Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tehnica Si Editare Carte
Tehnica Si Editare Carte
Page 1 of 132Mircea
Page 1
8/28/2010
10
11
11
12
13
13
14
2. Structura crii
15
Formate de carte
Formatul crii este dat de dimensiunea colii de
hrtie pe care este tiprit cartea i de tipul de
legtorie utilizat.
Coala tipografic, fie c pornete de la formatele
15
16
Formatul Fraciunea
coalei de din coal
hrtie
61x86
cm
70x100
cm
84x108
Formatul crii
brut (cm)
finit (cm)
1/8
21,5x30,5
21x29,5
1/16
15,2x21,5
14,7x20,5
1/32
10,7x15,2
10,2x14,7
1/8
25x35
24,5x33
1/16
17,5x25
17x24
1/32
12,5x17,5
12x16,5
1/8
21x27
20,5x26
16
17
cm
1/16
13,5x21
13x20
1/32
10,5x13,5
10x12,5
18
18
19
20
20
21
21
22
23
23
24
Formate digitale
Formatele digitale pot fi formate proprietar, PDF,
pentru Acrobat Reader, sau realizate de o firm de
software la comand, care presupun utilizarea unei
aplicaii anume pentru citire, aplicaie care se afl
sau nu pe calculatorul cititorului, sau formate
publice, de exemplu HTML.
La alegerea unui format sau a altuia, datoria
editorului este de a se asigura c textul va fi lizibil
pentru ci mai muli utilizatori, firmele cu care
24
25
Lectur suplimentar
Ce este ISBN?
ISBN - International Standard Book Number
reprezint numrul internaional standardizat al
crii. Acronimul englez este folosit n toate limbile.
Numrul ISBN este ntotdeauna format din 10 cifre
grupate n 4 grupuri de lungimi variabile,
reprezentnd codul de ar, codul de editur,
numrul de ordine si cifra de control.
25
26
27
acordat.
n cazul unei cri publicate n regia autorului,
acesta devine editor i va solicita cod ISBN n
nume personal.
Un editor care are mai multe case de editur i
care public lucrri sub numele fiecreia, trebuie
s obin serii de coduri ISBN diferite pentru
fiecare editur.
Editorul care schimb denumirea editurii va folosi
n continuare codurile ISBN din seria curent.
n cazul schimbrii adresei, denumirii sau a altor
elemente de identificare, editorul trebuie s anune
Centrul Naional ISBN, unde se vor opera
actualizrile n baza de date.
Reguli privind tiprirea codurilor ISBN
Modul de prezentare a codurilor ISBN este unic:
sigla ISBN este urmat de spaiu i de cele 10 cifre
separate de trei cratime, exact aa cum sunt
nscrise n lista primit de la Centrul Naional ISBN.
Codul ISBN trebuie tiprit pe verso paginii de titlu,
n structura descrierii CIP i pe coperta a patra.
Ce este CIP?
Catalogarea naintea publicrii (CIP) este un
program gratuit de cooperare ntre editori i
bibliotecari, program ce permite catalogarea
crilor nainte de a fi publicate.
Iniiat de Biblioteca Congresului din Washington,
programul CIP se deruleaz n cadrul Bibliotecii
Naionale a Romniei Biroul CIP, ncepnd cu
27
28
anul 1996.
Pe baza informaiilor furnizate de editori, Biroul CIP
elaboreaz descrierile bibliografice ale crilor n
curs de apariie. Aceste informaii cuprind date
utile (autor, titlu, editur, locul publicrii, subiect,
ISBN) pentru identificarea publicaiilor. Descrierea
bibliografic a crilor n curs de apariie se
realizeaz n conformitate cu normele
internaionale ISBD(M) International Standard
Bibliographic Description for Monographs, i cu
formatele internaionale de schimb de date
bibliografice.
Participarea la programul CIP
n vederea obinerii descrierii CIP pentru fiecare
carte ce urmeaz a fi tiprit, editorii completeaz
un formular pe care l expediaz la Biblioteca
Naional a Romniei (prin fax, e-mail, pot,
curier).
n cadrul Biroului CIP aceste date sunt prelucrate i
concentrate ntr-o descriere standardizat,
descriere care este transmis editurii n timp util,
pentru a fi tiprit pe carte.
