Octavian Goga

Sara
Bolta i-a cernit nframa
Ca o mam ntristat,
Floarea-soarelui pe cmpuri
Pleac fruntea-ngndurat.
Zarea-i picur argintul
Pe ovezele de aur,
Ostenit, din aripi bate,
Ca un vis pribeag, un graur.
Codrul cntreii-i culc,
Doarme trestia bolnav,
Dorm doi pui de nevstuic
Sub o brazd de otav.
S-a oprit trudita moar,
Doarme apa la irug,
Rzimat pe coate-adoarme
Un cioban ntins pe glug.
Doarme cerul i pmntul
ntr-o dulce-mbriare...
Doar izvorul mai tresalt
Ca un sn de fat mare.