SENECTO

Ghidul pensiei tale

Cuprins
Capitolul 1
Istoria sistemului de pensii
Capitolul 2
Sistemul de pensii din Romania organizare, avantaje si dezavantaje
Capitolul 3
Despre varsta de pensionare- cand ne
pensionam?
Capitolul 4
Pensionarii din Romania- situatia
actuala, metode de imbunatatire
Capitolul 5
Cum sa traiesti pensia de vis

CAPITOLUL

Istoria sistemului de pensii

Pensia este un cuvant legat indisolubil de varsta inaintata,

desi are si alte conotatii (pensie de urmas, de invaliditate,
de boala etc.). Popular, este privita ca o suma de bani
primita lunar, de la stat, in contul unor contributii pe care
pensionarul le-a facut catre Bugetul de stat in perioada in
care a muncit.
Inainte de a incepe o discutie despre pensii, trebuie sa
vedem ce inseamna o pensie. Iata ce spune DEX:
PNSIE, pensii, s. f. Sum de bani pltit periodic pe baza
unor norme legale (n cadrul asigurrilor sociale) fotilor
angajai dup depirea unei anumie limite de vrst ori
n caz de boal sau invaliditate, precum i urmailor
angajailor sau pensionarilor decedai. Pensie de
ntreinere sau pensie alimentar = sprijin material
acordat periodic de ctre o persoan alteia n temeiul unei
obligaii stabilite prin lege sau printr-o hotrre
judectoreasc. Loc. adj. La pensie = care este
pensionar. Loc. vb. A iei (sau a scoate pe cineva) la
pensie = a (se) pensiona. (nv.) Subsidiu. Din rus.
pensija.
Sursa: DEX '09 (2009)
In esenta, oferirea pensiilor se face in cadrul unui sistem
organizat, ce face parte din asigurarile sociale. Am putea
crede ca sistemul de pensii este o inventie moderna. Asa
si este, mai ales daca tinemseama de Imperiu Roman, ce
poate fi considerat o prefigurare si o pepiniera de idei care
au servit la realizarea statelor nationale moderne actuale.

Imperiu Roman
In cadrul Imperiului Roman a aparut primul sistem de
pensii publice, destinate personalului militar. El a fost
introdus in anul 13 d.H., de catre imparatul Augustus,
fiind dedicat legionarilor romani care au servit in armata
imperiala timp de 20 de ani.
Initial finantarea programului de pensii a fost ad-hoc, din
taxele colectate la nivel general, pentru ca ulterior sa se
impuna o taxa de 5% pe mosteniri, din care se luau
sumele destinate pensiilor. Pensia reprezenta intre 2/3 si
3/4 din solda legionarului. Pe masura ce Imperiul Roman
s-a destramat, a disparut si acest prim sistem de pensii
de stat.
Marea Britanie
Primul sistem de pensii a aparut in 1670, pentru ofiterii
din Marina Regala. In 1684, la retragerea din activitate a
unui personaj din conducerea Administratiei Portuare a
Londrei, i s-a platit o pensie echivalenta cu jumatatea
salariului pe care l-a avut, iar in 1712 s-a constituit primul
fond de pensii pentru angajatii vamilor, pentru ca in 1810
Parlamentul Britanic sa dezbata primul sistem de pensii
civil. Spre sfarsitul secolului, marile firme au inceput sa
alcatuiasca propriile sisteme private de pensii pentru
angajatii lor. Sistemul actual a fost prefigurat de Legea de
pensii pentru persoanele in varsta, care a aparut in 1908.

Germania
Primul aranjament financiar de tip pensie a fost
initiat de Ducele Ernest Piosul de Gotha, care a
infiintat un fond pentru sotiile personalului clerical,
ca pensie de urmas, in 1645. In 1662 s-a stabilit un
sistem similar pentru sotiile de invatatori, dupa
decesul sotului. Banii erau atribuiti fie ca o suma
fixa, mai mare, printr-o plata o singura data, fie
prin contributii anuale.
Germania a fost initiatoarea primei legi din istoria
moderna, dedicata specific pensionarilor: Legea
asigurarilor pentru persoanele dezabilitate si in
varsta, din anul 1889. A fost o initiativa a
cancelarului german Otto von Bismark. Aceasta
asigura pensii angajatilor de stat, pe baza unor
taxe impuse muncitorilor.
Varsta de pensionare a fost fixata la 70 de ani,
pentru ca in 1916 sa fie redusa la 65 de ani.
Motivul infiintarii sistemului de pensii nu era unul
umanitar, ci se dorea fidelizarea clasei de
functinari publici, in ascensiune, fata de stat si fata
de Imparat.

