Actiunea civila

Normele de procedura civila- clasificare

DIN PUNCT DE VEDERE AL OBIECTULUI DE REGLEMENTARE, exista:
1. Norme de organizare judecatoreasca
Reglementeaza sistemul judiciar: ex: n. care prevad compunerea
completelor de judecata, sau care prevad incidente ale completelor
( abtinerea si recuzarea);
N. de organizare sunt impartite in norme care se regasesc in NCPC, in
legea privind statutul judecatorilor si procurorilor, legea privind CSM si alte
legi ( legea privind organizarea judecatoreasca
Regula: normele de organizare sunt de ordine plublica
Exceptie: normele care prevad recuzarea sunt si de ordine publica si de
ordine private ( incompatibiltatile sunt de oridine private)
2. Norme de competenta :
Stabilesc atributiile instantelor intre ele sau fata de alte organe ale statului
cu sau fara activitate jurisdictionala;
- Competenta teritoriala cand se vorbeste de instante de acelasi grad,
dar care au circumscriptii diferite sau
- Compententa materiala atunci cand competentele se stabilesc in
functie de rangul instantelor); competenta CC: competenta generala a
instantei; normele de competenta atrag nulitati care sunt de ordine
publica sau de ordine privata astfel:
- Competenta materiala: atrage nulitati absolute
- Competenta teritoriala: atrage nulitati relative ( si unele cazuri de
nulitate absoluta)
3. Norme de procedura prorpiu-zisa; se impart in:
- Norme de procedura contencioasa
- Norme de procedura necontecioasa
- Norme de executare silita
Norme de procedura propriu-zisa sunt toate normele care nu fac parte din
celelalte 2 categorii ( ex: citarea partilor, modul de administrare al
probelor, forma cererii de chemare in judecata, audierea martorilor etc); nu
se poate face o distinctie teoretica care norme sunt de ordine privata sau
care sunt de ordine publica si va trebui, in concret, sa se observe care sunt
acele valori protejate prin norma iar daca sunt valori care intereseaza
societatea in ansamblu inseamna ca sunt n. de ordine publica; daca
protejeaza una dintre parti, avem de a face cu norme de ordine privata.
Dupa natura normelor intervin anumite genuri de nulitati + atrage aplicarea in
timp diferita a legii

DIN PUNCT DE VEDERE AL CAMPULUI DE APLICARE, exista:

1. Norme generale
2. Norme speciale
- Specialia generalibus derogant ( regula se aplica si atunci cand norma
generala este ulterioara normei speciale)
- In masura in care norma speciala tace, se completeaza cu norma
generala
- Norma generala ulterioara nu inlatura norma speciala anterioara decat
daca se prevede in mod expres.
De la aceasta regula, exista o exceptie: in Legea de punere in aplicare a
NCPC art .83 lit (k): odata cu intraraea in vigoare a noului cod, sunt
considerate abrogate normele contarare acestuia, chiar daca sunt
prevazute in legi speciale; in lispa unei astfel de norme s-ar fi aplicat
regula generala de la pct. 3 si s-ar fi ajuns la contraziceri intre
prevederile noului cod de procedura si legile speciale vechi care ar fi
dus la aplicarea legii speciale vechi in defavoarea codului de procedura
( ceea ce contravine scopului intararii in vigoare a NCPC)
DUPA NATURA INTERESULUI OCROTIT exista:
1. Norme imperative ( n. de orine publica- intereseaza societatea)
2. Norme dispozitive ( n. de ordine privata- intereseaza partile)
(ex: citarea partilor-este o norma dispozitiva,dar obligatorie, nu e o
chestiune lasata la latitudinea judecatorului => unii autori spun ca nu
exista norme dispozitive in procedura civila, dar, dr procesual civil e un
drept reglementar care presupune ca si n. de ordine privata trebuie
respectate, ceea ce le deosebeste de normele de ordine publica fiind
momentul cand poate fi invocata nulitatea in caz de nerespectare,
persoanele care pot invoca nulitatea si alte aspecte)
REGULI:
1. Normele de organizare judecatoreasca sunt intotdeauna imperative;
exceptie: cazurile de incompatibilitate prevazute de art. 42 NCPC ( 13
cazuri- art.41(3cazuri)- sunt de ordine publica)
2. Normele de competenta generala, materiala si teritoriala exclusive( ft
putine: ex: competenta in material judecatii unei actiuni reale
imobiliare:locul situarii bunului) sunt de ordine publica
3. Normele de competenta teritoriala alernativa si cele de drept comun sunt
de ordine privata
(ex: regula: competenta instantei este data de domiciliul paratului, dar
daca reclamantul face cererea la alta instanta, numai paratul poate invoca
incalcarea competentei de ordine privata)
4. Normele de proceudra propriu-zisa: natura lor se determina de la caz la caz
(ex:
citarea partilor este norma de ordine private pt ca protejeaza interesul
privat al partii necitate;
normele privind termenele de exercitare a cailor de atac- sunt norme de
ordine publica, aparent sunt de ordine privata, insa sunt de ordin

