CONTABILITATEA OCA UE eae ly Revista Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania Nese MAl2010 SEE JCA § le trezorerie: segislativ iment Legistat Supt iia Ra DT BOE) tL Se DTT) Cees Seen a Pre eee ie Re el CO td Pu Te Se ee Be Cy Secs StL eT ered ed So Ce eu PTE Cry gritaprer plyRewista CONTABILITATEA, EXPERTIZ@ si AUDITUL AFACERILOR ISSN 1454-9263 Edit Autorizaji din Romania (CECCAR) Bucuresti, Intrarea Pielati nr, 1, sector 4, cod postal 040296; OP 53, CP 199 Telefon: 021 ~330.88.69/70/71; Fax: 021 -330.88.88 evecar@cecearo.r0 + www.ceccar.t0. Redactor-sef: Paul Marinescu Colegiul de reda la doua randur Proj. univ. de. Marin Toma ~ ASE Bucuresti Prof. univ. dr. Henri Bouquin ~ Université Paris-Dauphine « intrucat toate materialele care apar in Prot. univ. de. Jacques Richard — Université Paris-Dauphine revista se prelucreaza in redactie pe Prof. univ. dr. Serghii Goloy ~ Institutul International de ‘Management Kiev Prof. univ, dr. Niculae Feleaga ~ ASF Bucuresti Prof. univ, dr, Mihai Ristea - ASE Bucuresti Prof. univ. dr. fon Stancu ~ ASE Bucuresti Prof. univ. dr. Vasile Raileanu ~ ASE Bucuresti Prof. univ. dr. Emil Horomnea = Univ. Al. f. Cuza asi Proj, univ. dr. loan Nistor ~ Univ. Babes-Bolyai Cluj Prof. univ. dr. Neculai Tabara — Univ. Al. 1. Cuza lasi Prof. univ. dr. Tatiana Mosteanu ~ ASE Bucuresti Prof, univ, dr. Dorel Mates ~ Univ. de Vest Timisoara Prof, univ, dr. Dalina Dumitrescu ~ ASEBUSS Bucuresti Ec. Dana Vulcan ~ Director general CECCAR Lect. univ. dr, Stefan Bunea ~ ASE Bucuresti Cont, univ. dr. Nadia Albu ~ ASE Bucuresti Cont. univ, dr. Catalin Nicolae Albu Secretar general de reda Coperta realizata de Francise Vasile ~ Editura CECCAR Telefon: 021 - 330.88.69/ wrww.ceccarsro jpar: TIPOGRAFIA EVEREST 2001 Tel.flax: 021 -433.07.01 (02/03 Corpul Expertilor Contabili si Contabililor ASE Bucuresti Cont, univ. dr. Aureliana Geta Roman — ASE Bucuresti Lect. univ. did. Delia Catarama ~ ASE Bucutesti Lect, univ. dr. Maria Madalina Girbina ~ ASE Bucuresti Lect, univ, dr. Adriana Florina Popa — ASF Bucuresti Prep. univ. ded. Adriana - Sofia Raileanu ~ ASE Bucuresti Valeria Marinescu : Bucuresti, Inirarea Piclari ne. 1, sector 4 70/71; Fax: 021 -330.88.88 edituraceccar@yahoo.com; edituraceccar@ceccaro.0 Le CLO SSC og Comunicari catre profesionistii contabili » Editorul asteapla de la cititori aiticole, opinil si propuneri privind orice problema de contabilitate,fiscalitate, audit financiar, evaluate, piele de capital expertize contabile, divizani, fuziuni, lichidari si alte domenii adiacente + Volumul ideal al unui articol este de aproximativ cinci/sapte pagini culese computer, fi rugam pe toti cei care is! redacteaza articolele sa ni le teimita Inregistrate pe suport magnetic & Rugam autorii ca, alaturi de semnatura, la subsolul articolului sa-si precizeze adkesa, numarul de teleion, locul de munca si caltatea, precum si codul numeric personal +» Editorul nu publica articole nesemnate si nu returneaza materialele nepublicate. + Opiniile exprimate in articolele publicate in revista, ca si responsabilitatea stiintfica s1 juridica privind continutul acestora apartin in exclusivitate autorilor + Mentionam ca editorul nu este rspunzaitor pentru nicio pierdere cauzata vreunei persoane fizice sau juridice care actioneaza sau se abtine de la actiunt ca urmare a consultsnit anticolelor aparute in aceasta revista + Toate drepturile acestei editii sunt rezervate CECCAR, Nu este permisa reproducerea integrala sau partial a articolelor publicate in revista CONTABILITATEA, EXPERTIZA si AUDITUL AFACERILOR fara consimtamantul seris al editorului. Costul unui abonament la revista CONTABILITATEA, EXPERTIZA si AUDITUL AFACERILOR pentru anul 2010 este: anual ——— 180 lei = semestrial 90 lei «= trimestrial = an Contravaloerea abonamentelor se achita fie direct la casieria CECCAR ~ sediul central, fie cu ordin de plata sau mandat postal, in contul CECCAR: ROO RZBR 0000 0600 0061 5384, RAIFFEISEN Bank — Agentia Bratianu, ‘Copia dupa documentul de plata, impreuna cu numele dumnea- ‘voastra si adresa unde doriti s& primiti revista expediati-le pe adresa Editurii CECCAR sau prin fax la 021-330.88.88.Agenda presedintelui TEORIE CONTABILA Despre utilizatorii informatiei coniabile si prioritatea acesteia tn procesul decizional - Emil Horomnea, Alexandra-Daniela Unele aspecte contabile pentru completarea registrului-inventar ~ Andrei Cozos STANDARDE INTERNATIONALE Situatia fluxurilor de trezorerie ~ mijloc de reflectare a sanatail financiare a intreprinderii (I) —Neculai Tabara, Alina Rusu, Alina Neagu SPALAREA BANILOR Etape, metode, modalitati, sisteme si trasaturi specifi lor (ll) — Gheorghe AUDIT Consideratit privind importanta pragului de semnificatie in = = loan Alexandru Szabo LEGISLATIE COMENTATA BIBLIOTECA DE SPECIALITATE07 08 16 31 7 From CECCAR’s Activity President’s Agenda About the Users of the Accounting Information and its Priority in the Decision-Making Process — Emil Horomnea, Alexandra-Daniela Socea Issues Regarding the Distribution of Financial Accounting Information ~ Adriana - Sofia Raileanu Accounting for the Settlements between Unit and Subunits — Constantin Serban Stanescu Case Study Concerning the Enhancement of the Accounting, Records at the Insurance Company “MDO" of the Operations Concerning the Mandatory Auto Insurance (RCA) Through an Insurance Broker — Marinica Dobrin Some Accounting Aspects for the Completion of the Annual Accounts Book ~ Andrei Cozos Situation of Cash Flows = Reflection Mean of Company's Financial Health (Il) ~ Neculai Tabara, Alina Rusu, Alina Neagu ] 58 62 69 Stages, Methods, Ways, Systems anc: Characteristics of Money Laundering (I) ~ Gheorghe Raicu Considerations Regarding the Importance of the Materiality in the Financial Auditing Framework — loan Alexandru Szabo The Role of Extrajudicial Accounting Expertise in Perfecting the Economic Activity ~ Luminita lonescu Proposal: Complete Removal of Required Statements Adrian Gabriel SerbuWet) BLANCHIMENT é du CECCAR DE L’ARGENT LAgenda du président De lactivi 4 Ny Etapes, méthodes, moyens, systémes et caractéristiques spécifiques au blanchiment THEORIE de Iargent {II} - Gheorghe COMPTABLE Raicu Sur es utilisateurs de information comptable et sa priorité dans le proces décisionnel — Emil Horomnea, AUDIT KI Considerations sur l'importance d'audit financier ~ opétations concernant rassurance auto obligatoire Sposition: L’élimination ompléte des dispositions d'assurance — ~ Adrian Gabriel Serbu (BA) Cenains aspects comptables pour Vachevement du livre OMMAI dinyentaire — Andrei Cozos = COMMENTAIRE SUR LA LEGISLATION NORMES INTERNATIONALES | BIBLIOTHEQUE La stuation des flux de 98) ESREGIATITE an trésorerie — moyen de réflexion de l'état financier de lentreprise (W) - Neculai Tabara, Alina Rusu, Alina Neagu K| intalnirea comuna CECCAR - ICAEW 29 aprilie 2010, Bucuresti ‘in data de 29 aprilie 2010, conducerea CECCAR a primit o delegatie a Institutului Contabililor Autorizati din Anglia si Tara Galilor (ICAEW), condusa de vicepresedintele Gerald Russell, sosita la Bucuresti cu ocazia vizitei primarului centruluifinanciar londonez. La intainire s-au discutat aspecte legate de Congresul din septembrie, precum si privind alte actiuni comune menite s8 consolideze relatia dintre cele doua organisme, Adunarea Generala a ECG! si Lectura Anuala 7-8 mai 2010, Luxemburg Universitatea din Luxemburg a gizduit Adunarea Generala a Institutului European de Guvernare Corporativa (ECG), eveniment la care Corpul Expenilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania a fost reprezentat in calitate de organism institutional. Cu aceasta ocazie au fost anuntati cei cinci membri de onoare nominalizati pentru anul 2010, printre care se numara si domnul Marco Becht, director executiv al ECGI ‘Adunarea Generala a fost urmata de Lectura Anuala, sustinuts de prof. Patrick Bolton, Universitatea Columbia, SUA, si moderata de prof. Eilis Ferran, Universitatea Cambridge. Consiliul FIDEF si Zilele Internationale ale OEC Maroc 15 mai 2010, Marrakech ‘in data de 15 mai 2010, conducerea CECCAR a participat la Consiliul de Administratie al FIDEF de la ‘Marrakech, Maroc, pe a carui ordine de zi s-au aflat, printre altele, proiectul aniversarii a 30 de ani ai FIDEF, participarea la Congresul Mondial al Contabilitafi de la Kuala Lumpur din 8-11 noiembrie 2010, precum si traducerea standardetor de contabiltate si de audit in limba franceza. De asemenea, au avut loc si Zilele Internafionale ale Ordinului Expertitor Contabili din Maroc, Ia care au participat reprezentanti ai IFAC, FCM si FIDEF. in cadrul acestui eveniment, presedintele CECCAR, in calitate de vicepresedinte al FCM, a sustinut o prezentare cu tema ,Coexistenga la nivel national a diferitelor categorii de profesionisti contabili: contabili si auditori”. Seminarul comun CECCAR - KIBR 19-23 mai 2010, Cracovia (© delegatie a CECCAR formata din 10 reprezentanti si condusa de presedintele sau a participat in perioada 19-23 mai la Seminarul comun CECCAR - KIBR, ce @ avut loc fa Cracovia, Polonia. Semninarul a avut ca tema _Implementarea Directive! 