Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
iunie 2010
Taxe I mpozite
C ontabilitate
Taxe Impozite
Contabilitate
www.rs.ro
Revista Romn` de
Taxe I mpozite
C ontabilitate
Informa]ii specializate
Director revist`:
Redactor-[ef:
David Tru[c`
Consultant [tiin]ific:
Autori:
Octavian Breban
Irina Profir
Maria Ungureanu
Tehnoredactare:
Corectur`:
Simona Mor`rescu
Elvira Panaitescu
RENTROP & STRATON Toate drepturile rezervate. Nicio parte din acest material nu poate fi reprodus`, arhivat` sau transmis` sub
nicio form` [i prin niciun fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, \nregistrare audio sau video, f`r` permisiunea \n scris din
partea editorului. Autorii sau editorii nu sunt responsabili pentru nicio pierdere ocazionat` vreunei persoane fizice sau juridice care ac]ioneaz`
sau se ab]ine de la ac]iuni ca urmare a citirii materialelor publicate \n aceast` lucrare.
editorial
Salata de taxe [i impozite
Nu [tiu al]ii cum sunt, dar eu cnd m` gndesc la taxe [i impozite am \n fa]` nu Ozana cea frumos
curg`toare ci o... salat`. Da, o salat`. Ce fel de salat`? Ei bine, asta trebuie detaliat.
|n ]`rile civilizate, guvernan]ii folosesc taxele [i impozitele pentru a crea veritabile mostre de rafinament fiscalo-gastronomic. {i
aici nu m` refer la Italia, Fran]a sau Spania, ci la Danemarca, Suedia ori Norvegia. A]i auzit vorbindu-se ceva despre criz` \n aceste
zone? Servite cu garnituri bine alese, taxele [i impozitele sunt digerate u[or de popula]ie care \n]elege c` vorbele lui Balzac adaptate:
M`nnc ca s` tr`iesc [i tr`iesc ca s` m`nnc sunt de baz` [i \n fiscalitate. Pl`tim taxe [i impozite pentru a avea o via]` mai bun`
(infrastructur`, spitale, [coli, administra]ie eficient`) [i avem o via]` mai bun` pentru a pl`ti taxe [i impozite. Nimic mai simplu...
|n Romnia, de 20 de ani, guvernan]ii tot \ncearc` re]ete. Pe noi, desigur. Mult` vreme, fiscalitatea s-a tradus printr-o salat`
Cesar. O salat` \n care, \n loc de pui, s-au folosit fazani. Iar noi am fost lua]i de fazani. Apoi, aceia[i guvernan]i (m` rog, poate de
alt` coloratur` politic`, dar... aceia[i) ne-au b`gat pe gt salate de crudit`]i. Asta \nseamn` c` au preg`tit-o \n prip`, f`r` s` mai aib`
timp [i de fript ceva \n tigaie... De[i foarte s`n`toas`, salata de crudit`]i nu prea ]ine de foame. A[a c` factorii de decizie (o s` spune]i
acum c` nu guvernan]ii, ci Parlamentul e cel care face legile) ne-au tentat cu o salat` bulg`reasc`. S-or face zeci de bancuri despre
vecinii no[tri de la sud de Dun`re, dar putem lua lini[ti]i lec]ii de la ei cel pu]in \n dou` privin]e. Au \n]eles mai repede dect noi c`
turismul se face respectnd o regul` simpl`: banul este, \n prima faz`, \n buzunarul clientului. {i trebuie s` faci realmente orice pentru a-l trece \n contul t`u. Iar \n orice intr` [i... respectul. Care lipse[te cu des`vr[ire prin sta]iunile cu nume de rude de gradul 1
sau constela]ii (apuse) de pe la noi. A doua lec]ie primit` de la bulgari este despre criz`. Nu am foarte multe argumente, dar \mi este
tot mai clar c` bulgarii au gestionat [i gestioneaz` aceast` criz` mult mai bine dect am f`cut-o noi. Asta cel pu]in deocamdat`.
S` ne \ntoarcem la salat`. Care, de-a lungul timpului scurs de la Revolu]ie, a fost [i salat` de mur`turi. Dar, de data aceasta, pe
post de mur`turi au fost oamenii politici, nu noi, contribuabilii. A mai fost [i salat` de castrave]i. {i aici \mi aduc aminte de vorbele
tat`lui meu care, atunci cnd nu aveam bani (destul de des, sincer s` fiu), ne distra spunnd: Suntem am`r]i ca... fundul de castravete. Face]i dumneavoastr` cacofonia folosind cuvntul potrivit. Eu nu fac dect o precizare: vara, cnd nu plou`, fundul de castravete (e vorba de extremit`]i) este extrem de amar. Cum amar` e [i situa]ia din aceast` ]ar`.
Taxele [i impozitele au fost preg`tite \n aceast` ]ar` [i sub form` de salat` Boeuf. V` las imagina]ia s` zburde \n asocierea cuvntului bou cu diferite alte cuvinte... Ba a fost o vreme \n care am mncat, din greu, salat` ruseasc`. Iar acum ne preg`tim, din p`cate,
s` murim de foame \ncercnd s` \mp`r]im o insipid` salat` greceasc`. O s` ajungem s` ne omorm \ntre noi pentru ultima m`slin`.
Sau nu. Aceast` ]ar` are capacitatea de a-[i reveni exact atunci cnd toat` lumea o vedea cu ambele picioare [i o mn` \n pr`pastie.
Ag`]a]i \ntr-un deget, precum Stallone \ntr-unul din filmele lui, ne uit`m senini la criz`. S` sper`m c` nu o s` ne loveasc` nimeni cu
nuiaua sau nu o s` ne calce nimeni cu vreun bocanc de neam prost. A[a cum ne-a mai c`lcat \n istorie.
{i totu[i, ce salat` s-ar potrivi cel mai bine taxelor [i impozitelor din Romnia? Eu zic c` salata de ton cu paste [i porumb...
Dumneavoastr`?
S` l`s`m salata, de[i este de sezon, [i s` vorbim pu]in despre noul proiect RENTROP & STRATON: Revista Romn` de Taxe,
Impozite [i Contabilitate. Sunt multe publica]ii pe pia]a de fiscalitate [i contabilitate, iar acest lucru nu poate dect s` ne bucure.
Concuren]a este benefic`! |ns` dintre toate aceste publica]ii, una singur` face parte din colec]ia Revista Romn`. O colec]ie care a
adunat, de-a lungul timpului, peste 30.000 de abona]i. V` garantez c` informa]iile sunt la acela[i nivel \nalt cu care RENTROP &
STRATON v-a obi[nuit. Cei 15 ani de prezen]` continu` \n Romnia, \n ani buni [i, mai ales, \n ani r`i pentru economie, sunt o
garan]ie \n plus. 15 ani \n care am fost, permanent, liderul editurilor de informa]ii specializate. Cu ajutorul dumneavoastr`, fapt pentru care v` mul]umim.
|n num`rul de azi, colegii mei, speciali[ti \n fiscalitate [i contabilitate, atac` frontal cele mai spinoase [i actuale probleme: servicii intracomunitare; termenele de prescrip]ie [i consecin]ele economice [i fiscale; activul net al societ`]ilor comerciale; reevaluarea
imobiliz`rilor corporale; corectarea erorilor contabile \n conformitate cu prevederile O.M.F.P. nr. 3.055/2009. Acestea nu sunt, desigur, toate articolele din acest num`r. V` las pe dumneavoastr` s` le descoperi]i pe toate.
Lua]i-v` o salat`, un pahar de ap` rece, revista, retrage]i-v` undeva la umbr` [i descoperi]i tot ce este nou \n acest univers \n
continu` mi[care.
Lectur` pl`cut`!
George Straton
Pre[edinte
cuprins
Taxe Impozite
Prest`ri de servicii interne ..........................................................................
Modalitatea de prestare a serviciilor .................................................................
Calitatea de cump`r`tor revnz`tor a prestatorului .......................................
Refacturarea costurilor ....................................................................................
3
3
4
4
Contabilitate
Corectarea erorilor contabile ................................................................... 24
Clien]i [i conturi asimilate ......................................................................... 26
Standarde Interna]ionale de Contabilitate ...................................................... 26
Recunoa[terea veniturilor .............................................................................. 28
Tranzac]iile \n valut` ...................................................................................... 28
Reevaluarea imobiliz`rilor corporale ....................................................... 29
Variante de efectuare a reevalu`rii ................................................................. 30
Tratamentul amortiz`rii aferent reevalu`rii ...................................................... 30
Cre[terea valorii mijlocului fix ......................................................................... 31
Reducerea valorii mijlocului fix ....................................................................... 31
Exemplu ........................................................................................................ 32
Taxe
Impozite
Contabilitate
Prestarea de servicii se poate efectua fie \n nume propriu, fie prin intermediar, fie prin mandatar:
Prestarea de servicii \n nume propriu are la baz` contractul \ncheiat direct \ntre prestator [i beneficiar, f`r` a
interveni un intermediar \ntre cele dou` p`r]i contractante.
de servicii prin intermediar are la baz` contractul \ncheiat \ntre un intermediar [i un beneficiar.
Prestarea
Aten]ie!
Factura emis` de intermediar cuprinde att valoarea
serviciului propriu-zis, ct [i comisionul s`u pentru
intermediere!
mandatarul
Aten]ie!