Romania
In Romania prima lege care includea beneficii pentru
persoanel in varsta a fost Legea Nenitescu, din 1912,
fiind o lege de tip asigurari sociale pentru boala,
maternitate, batranete si accidente de munca. Aceasta
lege functiona in Regatul Romaniei, paralel cu legi
similare din Ardeal si Bucovina, aflate sub dominatie
austro-ungara.
La sistemul de pensii din Regat contribuiau in masura
egala, statul, patronul si muncitorul timp de minim 23 de
ani, iar varsta de pensie era 65 de ani.
In 1933 apare Legea Ioanitescu, in care principalii piloni
pentru contributie erau patronatul si statul si era in
esenta un sistem de asigurari sociale general, care nu
cuprindea un sistem de pensii autonom. Pensia de
batranete se reintroduce in 1938.
In 1949, toate sistemele de pensii, de stat sau private,
au fost incluse in bugetul de stat, prin legea 10/1949. Se
introduce astfel sistemul Pay As You Go (platesti pe
masura ce trece timpul sau Sistem in flux, vezi capitolele
urmatoare). Astfel, pensiile de batranete sunt incluse in
"aceiasi oala" cu pensiile de urmas si cele de invaliditate,
din punct de vedere financiar. Valoarea pensiei a devenit
50-80% din salariu. Au urmat modificari si largiri ale
sistemului de pensie in 1954, 1959 si 1977.

Dupa 1989 au aparut primele probleme ale sistemului

PAYG, ceea ce a determinat o reorganizare a sistemului
de pensii in anul 2000.
Actualmente, sistemul de pensii este format din trei
elemente, Pilonul I, II si III, despre care vom vorbi intr-un
capitol ulterior.

CAPITOLUL

Sistemul de pensii din Romania organizare, avantaje si dezavantaje

Exista doua sisteme majore de pensii folosite in

Romania:
1. sistemul PAYG (Pay As You Go) sau sistemul in flux
2.sistemul cu fond de pensii
In primul caz, contributiile prezente, ale celor care
muncesc, sunt folosite pentru a plati actualii pensionari.
In al doilea caz, contributiile "prefinanteaza" propria
pensie, deci fiecare isi plateste pensia pe care o va
primi in viitor, prin contributii in prezent.
Sistemul PAYG este majoritar in Romania, si este
reprezentat de Pilonul I.
Sistemul cu fond de pensii se foloseste in cadrul
Pilonului II si partial in cadrul Pilonului III.
Pilonul I
Este pensia la stat, pe care o cunoaste toata lumea. Ea
nu va dispare in timp, dar isi va reduce importanta. Este
un sistem de pensii general, de baza, dar care, in cele
mai multe cazuri, asigura doar un nivel de subzistenta,
sau chiar unul inferior celui de subzistenta. Cu alte
cuvinte, banii nu ajung pentru cheltuielile lunare
obisnuite ale unui pensionar. Ca sa intelegi, pensia
medie este 890 de lei pe luna. Crezi ca te-ai descurca
cu acesti bani, tinand cont de nevoile speciale de la
batranete (cheltuieli mai mari cu medicamentele, etc.)?

Fiind reprezentat de sistemul PAYG, este continuu in

pericol de a nu putea acoperi nevoile populatiei in
varsta. Se estimeaza ca sistemul va da faliment in
jurul anului 2030. Acest lucru se datoreaza faptului
ca sunt tot mai putini cei care cotizeaza cu
contributii la sistem, in timp ce sunt tot mai multi
pensionari care trebuie sa primeasca pensia.
Cauzele sunt multiple:
-speranta de viata creste continuu datorita avansului
medicinei
-natalitatea scade
-tot mai multi tineri romani emigreaza, parasind
Romania si sistemul de pensii in care ar fi trebuit sa
contribuie la plata pensionarilor.
-alte cauze financiare si economice
Pilonul II
Este un sistem privat de pensii, obligatoriu, care a
intrat in vigoare din 2007, in care o parte din banii
care ajung la stat pentru pensii, adica 2% (pe timp
ce trece tot mai mult, pana la 6%), sunt redistribuiti
unui fond de pensii privat, la alegerea asiguratului.
Exista mai multe fonduri de pensii private in
Romania, dintre care cel mai mare este
NN (fostul ING) cu peste 1.800.000 de asigurati.

