fost oferita calitatea procesuala activa,
pentru anumite tipuri de actiuni ce se pot introduce in fata Curtii de Justitie
o Recurs in anulare
o Recurs in carenta (actiune)
- Prin Tratatul de la Nisa s-a prevazut ca aceasta institutia sa functioneze ca un colegiu si sa
fie alcatuita din cate un reprezentant al fiecarui stat membru
- Tratatul de la Lisabona nu aduce modificari semnificative de fond
Organizare si functionarea
Componenta
- Fiecare stat desemneaza cate un reprezentant
- Conditiile unei persoane pentru a avea vocatie:
o Sa prezinte garantii de independenta
o Sa apartina sau sa fi apartinut unei institutii de control financiar extern sau sa aiba
competente speciale in acest domeniu
- Procedura numirii membrilor:
o Fiecare stat isi desemneaza candidatul, face o propunere
o Pe baza propunerii, Consilul alcatuieste lista membrilor Curtii de Conturi si o aproba
dupa consultarea Parlamentului
- Mandatul este de 6 ani si poate fi reinnoit
- Mandatul inceteaza fie prin:
o Deces
o Schimbare ordinara
o Demisie
o Destituirea de catre Curtea de Justitie
- Statutul membrilor
o Este similar statului judecatorilor de la Curtea de Justitie a Uniunii Europene
o Obligatiile sunt asemanatoare cu ale judecatorilor de la Curtea de Justitie
33

Obligatia de a fi impartial
Obligatia de a se abtine de la orice act incompatibil cu functia pe care o detin
Obligatia de a nu exercita o alta activitate profesionala in timpul mandatului
remunerata sau nu
Obligatia de onestitate si prudenta
In situatia in care un membru nu mai indeplineste conditiile necesare ocuparii unei
asemenea functii sau incalca obligatiile care decurg din aceasta functie acesta
poate fi destituit de catre Curtea de Justitie sau poate fi decazut din dreptul la
pensie

Organizare
Membrii Curtii de Conturi aleg un presedinte dintre ei
Mandatul presedintelui e de 3 ani, dar poate fi reinnoit
In prezent presedinte este membru portughez
In temeiul dispozitiei din regulamentul sau de procedura se poate organiza in camere
In prezent functioneaza 5 camere, care sunt conduse de catre un decan ales de
membrii camerei pentru o durata de 2 ani (si mandatul lui poate fi reinnoit)
Fiecare membru are repartizat un sector specific de activitate, dar retinem ca Curtea de
Conturi nu are atributii jurisdictionale, nu este o jurisdctie!
Functionare
Functioneaza, de regula, ca organ colegial, adica de principiu deciziile se iau de toti
membrii, in plen
Exceptional, acolo unde regulamentul de procedura prevede, deciziile pot fi luate de
catre camere
Sedintele curtii de conturi sunt, de regula, secrete, dar Curtea poate decide ca unele
sedinte sa fie publice
Pentru luare deciziei in plen este necesar un cvorum de 2/3 din membrii curtii de
conturi, iar actul se considerat adoptat daca a fost votat pentru de la majoritatea
membrilor care compun curtea de conturi (majoritate absoluta)
Actele
Rapoartele anuale care se adopta la incheierea exercitiului bugetar si se transmit
tuturor institutiilor, se prezinta in Parlament, si se publica in Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene
Mai sunt rapoarte speciale care se adopta pentru probleme specifice legate tot de
audit sau se control extern si avize
Curtea de conturi adopta avize fie la solicitarea unei institutii si in mod obligatoriu cand
trebuie adoptate acte legislative cu caracter financiar
Rol si atributii
Interesele pe care le reprezinta sunt interesele generale la Uniunii
Reprezinta gardianul independent al intereselor financiar ale cetatenilor Uniunii
Controlul (verificarea) totalitatii conturilor de venituri si cheltuieli ale Uniunii, precum si ale
oricarui organ, oficiu sau agentie infiintata de Uniune
Examineaza legalitatea si corectitudinea tuturor veniturilor si cheltuielilor
Asigura buna administrare financiara
Functia de asistenta a curtii de conturi pentru institutiile cu rol bugetar, adica pentru
Consiliu si Parlament
Atributia consultativa, constand in adoptarea de avize
34

Examen
- Oricare dintre efectul direct la trate, regulamente, directive etc
- 6 subiecte
- 2 subiecte din partea de istoric
- Inclusiv tratatul de aderare al Romaniei
- Denumirile complete si corecte ale tratelor
- 2 subiecte din izvoare si aplicabilitate
- Dreptul intern dreptul Uniunii
- 2 subiecte din institutii
- 1 pct din oficiu
- Capitole manual: I, II, III, V (numai partea referitoare la Romania) 227-236, VIII

35