Spre deosebire de factura emis` de intermediar, factura emis` de mandatar cuprinde doar comisionul s`u de
reprezentare!
Taxe Impozite
Iunie 2010
Aten]ie!
Din aceast` cauz`, din punctul de vedere al TVA, mandatarul trebuie s` aplice structura de comisionar. |n
acest caz, mandatarul emite factura c`tre mandant la
valoarea integral` a bunurilor livrate sau a serviciilor
prestate.
Taxe Impozite
Aten]ie!
Dac` are loc o astfel de situa]ie, din punctul de vedere
al TVA, comisionarul este considerat att un cump`r`tor, ct [i un revnz`tor al aceluia[i serviciu, indiferent de faptul c` ac]ioneaz` \n contul prestatorului sau
\n contul cump`r`torului.
Refacturarea costurilor
|n lipsa unui contract de comision, acela[i mecanism
economic are loc [i \n cazul \n care o persoan` impozabil`
prime[te pe numele s`u o factur` care se refer` la servicii
efectuate \n beneficiul altei persoane, ale c`ror costuri sunt
refacturate ulterior pe numele beneficiarului final al acelui
serviciu.
Aceast` opera]iune este cunoscut` sub denumirea de
structur` de comisionar [i urmeaz` o procedur` similar`
celei \n care exist` un contract de comision.
Fiscal, acest mecanism economic este reglementat la
punctul 19 alineatul (4) pentru aplicarea articolului 137 din
Codul fiscal, Baza de impozitare pentru livr`ri de bunuri
[i prest`ri de servicii efectuate \n interiorul ]`rii.
Urm`toarele dou` aspecte sunt specifice acestui
mecanism:
1. La momentul primirii facturii, persoana impozabil` are
dreptul:
s` \nregistreze pe cheltuieli deductibile fiscal valoarea serviciilor achizi]ionate care urmeaz` a fi refacturate beneficiarului;
s` deduc` suma TVA aferente achizi]iilor de servicii
care urmeaz` a fi refacturate beneficiarului.
2. La momentul refactur`rii serviciilor c`tre beneficiarul
final, persoana impozabil` este obligat`:
s` \nregistreze la venituri impozabile valoarea serviciilor refacturate;
s` colecteze TVA la valoarea serviciilor refacturate
dac` serviciul este consumat pe teritoriul Romniei;
s` nu colecteze TVA la valoarea serviciilor refacturate dac` serviciul este consumat \n afara teritoRENTROP & STRATON
Taxe
riului Romniei [i s` considere serviciul neimpozabil \n Romnia dac` pentru serviciul respectiv
este aplicabil` regula general` de taxare reglementat` prin articolul 133 alineatul (2) din Codul fiscal.
Impozite
Contabilitate
Persoana impozabil` care refactureaz` astfel de cheltuieli nu este obligat` s` aib` \nscris` \n obiectul de activitate realizarea prest`rilor de servicii pe care le refactureaz`. |n cadrul structurii de comisionar, persoana
impozabil` are calitatea de mandatar.
Exemplu
Firma Robitex \nregistrat` \n scopuri de TVA \n Romnia efectueaz` \n data de 12 martie 2010 o livrare intracomunitar` de bunuri c`tre firma Schwergruppe din Austria, \nregistrat` \n scopuri de TVA pe teritoriul Austriei.
Pentru bunurile livrate, firma Robitex emite factura \n
data de 12 martie 2010 [i \ncadreaz` livrarea la opera]iune
scutit` cu drept de deducere a TVA \n baza prevederilor
articolului 143 alineatul (2) litera a) din Codul fiscal. Conform contractului \ncheiat cu partenerul extern, condi]ia
de livrare este ex-works, caz \n care responsabilitatea transportului revine cump`r`torului din Austria.
Prin comanda transmis` \n data de 8 martie 2010,
firma Schwergruppe din Austria \mputernice[te pe firma
Robitex s` angajeze un transportator. Firma de transport
Buntrans din Romnia, \nregistrat` \n scopuri de TVA \n
Romnia, prime[te de la firma Robitex din Romnia comanda de transport de bunuri pe ruta Romnia Austria.
Pentru serviciul prestat \n perioada 12-14 martie 2010,
firma de transport emite factura pe numele firmei Robitex
din Romnia \n data de 15 martie 2010. Factura se emite cu
TVA colectat` deoarece se consider` c` locul prest`rii serviciului de transport este \n Romnia \n baza prevederilor
articolului 133 alineatul (2) din Codul fiscal.
Deoarece factura de transport este emis` pe numele
s`u, firma Robitex, avnd calitatea de mandatar, aplic`
structura de comisionar, caz \n care consider` c` a primit
[i a prestat un serviciu de transport. |n acest caz, firma Robitex refactureaz` serviciul de transport firmei lui Schwergruppe din Austria, \n calitate de mandant.
Pe factura emis` \n data de 16 martie 2010, firma Robitex \nscrie men]iunea neimpozabil \n Romnia deoarece serviciul este impozabil \n Austria, la locul desf`[ur`rii activit`]ii economice de c`tre firma Schwergruppe
care efectueaz` o achizi]ie intracomunitar` de bunuri din
Romnia.
Taxe Impozite
Aten]ie!
Iunie 2010
1. pentru prestarea unui serviciu intracomunitar de transport: la rndul 3 denumit Livr`ri de bunuri sau prest`ri
de servicii pentru care locul livr`rii/locul prest`rii este
\n afara Romniei (\n UE sau \n afara UE), cu
reportarea sumei la rndul 3.1, denumit Prest`ri de servicii intracomunitare care nu beneficiaz` de scutire \n
statul membru \n care taxa este datorat`;
2. pentru achizi]ia pe teritoriul na]ional a unui serviciu de
transport la rndul 21, denumit Achizi]ii de bunuri [i
servicii taxabile cu cota de 19%, \n baza celor dou`
informa]ii preluate din factura transportatorului,
respectiv baza de impozitare a serviciului achizi]ionat [i
suma TVA pentru care \[i exercit` dreptul de deducere
a TVA;
\n data de 26 iulie 2010 depune la organul fiscal competent formularul Declara]ie informativ` privind livr`rile/prest`rile [i achizi]iile efectuate pe teritoriul na]ional de persoanele \nregistrate \n scopuri de TVA, cod
394, completat cu valoarea serviciului achizi]ionat de la
firma Buntrans.
Firma Buntrans pentru calitatea sa de transportator de
Taxe Impozite
bunuri:
\n data de 26 iulie 2010 depune la organul fiscal competent formularul Declara]ie informativ` privind livr`rile/prest`rile [i achizi]iile efectuate pe teritoriul na]ional de persoanele \nregistrate \n scopuri de TVA, cod
394, completat cu valoarea serviciului prestat \n beneficiul firmei Robitex din Romnia.
Aten]ie!
Structura de comisionar nu se aplic` \n situa]ia \n care
o persoan` impozabil` efectueaz` o plat` \n numele
clientului s`u pentru o factur` emis` de un prestator pe
numele clientului s`u.
ExemplU
Taxe
|n data de 30 aprilie 2010, firma BlocEstate emite facturile de chirie \n baza contractului \ncheiat cu fiecare chiria[ [i, \n data de 30 mai 2010, \n baza facturilor primite
de la furnizorii de utilit`]i, refactureaz` c`tre chiria[i valoarea utilit`]ilor consumate \n luna aprilie 2010. |n ambele situa]ii, facturile sunt emise de c`tre firma BlocEstate
din Romnia cu TVA colectat` chiar dac` beneficiari ai
serviciului de \nchiriere [i ai utilit`]ilor consumate sunt [i
persoane impozabile stabilite pe teritoriul comunitar, dar
cu un sediu fix declarat \n Romnia.