Formularul CIP se completeaz n momentul n
care sunt cunoscute datele eseniale pentru
descrierea lucrrii (numele autorului, titlul crii,
locul i anul publicrii, denumirea editurii etc.) i
pentru analiza coninutului (descrierea pe scurt a
subiectului crii).
Descrierea CIP se tiprete pe verso paginii de
titlu, respectndu-se ntocmai punctuaia i forma
n care a fost redactat. n acest fel se asigur
28
29
29
30
De ce scrie autorul?
Pentru c are talent! ai spune tu, ca la coal.
Pentru c are ceva de comunicat semenilor... vei
continua ncercnd s-i pstrezi ncrederea n
oameni. Din pcate, rspunsul, foarte dur, dar nu
pot s nu te dezamgesc acum i aici pentru ca s
nu trieti n viitor momente penibile, rspunsul este
altul: Autorul scrie din orgoliu, pentru bani, pentru
c este grafoman. n proporii diferite de la un caz
la altul. Talentul, da, exist, dar este datoria ta s-l
identifici, tehnica, da, o nva, poate i sub
ndrumarea ta, mesajul, da, mai mult sau mai puin
original, de cele mai multe ori doar cu sprijinul tu
descoper necesitatea acestuia. Dar autorul vrea s
fie recunoscut i adulat, de confrai i de public, i
vrea s ctige bani, apreciindu-i munca dup o
scar a valorilor extrem de subiectiv.
Am spus lucruri rele despre autor. n aparen! Dar,
aa cum i-am spus, cartea este un obiect cultural i
o marf, iar dorina autorului de a ajunge n centrul
ateniei i de a face bani este i o condiie absolut
necesar pentru succes. Cu autorul care nu-i
dorete aa ceva este greu de lucrat, pentru c el nu
are obiective msurabile de atins, triete n afara
lumii reale.
30
31
31
32
Prima lectur
32
33
33
34
34
35
35
36
Atenie!
Lucrrile propuse trebuie s fie originale!
Verificai dac lucrarea dumneavoastr
corespunde descrierii coleciei pentru care o
propunei!
Analizai dac v convin termenii contractuali
pe care i propunem autorilor (7-10% din
valoarea tirajului vndut, plata lunar pe msura
vnzarii, acordarea drepturilor de editare pentru
un termen de 5 ani, apariia primului tiraj n
termen de 9 luni de la ncheierea contractului,
primul tiraj de cel puin 1000 exemplare, 14
exemplare gratuite pentru autor).
Nu sunt acceptate manuscrisele depuse simultan
la mai multe edituri. Vei primi rspunsul nostru
n maxim 30 de zile, iar n cazul n care el este
negativ avei libertatea de a propune lucrarea
oricrei alte edituri.
nainte de depunerea manuscrisului
integral, v rugm s ne trimitei un scurt
sinopsis al lucrrii (maxim 3 pagini), o biobibliografie, primul capitol i nc un capitol
oarecare, la alegerea dumneavoastr. Dac
formatul ales nu recurge la capitole, echivalai
un capitol cu 14 pagini standard.
Manuscrisele depuse nu sunt returnate
autorilor.
36
37
Colecia Science-fiction
Publicul int este alctuit din cititori cu vrsta
cuprins ntre 14 i 45 de ani, preponderent
brbai, cu pregtire medie sau superioar, cu o
satisfctoare cultur tiinific general.
Romane cu plot bine definit, cu personaje
credibile, cu un erou principal bine conturat i
care s aparin fie categoriei supra-omului, fie
categoriei anti-eroului (a eroului fr voie),
scrise ntr-un stil limpede, o scriitur
cinematografic ar fi de preferat, fr
recurgerea la tehnici experimentale.
Romanul propus trebuie s poat fi povestit
ntr-o singura fraz!
Vor fi apreciate ideile originale, dialogurile
credibile i coerena lumii imaginate, ca i
existena unui conflict bine susinut i
argumentat, eventual cu momente dramatice
ct mai credibile i rsturnri de situaie puse n
slujba subiectului.
37
38
39
Ficiune
Este limpede c, la origine, au fost botezate
science-fiction lucrri de ficiune tiinific,
pentru a le deosebi de ficiunea mainstream,
39
40
40
41
42
Concluzia?
Scriitorul face mizerabil viaa editorului atunci cnd este
neprofesionist!