publica pt ca statul are intersul ca o sitiuatie juridica deschisa sa nu fie

incerta;
normele care nominalizeaza motivele de recurs sunt de ordine publica,
partile neputand reglementa alte motive de recurs decat cele prevazute
de lege;
normele care reglementeaza administrarea probelor sunt si de ordine
privata si de ordine publica: martorii-art.315: o parte dintre categoriile
de martori sunt de ordine publica si alta(cei prevazuti la alin(2)) sunt de
ordine privata- consecinta: daca marturia e depusa de o persoana
dintre cele prevazute la normele de ordine publica cu incalcarea
normelor, instanta poate invoca din oficiu nulitatea
Taxa judiciara de timbru: norma de ordine publica;
Nu se poate modifica cererea de chemare in judecata decat la primul
termen: norma de ordine private pentru ca ii dauneaza paratului.
Seminar: exemple de norme de ordine publica si de ordine privata.

Miza discutiei: ( importanta clasificarii)

Normele de ordine publica sunt sanctionate cu nulitati absolute si acestea
pot fi invocate de parti, instanta din oficiu si de procuror daca participa la
judecata; de asemenea, pot fi invocate in tot cursul procesului, ca regula.
Normele de ordine privata sunt sanctionate cu nulitati relative ce pot fi
invocate numai de partea care era protejata prin norma incalcata ( partea
care are inters) si, de principiu, numai la primul termen de la data la care
s-a produs incalcarea normei respective poate fi invocata.
INSA: in realitate, in ambele cazuri sunt excepti (!!! Examen)

Aplicarea in timp a normelor de procedura civila

Legiuitorul noului cod s-a indepartat de conceptia vechiului cod.
REGULA DE BAZA: pp. neretroactivitatii
NCPC consacra principiul supravietuirii legii vechi situatiilor in curs si aplicarea
imediata a legii noi situatiilor create dupa intrarea ei in vigoare
Per a contrario: pt procesele in curs se aplica in totalitate legea veche ( toate
tipurile de norme: competenta, organizare etc)- VCPC: se aplica doar normelor de
competenta, in rest se aplica legea noua
Se urmareste asigurarea securitatii juridice, asigurarea previzibilitatii si
predictibilitatii legii procesuale civile
NORMELE DE COMPETENTA art. 25
-

Supravietuieste lg veche pt prcesele incepute

Trimitere spre rejudecare: lg in vig la data cand a inceput procesul ( tot

lg veche) in caz de apel
Daca instanta investita e DESFIINTATA, dosarele se judeca conform lg
noi

NORMELE D EPROCEDURA PROPRIU- ZISA- ar.t 25

-

Lg noua pt procesele incepute dupa intrarea in vigoare a legii noi

NORMELE PRIVIND MIJLOACELE DE PROBA desi sunt de procedura

propriu-zisa, totusi, legiuitorul le-a conferit o reglemenatare aparte fata de
acestea art. 26 ( reglemenatare aparte din perspectiva istorica)
Si NCPC distinge intre:
-