Din punct de vedere fiscal, cronologic, firma BlocEstate
din Romnia, \nregistrat` \n scopuri de TVA pe teritoriul Romniei, are urm`toarele obliga]ii \n dubla sa calitate de
prestator de servicii [i de comisionar:
pentru calitatea de prestator de servicii de \nchiriere:
\n data de 30.04.2010 eviden]iaz` opera]iunea de prestare a serviciului de \nchiriere \n jurnalul pentru vnz`ri
la Livr`ri de bunuri [i prest`ri de servicii taxabile \n
baza informa]iilor preluate din fiecare factur` emis`,
respectiv la coloana 6 baza de impozitare [i la coloana 7
valoarea TVA colectat`. Prin coloanele 0, 1, 2, 3, 4 [i 5
completeaz` [i celelalte informa]ii necesare pentru identificarea opera]iunii;
\n data de 25.05.2010 depune la organul fiscal competent
formularul Decont de tax` pe valoarea ad`ugat`, cod
300, completat la rndul 9 denumit Livr`ri de bunuri [i
prest`ri de servicii, taxabile cu cota de 19%;
pentru
Impozite
Contabilitate
t`]i:
\n datele de 14, 15 [i 16.05.2010, \n baza facturilor primite pe numele s`u de la diver[i furnizori de utilit`]i,
eviden]iaz` opera]iunile de achizi]ie a serviciilor de telefonie, ap` [i asigurare a serviciilor de paz` \n jurnalul
pentru cump`r`ri la coloanele 6 [i 7, denumite Achizi]ii de bunuri [i servicii din ]ar` [i import de bunuri
taxabile cu cota 19%. Prin coloanele 0, 1, 2, 3, 4 [i 5
completeaz` [i celelalte informa]ii necesare pentru identificarea fiec`rei opera]iuni;
\n data de 30.05.2010 eviden]iaz` fiecare factur` emis`
prin care recupereaz` de la chiria[i contravaloarea utilit`]ilor consumate \n jurnalul pentru vnz`ri la coloanele
6 [i 7, denumite Livr`ri de bunuri [i prest`ri de servicii
taxabile cu cota de 19%. Prin coloanele 0, 1, 2, 3, 4 [i 5
completeaz` [i celelalte informa]ii necesare pentru identificarea fiec`rei opera]iuni;
\n data de 25.06.2010 depune la organul fiscal competent
formularul Decont de tax` pe valoarea ad`ugat`, cod
300, completat la urm`toarele rnduri:
1. pentru achizi]ia pe teritoriul na]ional a serviciilor de
utilit`]i la rndul 21, denumit Achizi]ii de bunuri [i
servicii taxabile cu cota de 19% \n baza fie c` rei
facturi primite de la fiecare furnizor, respectiv baza
de impozitare a serviciului achizi]ionat [i suma TVA
pentru care \[i exercit` dreptul de deducere a TVA;
2. pentru serviciul de comisionar la rndul 9, denumit
Livr`ri de bunuri [i prest`ri de servicii, taxabile cu
cota de 19%;
\n data de 26 iulie 2010 depune la organul fiscal competent formularul Declara]ie informativ` privind
livr`rile/prest`rile [i achizi]iile efectuate pe teritoriul
na]ional de persoanele \nregistrate \n scopuri de TVA,
cod 394, completat cu valoarea ser vi ciilor emise pe
numele s`u de c`tre diver[i furnizori de utilit`]i.
Dac` are loc o livrare de bunuri sau o prestare de servicii \n schimbul unei livr`ri de bunuri sau al unei prest`ri
de servicii, se consider` c` fiecare persoan` impozabil`
efectueaz` o livrare de bunuri sau o prestare de servicii cu
plat`.
Taxe Impozite
Iunie 2010
Servicii intracomunitare
Taxe Impozite
Aten]ie!
Comunicarea acestui cod de \nregistrare \n scopuri de
TVA este interzis` pentru alte opera]iuni de prest`ri de
servicii dect cele care se \ncadreaz` la prest`ri intracomunitare de servicii.
|nregistrarea trebuie efectuat` \nainte de prestarea serviciilor intracomunitare. |nregistrarea \n scopuri de TVA
se efectueaz` \n baza formularului de \nregistrare fiscal`
formularul cod 091 Declara]ie de \nregistrare \n scopuri
de TVA/Declara]ie de men]iuni pentru alte persoane care
efectueaz` achizi]ii intracomunitare sau pentru servicii,
cod MFP 14.13.01.10.11/a care se descarc` gratuit de pe
site www.mfinante.ro.
|nregistrarea TVA \n scopul prest`rii de servicii este
considerat` valabil` de la data solicit`rii \nregistr`rii.
Dup` depunerea formularului cod 091, prestatorul
ob]ine un cod de \nregistrare \n scopuri de TVA care se uti8
Taxe
Impozite
Contabilitate
Aten]ie!
Dac` beneficiarul nu comunic` un cod valabil de TVA
sau comunic` acest cod, dar prestatorul nu ob]ine confirmarea validit`]ii acestuia, se va considera c` prestarea de servicii este realizat` c`tre o persoan` neimpozabil`. |n acest caz, prestatorul din Romnia este obligat s` colecteze TVA la valoarea serviciului prestat.
Important
Dac` ulterior emiterii facturii \n regim normal de taxare, beneficiarul comunic` un cod valabil de TVA,
prestatorul trebuie s` aplice regula general` de taxare
de la art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, dac` beneficiarul este o persoan` impozabil`.
Declara]ia beneficiarului
Pentru \ndeplinirea condi]iei men]ionate la litera c), \n
func]ie de natura serviciilor contractate [i prestate, prestatorul din Romnia este obligat s` stabileasc` dac` serviciile
respective sunt utilizate \n scop personal sau pentru uzul
personal al angaja]ilor persoanei impozabile. |n situa]ia \n
care exist` suspiciunea c` serviciile prestate, prin natura
lor, ar putea fi utilizate \n scopuri personale, prestatorul
este obligat s` solicite beneficiarului o declara]ie din partea
beneficiarului din care s` rezulte scopul serviciilor contractate.
Dac` din aceast` declara]ie rezult` c` beneficiarul nu
va utiliza serviciile respective \n scop personal sau pentru
uzul personal al angaja]ilor, prestatorul poate s` aplice regula general` de taxare conform c`reia serviciul este impozabil la beneficiar.
Prin con]inutul acestei declara]ii, prestatorul din Romnia este scutit de orice obliga]ie viitoare referitoare la
plata taxei. De asemenea, pentru aplicarea regulii generale
de taxare de la art. 133 alin. (2) se iau \n considerare doar
circumstan]ele existente \n momentul declar`rii [i a prest`rii serviciului. Din acest motiv, cu excep]ia situa]iei \n
care se poate demonstra un abuz de lege, orice modificare
care apare dup` momentul declar`rii [i a prest`rii serviciului nu va avea consecin]e asupra prestatorului.
Dac` din aceast` declara]ie rezult` c` beneficiarul va
utiliza serviciile respective par]ial sau total \n scop personal sau pentru uzul personal al angaja]ilor, prestatorul este
obligat s` aplice regimul normal de taxare considernd c`
a prestat serviciul c`tre o persoan` neimpozabil`.
9
Taxe Impozite
Iunie 2010
Taxe Impozite
Defini]ia achizi]iilor
intracomunitare de servicii
Achizi]iile de servicii prestate de c`tre parteneri stabili]i pe teritoriul comunitar se \ncadreaz` \n categoria
opera]iunilor intracomunitare cu servicii.
10
Aten]ie!
Achizi]iile intracomunitare de servicii sunt serviciile
prestate de c`tre persoane impozabile stabilite pe teritoriul Comunit`]ii de care beneficiaz` persoanele
impozabile stabilite pe teritoriul Romniei, obligate la
plata taxei prin aplicarea regulii generale de taxare
reglementat` prin art. 133 alin. (2) din Codul fiscal.
Aten]ie!
Specific achizi]iilor intracomunitare de servicii este
raportarea acestora \n declara]ia recapitulativ` cod 390,
ori de cte ori acestea sunt achizi]ionate de c`tre persoane impozabile stabilite pe teritoriul Romniei, obligate la plata taxei prin aplicarea regulii generale de
taxare.
Taxe
Impozite
Contabilitate
Nu trebuie s` se \nregistreze pentru achizi]ia intracomunitar` de servicii nici institu]iile publice care sunt deja
\nregistrate \n scopuri de TVA prin dep`[irea plafonului
de scutire.
Pentru aceste opera]iuni este valabil codul de \nregistrare \n scopuri de TVA acordat la dep`[irea plafonului
de scutire, indiferent dac` achizi]iile sunt destinate utiliz`rii pentru:
activitatea desf`[urat` \n calitate de autoritate public`,
caz \n care institu]ia public` nu are calitatea de persoan`
impozabil`;
activit`]i economice, caz \n care institu]ia public` are calitatea de persoan` impozabil`.
|nregistrarea TVA \n scopul achizi]iei de servicii intracomunitare este considerat` valabil` de la data solicit`rii
\nregistr`rii.
Dup` depunerea formularului cod 091, beneficiarul
ob]ine un cod de \nregistrare \n scopuri de TVA care se utilizeaz` numai pentru opera]iuni intracomunitare constnd
\n achizi]ia intracomunitar` de servicii [i bunuri, inclusiv
pentru prestarea intracomunitar` de servicii deoarece nu
confer` persoanei impozabile calitatea de persoan` \nregistrat` normal \n scopuri de TVA.
Acest cod se utilizeaz` numai pentru achizi]ia intracomunitar` de bunuri [i de servicii sau pentru prestarea
intracomunitar` de servicii deoarece nu confer` persoanei impozabile calitatea de persoan` \nregistrat`
normal \n scopuri de TVA.
Aten]ie!
Se interzice comunicarea acestui cod de \nregistrare \n
scopuri de TVA pentru alte tipuri de opera]iuni dect
cele care se \ncadreaz` la opera]iuni intracomunitare
de prest`ri sau achizi]ii.
11
Taxe Impozite
Fiecare beneficiar din Romnia este obligat s` comunice codul de \nregistrare \n scopuri de TVA prestatorului
s`u stabilit \ntr-un stat membru pentru a considera opera]iunea o prestare de serviciu intracomunitar` neimpozabil` \n statul prestatorului, dar impozabil` \n statul beneficiarului. Comunicarea are loc ori de cte ori se realizeaz` o
achizi]ie intracomunitar` de bunuri sau de servicii.
Aten]ie!
Iunie 2010
Taxe Impozite
special de tax` pe valoarea ad`ugat`, dac` este \nregistrat doar \n scopul efectu`rii achizi]iei intracomunitare
de servicii;
s` raporteze opera]iunea \n formularul (390 VIES) Declara]ie recapitulativ` privind livr`rile/achizi]iile/
prest`rile intracomunitare.
drept examinarea unor bunuri mobile corporale \n scopul stabilirii valorii acestora.