2006/43/CE - Experienta Potoniei si a Romanici’. Presedintele CECCAR a sustinut 0 prezentare referitoare la implementarea Directivei 2006/43/CE in tara noastr Forumul OECD 25-27 mai 2010, Paris in perioada 25-27 mai 20109 avut loc la Paris Forumul anual al Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD), ba care CECCAR a fost reprezentat la cel mai inalt nivel Forumul OECD 2010, cu tema .Drumul spre recuperare: Inovatie, locuri de munca si dezvoltare ecologica”, este un summit care vizeaza multe parti interesate, reunind lideri-cheie din mediul de afaceri, mediul civil, guverne si organizatii internationale pentru a discuta cele mai presante probleme. Printre temele dezbatute s-au numarat:locuri de munca — mit sau realitate, finantarea dezvoltarii durabile, administrarea inovatiei, precum si dezvoltarea ecologica si energia. 4 Coniabilitatea, expentiza si audit aiacerlor mai 2010Targuri de carte »OFERTA EDUCATIONALA” 2010 Jn perioada 22-24 aprilic 2010, Editura CECCAR a pavticipat, prin intermedi flialei CECCAR Bacau, la ma nifestarea promotionala intitulata , Oferta Educationala eveniment organizat de Camera de Comer i Industrie Bacau la Central Plaza din Bacau Standul Edituril Corpului a fost vizitat de viceprese- dintele Consiliului Judetean Bacau pe probleme de cultura, dl Dumitru Braneanu, directorul Romanian International Bank Sucursala Bacau, dna Daniela Burlacu, directorul general administrativ al Universitatii ,George Bacovia” din Bacau, dna Viorica Cisea, precum si de cadre univer- sitare si numerosi elevi si studenti de la liceele cu profil economic si universitatile din jude. Editurii CECCAR ja fost Confer’ 6 diploma pent participarea de inaltatinuta, De altel, presalocala.a publicat a CECCAR la acest targ, cu mare impact asupra actvitatl in Ziarul din Bacau unarticol reeritor la prezentanotabila — desfasurate de profesionistii contabili din judetul Bacau, CARAVANA GAUDEAMUS 2010. in perioada 5-9 mai 2010. 4a WBtulat cea de-a Vile edife a Térgului Gaudeamus Timisoara, Editura CECCARa fost prezenia la acest eveniment prin iliala CECCAR Timis Printre personalittile din judet care au vizitat standul Editurli CECCAR se nurmara primarul Timisoarei directorul finantelor publice, presedintele Camerei de Comert si Ine dustrie, comisarul-sef al Garait Financiare, profesori unis versitari si alti reprezentanti ai organelor locale La standul Editurii Compului Ex Contabililor Autorizati din Romania s-au putut consulta vole mele trackuse de CECCAR sub licerta IASB si IFAC, lucrarile din colectiile Ghidul Expertului Contabil si Standarde Profesionale, studii si lucrari de specialitate, precum $1 revista Contabilitatea, expertiza si auditul afecerilor. Prezenta Editurii CECCAR in cadrul targului a fost deosebit de apreciata de publicul vizitator. TARGUL DE CARTE ,,ALBA TRANSILVANIA” 2010 Cea de-a Illa editie a Targului de care Alba Tran- silvania” s-a desfasurat in perioada 7-9 mai 2010, in Pavilionul expozitional ai Consiliului Judetean Alba, fiind organizat de Consiliul Judetean Alba side Biblioteca Jude teand ,Lucian Blaga” din Alba Iulia. Editura CECCAR a fost prezenta cu un stand organizat si prezentat de filiala CECCAR Alba, aceasta asigurand o pantcipare de succes, Numerosi vizitatori specialist in domeniul econo- mic, membri si stagiar ai filialet Alba a CECCAR, student si cadre universitare de la Universitatea 1 Decembrie 1918" Alba lulia ~ au consultat si au fost interesati de ucrarile de specialitate prezentate la standul Edituri Compului Pentru participarea in conditii deosebite, Editura CECCAR a fost recompensata cu 0 diploma mai 2010 Contabiltatea, expertiza si auditul afaceilor 5.Adunarile Generale ale CECCAR de la nivelul filialelor judetene si a mui piului Bucuresti RM] stta | axa ] ova | Loc desist Adu Generale 1 [Abba 9 iulie | 16,00 [Sala de conferinie a Hotelului Parc Alba lulia 2 [Arad 30 iulie| 14,00 [Casa de Cultura a Sindicatelor Arad 3 [Arges 29 iulie | 15,00 | Complexul Hotelier Alcadibo Center Pitest [ 4 [Bacau [17 julie | 10,00 [Filarmonica ,Mihail Jora” Bacau 5 [Bihor 22 julie | 13,00 [Sala Mare a Casei de Cultura a Sindicatelor Oradea © [Bistia-Nasaud | 6 julie | 14,00 [Sala Mare a Hotelului Gistrita, Bistrita | 7 [Botosani 31 iulie | 10,00 [Sala Mare 3 Teatrului_ ,Mihai Eminescu” Botosani 8 [Brasov 16 tulie | 16,00 | Opera Brasov 3 | Braila TW iulie| 9,30 [Sala de spectacole e Casei Tineretului Braila| _ 10 [Buzau @ julie | 16,00 |Sala de sedinte a Consiliului