43
Probleme curente
Dicionarul, enciclopedia
Intrrile sunt organizate alfabetic i fiecare articol
trebuie s respecte urmtoarea structur:
43
44
Studiul tiinific
Corectitudinea ideilor, a speculaiilor, trebuie
apreciat cu ajutorul unui specialist n domeniu, iar
acolo unde autorul nu are suficiente argumente
tiinifice, trebuie operate corecturile necesare. O
carte nu este un articol de senzaie ntr-o revist de
popularizare!
44
45
tiine exacte
Pentru formulele matematice sau chimice, sunt
utilizate editoare de text specializate. nainte de a
apela la o astfel de aplicaie, este de verificat msura
n care formulele pot fi exportate n programul de
paginare. Se poate ntmpla ca o munc migloas i
obositoare s fie inutil.
45
46
Iconografia
De cele mai multe ori bogat ilustrate cu figuri, schie,
fotografii, aceste lucrri presupun o atenie
suplimentar acordat iconografiei.
Fiecare figur trebuie nsoit de o legend, care s
precizeze numrul figurii, descrierea, sursa sau
autorul figurii.
Trimiterile din text la aceste figuri trebuie verificate
cu extrem de mare atenie, mai ales cnd autorul a
recurs la trimiteri de genul figura de mai sus, figura
de mai jos, iar figura cu pricina se afl, dup
paginare, pe o alt pagin. Este, n acest caz, de
preferat o formul de genul figura precedent,
figura urmtoare.
Uneori, figurile color sunt grupate n colie. n cazul
n care exist att figuri alb-negru, inserate n text,
ct i figuri color, grupate n colie, numerotarea
acestora se va face diferit, cu cifre arabe i cifre
romane, de exemplu.
Hri
46
47
Citate
Textele citate vor fi marcate n text fie prin
paginarea aparte a paragrafelor cu pricina, fie prin
scrierea acestora cu cursive sau ntre ghilimele. Nu
trebuie s lipseasc menionarea sursei.
Dimensiunea citatelor trebuie stabilit i conform
legii drepturilor de autor. Aa cum vei afla din lecia
dedicat acestui subiect, nu trebuie depit un
barem de 6 pagini dactilo dintr-o singur oper
citat.
Pentru absolvenii unor faculti cu profil tehnic sau tiinific,
cariera de editor de carte este o oportunitate deosebit. Este bine s
47
48
48
49
49
50
51
51
52
52
53
Contractul de traducere
Traducerea genereaz drepturi de autor!
Un contract de traducere trebuie s specifice toi
termenii obligatorii pentru un contract semnat direct
cu autorul. Inclusiv dreptul traductorului de a
revedea textul dup redactarea acestuia.
Din punct de vedere financiar, la ce trebuie s te atepi ca
traductor? Plaja tarifelor rezonabile este cuprins ntre 20 i 50
USD pe coala editorial (20 pagini, 31 de rnduri, 65 de semne pe
53
54
54
55
Norme de editare
ARGUMENT
56
56
57
II
57
58
III
IV
58
59
59
60
60
61
VI
61
62
62
63
VII
64
VIII
IX
64
65
66
p.m. = postmeridian
Sf. = Sfntul, Sfnta
sq. = i urmtoarele
.a. = i altele/alii
.a.m.d. = i aa mai departe
. cl. = i celelalte/ceilali
La traduceri, pentru a se marca cuvintele strine din
original (d. ex., cuvintele franuzeti dintr-un text
englezesc), se va face not de subsol cu indicaia
sumar (n cazul nostru): n fr. n orig.
67
XI
68
68
69
7. Drepturile de autor
70
71
72
73
73
74
CONTRACT DE EDITARE
Nr. ........ / ....................
ntre subsemnaii:
Editura,
74
75
76
76
77
77
78
78
79
79
80
80
81
EDITURA, AUTORUL,
ART. 1
(1) Dreptul de autor asupra unei opere literare,
artistice sau stiintifice, precum si asupra oricaror
81
82
ART. 5
(1) Este opera comuna opera creata de mai multi
coautori, in colaborare.
(2) Dreptul de autor asupra operei comune apartine
coautorilor acesteia, intre care unul poate fi autorul
principal, in conditiile prezentei legi.
(3) In lipsa unei conventii contrare, coautorii nu pot
exploata opera decit de comun acord. Refuzul
82
83
ART. 6
(1) Este opera colectiva opera in care contributiile
personale ale coautorilor formeaza un tot, fara a fi
posibil, data fiind natura operei, sa se atribuie un
drept distinct vreunuia dintre coautori asupra
ansamblului operei create.