Pentru acest tip de servicii prestate sau cump`rate
prin tranzac]iile derulate cu parteneri stabili]i \n state
membre, care au statut de persoan` impozabil`, se aplic`
regula general` de taxare reglementat` prin art. 133
alin. (2) conform c`ruia serviciul se taxeaz` de c`tre beneficiar la locul consumului.
Important
Dac` beneficiarul serviciilor stabilit \ntr-un stat ter] are
statut de persoan` neimpozabil`, prestatorul din
Romnia are obliga]ia s` emit` factura cu TVA colectat` deoarece se consider` c` locul impozit`rii este
locul unde serviciile sunt efectiv prestate.
Specific acestor tipuri de servicii este faptul c` nu reprezint` livr`ri de bunuri separate:
ambalajele;
bunurile \ncorporate \n bunurile procesate;
alte bunuri utilizate direct pentru efectuarea lucr`rilor.
Valoarea acestora este accesorie serviciilor de baz`
dac` sunt utilizate \n leg`tur` direct` cu bunurile procesate, prelucrate sau evaluate.
Din acest motiv, valoarea acestora re\ntrege[te valoarea serviciului prestat [i se raporteaz` ca prestare intracomunitar` de servicii, neimpozabil` \n Romnia.
RENTROP & STRATON
Taxe
Aten]ie!
|n aceast` categorie de servicii nu se \ncadreaz` serviciile de natur` intelectual` sau [tiin]ific` efectuate
asupra bunurilor expediate de c`tre beneficiari stabili]i
\n state membre.
Impozite
Contabilitate
Servicii de tip=rire
Pentru o tipografie din Romnia, tip`rirea c`r]ilor [i a
altor tip`rituri se poate \ncadra fie la livrare de bunuri, fie
la prestare de servicii.
Opera]iunea se \ncadreaz` la livrare de bun dac` se
procedeaz` astfel:
clientul care de]ine drepturile de editare a unei c`r]i sau
a altei tip`rituri transmite tipografiei con]inutul acestora pe hrtie, pe CD, dischet` sau alt suport;
tipografia se oblig` s` tip`reasc` sau s` editeze cartea
sau alt` tip`ritur`, utiliznd hrtia, inclusiv alte materiale proprii pentru realizarea c`r]ii sau tip`riturii contractate/comandate.
Opera]iunea se \ncadreaz` la prestare de servicii dac`
se procedeaz` astfel:
clientul care de]ine drepturile de editare a unei c`r]i sau
a altei tip`rituri:
transmite tipografiei con]inutul acestora pe hrtie,
pe CD, dischet` sau alt suport;
expediaz` hrtia [i alte materiale necesare realiz`rii
c`r]ii sau tip`riturii;
tipografia se oblig` s` tip`reasc` sau s` editeze cartea
Taxe Impozite
Iunie 2010
A[a cum rezult` din H.G. nr. 780 din 14 iunie 2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de
emisii de gaze cu efect de ser`, modificat` prin H.G. nr. 133
din 23 februarie 2010, certificatul de emisii de gaze cu efect
de ser` este un titlu care confer` dreptul de a emite o ton`
de dioxid de carbon echivalent \ntr-o perioad` definit`.
Practic, certificatul este un titlu transferabil, permis
prin lege, motiv pentru care este supus comercializ`rii.
Scopul acestor certificate este promovarea reducerii emisiilor de gaze cu efect de ser` \ntr-un mod eficient din
punct de vedere economic.
|n aceast` situa]ie:
dac` prestatorul este un operator stabilit \n Romnia, opera]iunea nu este impozabil` \n Romnia,
fiind impozabil` la beneficiarul acestui transfer dac`
acesta este o persoan` impozabil` stabilit` \ntr-un
stat membru;
dac` beneficiar al transferului este o persoan` impozabil` stabilit` pe teritoriul Romniei, opera]iunea
este impozabil` \n Romnia.
|n Romnia, toate opera]iunile legate de aceste certificate se realizeaz` doar pe cale electronic`, fiind operate
Beneficiezi de Consultan]`
14
www.seminarmamaia.fisc.ro
Taxe
Impozite
Contabilitate
Termenele de prescrip]ie [i
consecin]ele economice [i fiscale
Aten]ie!
Astfel, sunt stabilite termene de prescrip]ie \n materie
fiscal` \n Codul de procedur` fiscal`, dar [i \n domeniul contraven]ional \n Ordonan]a Guvernului nr. 2/
2001 privind regimul juridic al contraven]iilor, cu modific`rile [i complet`rile ulterioare.
Urm`rirea efectelor prescrip]iei asupra drepturilor [i
obliga]iilor n`scute \n cadrul fiec`rei societ`]i comerciale
este deosebit de important`. De \mplinirea termenului de
prescrip]ie poate s` fie legat` o pierdere important` sau
dezinteresul creditorilor pot aduce beneficii debitorilor
abili, proteja]i de efectele prescrip]iei.
Deosebit de important` este, a[adar, urm`rirea modului \n care se nasc raporturile comerciale [i \n special modul \n care se sting acestea, toate plasndu-se la grani]a
dintre atribu]iile compartimentelor financiar, comercial [i
juridic din cadrul unei societ`]i. Aplicarea corect` a prevederilor legale speciale, corespunz`toare fiec`rui tip de
contract, eviden]ierea exact` a pl`]ilor [i a \ncas`rilor, dar
[i rigurozitatea procedurii de inventariere sunt opera]iuni
care pot feri societ`]ile comerciale de efectele nedorite ale
prescrip]iei.
RENTROP & STRATON
Important
Termenul de 3 ani este termenul general de prescrip]ie
aplicabil \n contextul elimin`rii, prin decizia Cur]ii
Constitu]ionale, a prevederilor referitoare la termenul
de 18 luni aplicabil \ntre fostele organiza]ii socialiste. |n
mod corespunz`tor, a fost declarat neconstitu]ional` [i
prevederea cuprins` la art. 16 lit. a) alin. (2) din
Decretul nr. 167/1958 referitoare la inaplicabilitatea recunoa[terii obliga]iei, ca mijloc de \ntrerupere a cursului prescrip]iei.
|n vederea constat`rii \mplinirii termenului de prescrip]ie este esen]ial a se avea \n vedere modul de calcul al
termenului, data \nceperii calculului [i \ndeplinirea vreunor condi]ii care s` determine \ntreruperea termenului.
|n ceea ce prive[te \nceputul prescrip]iei, regula general` stabilit` de art. 7 alin. (1) este c` prescrip]ia \ncepe s`
curg` de la data cnd se na[te dreptul la ac]iune, iar potrivit art. 1886 Cod civil: nicio prescrip]ie nu poate \ncepe
a curge mai \nainte de a se na[te ac]iunea supus` acestui
mod de stingere. |n concluzie, regula general` este c` prescrip]ia \ncepe s` curg` la data na[terii dreptului la
ac]iune.
Regulile speciale privind \nceputul prescrip]iei dreptului la ac]iune sunt definite \n cuprinsul alin. (2) [i (3) ale
art. 7 din Decretul nr. 167/1958. Astfel, dreptul la ac]iune
poate s` curg` fie de la data \ncheierii contractului, fie de
la data \ndeplinirii termenului sau realiz`rii condi]iei.
Determinarea corect` a datei de la care \ncepe s` curg` ter15
Taxe Impozite
Iunie 2010
menul de prescrip]ie este deosebit de important`, astfel \nct este necesar` analiza atent` a clauzelor speciale cuprinse \n contracte [i raportarea acestora la regulile speciale prev`zute de lege.
Aten]ie!
Constatarea \mplinirii termenului de prescrip]ie se realizeaz` de c`tre debitor f`r` interven]ia sau acordul
creditorului. Pe baza analizei \nscrisului care genereaz` obliga]ia [i a actelor \ndeplinite ulterior (procese-verbale de negociere, pl`]i, scrisori etc.) se constat` \mplinirea termenului de c`tre compartimentul
de urm`rire contracte sau financiar, se \ntocme[te un
raport prin care sunt analizate condi]iile de \mplinire a
prescrip]iei [i m`sura scoaterii din eviden]a contabil` a
datoriei. Raportul aprobat de conducerea societ`]ii va
genera consecin]ele corespunz`toare, respectiv anularea datoriei contabile [i \nregistrarea unui venit impozabil din aplicarea prescrip]iei extinctive.
Din punctul de vedere al cursului termenului de prescrip]ie trebuie avute \n vedere eventualele \ntreruperi ale
prescrip]iei. |ntreruperea prescrip]iei determin` curgerea
unui nou termen de 3 ani de la data producerii cauzelor de
\ntrerupere.
|n categoria cazurilor de \ntrerupere a termenului de
prescrip]ie se \ncadreaz` recunoa[terea dreptului a c`rui
ac]iune se prescrie, reglementat` de art. 16 din Decretul nr.
167/1958, aceast` condi]ie fiind [i unica, avnd \n vedere
c` \n acest interval creditorul nu a sesizat instan]a de judecat`.