Judetean Buzau 11 [Caras-Severin_|10 iulie | 10,00 [Casa de Cultura a Sindicatelor Resita 1 12 | Calarast 14,00 [Sala de cursuri ,Dimitrie Jarcu” a filialei | 13 [Cluj [29 iulie | 16,00 |Casa Universitarilor Cluj-Napoca 14 |[Constanta__| 2 wulie | 75,00 |Sala Mare a Casei de Cultura Constanta /15 | Covasna 13 iulie | 16,30 | Sala de sedinte ,Berde Aron’ a filialet 16 [Dambovita [27 iulie | 13,00 |Clubul Studentilor Targoviste 17 | Dolj 2 iulie | 10,00 [Sala de cursuri ,Constantin C. Demetrescu” a filalei 18 | Galati 7 iulie | 17,00 | Clubul Sidex Galati 19|Giurgiu__| 7 iulie | 10,00 | Amfiteatrul Scolii generale nr. 6 ,Academician Marin Voiculescu” Giurgiu Coy 2 iulie | 17,00 | Sala Mare a Teatrului ,£lvira Godeanu” Targu-hu [Harghita 27 ule | 10,00 |Sediul filialet Hunedoara__|29 tulle | 13,00 | Amiiteatrul Inspectoratului Scolar al judetului Hunedoara, Deva lalomita [21 iulie | 17,00 |Casa de Cultura a Sindicatelor Slobozia Ss a last 10 iulie | 70,00 [Sala Mare a Teatrului ,Luceafarul” lasi iow 30 tulie | 12,00 [Sala de sedinge a Consiliului General al orasului Buftea ‘Maramures | 1 tule | 14,00 |Amfiteatrul Aé al Universtatt de Nord Bala Mare [27 |Mehedingt [8 tate | 13,00 [Sata de conten 2 Regit Autonome panty Activia NucTene Drobeta | 28 | Mures 5 iulie | 13,00 [Sala Mare a Palatulul Culturit Targu-Mures | 29 | Neamt 10 iulie | 10,00 [Sala ,Decebal” a Hotelului Central Piatra Neamt 30 [Or 7 julie | 14,00 [Sala de festivitati 2 Colegiului Economic ,P.S. Aurelian” Slatina 31 [Prahova 26 iulie | 15,00 |Teatrul ,Toma Caragiu” Ploiesti 32 [Satu Mare | | lulie | 14,00 [Sala de conferinte a Directiei Generale a Finantelor Publice Satu Mare 33 [Salaj 16 tulie| 70,00 [Sala Avram lancu” a Primariei municipiului Zalau 34 [Sibi 15 iulie| 15,00 [Facultatea de Drept ,Simion Birnutiu", Universitatea ,Lucian Blaga” Sibiu 35 | Suceava 17 iulie| 10,00 [Universitatea ,Stefan cel Mare” Suceava [36 [Teleorman | 6 iulle | 14,00 [Amfiteatrul Directiei Generale a Finantelor Publice Alexandria rnfiteatrul ,Dumitru Mares” al Facultati nie si are a 38 | Tulcea 15 iulie | 16,30 [Sala ,Mihail Kogalniceanu” a Consiliului judetean Tulcea 39 | Vaslui 29 iulie | 16,30 [Sala de sedinte a Centrului Jadejean de Resurse si ASistenta Fducafionala Vastu | 40 | Valcea 30 iulie | 14,30 | Sala de festivitaji a Colegiului National ,Mircea cel Batran” Ramnicu Valcea 41 | Vrancea 29 ulic | 14,00 |Teatrul Municipal ,Maior Gheorghe Pastia” Focsani 42 |Bucuresti___|27 julie | 14,00 [Sala Mare a Palatului Nafional al Copiilor Bucuresti 6 Contabiltatea, expertza si ausitul afacerilor mat 2010} (evi in audiera mir in audien |) [ Primiriin audienta Participa la sedinta Consiliului Superior al Consiliului pentru Su- pravegherea Publica a Activitatii de Audit Statutar (CSPAAS). i Participa la Consiliul de’ Administratie al FIDEF si la Conferinia Internationala a Ordinului Expeilor Contabili din Maroc Participa la tntalnirea cu CAER prilejuita de semmnarea Protocoalelor de colaborare privind recunoasterea stagiului $i a.cursurilor de dezyollare profesionala continu’, organizata la sediulhCECCAR. Participa {a Seminarul comun CECCAR—KIBR cu tema ,Implemen }) | tarea Directivei 2006/43/CE - Experienta Poloniei si a Romani” organizat la Cracovia, Polonia. Participa la Simpozionul national cu tema , Etica in afaceri”, niizat la Baile Felix. fo Conduce sedinfa lunard a Biroului Permanent al Consiliului Su- } perior al CECCAR. Conduce sedinta Consiliului Superior al CECCAR, Conduce Seminarul organizat de IFA Romania cu tema ,Amorti zarea contabila, amortizarea fiscala si reevaluarile” a] i} ay ae Oy i a = A) LN i) » 4 Ay = 8 Ly A>) mai 2010 Contabiltatea, experiza si auditul afaceiTeorie contabild Despre utilizatorii informatiei contabile si prioritatea acesteia in procesul decizional Emil HOROMNEA, prof. univ. dr. Alexandra-Daniela SOCEA, drd. ec. Universitatea ,, Alexandru loan Cuza”, lasi ABSTRACT | About the Users of the Accounting Information and its Priority in the Decision-Making Process ma changing world accounting must meet ongoing challenges. The users’ exigencies evolution rhyihm reclaims a continuous adaptation of the accounting field to the new informational requirements. Through their nature and content the accounting information contributes to substantiate decisions of various categories of users: current and potential investors, employees and unions, clients, financial and commercial creditors, government and its institutions, state, large public. In the economic information system, accounting