(2) In lipsa unei conventii contrare, dreptul de autor
asupra operei colective apartine persoanei fizice sau
83
84
ART. 7
Constituie obiect al dreptului de autor operele
originale de creatie intelectuala in domeniul literar,
artistic sau stiintific, oricare ar fi modalitatea de
creatie, modul sau forma concreta de exprimare si
independent de valoarea si destinatia lor, cum sint:
a) scrierile literare si publicistice, conferintele,
predicile, pledoariile, prelegerile si orice alte opere
scrise sau orale, precum si programele pentru
calculator;
b) operele stiintifice, scrise sau orale, cum ar fi:
comunicarile, studiile, cursurile universitare,
manualele scolare, proiectele si documentatiile
stiintifice;
c) compozitiile muzicale cu sau fara text;
f) operele fotografice, precum si orice alte opere
exprimate printr-un procedeu analog fotografiei;
84
85
ART. 8
Fara a prejudicia drepturile autorilor operei originale,
constituie, de asemenea, obiect al dreptului de autor
operele derivate care au fost create plecind de la una
sau mai multe opere preexistente, si anume:
a) traducerile, adaptarile, adnotarile, lucrarile
documentare, aranjamentele muzicale si orice alte
transformari ale unei opere literare, artistice sau
stiintifice care reprezinta o munca intelectuala de
creatie;
b) culegerile de opere literare, artistice sau stiintifice,
cum ar fi: enciclopediile si antologiile, colectiile sau
compilatiile de materiale sau date, protejate ori nu,
85
86
ART. 9
Nu pot beneficia de protectia legala a dreptului de
autor urmatoarele:
a) ideile, teoriile, conceptele, descoperirile si
inventiile, continute intr-o opera, oricare ar fi modul
de preluare, de scriere, de explicare sau de
exprimare;
b) textele oficiale de natura politica, legislativa,
administrativa, judiciara si traducerile oficiale ale
acestora;
c) simbolurile oficiale ale statului, ale autoritatilor
publice si ale organizatiilor, cum ar fi: stema, sigiliul,
drapelul, emblema, blazonul, insigna, ecusonul si
medalia;
d) mijloacele de plata;
86
87
ART. 10
Autorul unei opere are urmatoarele drepturi morale:
a) dreptul de a decide daca, in ce mod si cind va fi
adusa opera la cunostinta publica;
b) dreptul de a pretinde recunoasterea calitatii de
autor al operei;
c) dreptul de a decide sub ce nume va fi adusa opera
la cunostinta publica;
d) dreptul de a pretinde respectarea integritatii
operei si de a se opune oricarei modificari, precum si
oricarei atingeri aduse operei, daca prejudiciaza
onoarea sau reputatia sa;
e) dreptul de a retracta opera, despagubind, daca
este cazul, pe titularii drepturilor de exploatare,
prejudiciati prin exercitarea retractarii.
87
88
ART. 13
Utilizarea sau exploatarea unei opere da nastere la
drepturi distincte si exclusive ale autorului de a
autoriza:
a) reproducerea integrala sau partiala a operei;
b) difuzarea operei;
c) importul in vederea comercializarii pe teritoriul
Romaniei a copiilor de pe opera, realizate cu
consimtamintul autorului;
d) reprezentarea scenica, recitarea sau orice alta
modalitate publica de executie sau de prezentare
directa a operei;
88
89
ART. 14
(2) Prin difuzare, in sensul prezentei legi, se intelege
distribuirea catre public a originalului ori a copiilor
unei opere, prin vinzare, inchiriere, imprumut sau
prin orice alt mod de transmitere cu titlu oneros sau
cu titlu gratuit.
Comentariu: Dei articolul conine mai multe
precizri, ai grij s specifici n contract cel puin
aceste puncte. Ai nevoie de autorizaia de a
reproduce parial opera pentru eventuale antologii,
pentru publicarea de fragmente n pres, pentru a
atrage atenia cititorilor. Ai nevoie de dreptul de a
DIFUZA opera, nu numai de a o edita, orict de
ciudat ar fi, faptul c publici opera pentru a o vinde
trebuie precizat. Trebuie precizat i teritoriul pe care
vei difuza opera, aa cum vei descoperi n contractul
model. Pentru ficiune, dreptul de reprezentare
scenic, de ecranizare, poate aduce beneficii
substaniale i nu trebuie uitat. n fond, chiar i
pentru autorii americani, ale cror cri apar n tiraje
uriae, ecranizarea este aceea care aduce cei mai
muli bani.