Recunoa[terea dreptului se poate realiza \n felurite
moduri, distingndu-se \ns` dou` categorii:
recunoa[terea expres`: printr-un \nscris semnat de c`tre
reprezentantul societ`]ii \n care se admite existen]a
dreptului pretins de c`tre creditor;
Taxe Impozite
Avnd \n vedere natura raporturilor comerciale prezentate, respectiv pl`]i efectuate \n contul altor obliga]ii
n`scute \n baza unor raporturi contractuale distincte cu
aceea[i societate, consider`m c` termenul de prescrip]ie de
3 ani trebuie calculat de la data ultimei pl`]i efectuate, f`r`
a preciza natura obliga]iei pe care o stinge. |n ipoteza \n
care creditorul a transferat pl`]i efectuate \n contul unor
obliga]ii curente c`tre crean]a aflat` \n disput` trebuie
aplicate prevederile art. 1110 Cod civil potrivit c`ruia debitorul, avnd mai multe datorii, al c`ror obiect este de
aceea[i spe]`, are dreptul de a declara, cnd pl`te[te, care
este datoria ce voie[te a desface.
Un alt mijloc de amnare a efectelor prescrip]iei este
reprezentat de suspendarea acesteia. Cauzele de suspendare cuprinse \n Decretul nr. 167/1958 sunt mult mai
limitate \n compara]ie cu cele de \ntrerupere [i presupun
apari]ia unor evenimente care pun creditorul \n situa]ia de
a nu \[i putea valorifica dreptul, dincolo de voin]a sa.
Astfel, potrivit art. 13, cursul prescrip]iei este suspendat
ct timp cel \mpotriva c`ruia ea curge este \mpiedicat de
un caz de for]` major` s` fac` acte de \ntrerupere. Dup`
\ncetarea cazului de for]` major`, cursul prescrip]iei se
reia, lundu-se \n calcul [i perioada scurs` \naintea suspend`rii.
16
Avnd \n vedere c` prescrip]ia extinctiv` este o institu]ie de ordine public`, nu este necesar acordul sau \n[tiin]area debitorului pentru constatarea \mplinirii termenului de prescrip]ie, acesta putnd fi cel mult \n[tiin]at asupra consecin]elor [i oper`rii corespunz`toare a efectelor.
Pentru a elimina din eviden]e o obliga]ie prescris` este
necesar acordul conducerii societ`]ii, emis pe baza unui
raport elaborat de compartimentul de specialitate prin
care, \n succesiune, sunt prezentate cel pu]in urm`toarele
informa]ii:
O aten]ie deosebit` trebuie acordat` obiectivelor urm`rite din perspectiva obliga]iilor prev`zute \n Legea contabilit`]ii nr. 82/1991, republicat` [i \n normele emise de
c`tre Ministerul Finan]elor Publice \n sfera opera]iunii de
inventariere a patrimoniului.
Potrivit art. 7, societ`]ile comerciale au obliga]ia s`
efectueze inventarierea general` a elementelor de activ [i
de pasiv de]inute:
la \nceputul activit`]ii;
Taxe
Important!
Impozite
Contabilitate
Aten]ie!
Aten]ie!
|n aceste condi]ii, prescrip]ia obliga]iei de plat` este supus` regulilor cuprinse \n legisla]ia ]`rii \n care debitorul are sediul, iar potrivit acesteia obliga]ia de plat` se
stinge prin \mplinirea termenului de prescrip]ie de 3
ani. A[adar, ori de cte ori contractul lipse[te sau prevederile acestuia sunt insuficiente, prescrip]ia va fi analizat` determinnd legea aplicabil` pe baza regulilor
cuprinse \n Legea nr. 105/ 1992 men]ionat` mai sus.
Taxe Impozite
www.spetecontabile.contabilul.ro
17
Iunie 2010
Taxe Impozite
diferen]ele favorabile de curs valutar rezultate \n urma evalu`rii datoriilor \n valut` la \nchiderea
exerci]iului financiar;
diferen]ele favorabile de curs valutar rezultate din
evaluarea la \nchiderea exerci]iului financiar a
disponibilit`]ilor bancare \n valut`, a disponibilit`]ilor \n valut` existente \n casierie, precum [i a altor
valori de trezorerie \n valut`;
diferen]ele favorabile de curs valutar, rezultate \n urma evalu`rii crean]elor \n valut` la \nchiderea exerci]iului financiar (.... 411, 413, 418, 461...).
Important
Din cele prezentate rezult` c`, la \nchiderea exerci]iului
financiar, crean]ele [i datoriile \n valut`, inclusiv cele
exprimate \n lei, dar a c`ror decontare se face \n func]ie
de cursul unei valute, trebuie evaluate [i raportate utiliznd cursul de schimb comunicat de Banca Na]ional`
a Romniei.
|n categoria crean]elor [i datoriilor sunt prev`zute [i
cele reprezentnd ratele de leasing.
Spre deosebire de diferen]ele de curs valutar rezultate
din evaluarea crean]elor [i datoriilor \n valut`, existente \n
sold la finele anului, care se \nregistreaz` numai la data de
31 decembrie a exerci]iului financiar, \n contabilitate se \nregistreaz` [i diferen]e de curs valutar rezultate din plata
sau \ncasarea unor crean]e [i datorii. Aceste diferen]e apar
ca urmare a modific`rii cursului de schimb leu/valut` din
data emiterii, \ncas`rii sau pl`]ii facturii.
ExemplU
Contul \n care se \nregistreaz` diferen]ele favorabile
de curs valutar este 765 Venituri din diferen]e de curs valutar. |n creditul acestui cont se \nregistreaz` \n principal:
diferen]ele favorabile de curs valutar rezultate \n urma evalu`rii crean]elor \n valut` la \nchiderea
exerci]iului financiar;
18
Taxe
401
96.800 lei (25.000 euro x
Furnizori/
3,8720)
analitic externi
665
=
Cheltuieli
din diferen]e
de curs
valutar
401
8.450 lei [25.000 euro x
Furnizori/
(4,2100 3,8720)]
analitic
externi
Crean]ele [i datoriile \n valut` se \nregistreaz` \n timpul anului att \n lei, la cursul de schimb de la data efectu`rii opera]iunilor respective, comunicat de Banca
Na]ional` a Romniei, ct [i \n valut`. Opera]iunile \n valut` sunt \nregistrate, la momentul \nregistr`rii ini]iale \n
lei, prin aplicarea sumei \n valut` la cursul de schimb dintre moneda de raportare [i moneda str`in`, la data efectu`rii tranzac]iei.
Contabilitate
Rezult` c`:
sumele \nregistrate \n conturile 665 Cheltuieli din diferen]e de curs valutar [i 765 Venituri din diferen]e de
curs valutar, \nregistrate \n timpul anului, sunt luate \n
calcul trimestrial sau anual, dup` caz, conform prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modific`rile [i complet`rile ulterioare, \n ceea ce prive[te calculul profitului impozabil;
Impozite
sumele \nregistrate \n conturile 665 Cheltuieli din diferen]e de curs valutar [i 765 Venituri din diferen]e de
curs valutar, \nregistrate la finele anului \n urma reevalu`rii elementelor monetare (inclusiv crean]e [i datorii) se iau \n calcul la finele anului pentru determinarea
profitului impozabil anual.
ExemplU
O societate achizi]ioneaz` un utilaj la o valoare negociat` \n valut` (exemplul clasic este leasingul intern sau
contractul cu plata \n rate).
Achizi]ia utilajului are loc la data de 01.08.2009.
Valoare negociat` este de 59.500 euro (inclusiv TVA).
Conform contractului \ncheiat \ntre cele dou` societ`]i
(ambele persoane juridice romne), plata se va face \n lei,
reprezentnd contravaloarea celor 59.500 euro, la cursul
valutar valabil la data pl`]ii.
Factura este achitat` \n 30.01.2010.
Cursul de schimb valutar comunicat de BNR este:
4,1500 \n data de 01.08.2009;
4,2102 \n data de 30.01.2010.
|nregistrarea datoriei (odat` cu \nregistrarea
achizi]iei), \n baza facturii emise de furnizor se face:
%
404
246.925 lei
Furnizori de imobiliz`ri
213
207.500 lei
Instala]ii tehnice,
(50.000 euro x 4,1500)
mijloace de transport,
animale [i planta]ii
4426
39.425 lei
TVA deductibil`
(9.500 euro x 4,1500)
La \nchiderea exerci]iului financiar are loc \nregistrarea reevalu`rii datoriei \n valut`:
19
Taxe Impozite
Iunie 2010
=
404
3.581,90 lei
668
Alte cheltuieli Furnizori de imobiliz`ri
financiare
[59.500 euro x
(4,2102 4,1500)]
ExemplU
|n cadrul unui contract de leasing financiar, o societate
achizi]ioneaz` un autoturism \n valoare de 17.500 euro \n
data de 11.05.2008.
Contractul se deruleaz` pe o perioad` de 2 ani.
Dobnda este de 2.500 euro.
Furnizorul (locatorul) [i beneficiarul (locatarul) sunt
persoane juridice romne.
Din eviden]a locatarului rezult` c` la data de
31.12.2008 se \nregistrau \n sold 11.500 euro din valoarea
\mprumutului [i 1.450 euro din valoarea dobnzii.
Cursul de schimb valutar comunicat de BNR este:
3,2841 \n data de 11.05.2008;
3,2745 \n data de 31.12.2008.
=
167
57.471,75 lei
Alte \mprumuturi (17.500 x 3,2841)
[i datorii
asimilate
D/8051
8.210,25 lei
Dobnzi de pl`tit
(2.500 x 3,2841)
Presupunem c` la \nchiderea exerci]iului financiar
2008 a avut loc o sc`dere a cursului valutar.