Banii care sunt distribuiti acestor fonduri de

pensii sunt investiti de catre acestea, pentru a
creste valoarea lor. Exista un randament minim
fixat de catre stat, dar fondurile pt obtine
randamente variabile, in functie de riscul
investitiilor. Exista sisteme legale de urmarire a
fondurilor de pensie, pentru ca banii sa fie in
siguranta.
Pilonul III
Este vorba de pensia facultativa, privata, pentru
care poate opta orice angajat, contribuind la
fonduri de pensii, la diferite tipuri de produse de
asigurare, etc. O parte din banii pe care
angajatul ii investeste in aceste produse
financiare pot fi dedusi pentru reducerea
impozitului pe salariu.
Firmele care participa la oferirea de servicii
pentru realizarea Pilonului III (firme de asigurari,
fonduri de pensii etc.) sunt de asemenea
urmarite de catre stat pentru a preveni fraudele.

Avantajele si dezavantajele sistemelor de tip "fond

de pensie"
Avantajele sunt:
-banii au destinatie clara, pentru pensia celui care a
facut contributia
-banii au un randament minim garantat de stat
(Pilonul II)
-exista posibilitatea ca randamentul sa fie depasit
prin investitii bine realizate de catre fondul de pensii
Dezavantajul este datorat faptului ca o mica parte
din contributie ajunge la fondurile private de pensii,
din totalul contributiei colectate de catre stat.

CAPITOLUL

Despre varsta de pensionarecand ne pensionam?

Exista mai multe tipuri de pensii:

Pensie pentru limita de varsta
Pensie anticipata
Pensie anticipata partiala
Pensie de invaliditate
Pensie de urmas
In continuare vom discuta despre varsta de pensionare
in cazul obisnuit, adica pensionarea la limita de varsta,
pentru pensiile din Pilonul I.
Exista mai multe categorii de limite de varsta:
-limita de varsta generala, care este de 63 de ani la
femei si 65 de ani la barbati (sunt discutii pentru a se
ridica limitele de varsta)
-pentru anumite categorii de personal (cadre militare,
politisti, functionari etc.) limita de varsta este de 60 de
ani la barbati si femei.
Un caz special este cel al persoanelor care au cotizat un
numar minim de ani si vor sa se pensioneze mai
devreme (pensionare anticipata sau pensionare
anticipata partial). In functie de numarul de ani in care
au cotizat (intre 15 si 35 de ani) si tipul de munca
prestat, varsta de pensionare poate fi redusa cu un
numar variabil de ani, de la 1 la 15 ani, dar nu poate fi
mai mic de 40 de ani pentru femei si 45 de ani pentru
barbati.

In functie de situatie, daca s-a realizat stagiul complet de

cotizare (35 de ani) sau s-a cotizat un numar redus de
ani, pensionarea anticipata va reduce progresiv valoarea
pensiei, in functie de durata stagiului de cotizare (cu cat
e durata mai mare, cu atat pensia e mai mare).
Daca vrei sa te pensionezi inainte de limitat de varsta si
sa nu fii penalizat, trebuie sa ai cu 8 ani mai mult decat
stagiul complet de contributie ( deci 35 ani + 8 ani), iar
varsta de pensionare nu poate fi redusa cu mai mult de
5 ani (pensionare anticipata partial).
Privita in ansamblu, varsta meie de pensionare in
Romania este de 57 de ani.
Ca sa sintetizam:
-varsta de pensionare depinde de domeniul de activitate
in care a fost prestata munca si de durata stagiului de
cotizare
-marimea pensiei depinde de marimea cotizatiei si de
numarul de ani al stagiului de cotizare.
Cu cat ai avut salariu mai mic, ai cotizat mai putin la
pensie ca valoare si un numar mai mic de ani, cu atat
pensia de stat (Pilonul I) este mai mica. Chiar si asa, sunt
persoane care prefera sa se pensioneze mai devreme.