is the main decision-making tool. Key terms: accounting information, users, decision making process Preliminarii Marile scandaluri financiare au generat adeva- rate ,,seisme” in lumea afacerilor. Prin numeroase in- ginerii financiare si prin cosmetizarea informatiilor de raportare, companii celebre au reusit s4 distor- sioneze realitatea privind performanta si pozitia lor financiara, inducnd in eroare perveptia utilizatorilor. Actuala criza financiara global a complicat datele problemei. Cao consecinta fireased a acestor eveni- mente desfaisurate la scard globalé, a aparut necesita- tea ameliorarii managementului riscului, controlului tern si auditului. Avand in vedere faptul cd in buna milsuri dezinformarea utilizatorilor a avut loc prin intermediul situafiilor financiare, s-a pus problema certificarii informatitlor continute in documentele de sinteza si raportare contabila. in fata unor asemenea ‘imprejurari, contabilitatea nu putea rimane imuna, Avem in vedere faptul ca ea ocupa un loc important B —Contabiltatea, expertiza si auditul afacenlor mai 2010 in viata economico-socials. Desfagurarea oricarei acti- vitati consumatoare de resurse solicit culegerea, pre~ lucrarea si raportarea unui ansamblu de informatit relevante pentru procesul decizional. Ea nu poate exis- (ain afara contextuluiin care opereazé, fiind rezultatul une nevoi sociale. Sistemul contabil indeplineste functia de informa- re, care presupune furnizarea informatiilor contabile, intr-o forma specifica de prezentare, cre toate struic- turile interne si externe entitatii. Acestea contribuie Ja asigurarea funetionalitati sistemului informational economic prin flexibilitate si posibilitatea modificarii in functie de evolutia nevoilor utilizatorilor O informatie exacta detimuta la momentul opor- tun reprezinta un veritabil factor de putere, Informa- tiile contabile rezulta din prelucrarea si interpretarea prin intermediul logicii contabile a misearitor de valori generate de activitajile economice. Ele trebuie si fie reale, inteligibile, relevante, complete, utile, omogenesi verificabile. Caracteristicile calitative sunt atributele care determina utilitatea informatiei contabile. Pentru afiutile, acestea trebuie sd fie relevante pentru luarea deciziilor de catre utilizatori. Ble au aceasta calitate atunci cénd influenteaza deciziile economice ale utili- zatorilor, ajutndu-i pe acestia si evalueze evenimente trecute, prezente sau viitoare, si confirme sat s co- recteze evaluatile lor anterioare. Utilitatea informatiei contabile este influentata side credibilitatea acesteia. in acest sens, ea nu trebuie s contina erori semnificative sau sa fie partinitoare De asemenea, trebuie sa reprezinte cu fidelitate tran- zactiile si alte evenimente pe care aceasta fie si-a propus séllereprezinte, fie este de asteptat,in mod rezonabil, salle descrie, Pentru a fi credibila, informatia trebuie sé fie neutra, adicd lipsita de influente si completa. O ‘omisiune poate face ca informatia sa fie falsd sau sd induca in eroare si astfel sé nu mai aiba caracter cre~ dibil si sa devina defectuoasa din punct de vedere al relevantei O consecinta importanta a calivati informatie’ de afi comparabild este ca utilizatorii sa fie informati despre politicile contabile utilizate si despre orice mo- dificare a acestor politici, precum si despre efectele unor astfel de modificari. in acest sens, utilizatorit trebuie sé fie capabili sd identitice diferentele dintre politicile contabile pentru tranzactii sialte evenimen- te asemanatoare utilizate de acceasi entitate de la 0 perioada la alta, ct si de diferite entitati, Nevoia de comparabilitate nu trebuie confundat’ cu simpla uni- formitate si nu trebuie sa devina un impediment in introducerea de politici contabile imbunatayite.* Nu este indicat pentru o entitate sa continue sd evidentieze in contabilitate in aceeasi manierd o tranzactie sau un alt eveniment daca politica adoptati nu mentine ca- racteristicile calitative de relevanta si credibilitate, ‘Totodata, nu este indicat pentru o entitate sa isi lase politicile contabile nemodificate atunci cand exista alternative mai relevante si mai credibile. Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate (IASB) a elaborat Cadrul general pentru intocmirea si prezentarea situatilor financiare.’ Acest organism apreciazs ca orice situatie financiara, com- ponenté a ofertei informationale a contabilitatii, tre buie sdrraspunda unor necesitati reale ale utilizatorilor. Pe aceasta baz, utilizatorul poate elabora decizii penteu a hotiri cind si cumpere, si pastreze sau sa vanda 0 investitie de capital, pentru a evalua gradul de com- petent manageriala. inclusiy raspunderile si perfor- muntele actului decizional. De asemenea, el poate evalua capacitalea intreprinderii de a pliti alte beneficii angajatilor sai, respectiv garantiile pentru creditele acordate intreprinderii, Acclasi set de informatii este utilizat si pentru a determina politicile de impozitare, profitul sidividendele care pot fi distribuite, si pentru areglementa activitatea intreprinderilor. contabile inceea ce priveste utilizatorii informatici conta- bile, in literatura de specialitate se preia freevent lista prezentata in Cadrul general al IASB fara a se tine cont de specificitatea sa: precizarile respective sunt valabile pentru intreprinderile cotate la bursa, care de altfel se gdsese intr-un/nurnar mult mai mic fata de ‘imreprinderile necotate. De asemenea, ele fac referire Ja utilizatorii situatiifor financiare, $inu la cei ai infor- matiei contabile, Pe Kinga informaliile rezultate din situatiile financiare anuale, contabilitatea ofera o mule titudine de alte informatii. {In acest context, consideram necesardo privire asupra sistemului informational con {abil in-vederea identificari utilizatorilor, aexigentelor impuse sia scopului in care fiecare beneficiar va folos acest sistem specializat de informare. Investitorii sunt principalii parteneri ai intreprin- derilor pe piata financiara care furnizeaza capital in conditii de rise. Ofertantii de capital si consultant Jor sunt preocupati de riscul inerent al tranzactiilor si de marimea profitului adus de investitiile efectuate, Principiul prudenfei fi determing s4 urmareasca un profit moderat, continuitatea exercitiului sium rise m nim. Pe baza informatiilor contabile ei vor decide daca ar trebui sd extinds investifia, sd o pastreze sau sti o vnda. De asemenea, actionarii sunt interesati si de capacitatea intreprinderii de a plati dividende, de per- formantele manageriale ale intreprinderi, de rezultatul net pe actiune, de cotatiile actiunii pe diferite piete de capital si de evolutia mediului economic. Informa- tile legate de rezultatul exercitiuluifinanciar care sunt " OMEP nr. 3.055/2009 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene (Reglementari contabile cconforme eu Din 2 Idem. iva [Va a Comunitatilor Eeonomice Europene), publicat n Monitoral Oficial nr. 766/10.11.2009, p. 6. MIASB, Standardele Internationale de Raportare Financiara (IFRS), incluzénd Stardardele Iniernagionate de Consabilitate (IAS) s1 interpretarite lor la 1 ianuarie 2007, tradueere realizata de CECCAR, Editora CECCAR, Bucurest i, 2007. mai 2010 Cortabiltatea, expertiza si auditul aacetilor 9marcate de relativitate sunt devansate intr-o anumita misuriide informaile despre fluxurile nere de rezorerie. fn conceptia anglo-saxona, informatiile conta- bile trebuic si ofere investitorilor o imagine fidela supra situatieiintreprinderii, in timp ce in conceptia continentali se pune accent pe prudenta. Investitorii cup’ un loc preferenfial in lista de utilizatori formatiei contabile din mediul american. in acest con- text, avem in vedere si faptul c& mai mult de 80% din activitatea economic’ tranziteaza financiar bursa de valori. iin Angajatii, in calitate de furnizori principali de mune, precum si grupurile lor reprezentative, sindi- catele, manifesta interes pentru informatiile privind stabilitatea firmei si gradul de rentabilitate. Salariatit au un rol foarte important in procesul produceri in- formatiilorcontabile, att in ceea ce priveste volumul, ct si calitatea. Angajatii sunt interesati in egalé ma- sura si de capacitatea firme de a oferi remunerati, pensii i alte oportunitajiprofesionale. Salariatii si sin- dicatele urmaresc informapi legate de marimea si de modul de repartizare a profitului, de performantele sectoriale concretizate in extinderea sau restrangerea activitatii, de continuitatea activitati intreprinderii in stransi legaturd cu securitatea locurilor de munca, de investitiile in pregatirea si perfectionarea profesional a salariatilor, de politica salariald, de conditile de mun- ipsa de informatii poate genera neineredere sau conflicte in relatiile dintre angajati si angajator. Creditorii financiari sunt interesati de capacita- tea intreprinderii debitoare de a rambursa la termen ratele scadente, inclusiv dobanzile aferente. in acest scop ei ,.monitorizeaz” firma, incercéind si evite apa- ritia creditelor ,neperformante”. in aceasta categorie de ulilizatori