Reevaluarea datoriei se \nregistreaz` astfel:
167
=
Alte \mprumuturi
[i datorii asimilate
C/8051
Dobnzi de pl`tit
768
110,40 lei
Alte venituri
financiare [11.500 x (3,2841
3,2745)]
13,92 lei
[1.450 x (3,2841 3,2745)]
5124
3.339,90 lei
Conturi la b`nci
\n valut` (euro)
[5.400 (500 x 4,1202)]
Taxe Impozite
Taxe
Impozite
Contabilitate
capitalului social:
456
=
Decont`ri cu ac]ionarii/
asocia]ii privind capitalul
V`rsarea
1011
Capital subscris
nev`rsat
5121
Conturi la b`nci
\n lei
456
Decont`ri cu ac]ionarii/
asocia]ii privind
capitalul
|nregistrarea
1012
Capital subscris
v`rsat
4551
Ac]ionari/asocia]i
conturi curente
|nregistrarea
Achitarea
404
Furnizori de
imobiliz`ri
cheltuielilor de constituire:
404
Furnizori de
mobiliz`ri
5311
Casa \n lei
21
Taxe Impozite
Creditarea
Iunie 2010
3. Reguli proprii
societatea pe ac]iuni
Taxe Impozite
5. Activul net
Cum definim activul net?
Activul net al societ`]ii se determin` ca diferen]` \ntre
totalul activelor [i totalul datoriilor acesteia. A[adar,
activul net sau capitalul propriu reprezint` sumele r`mase
din totalul activ dup` sc`derea datoriilor. Cu alte cuvinte,
reprezint` averea net` a unei entit`]i.
Un capital propriu negativ este echivalent cu faptul c`
datoriile unei entit`]i sunt mai mari dect activele sale.
Cauzele unor capitaluri proprii negative ar putea fi:
c` entitatea a \nregistrat, \n unul sau mai
\mprejurarea
22
realizarea
Aten]ie!
Prin actul constitutiv se poate stabili ca adunarea general` extraordinar` s` fie convocat` chiar [i \n cazul unei
diminu`ri a activului net mai pu]in semnificativ`, stabilindu-se acest nivel minim al activului net prin
raportare la capitalul social subscris.
Dac` adunarea general` extraordinar` nu hot`r`[te
dizolvarea societ`]ii, atunci societatea este obligat` ca, cel
trziu pn` la \ncheierea exerci]iului financiar ulterior
celui \n care au fost constatate pierderile, s` procedeze la
reducerea capitalului social cu un cuantum cel pu]in egal
cu cel al pierderilor care nu au putut fi acoperite din rezerve, dac` \n acest interval activul net al societ`]ii nu a
fost reconstituit pn` la nivelul unei valori cel pu]in egale
cu jum`tate din capitalul social. Reducerea capitalului social nu se poate diminua sub limita admis` de lege pentru
fiecare tip de societate.
|n cazul ne\ntrunirii adun`rii generale extraordinare
sau dac` adunarea general` extraordinar` nu a putut
delibera valabil nici \n a doua convocare, orice persoan`
interesat` se poate adresa instan]ei pentru a cere
dizolvarea societ`]ii. Dizolvarea poate fi cerut` [i \n cazul
\n care obliga]ia impus` societ`]ii, de reducere a capitalului social, nu este respectat`. |n oricare dintre aceste cazuri,
instan]a poate acorda societ`]ii un termen ce nu poate
dep`[i 6 luni pentru regularizarea situa]iei.
Taxe
Aten]ie!
Societatea nu va fi dizolvat` dac` reconstituirea activului net pn` la nivelul unei valori cel pu]in egale cu jum`tate din capitalul social are loc pn` \n momentul r`mnerii irevocabile a hot`rrii judec`tore[ti de dizolvare.
Important
Se pedepse[te cu \nchisoare de la o lun` la un an sau cu
amend` administratorul care nu convoac` adunarea general` \n condi]iile \n care legea stabile[te aceast` obliga]ie.
|n urma \nregistr`rii unor pierderi, dac` se constat` c`
activul net al societ`]ii s-a diminuat la mai pu]in de jum`-
Impozite
Contabilitate
212 solu]ii perfect corecte pentru cele mai frecvente probleme de salarizare privind:
Stabilirea salariului
Obliga]ii \n sarcina angajatorului
Prime acordate de angajator
Cadouri, tichete cadou
Tichete de cre[`, tichete de mas`
Concedii [i indemniza]ii
Venituri scutite de impozit pe salariu
Conven]ii civile
Avantaje \n natur`
Deduceri personale
Fi[e fiscale
Optimizare fiscal`
Solu]ii de suspendare a activit`]ii salariale
Aspecte fiscale interna]ionale
Rela]ia cu Administra]ia fiscal`...
Taxe Impozite
23
Iunie 2010
|n cursul activit`]ilor economice desf`[urate de societ`]ile comerciale, din diverse motive, pot exista situa]ii \n care
anumite evenimente [i opera]iuni nu au fost \nregistrate \n
contabilitate la momentul efectu`rii lor sau au fost \nregistrate eronat, conducnd la \nregistrarea [i raportarea unui
rezultat gre[it.
Corectarea erorilor contabile se efectueaz` \n conformitate cu prevederile Ordinului ministrului finan]elor publice
nr. 3.055/2009.
Erorile constatate \n contabilitate se pot referi fie la exerci]iul financiar curent, fie la exerci]iile financiare precedente.
Corectarea erorilor se efectueaz` la data constat`rii lor.
Astfel, conform pct. 63 din Reglement`rile contabile conforme cu Directivele europene aprobate prin ordinul men]ionat, corectarea erorilor din exerci]iile financiare precedente,
constatate \n exerci]iul financiar curent, \n contabilitate se
efectueaz` pe seama rezultatului reportat.
C o n ta b i l i ta te
Erorile din perioadele anterioare sunt omisiuni [i declara]ii eronate cuprinse \n situa]iile financiare ale entit`]ii pentru una sau mai multe perioade anterioare rezultnd din gre[eala de a utiliza sau de a nu utiliza informa]ii credibile care:
erau disponibile la momentul la care situa]iile financiare
pentru acele perioade au fost aprobate spre a fi emise;
ar fi putut fi ob]inute \n mod rezonabil [i luate \n considerare la \ntocmirea [i prezentarea acelor situa]ii financiare
anuale.
Astfel de erori includ efectele gre[elilor matematice,
gre[elilor de aplicare a politicilor contabile, ignor`rii sau
interpret`rii gre[ite a evenimentelor [i fraudelor.
Aten]ie!
Se corecteaz` pe seama rezultatului reportat erorile
semnificative.
Se consider` c` o eroare este semnificativ` dac` aceasta
ar putea influen]a deciziile economice ale utilizatorilor, luate
pe baza situa]iilor financiare anuale. Analizarea dac` o eroare
este semnificativ` sau nu se efectueaz` \n context, avnd \n
vedere natura sau valoarea individual` sau cumulat` a elementelor. Pragul de semnifica]ie al erorilor se stabile[te prin
politicile contabile ale entit`]ii respective.
24
Important!
|n notele la situa]iile financiare trebuie prezentate informa]ii suplimentare cu privire la erorile constatate.
Corectarea erorilor aferente exerci]iilor financiare precedente nu determin` modificarea situa]iilor financiare
ale acelor exerci]ii.
|n cazul erorilor aferente exerci]iilor financiare precedente, corectarea acestora nu presupune ajustarea informa]iilor comparative prezentate \n situa]iile financiare.
Informa]ii comparative referitoare la pozi]ia financiar` [i
performan]a financiar`, respectiv modificarea pozi]iei financiare, sunt prezentate \n notele explicative.
Corectarea erorilor aferente exerci]iului financiar curent
se efectueaz` pe seama contului de profit [i pierdere.
Exemplu
La societatea X SRL se constat` \n luna aprilie a anului
\n curs, c` nu a fost calculat` [i \nregistrat` contribu]ia pentru
asigur`ri sociale de s`n`tate aferent` unui contract de
prest`ri servicii \ncheiat, conform Codului civil, cu o persoan` fizic`. Contractul a fost \ncheiat \n luna august 2009,
venitul fiind pl`tit [i \nregistrat tot \n luna august 2009.
Contribu]ia pentru asigur`ri sociale de s`n`tate care nu a
fost re]inut` [i contabilizat` este \n sum` de 3.000 lei. Aceasta
era scadent` la data de 25 septembrie 2009.
Prin politicile contabile, conducerea societ`]ii a stabilit c`
reprezint` eroare semnificativ` erorile care dep`[esc suma de
1.000 lei.
Pn` la data constat`rii (5 aprilie 2010) s-au calculat
major`ri de \ntrziere \n procent de 0,1%/zi \nsumnd valoarea de 660 lei, din care: 285 lei reprezint` major`ri de
\ntrziere aferente perioadei septembrie decembrie 2009, iar
diferen]a de 375 lei reprezint` major`ri de \ntrziere calculate
pe perioada 1 ianuarie 2010 5 aprilie 2010.
RENTROP & STRATON
Taxe
Impozite
Contabilitate
Exemplu
|nregistrarea contribu]iei de asigur`ri sociale de s`n`tate:
4314
3.000 lei
Contribu]ia angaja]ilor
pentru asigur`ri
sociale de s`n`tate
|nregistrarea
|nregistrarea
Recalcularea
Pentru impozitul pe profit stabilit suplimentar s-au calculat major`ri de \nrziere astfel:
aferente anului 2009: 1.500 lei;
aferente anului 2010: 760 lei.