normele privind administararea probei si (art. 313- daca martorul

lipseste se poate da un mandate de aducere); depunerea juramantului
de catre martor) lor li se aplica lg in vigoare la data
administrarii lor.- exceptie ( ex: daca la inceputul procesului
exista o norma care prevede ca martorul depune juramant iar
pe parcursul procesului aceasta norma e scoasa din vigoare,
martorul nu mai depunde juramant )
normele privind admisibilitatea probei (ex: proba prin depozitiile
martorilor art. 309) se aplica lg in vigoare producerii/ savarsirii
faptelor ce fac obiectul probatiunii; nu lg de la data introducerii actiunii,
nici cea de la data administrarii probelor
Ceea ce s-a spus mentine 2 lucruri necunoscute:
Probele preconstituite ( si prezumtiile legale): daca se vb de probe
preconstituite inseamna ca mai sunt si altele => probele
nepreconstituie de care textul nu spune nimic.
Conditiile de adminisibilitate sunt intim legate de dr substantial; doar
NCPC reglementeaza in corpul lui si cond de admisibilitate a probelor, in
vechea legislatie fiind prevazute in codul civil, dar, cu toate ca sunt
prevazute in NCPC pentru unitate de reglementare, aceste norme
raman atasate dr substantial ( pt ca atunci cand 2 pers au incheiat un
act si stiau ca acel act in sensul de operatiune va putea fi dovedita
numai printr-un inscris, nu s-ar simti bine daca o lege ulterioara ar fi
prevazut ca actul ar fi putut fi dovedit si prin martori) in acest caz
partile au avut in vedere probe la momentul savarsirii unor fapte
probe preconstituita)
Inscrisuri: DE REGULA sunt probe preconstituite
Proba cu martori DE PINCIPIU e o proba nepresocnstituita( ex: daca
oamenii sunt din intamplare in preajma unui accident) , dar sunt situatii
cand este proba preconstiuita: art. 309: proba cu martori( alin(2))
daca obiectul actului este de o valoare mai mare decat o anumita
suma(pt. ca partile au chemat martori tocmai pentru ca legea le

permitea sa vina cu o parte neimplicata care sa dovedeasca conventia

partilor- in acest caz e normal sa se aplice tot legea de atunci)
Expertiza, cercetare la fata locului, marturisirea(interogatoriul) probe
nepreconstituite
TOTUSI, ramane o problema: nu se prevede nimic in legatura cu privire
la probele nepreconstituite: lor li se aplica legea de la data inceperii
procesului ( art.25(1))
Ex: art. 412 CCIV alin(2) vizeaza 2 aspecte: prezumtie legala (cea de la
data faptei) ( alin(1)
Alin (2): desi timpul de conceptie este o prezumtie relativa, prin probe
stiintifice se poate rasturna prezumtia. Aici exista o problema de
admisibilitate ( pt ca imi admite sau nu imi admite proba)- proba
nepreconstituita si in contra prezumtiei legale ceea ce inseamna ca li se
aplica regimul de la data inceperii procesului.
Se pune si problema de putere doveditoate ( probe stiintifice: expertiza,
nu toate mijloacele de proba ); intre 2 probe cu carcater stiintific, va
prima cea care are puterea stintiifica mai mare, nu cea pe care o
apreciaza judecatorului ca fiind mai credibila.
Tot ce s-a spus, nu e aplicabil conflictelor intre noul cod si legile anterioare lui; se
aplica numai conflictelor de legi intre noul cod si legile care vor interveni. Prima
categorie se reglementeaza de catre legea de punere in aplicare a NCPC art.3:
dispozitiile codului de procedura civila nou se aplica proceselor incepute dupa
intarea in vigoare a legii noi.
Procesele in crus la data apritie noului cod de procedura sunt reglementate de
vechiul cod sub toate aspectele- DAR art. 26 se aplica si in acest caz pentru ca se
aplica, conform jurisprudentei si doctrineo, si pe vechea legislatie.

NORMELE PRIVIND HOTARARILE art. 27

-

Hotararile raman supuse cailor de atac, motivelor si termenlor

prevazute de legea sub care a inceput procesul;

ACTIUNEA CIVILE
Sediul materiei: art. 29-40 NCPC
Notiune: ansamblul mijloacelor procesuale prevazute de lege pentru protectia
dreptului subiectiv pretins de catre una dintre parti sau a unei ale situatii juridice
precum si pentru asigurarea apararii partilor in process
OBSERVATII:
Ansamblu de mijloace procesuale: introducem o actiune= e un ansambu de
mijloace procesuale (cererea de chemare in judecata e unul dintre mijloacele care

formeaza acest ansamblu, si anume primul mijloc; dar mai exista si alte mijloace:
modificarea cerererii de chemare in judecata, dr. de a fi citat, punerea de
concluzii, dr de a ataca hot, administrarea probelor- toate acestea fac parte din
acest ansamblu)- spre final, aflam ca actiunea pe care noi o gandeam ca fiind
proprie reclamantului, nu e proprie reclamntului =>>> pt ca asigura si apararea
partului: si paratul exercita o actiune( apararea), invocand exceptii, cerand
exceptii, avand dr de a ataca hotararea=> avand practic aceleasi mijlaoce ca si
reclamantul. Unul o exercita din perspectiva activa, unul din perspectva pasiva.
Cine ii da partii drepturile acestea? TEORIA ACTIUNII:
-