se regasesc creditorii bursiersicreditorit bancari. Acestia din urma sunt interesafi de informati referitoare la rentabilitatea si lichiditatea intreprinderi, modul de finantare a imobilizaiilor, structura finan- ciard.a entitatii, garantiile pe care le poate oferi si orice alte informatii in masura sa contribuie la 0 mai bund apreciere a capacitatii de rambursare a imprumutusilor. Utilizarea informatiilor contabile de citre creditorii bancari are un caracter aparte datoritd naturiiinteresu- lui bancar si conditiilor de confidentialitate specifice Creditorii bursieti urmaesc informati referitoare la randamentul si la riscul asociat unei obligatiuni, cotatiile obligatiunilor, gradul de indatorare a entitapii silichiditatea intreprinderi in tarile anglo-saxone, cea mai mare parte a fi- nantarii intreprinderilor este asigurata de catre pietele bursiere, motiv pentru care informatiile contabile pri- vilegiaza investitorii. Pe de alta parte, in marea majori- tate a tarilor Europei continentale, sursele de finantare sunt asigurate fn principal de banci si alte institutii financiare, fapt care determina protejarea creantierilor. Cantitatea informafiilor publicate este astfe] diminuata, deoarece acestia obtin cu usurin{a informatie necesare. Furnizorii i creditorii comerciali urmarese, de regula, pe o perioada mai seurt decit creditoriifinan- ciari recuperarea integrald a creanjelor de la partenerii comerciali (clienti, cumparatori sau beneficiari). Ei sunt interesati de o evaluare prudentaa aver debito- ralui, care si+i fereasc’ de consecintele negative ale intrarii in stare de insolvabilitate a acestuia. Exist prin exceplie sio categorie de furnizori pe care nu-i interesea7a solvabilitatea cumparatorului, Este vorba despre furnizorii care au fost platiti anticipat saw in favoarea carora s-au deschis acreditive de catre cum- paritor.* Fumizorii si alti creditori comerciali sunt in general interesati de entitatea partener pe o perioada ‘mai scurtd decat creditonii, cu exceptia situatiei in care sunt dependenti de continuitatea activitatii intreprin- derii in calitate de client principal. (Cientii sunt interesati de informatii despre conti- nuitatea activitatii intreprinderii. Importanta acestor informafii sporeste cu atat mai mult cu ct clientii au © colaborare pe termen lung cu entitatea respectiva sau sunt dependenti de ea. Clientii, beneficiari sau cumparitori ai produselor, lucrarilor si serviciilor ofe- rite de intreprindere, achita de regula contravaloarea acestora ulterior livrarii sau prestatiei efectuate de fumizor. Eliberati de riscul nerecuperarii sumelor cu- venite, clientii vor urméri continuitatea activitatii fumizorului, mai ales daca acesta este un partener comercial principal. Dacé plata achizisiilor efectuate a avut loc anticipat, acesti clienfi devin creditori ai firme’ furnizoare, fiind inclusi in structura de ,Clienti creditori”. Interesele lor vor fiin acest eaz similare cu cele ale creditorilor in general. Guvernul siinstitugile sale (statul) sunt intere- sate de activitatea unitatilor patrimoniale, Statul are nevoie de informatii contabile in primul rand din TE, Horomnea, Fundamentele stintifice ale contabilitanit, Doctrind, Concepte, Lexicon, editia a H-a, Editura Tipo Moldova, Iasi, 2010, p. 172. 10 Contabilitatea, expentiza si auditl afacerlor mai 2010ratiuni fiscale, dar si pentru realizarea contabilitatii nationale, a statisticilor macroeconomice sia previziu- nilor economice, Supravegherea activitsti economice aintreprinderilor serveste la stabilirea modalitatii de alocare a resurselorin politica de investifia statului, in special pentru entitatie patrimoniale publice, sila claborarea politici fiscale, inclusiv aplicarea acesteia {in practica economia. Organele de sinteziale statului determina anumiti indicator’ lanivetul economiei na- tionale pe baza informatiilor contabile. in scopul co- lectarii veniturilor, statul si institutile abilitate reclama ‘o contabilitate prin care sa monitorizeze respectarea de citre firme anormelor fiscale. Publicul este unul dintte utilizatorii indirecti ai informatiilor contabile, pomnind de la efectcle sociale side masa ale dezvoltarii economice. In cadrul publi- cului poate fi inclus orice utilizator care este interesat de informatiile contabile produse intr-o entitate patti moniala. Activitatea unei intreprinderi ocupa o parte din forta de munca activa, constituind o tentafie si pentru viitorii salariafi ai firmei. Situatiile financiare pot fi utile in acest sens, oferind informa referitoare