Contabilitate
1174
Rezultatul reportat
provenit din
corectarea erorilor
contabile
1174
=
Rezultatul reportat
provenit din
corectarea erorilor
contabile
4481
1.500 lei
Alte datorii
fa]` de
bugetul statului
6581
=
Desp`gubiri,
amenzi [i penalit`]i
4481
760 lei
Alte datorii
fa]` de bugetul
statului
25
Iunie 2010
Aten]ie!
C o n ta b i l i ta te
Crean]ele [i datoriile \n valut` se \nregistreaz` \n contabilitate att \n lei, la cursul de schimb \n vigoare la
data efectu`rii opera]iunilor, ct [i \n valut`.
Opera]iunile \n valut` trebuie \nregistrate \n momentul recunoa[terii ini]iale \n moneda de raportare (leu),
aplicndu-se sumei \n valut` cursul de schimb dintre moneda de raportare [i moneda str`in`, la data efectu`rii
tranzac]iei.
|n conformitate cu prevederile art. 6 alin. (1) din Legea
nr. 82/1991, republicat`, orice opera]iune economicofinanciar` se consemneaz` \n momentul efectu`rii ei \ntr-un document care st` la baza \nregistr`rilor \n contabilitate, dobndind astfel calitatea de document justificativ.
Din punct de vedere contabil, efectuarea opera]iunii
economico-financiare este probat` de orice document \n
care se consemneaz` aceasta.
|n cazul bunurilor achizi]ionate \nso]ite de factur` sau
de aviz de \nso]ire a m`rfii, urmnd ca factura s` soseasc`
ulterior, cursul valutar utilizat la \nregistrarea \n contabilitate este cursul la data recep]iei bunurilor.
Aten]ie!
Crean]ele incerte se \nregistreaz` distinct \n contabilitate.
26
Standarde Interna]ionale de
Contabilitate
Important
Conform IAS 18, sumele rezultate dintr-o tranzac]ie
sunt determinate de obicei printr-un acord dintre \ntreprindere [i cump`r`torul sau utilizatorul activului. Veniturile se evalueaz` la valoarea just` a mijlocului de
plat` primit sau de primit, ]innd cont de suma oric`ror reduceri comerciale [i de rabatul cantitativ permis
de \ntreprindere.
|n cele mai multe cazuri, mijlocul de plat` ia forma
numerarului sau a echivalentelor de numerar [i suma veniturilor din activit`]ile curente este suma numerarului sau
echivalentelor de numerar, primit` sau ce urmeaz` a fi
primit`. Oricum, \n momentul \n care intrarea de numerar
sau echivalente de numerar este amnat`, valoarea just` a
mijlocului de plat` poate fi mai mic` dect suma nominal`
a numerarului primit sau de primit.
De exemplu, o \ntreprindere poate oferi cump`r`torului un credit f`r` dobnd` sau poate accepta de la acesta efecte comerciale cu o rat` a dobnzii mai mic` dect cea
de pe pia]`, ca mijloc de plat` pentru vnzarea bunurilor.
RENTROP & STRATON
Taxe
Atunci cnd acest aranjament constituie efectiv o tranzac]ie financiar`, valoarea just` a mijlocului de plat` este
determinat` prin actualizarea tuturor sumelor de primit \n
viitor, utiliznd o rat` a dobnzii stabilit`. Rata stabilit` a
dobnzii poate fi cel mai clar determinat` utiliznd una
dintre urm`toarele posibilit`]i:
a) rata predominant` pentru un instrument similar al
unui emitent, avnd credite cu acela[i grad de risc; sau
b) o rat` a dobnzii care actualizeaz` valoarea nominal` a instrumentului la pre]ul curent de vnzare \n numerar al bunurilor sau serviciilor.
Atunci cnd bunurile sau serviciile sunt schimbate cu
bunuri sau servicii similare ca natur` [i valoare, schimbul
nu este privit ca fiind o tranzac]ie ce genereaz` venit din
activit`]ile curente. De obicei, acesta este cazul m`rfurilor
ca uleiul sau laptele, unde furnizorii schimb` stocurile
\ntre diverse zone pentru a satisface cererea de moment
dintr-o zon` anume. |n momentul \n care bunurile sunt
vndute sau se presteaz` servicii \n schimbul unor bunuri
sau servicii ce nu sunt similare, schimbul este privit ca
fiind o tranzac]ie ce genereaz` venit. Venitul este evaluat
la valoarea just` a bunurilor sau serviciilor primite, ajustat
cu orice sume transferate \n numerar sau echivalente de
numerar. Cnd valoarea just` a bunurilor sau serviciilor
primite nu poate fi evaluat` \n mod rezonabil, venitul din
activitatea curent` este evaluat la valoarea just` a bunurilor sau serviciilor cedate, ajustat cu orice sume transferate \n numerar sau echivalente de numerar.
Impozite
Contabilitate
Momentul recunoa[terii
Unul dintre aspectele importante ale recunoa[terii veniturilor este modul de alocare a veniturilor rezultate din
tranzac]ii care se desf`[oar` pe mai multe exerci]ii financiare, pentru a evita tratamentul simplist de recunoa[tere
\n perioada \n care banii au fost \ncasa]i. \n acest sens se
face uz de dou` dintre principiile fundamentale: principiul
contabilit`]ii de angajamente, care cere corelarea cheltuielilor cu veniturile corespunz`toare, [i principiul pruden]ei
\n care profiturile nu sunt reflectate cu anticipa]ie, \n timp
ce provizioanele pentru pierderi sunt \nregistrate imediat
ce pierderile sunt prev`zute.
Important
Cel mai des utilizat moment de recunoa[tere a veniturilor este momentul vnz`rii, fiind considerat
momentul care poate fi identificat cel mai exact pe parcursul procedurii de vnzare. De fapt, trebuie stabilit
momentul la care s-au transferat riscurile [i beneficiile
semnificative [i s-au eliminat majoritatea elementelor
de nesiguran]` legate de realizarea tranzac]iei.
|n unele cazuri, bunurile sunt vndute p`strndu-se
\ns` titlul de proprietate asupra lor pn` ce s-a realizat
colectarea sumei datorate de cump`r`tor. |n astfel de
condi]ii, dac` se face dovada c` vnz`torul a transferat cea
mai mare parte a riscurilor [i avantajelor, atunci tranzac]ia
poate fi tratat` ca o vnzare [i, prin urmare, venitul aferent
poate fi recunoscut.
Identificarea tranzac]iei
S` presupunem c` o firm` organizeaz` o recep]ie pentru care trebuie s` cumpere o anumit` cantitate de vin f`r`
a [ti \ns` exact ct se va consuma. Firma va cump`ra vinul
printr-un contract prin care poate s` returneze vinul
neconsumat. Cnd va \nregistra vnz`torul de vinuri aceste venituri?
Recunoa[terea veniturilor trebuie f`cut` la momentul
livr`rii m`rfii numai dac` valoarea acestora poate fi estimat` \n mod rezonabil. Dac` aceast` estimare nu poate fi
f`cut`, atunci veniturile trebuie recunoscute la momentul
\ncas`rii contravalorii bunurilor.
Exemplu
Un alt exemplu este acela al unei firme care vinde produse prin comand` po[tal`, unde clientul are dreptul s`
returneze bunul \n 14 zile. Dac` veniturile viitoare pot fi
estimate \n mod credibil, atunci recunoa[terea va avea loc
atunci cnd bunurile sunt livrate. Din totalul veniturilor
recunoscute se va sc`dea un procent. Aceast` procedur`
27
Contabilitate
Exemplu
Criteriile de recunoa[tere din acest Standard sunt aplicate, de obicei, separat pentru fiecare tranzac]ie. Oricum,
\n anumite situa]ii, este necesar` aplicarea criteriilor de
recunoa[tere a componentelor identificabile separat ale
unei singure tranzac]ii, pentru a putea reflecta realitatea
economic` a tranzac]iei.
De exemplu, cnd pre]ul de vnzare al unui produs
include o sum` identificabil` pentru servicii succesive,
aceast` sum` este \nregistrat` \n avans [i recunoscut` ca
venit pe parcursul perioadei \n care este efectuat serviciul.
Implicit, criteriile de recunoa[tere sunt aplicate pentru
dou` sau mai multe tranzac]ii luate \mpreun`, \n cazul \n
care sunt legate \n a[a fel \nct efectul comercial nu poate
fi \n]eles f`r` a se face referin]` la toat` seria tranzac]iilor
ca un \ntreg.
De exemplu, o \ntreprindere poate s` vnd` bunuri [i,
\n acela[i timp, s` fie parte a unui contract separat de a
recump`ra bunurile la o dat` ulterioar`, aceasta negnd
esen]a efectului tranzac]iei, \n acest caz cele dou` tranzac]ii fiind tratate \mpreun`.
Iunie 2010
este similar` cu recunoa[terea provizioanelor pentru clien]ii r`u-platnici, unde o societate poate estima valoarea
pentru ace[ti clien]i pe baza experien]ei din anii trecu]i. |n
mod similar, societatea luat` \n discu]ie poate s` estimeze
procentul bunurilor ce se a[teapt` s` fie returnate.