ART. 16
Autorul unei opere are dreptul patrimonial exclusiv
de a autoriza traducerea, publicarea in culegeri,
adaptarea, precum si orice alta transformare a
operei sale prin care se obtine o opera derivata.
89
90
ART. 25
(1) Drepturile patrimoniale prevazute la art. 13, 16,
17, 18 si 21 dureaza tot timpul vietii autorului, iar
dupa moartea acestuia se transmit prin mostenire,
potrivit legislatiei civile, pe o perioada de 70 de ani,
oricare ar fi data la care opera a fost adusa la
cunostinta publica in mod legal. Daca nu exista
mostenitori, exercitiul acestor drepturi revine
organismului de gestiune colectiva mandatat in
timpul vietii de catre autor sau, in lipsa unui mandat,
organismului de gestiune colectiva cu cel mai mare
numar de membri, din domeniul respectiv de creatie.
(2) Persoana care, dupa incetarea protectiei
dreptului de autor, aduce la cunostinta publica, in
mod legal, pentru prima oara, o opera nepublicata
inainte, beneficiaza de protectia echivalenta cu cea a
drepturilor patrimoniale ale autorului.
90
91
ART. 33
91
92
ART. 35
Transformarea unei opere, fara consimtamintul
autorului si fara plata unei remuneratii, este permisa
in urmatoarele cazuri:
a) daca este o transformare privata, care nu este
destinata si nu este pusa la dispozitia publicului;
92
93
ART. 39
(1) Autorul sau titularul dreptului de autor poate
ceda prin contract altor persoane numai drepturile
sale patrimoniale.
(2) Cesiunea drepturilor patrimoniale ale autorului
poate fi limitata la anumite drepturi, pentru un
anumit teritoriu si pentru o anumita durata.
(3) Drepturile patrimoniale ale autorului sau ale
titularului dreptului de autor se pot transmite prin
cesiune exclusiva ori neexclusiva.
(4) In cazul cesiunii exclusive, insusi titularul
dreptului de autor nu mai poate utiliza opera in
modalitatile, pe termenul si pentru teritoriul
convenite cu cesionarul si nici nu mai poate
transmite dreptul respectiv unei alte persoane.
93
94
ART. 41
(1) Contractul de cesiune a drepturilor patrimoniale
trebuie sa prevada drepturile patrimoniale transmise,
modalitatile de exploatare, durata si intinderea
cesiunii, precum si remuneratia titularului dreptului
de autor. Absenta oricareia dintre aceste prevederi
da dreptul partii interesate de a cere anularea
contractului.
(2) Cesiunea drepturilor patrimoniale privind
totalitatea operelor viitoare ale autorului,
94
95
ART. 43
(1) Remuneratia cuvenita in temeiul unui contract de
cesiune a drepturilor patrimoniale se stabileste prin
acordul partilor. Cuantumul remuneratiei se
calculeaza fie proportional cu incasarile provenite din
exploatarea operei, fie in suma fixa sau in orice alt
mod.
(2) Cind remuneratia nu a fost stabilita prin contract,
autorul poate solicita organelor jurisdictionale
competente, potrivit legii, stabilirea remuneratiei.
Aceasta se va face avind in vedere sumele platite
uzual pentru aceeasi categorie de opere, destinatia si
durata exploatarii, precum si alte circumstante ale
cazului.
(3) In cazul unei disproportii evidente intre
remuneratia autorului operei si beneficiile celui care
a obtinut cesiunea drepturilor patrimoniale, autorul
poate solicita organelor jurisdictionale competente
revizuirea contractului sau marirea convenabila a
remuneratiei.
Comentariu: Sistemul de plat cel mai echitabil este
acela al drepturilor proporionale cu vnzarea lucrrii
publicate, altfel spus un procent din valoarea
95
96
ART. 44
(1) In lipsa unei clauze contractuale contrare, pentru
operele create in cadrul unui contract individual de
munca, drepturile patrimoniale apartin autorului
operei create. Daca o asemenea clauza exista,
aceasta urmeaza sa cuprinda termenul pentru care
au fost cesionate drepturile patrimoniale de autor. In
absenta precizarii termenului, acesta este de 3 ani
de la data predarii operei.
