Formarea constiintei istorice

O coordonata a umanismului romanesc este interesul pentru istoria poporului

roman, pentru consemnarea si punerea ei,in cunostinta pentru cititori.Scrierile cu
caracter istoriografic,in limba romana,atat in Moldova cat si in Tara Romaneasca in
sec. al XVII-lea si in primele decenii ale secolului urmator este pregatita pentru
preocuparea pentru istoriea oamenilor politici,si a carturarilor in secolele
precedente.Din sec. al XV-lea si al XVI-lea s-au pastrat primele cronici, iar cea mai
veche este Cronica lui Stefan cel Mare, o cronica oficiala scrisa in limba slavona de
un autor necunoscut.
In sec XVII primele cronici de autor roman apar in Moldova, autorul fiind
Grigore Ureche. Nscut pe la 1590 sau 1595, Grigore a fost fiul lui Nestor Ureche,
boier instruit deinnd funcii politice importante la sfritul veacului al XVI-lea, n
repetate rnduri purttor de solii la Poarta Otoman, mare vornic al rii de Jos pe
vremea domniei lui Eremia Movil. Cronicarul de mai trziu a nvat carte la
Lemberg, la coala Friei Ortodoxe, unde a studiat istoria, geografia, limbile clasice
latina i greaca, retorica i poetica. Rentors n ar, a participat la viaa politic mai
nti ca logoft, apoi sptar.n vremea domniei lui Vasile Lupu, a fost unul dintre
sfetnicii apropiai ai acestuia, mare sptar, iar din anul 1642, urmnd calea
printelui su, a ajuns mare vornic al aceleiai ri de Jos. Grigore Ureche a formulat
cel dintai cu claritate ideea unitatii de origine,de neam si de limba a tuturor
romanilor: toti de la Ram se trag.Este primul care aduce si argumente de ordin
lingvistic pentru aceasta idee. A murit n anul 1647 n satul Goeti din inutul
Crligturii i a fost nmormntat ntr-o cript de la mnstirea Bistria din Moldova.
Ureche scrie evenimentele petrecute in Moldova din anul1359 pana la a doua
domnie a lui Aron Voda (1594).
Tot in limba romana s-au pastrat cronicile de autori munteni,numite
Letopisetul Anonim Cantacuzinesc, Letopisetul Brancovenesc si Cronica
Balenilor.Cronicarii moldoveni sunt boieri luminati ,carturaripreocupati de
consemnarea istoriei poporului,fiindconstienti de rolul sau educativ. Cronicarii
moldoveni Grigore Ureche, Miron Costin,Ion Neculce, Scriu Letopisetul Tarii
Moldovei, continuind scrierea de unde a terminat predecesorul.
Miron Costin (n. 30 martie 1633 d. 1691) a fost un cronicar moldovean, unul
dintre primii scriitori i istoriografi din literatura romn. Erudit, cunosctor de limbi
strine i contient de rolul culturii n evoluia statelor, Costin a trecut n eternitate
lsnd posteritii o oper valoroas att din perspectiv istoric, documentar, ct
i din punct de vedere literar. Activitatea dregtorului, a diplomatului ce se remarc
prin patriotism i ur mpotriva asupritorilor naiei sale, cunoaterea tuturor
aspectelor politicii din vremea sa, experiena lupttorului s-au mpletit cu
preocuprile crturarului, ale istoricului devotat pmntului strmoesc i ale
scriitorului deschiztor de drumuri n literatura romn. Miron Costin scrie
evenimentele dintre anii 1595 si1661.
Ioan Neculce (n. 1672 d.cca. 1745) a fost un cronicar moldovean, mare
boier care a ocupat diferite funcii importante n perioada domniei lui Dimitrie
Cantemir. Sub Antioh Cantemir a naintat pn la rangul de sptar, i, dup ce a stat

retras un timp, a fost fcut mare hatman de ctre Dimitrie Cantemir. Dup ce ruii
au pierdut rzboiul, Neculce a trecut cu Cantemir n Rusia i a stat acolo civa ani,
pn la 1719, dup care, ntorcndu-se n Moldova, a trit la moia sa din Boian,
ocupnd numai o dat, sub Constantin Mavrocordat, funcia de vornic. n lucrarea sa
Istoria literaturii romne, istoricul Gheorghe Adamescu spune: Neculce a fost un
militar distins, iar Petru cel Mare l-a preuit mult i i-a artat o deosebit simpatie.
Tot aa era privit i de familia lui Cantemir i de ceilali boieri; de aceea cnd a voit
s se ntoarc n ar, cu mult greutate a scpat de insistenele lor. El ns a inut
cu orice pre s-i vad ara i nu s-a temut c i se va ntmpla vreo nenorocire,
vreo persecuie, ci - precum nsui zice - i-a pus ndejdea n Dumnezeu, care din
toate l-a scpat. Ion neculce consemneaza evenimente petrecuter intre anii 1661 si
1743,o etapa dramatica a istoriei Moldovei. Motivul pentru care consemneaza
evenimentele este cunoasterea istoriei. Pentru consemnarea istoriei
neamului,carturarii umanisti se preocupa de cercetarea critica a izvoarelor si
documentelor,pentru ca scrierile istorice trebuie sa slujeasca adevarul, fiind un act
de responsabilitate in fata urmasilor.
Primul nostru umanist care afirma ideea originii romane,comune a tuturor
romanilor,este Nicolausolahus, in lucrarea scrisa in 1536 hungaria.Scrisa in limba
latina ,este prima lucrare care pune in circuitul umanismului european aceste idei
privitoare la identitatea nationala a romanilor. Latinitatea limbii romane este
sustinuta de Miron Costin, Dimitrie Cantemir, iar mai tarziu de lucrarile filologice ale
reprezentantilor Scolii Ardelene. In ultima parte a letopisetului ,Miron Costin
consemneaza evenimente istorice la care a fost martor. Recompune destine sub
forma unor portrete cu corespondenta morala, tinta fiind ilustrarea unui preceptetic.
Letopisatul Tarilor Moldovei de la Dabija-Voda panala a doua domnie a lui Constantin
Mavrocordat de Ion Neculce,lucrare presarata de numeroase caracterizari si
portrete,descrieri,anecdote,este precedat de patruzeci si doua de legende istorice
renumite sub titlul de O sama de cuvinte.In portrete surprinde ticurile,gesturile
,faptul caracteristic.
Opera cronicarilor este stiintifica prin continut,dar literara prin
forma.importanta cronicarilor consta in faptulca au pus in circulatie ideile lor,si
realizarea artistica ascrierilor adica dezvoltarea unor tehnici
narativesidescriptive.Reflectarea istoriei in literatura inseamnasubiectivizare si
creare de stereotipuri curtulare,inclusivprin impunerea in constiinta generatiilor a
unor figurilegendare ale istoriei nationale ,incepand cu scrierilescriitorilor pasoptisti.
Literatura a accentuat ideea deapartenenta a prezentului la un curs aomun al
istoriei.