Cu toate acestea, sunt anumi]i factori care fac dificil`
estimarea veniturilor viitoare: existen]a unor perioade
lungi \n care bunurile pot fi returnate, absen]a unei experien]e trecute pe care s`-]i bazezi estim`rile [i modul \n
care produsul comercializat este afectat de factori externi
cum ar fi \nvechirea tehnologic`. Dreptul de returnare \n
sine prezint` un element de nesiguran]` suficient s`
\ndrept`]easc` oprirea recunoa[terii unui venit.
Tranzac]iile \n valut=
Tranzac]iile \n valut` sunt \nregistrate la cursul de
schimb valabil la data tranzac]iei.
Recunoa[terea veniturilor
Veniturile din vnz`ri sunt recunoscute la momentul
la care produsele au fost livrate, totodat` ob]inndu-se
acceptul clien]ilor, dac` e cazul, sau la momentul prest`rii
unui serviciu; cifra vnz`rilor nu include taxele aferente
vnz`rilor, valoarea reducerilor comerciale acordate [i nici
vnz`rile din cadrul Grupului. Vnz`rile provenite din
contractele pe termen lung sunt recunoscute pe baza
metodei procentului de finalizare a lucr`rii; procentul de
finalizare este m`surat pe baza orelor lucrate pentru construc]ie pn` la data curent`, raportate la totalul orelor de
lucru estimate a fi necesare pentru finalizarea contractului.
Declar`-te PFA
[i ai numai de c[tigat!
Scapi de fiscalitatea ridicat`!
Scapi de contabilitatea complicat`! Toate veniturile ob]inute de PFA sunt
legale [i la vedere! Aceste venituri pot fi luate \n calcul \n cazul unor
credite (credit de nevoi personale, credit imobiliar, credit auto etc.).
|n calitate de prestator de servicii, po]i \ncheia contracte cu mai mul]i
beneficiari!
Beneficiezi de asigurare social` de s`n`tate [i \n sistemul public de pensii!
C o n ta b i l i ta te
DIN CUPRINS
De ce s` alegem PFA ca form` de organizare? |nfiin]area PFA
Cum se impoziteaz` veniturile PFA?
Cum declar`m veniturile [i cheltuielile realizate?
Cum pl`tim impozitul Rela]ia PFA cu administra]ia fiscal`
28
Taxe
Impozite
Contabilitate
Reevaluarea
imobiliz=rilor corporale
expert contabil auditor Irina Coma
Societ`]ile comerciale pot proceda la reevaluarea imobiliz`rilor corporale existente la sfr[itul exerci]iului financiar, astfel \nct acestea s` fie prezentate \n contabilitate la
valoarea just`, cu reflectarea rezultatelor acestei reevalu`ri
\n situa]iile financiare \ntocmite pentru acel exerci]iu.
Reevaluarea imobiliz`rilor corporale se face la valoarea just` de la data bilan]ului. Valoarea just` se determin` pe baza unor evalu`ri efectuate, de regul`, de profesioni[ti califica]i \n evaluare, membri ai unui organism
profesional \n domeniu, recunoscut na]ional [i interna]ional.
|n cazul \n care, ulterior recunoa[terii initiale ca activ,
valoarea unui activ imobilizat este determinat` pe baza
reevalu`rii activului respectiv, valoarea rezultat` din
reevaluare va fi atribuit` activului, \n locul costului de
achizi]ie/costului de produc]ie sau al oric`rei alte valori
atribuite \nainte acelui activ. |n astfel de cazuri, regulile
privind amortizarea se vor aplica activului avnd \n
vedere valoarea acestuia, determinat` \n urma reevalu`rii.
Elementele dintr-o grup` de imobiliz`ri corporale se
reevalueaz` simultan pentru a se evita reevaluarea selectiv` [i raportarea \n situa]iile financiare anuale a unor valori care sunt o combina]ie de costuri [i valori calculate la
date diferite.
Aten]ie!
Dac` un activ imobilizat este reevaluat, toate celelalte
active din grupa din care face parte trebuie reevaluate.
O grup` de imobiliz`ri corporale cuprinde active de
aceea[i natur` [i utiliz`ri similare, aflate \n exploatarea
unei entit`]i.
eliminat` din valoarea contabil` brut` a activului [i valoarea net`, determinat` \n urma corect`rii cu ajust`rile
de valoare, este recalculat` la valoarea reevaluat` a activului. Aceast` metod` este folosit`, deseori, pentru cl`dirile care sunt reevaluate la valoarea lor de pia]`.
Surplusul din reevaluare inclus \n rezerva din reevaluare este capitalizat prin transferul direct \n rezerve (contul 1065 Rezerve reprezentnd surplusul realizat din rezerve din reevaluare), atunci cnd acest surplus reprezint` un c[tig realizat.
29
Contabilitate
Reevaluarea imobliz`rilor corporale reprezint` tratamentul alternativ permis prev`zut \n O.M.F.P. nr. 3.055/
2009, dar [i \n IAS 16.
Iunie 2010
Aten]ie!
C o n ta b i l i ta te
30
Important!
Indiferent dac` valoarea rezervei a fost modificat` sau
nu \n cursul exerci]iului financiar, entit`]ile trebuie s`
prezinte \n notele explicative urm`toarele informa]ii:
valoarea rezervei din reevaluare la \nceputul exerci]iului financiar;
diferen]ele din reevaluare transferate la rezerva din
reevaluare \n cursul exerci]iului financiar;
sumele capitalizate sau transferate \ntr-un alt mod
din rezerva din reevaluare \n cursul exerci]iului
financiar, prezentndu-se natura oric`rui astfel de
transfer, cu respectarea legisla]iei \n vigoare;
valoarea rezervei din reevaluare la sfr[itul exerci]iului financiar.
Tratamentul amortiz=rii
aferent reeval=rii
|n cazul efectu`rii reevalu`rii, regulile privind amortizarea se vor aplica activului avnd \n vedere valoarea
acestuia, determinat` \n urma reevalu`rii.
Amortizarea cumulat`, la data reevalu`rii, este tratat`
\n unul din urm`toarele moduri:
este recalculat` propor]ional cu schimbarea valorii contabile brute a activului, astfel \nct valoarea contabil` a
activului, dup` reevaluare, s` fie egal` cu valoarea sa reevaluat`. Aceast` metod` este folosit`, deseori, \n cazul
\n care activul este reevaluat prin aplicarea unui indice;
sau
este eliminat` din valoarea contabil` brut` a activului [i
valoarea net`, determinat` \n urma corect`rii cu
ajust`rile de valoare [i este recalculat` la valoarea reevaluat` a activului. Aceast` metod` este folosit` deseori
pentru cl`dirile care sunt reevaluate la valoarea lor de
pia]`.
Taxe
Important!
Nu intr` sub inciden]a impozit`rii, rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor efectuate dup`
data de 01.01.2004, existente \n sold \n contul 1065 Rezerve reprezentnd surplusul realizat din rezerve din reevaluare la data de 30.04.2009 care au fost deduse la calculul impozitului pe profit, aceste rezerve impozitndu-se la momentul modific`rii destina]iei acestora.
Impozite
Contabilitate
31
Contabilitate
Din punct de vedere fiscal, OUG nr. 34/2009 a introdus impozitarea rezervelor din reevaluarea mijloacelor
fixe, inclusiv a terenurilor, efectuate dup` data de 1 ianuarie 2004, care sunt deduse la calculul profitului impozabil prin intermediul amortiz`rii fiscale sau al cheltuielilor privind activele cedate [i/sau casate. Aceste rezerve
din reevaluare se impoziteaz` concomitent cu deducerea
amortiz`rii fiscale, respectiv la momentul sc`derii din
gestiune a mijloacelor fixe respective, dup` caz.
Iunie 2010
Aceast` sum` din contul 6813 va fi considerat` nedeductibil` la calculul impozitului pe profit.
Reducerea valorii mijlocului fix \n situa]ia \n care anterior acesta a fost reevaluat \n sensul cre[terii valorii acestuia
C o n ta b i l i ta te
Exemplu
Presupunem c` o societate are \n eviden]` o cl`dire, pe
care a achizi]ionat-o \n luna decembrie 2005. Valoarea
acesteia era de 100.000 lei. Perioada de amortizare este de
40 de ani. Se utilizeaz` amortizarea liniar`. La 31.12.2007
se efectueaz` o reevaluare, iar valoarea net` noua valoare a cl`dirii este de 120.000 lei. La 31.12.2009, societatea
efectueaz` o nou` reevaluare [i noua valoare net` a cl`dirii
este de 70.000 lei. Societatea a optat pentru transferul c[tigului realizat la cedarea sau casarea imobilului.
32
NOT~:
Din contul 105 Rezerve din reevaluare suma de
1.316 lei a reprezentat c[tig realizat (diferen]a dintre
amortizarea aferent` valorii reevaluate [i cea aferent` costului istoric), astfel c` diferen]a de 17.368 lei (18.684 lei
1.316 lei) reprezint` cheltuial` nedeductibil` la calculul
impozitului pe profit.
Totodat`, suma din contul 6813 Cheltuieli de
exploatare privind ajust`ri pentru deprecierea imobiliz`rilor va fi considerat` nedeductibil` la calculul impozitului pe profit.
www.reevaluare.contabilul.ro
sau, mai rapid, contacta]i-ne la num`rul de telefon
021.209.45.45
RTC001
ISSN 2068-6374