(2) La expirarea termenului mentionat in alin. (1)
drepturile patrimoniale revin autorului.
(3) Autorul unei opere create in cadrul unui contract
individual de munca isi pastreaza dreptul exclusiv de
utilizare a operei, ca parte din ansamblul creatiei
sale.
Comentariu: Nu pare s fie un caz posibil, i totui!
i se propune manuscrisul unui dicionar. Autorul
ntrete oferta cu argumentul c este cercettor la
un institut de specialitate. Nu a fost oare dicionarul
o sarcin de serviciu a autorului?
ART. 46
96
97
ART. 47
(1) Autorul poate solicita desfiintarea contractului de
cesiune a dreptului patrimonial in cazul in care
cesionarul nu il exploateaza sau il exploateaza intr-o
masura insuficienta si daca, prin aceasta, interesele
justificate ale autorului sint afectate considerabil.
97
98
ART. 48
(1) Prin contractul de editare, titularul dreptului de
autor cedeaza editorului, in schimbul unei
remuneratii, dreptul de a reproduce si de a difuza
opera.
(2) Nu constituie contract de editare conventia prin
care titularul dreptului de autor imputerniceste, pe
cheltuiala sa, pe un editor pentru a reproduce si,
eventual, a difuza opera.
ART. 49
Titularul dreptului de autor poate ceda editorului si
dreptul de a autoriza traducerea si adaptarea operei.
98
99
ART. 51
(1) Contractul de editare trebuie sa cuprinda clauze
cu privire la:
a) durata cesiunii;
b) natura exclusiva sau neexclusiva si intinderea
teritoriala a cesiunii;
c) numarul maxim si minim al exemplarelor;
d) remuneratia autorului, stabilita in conditiile
prezentei legi;
e) numarul de exemplare rezervate autorului cu titlu
gratuit;
f) termenul pentru aparitia si difuzarea exemplarelor
fiecarei editii sau, dupa caz, ale fiecarui tiraj;
g) termenul de predare a originalului operei de catre
autor;
h) procedura de control al numarului de exemplare
produse de catre editor.
(2) Absenta oricareia dintre clauzele prevazute la lit.
a), b) si d) da dreptul partii interesate de a cere
anularea contractului.
ART. 53
Editorul este obligat sa permita autorului sa aduca
imbunatatiri sau alte modificari operei in cazul unei
editii noi, cu conditia ca aceste imbunatatiri sau
99
100
ART. 55
Editorul este obligat sa inapoieze autorului originalul
operei, originalele operelor de arta, ilustratiile si
orice alte documente primite pentru publicare, daca
nu s-a convenit altfel.
Comentariu: Bine este s se convin altfel, c
originalul rmne n posesia editurii. De asemenea,
precizeaz atunci cnd primeti un manuscris c
autorul nu depune singurul exemplar al operei i c
manuscrisele nepublicate nu sunt napoiate autorului.
Aa cum spunea Umberto Eco, misiunea editorului
este aceea de a pierde manuscrisele, eveniment de
care nu poi scpa!
ART. 56
(1) In lipsa unei conventii contrare, contractul de
editare va inceta dupa expirarea duratei stabilite sau
dupa epuizarea ultimei editii convenite.
100
101
ART. 123
(1) Titularul dreptului de autor si ai drepturilor
conexe isi pot exercita drepturile recunoscute prin
prezenta lege in mod personal sau, la cererea lor,
prin organismele de gestiune colectiva.
101
102
102
103
104
104
105
Semn de corectur
Semnificaie
Anularea unei indicaii
date
Micorarea spaiilor
dintre cuvintele unui
rnd
Suprimarea complet a
unui spaiu dintre
literele unui cuvnt,
105
106
semne ortografice i de
punctuaie sau mai
multor cuvinte.