Pensionarea anticipata "moderna"

Tinerii din ziua de azi vor sa se pensioneze devreme,
poate chiar la 40 de ani, dar sa aiba o pensie sau cel
putin castiguri care sa le asigure un standard de viata
ridicat. Trebuie sa spun de la inceput ca acest lucru
nu este posibil in sistemul actual de pensii de stat
(Pilonul I si II) si partial in sistemul de pensii private
(Pilonul II), numai in cazul unor contributii extrem de
mari, de zeci de mii de euro pe an.
Altii se bazeaza pe un mix de solutii pentru a iesi
devreme "la pensie":
- sisteme de venituri reziduale (de exemplu
inchirierea unor proprietati imobiliare, poate chiar
casa proprie, daca este achitata si nu sunt de platit
rate la banca)
-mentinerea unui numar redus de ore de munca (sub
zece ore pe saptamana, poate ceva mai mult), mai
ales munca ce se poate realiza la distanta
-relocarea in tari in care costurile de viata sunt reduse

CAPITOLUL

Pensionarii din Romania- situatia

actuala, metode de imbunatatire

Majoritatea pensionarilor din Romania,(88%, dupa

datele din 2015), apartin sistemului pensiilor de stat.
Dntre ei, majoritatea (73.5%) se pensionieaza la limita
de varsta, doar o mica parte se pensioneaza anticipat
sau partial anticipat.
Pensia medie lunara este de 890 de lei (toamna 2015).
Pensiile medii variaza de asemenea in functie de judet,
fiind de 711 lei in jud Giurgiu si 1122 de lei in
municipiul Bucuresti.
Pensia minima sociala garantata este de 400 de lei.
Numarul celor pensionati la limita de varsta este de
aproape 4 milioane. Dintre ei, 558 mii de persoane au
pensia minima sociala garantata. Mai mult de jumatate
din pensionari au sub 800 de lei pensie lunara, iar
salariul minim in Romania se invarte undeva pe la 975
de lei.
Daca stai sa te uiti mai atent la aceste cifre, vei vedea
ca o mare parte dintre pensionarii Romaniei traiesc cu
pensii extrem de mici. Stau si ma intreb cum as putea
sa traiesc cu 400 de lei pe luna. Chiar si cu o pensie
medie, daca stai la bloc si esti pensionar, este extrem
de dificil sa-ti platesti toate nevoile de trai.
Sigur, exista si pensii de peste 4000 de lei in Romania,
dar sunt sigur ca daca anticipezi ca vei avea o
asemenea pensie de la stat, nu te numeri printre
cititorii acestui ebook despre pensii.

Care sunt elementele vietii de pensionar in

Romania?
Exista doua categorii mari de pensionari:
-pensionarii de la sat
-pensionarii de la oras
Pensionarii de la sat au, in general, pensii de agricultor,
care sunt extrem de mici, pentru ca salariile din agricultura
au fost mici si stagiul de cotizare a fost redus. Chiar daca
acesti pensionari au la dispozitie suprafete de teren, de
cele mai mutle ori nu au capacitatea fizica de a-l lucra,
pentru a-si asigura un minim de hrana. Mai mult, trebuie sa
se incalzeasca iarna si trebuie sa-si cumpere medicamente.
Cum pot face acest lucru din 400 de lei pe luna?
Pensionarii de la oras au problema majora a cheltuielilor de
intretinere, mai ales cele "de la bloc". Aceste cheltuieli se
adauga cheltuielilor cu medicamente, care reprezinta de
asemenea o mare parte din buget. Ce sa mai vorbim de
mancare? Pensionarii sunt cunoscuti ca si consumatori de
mancaruri ieftine, mai putin sanatoase.
Geografic vorbind, situatia pensionariilor este diferita. Cele
mai mari pensii sunt in Bucuresti, in judetele Hunedoara si
Judetul Brasov, iar in anii care vin vor intra in top judetele
Timis si Arad

. La celalalt pol se afla judetele Giurgiu si Botosani, dar si Vrancea,

Vaslui si Bistrita Nasaud, unde sunt cele mai mici pensii din tara.
Daca ar fi sa ne comparam cu alte tari, aparent nu stam asa de
rau. In 2014, Global Age Watch INdex, o institutie care evalueaza
standardului de viata al pensionarilor, pune pe primul loc din cele
100 de tari verificate, Norvegia, iar pe locul 2 Suedia, iar pe ultimul
loc Afganistanul. Romania se claseaza pe la mijloc, pe locul 41, dar
inainte de Ungaria, Slovacia, China, Bulgaria, Belarus, Rusia, Grecia
sau Moldova.
Metode de imbunatatire
Odata ajuns la varsta de pensionare, un pensionar nu isi mai poate
mari valoarea pensiei, decat daca statul face benevol acest lucru.
Desi statul are datoria de a face indexari ale pensiei, acest lucru nu
va face decat sa mentina puterea de cumparare a pensiei. Doar
cresteri situate peste nivelul inflatiei va crea o pensie cu adevarat
mai mare. Istoria ne arata ca nu trebuie sa te bazezi pe acest
lucru, daca esti pensionar.
Exista cateva metode creative pentru a avea mai multi bani la
pensie. DIn pacate, acestea nu sunt la indemana tuturor
pensionarilor, iar multi chiar daca ar putea folosi aceste metode,
nu doresc sa iasa din rutina zilnica si din conservatorism pentru a
face acest pas.
Iata cateva propuneri:
-vinderea locuintei si mutarea intr-o locuinta mai mica si folosirea
banilor romasi pentru investitii care aduc castig (de exemplu
depozite bancare)
-mutarea la tara, eventual intr-o casa mostenita de la parinti, si
inchirierea locuintei de la oras (viata la tara poate reduce
cheltuielile de trai, mai ales daca optezi pentru a cultiva o gradina)