Actiunea nu se confunda cu dreptul subiectiv pt ca actiunea civila

protejeaza dreptul subeictiv pretins, dar, dreptul la actiune apare ca o
modalitate de exercitare a dreptului pretins; dr subiectiv cuprinde:
-dr sub activ de a avea o anumita conduita
-dr sub ativ de a pretinde o anumita conduita din partea subiectului
pasiv
-dr sub activ de a recurge la actiune- aici intervine dr procesual prin
intervetia coercitiva a statului, declansand actiunea civil prin cerera de
chemare in jduecata
Dr. la actiune preexista procesului, nu e ceva desprins de dr subiectiv,
el exista in interiorul dr subiectiv, latent, dar nu se exercita pentru ca
nu exista niciun motiv. Cand apare un motiv, se ajunge la exercitarea lui
prin cererea de chemare in judecata
Dreptul la actiune cuprinde: dr de a sesiza instant, dr de a solicita
probe, de a recuza judecator, de a formula cai de atac, de a solicita
executarea hotararii.
Distinctia dintre dr material la actiune si dr procesual la actiune, desi
imbratisata implicit de art. 2500 NCC, nu este in masura sa explice
sursa juridica a dreptuui la actiune.

Elementele actiunii civile

1. PARTILE
- Sunt persoanele implicate in raportul juridic dedus judecatii ( cele din
rap de dr. substantial)
- Reprezentantii ( legali sau conventional) ai partilor nu sunt parti ale
procesului civil
- Exceptional, pot fi parti si organe sau personae carora legea le
recunoaste o asemenea calitate ( ex: procuorul)- acestea nu se gasesc
in raportul de drept substantial; el exercita in nume propriu dar in
virtutea unei prevederi ale C-tie: apara dr si libertatile persoanelor
alese de legiuitor: minorii, pers puse sub interdictie si disparutii- are
drepturi procesuale proprii. Este o figura juridica distincta dar e de
inteles prin fapul ca cele 3 categorii de pers nu isi pot exercita
drepturile si tutorii/curatorii lor sa nu ii protejeze cum trebuie.
2. OBIECT

Este protectia unui drept( poate presupune o actiune sau o abstentiune

( exceptii: pot exista situatii juridice sau interese legitime protejate de
actiuni : ex: posesia: desi nu e un dr subiectiv se bucura de dreptul la
actiune.
Se particularizeaza in rapor cu mijlocul procedural folosit

3. CAUZA
- Scopul spre care se indreapta vointa celui care reclama sau se apara
- Cauza actiunii ( cauza petendi) nu se confunda cu cauza cererii de
chemare in judecata, adica temeiul dreptului ( cauza debendi) ( ex:
actiunea in anularea unui act: scopul e desfiinarea actului si restituirea
prestatiei; rezolutiunea: actiunea tinde la desfiintarea actului si
restituirea prestatiei; din persepctiva temeiului cererii, acesta poate fi
diferit)
- Autoritatea de lucru judecat: exisat daca, intre 2 cauze, exisat o tripla
identitate: de parti, obiect si cauza ( se refera la cauza cererii de
chemare in judecata)
- Trebuie sa fie reala, licita si morala ( dovedirea unei cauze false,ilicite si
imorale e greu de facut, dar exista exemple: A incheie cu B o
promisiune de vanzare. B s-a obligat sa ii vinda un imobil si plateste un
avans, stablind ca la un anumit termen-1 an- se va incheia actul de
vanzare; dupa un an, B nu isi indeplinste promisiunea iar A declanseaza
actiunea printr-o cerere de chemare in judecatata ce are ca obiect
pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de contract de vanzare
cumparare. B incheie la randul lui o promisiune de vanzare cu C
promitandu-i si acestuia sa ii vinda bunul, dar C este prietenul lui si nu
isi respecta obligatia nici fata de C, dar va introduce, de convenineta cu
el, o cerere de chemare in judecata cu acelasi obiect, existand 2
procese paralele. In procesul dintre A si B- B tergiverseaz aprocesul, dar
in cel de-al doilea proces se prezinta si instanta pronunta hotararea
care sa tina loc de contract. Cand A avanseaza in proces, B depunde o
proba- Hotararea judecatoreasca prin care s-a admis cerere
reclamntului C, ulterior lui A, dar care e o hotarare judecatoreasca si are
ca efect transmiterea bunului in patrimoniul lui C, deci, instanta nu mai
poate da o hot in favoarea lui A. Actiunea dintre B si C, introdusa de C
are o cauza falsa pentru ca a urmarit crearea unui mijloc imbatabil de
pierdere a procesului de catre A- Dar A nu va mai avea ce face s-a
acceptat de cateva instante teoria cauzei false ( rar)