Mrirea distanei dintre
rnduri. Se poate
specifica i
dimensiunea spaiului
dorit, n puncte sau n
milimetri
Micorarea distanei
dintre rnduri
Locul de unde ncepe
un aliniat nou n text,
aliniat care a fost omis
sau nu exista la prima
citire
Trecerea unei litere, a
unui cuvnt sau a unui
grup de cuvinte dintrun rnd ntr-o alt
parte a textului
Alinierea rndului,
eliminarea unui
paragraf aprut
accidental
Mrirea distanei dintre
cuvinte, litere, care au
fost unite greit
106
107
Cuvintele subliniate s
fie culese cu bold
(aldine)
Cuvintele subliniate s
fie culese cu cursive
(italice)
Marcarea locului n care
se va insera o liter sau
mai multe ntr-un
cuvnt. Poate fi marcat
peste o liter, pentru a
o nlocui, sau ntre
dou litere, ntre care
107
108
dorim inserarea
Ca mai sus, la sfritul
cuvntului
Ca mai sus, la nceputul
cuvntului
Marcarea exponentului.
Fr aceast precizare,
textul introdus ar fi
cules cu acelai corp de
liter i s-ar confunda
Marcarea deschiderii i
nchiderii ghilimelelor
Marcarea n text a
locului unde va fi
introdus text nou
109
redacii.
109
110
Tehnoredactarea
111
112
113
Urmrirea produciei
Activitatea de urmrire a produciei const din
urmtoarele etape:
Verificarea din punct de vedere tehnic a
materialelor ce vor fi trimise n tipografie
i anume: Este printul n oglind pe calc sau pe
film de bun calitate? Sunt fiierele pentru imagini
i coperte n formatul pe care l va solicita
tipografia i sunt ele scrise corect pe CD-ROM? Se
nchide cartea n numrul corect de pagini, sau mai
trebuie inserate cteva pagini de reclam?
Alegerea materialelor i a tiparului
n colaborare cu serviciul de marketing/vnzri, i
a deciziei acestuia pentru o ediie ieftin sau
scump, se stabilete tipul de hrtie, tipul de
carton (gramaj pe coal, calitate, eventual
productor) i tipul de legtorie. Mai rar, deoarece
este practic ieit din uz tiparul nalt, se face o
opiune ntre tipar nalt i offset.
Alegerea tipografiei
eful de producie, pe baza experienei sale,
trimite o comand tipografic ctre mai multe
tipografii pentru a afla preul pe exemplar la care
va fi realizat cartea. De multe ori, comanda se
face pentru mai multe valori ale tirajului, iar
decizia final se ia mpreun cu cei de la
113
114
marketing/difuzare.
Ctre Tipografia,
Date tehnice
Format: 16/84x108, 13x20 cm
Numr pagini: 320
Tiraj: 5000 exemplare
Tipar ofset: interior alb-negru, coperta 4+0 culori
Materiale: interior hrtie ofset, 60 g/mp, copert
carton mediaprint 250 g/mp
Precizm c pentru interior se vor preda calcuri iar
pentru copert fiier Corel 7 pe CD-ROM.
115
Lansarea comenzii
eful de producie, dup ce rspunde n mod oficial
tipografului c este de acord cu condiiile oferite,
livreaz tipografului toate materialele necesare.
Este momentul n care se pot fi specificate i alte
detalii, de genul dimensiunii coletelor n care vor fi
ambalate crile, se stabilete cine face transportul
de la ua tipografiei la depozitul editurii.
Urmrirea tiparului
Mai ales pentru partenerii cu care ai o istorie de
colaborare, nu este nevoie ca eful de producie s
stea n tipografie n toate etapele. Dar el trebuie s
fie prezent n momentul n care se tiprete
coperta, eventual nsoit de art director, pentru ca
aceast s fie realizat conform inteniilor
editoriale.
116
116
117
118
118
119
120
Lansarea de carte
Momentul central al campaniei este lansarea. Nu
trebuie s-i faci iluzii: organizat cu cel mai mare
fast, ntr-un loc public favorabil, cu cei mai
spectaculoi invitai, ea singur nu poate s vnd
cartea. Este ns, n mod tradiional, punctul
culminant al campaniei, evenimentul care marcheaz
apariia acesteia.
Cu ocazia lansrii trebuie urmrite mai multe
elemente:
120
121
121
122
Trgul de carte
Ca i n celelalte activiti, trgurile sunt de dou
feluri, adresate publicului sau rezervate specialitilor.
Trgul de carte pentru public
122
123
123
124
125
126
127
127
128
128
129
130
CV-ul
Dac este cazul, menioneaz experiena ta
profesional. Dac nu, pune accent pe studiile i
130
131
Asta a fost!
Dac alegi o carier n domeniul editorial, mai
devreme sau mai trziu este posibil s ne ntlnim,
131
132
132