-angajarea cu norma partiala redusa sau pornirea unei

activitati lucrative, legata de fosta activitate
profesionala sau de un hobby (de exemplu, am intalnit
fosti ingineri constructori care, pentru 1-200 de euro
pe luna devin diriginti de santier, pentru a
supraveghea, in contul viitorului proprietar,
constructia unei case.
Totul depinde de fiecare dintre noi daca, ajunsi la
varsta de pensionare, decidem sa ramanem flexibili la
schimbari, activi mental si fizic, pentru a ne
imbunatati viata si, de multe ori, de a face o activitate
lucrativa pe care sa nu o consideram neaparat o
slujba.

CAPITOLUL

Cum sa traiesti pensia de vis

Notiunea de fericire este, de cele mai multe ori, eluziva.

Majoritatea dintre noi credem ca suficienti bani ne vor
face fericiti, dar cei care au bani ne spun clar, in cadrul
unor cercetari psihologice: banii te ajuta sa fii fericit, dar
nu creaza starea de fericire.
In cealalta parte a spectrului, s-a observat ca exista
oameni care sunt fericiti, chiar daca nu au bani sau, mai
bine zis, nu dispun de bani la nivelul considerat "obisnuit"
de fiecare dintre noi. Cu alte cuvinte, desi ar putea fi
catalogati drept "saraci" financiar, ei se simt bine si se
considera fericiti, pentru ca actuala situatie le permite sa
traiasca si sa faca ceea ce doresc si/sau le face placere.
Noi, ceilalti, majoritatea, suntem undeva la mijloc: avem
nevoie de bani si ii consideram importanti. De asemenea,
avem o idee despre ce inseamna sa traiesti, la finalul
activitatii profesionale, "pensia de vis"
Defineste-ti ce inseamna "visul"
In primul rand trebuie sa stii ce inseamna "pensia de vis".
Pentru fiecare dintre noi este ceva diferit. Numai tu poti
sa-ti creezi tabloul acelei vieti.
Fii cat mai specific. Trebuie sa stii:
-unde (la nivel geografic)- in Romania sau poate in
strainatate- in ce tara?
-unde (la nivel citadin)- la oras sau la tara?

-cu cine (la nivel social)- cat de mult vrei sa te socializezi si

cu ce fel de oameni (ce fac acestia si de cati bani ai nevoie
ca sa te integrezi in grupul lor, facand ceea ce fac ei)
-cum? (la nivel ocupational) - care este hobby-ul tau sau
activitatea pe care crezi ca o vei face, de placere?
-cu ce? (lucruri) - adica de ce ai nevoie, din zona
materialului, pentru a petrece o pensie de vis- rulota? iaht?
sau altceva?
Aceste elemente iti vor arata de cat ai nevoie... in materie de
bani.
Fa un calcul
Dupa ce ti-ai definit cu exactitate ce inseamna o pensie de
vis (vezi mai sus), trebuie sa calculezi de cati bani ai nevoie.
Exista doua tipuri de necesitati:
-necesitati la inceput de pensie (pentru a avea posesiunile
materiale de care ai nevoie- de exemplu rulota care iti va
permite o calatorie in jurul lumii)
-necesitatile de trai (adica sumele de care vei avea nevoie
luna de luna)
Planifica necesitatile financiare
Trebuie sa-ti faci un plan pentru:
1. a acumula pana la pensie bani pentru necesitatile de
inceput de pensie
2. a acumula pana la pensie surse de venit pasiv (pensie de
stat plus pensii private plus alte surse financiare) care sa
acopere necesitatule de trai zilnic.

Pare complicat, dar nu e. In cursul online de pensii voi

detalia fiecare pas descris in acest capitol, cu solutii
si idei practice, in asa fel incat sa poti sa-ti pregatesti
financiar o pensie de vis, asa cum iti doresti.
Cu prietenie,
Luca