laevolutiile recente ale entitati Potenfialii investitori sunt interesati de regula de aceleasi informatica $i investitorii efectivi: renta- bilitatea intreprindeni, perspectivele de dezyoltare, continuitatea activitai, stabilitatea legislated, calitatea foriei de munca si probabilitatea convulsiilor sociale, Alfi utilizatoriinteresati de informatiile de natura contabil sunt colectivititile locale, miscarile ecolo- iste, organizatille de protectie a consumatorilor, con- curenta, tribunalele §.a, Desi nu toate necesitajile de informatie ale utili- zatorilor pot fi satisfacute de situatiile financiare eu scop general, exista informatii care pot interesa toti utilizatoriis Gruparea utilizatorilor in functie de nevoile lor ‘comune este utili, nsa limitarea categoriilor de utiliza- tori nu este posibild, mai ales daca avem in vedere faptul c& cererea de informatii poate veni de la orice persoand interesata sd isi fundamenteze deciziile pe baza informatiilor despre activitatea unei entitati in conditiile in care utilizatorii informatiilor con- tabile sunt exclusiv interni, reglementarile contabile nationale sunt in masuri sa asigure comparabilitatea informatiilor a nivel de intreprinderi, ramurd, econo- mie. In cazul in care sfera de interes se largeste, in- globind si utilizatori extern, actionarii si investitorii potentiali ar trebui sa fie capabili sa facd analize si comparatii intre societati din tari diferite, care sa per- mitd aplicarea unor alegeri rationale optime in materie de investitii* In literatura americana de specialitate, utilizatorii informatiilor contabile sunt grupati in trei categori: utilizatorii din cadrul managementului firmei, care cuprind proprietarii, partenerii, Consiliul de adminis- tatie, managerii, sefii de departamente, supervizorii (cenzorii), utilizatorii care auun interes financiardi- rect, precum investitorii actuali sau potentiali, creditorii actuali sau potentiali, si wtilicatorii care au un interes ‘financiar indirect, careinclud organele fiscale (centra- Ie, locale), organele de control, organele de planificare Ja diferite niveluri, grupuri diverse (salariati,sindicate, clienti, public, consultanti financiari. Pentru a fi yalorificate in totalitate in procesul decizional, informatiile contabile trebuie comparate cu datele din perioadele precedente, cu cele din ace- ‘easi perioada care se refera la acelasi sector de activi tate Sicu cele estimate initial. Valoarea unei informal contabile va fi apreciata in raport cu utilitatea sa in procesul decizional astfel incat si asigure objinerea rezuitatelor asteptate. Valoarea unei informatii poate fii determinaté ca diferenta dintre beneficiul net gene- rat de luarea nei decizii dupa obtinerea informatiei si beneficiul net gencrat de Iuarea accleiasi decizii, neafectate de informatie.’ Informatia contabilé este fundamental pentru procesul decizional din domeniul economic. in acest context ea indeplineste anumite functi, respectiv pla- nificarea, controlul si evaluarea. Funcfia de planificare se refer la procesul pro- ‘gramérii unei actiuni. Aceastd functie presupune stabi- lirea scopului, a obiectivelor si a actiunilor concrete care vor fi intreprinse. in aceasta etapa sunt folositoare informatiile contabile referitoare la bugetele estimate. SOMEP nr. 3.055/2009 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, publicat in Monitorul Oficial ar. 766/10. 11.2008, p. 10, *N, Tabard, E. Horomnea, M.C. Mircea, Contabilitate internationald, Editura Tipo Moldova, Iasi, 2009, p. 56. > D, Burlacu, Valentele cognitive si decizionale ale informariei contabile oferite de conturile anuate, Editura Tehnopress, lasi, 2009, p. 20. mat 2010 Contabiltstea, expertza 4b auditel afacetiloe 11Funcfia de control are in vedere tespectarea pla- nurilor. O informatie utili pentru control poate firepre~ zentata de compararea bugetului estimat cu cel efectiv. Funcfia de evaluare se refer’ la aprecierea pro- cesului decizional, in scopul ameliorarii sale. In acest sens se urmareste daca au fost atinse obiectivele, cau zele eventualelor nereguli, eficienta etapelor ante- rioare. In evaluarea deciziilor sunt utile informatiile din rapoartele financiare. Informatiile contabile faciliteazd desfgurarea lor prin inlaturarea eventualelor perturbatii sicontribuie Ia realizarea obiectivului de dezvoltare stabila, in cea mai mare parte, managerii utilizeaza in sUuRNIZORE DE BUNURL siseavieu Bites, Cent at See procesul decizional informatii furnizate de contabil tatea manageriala. Cu toate acestea, pentru fundamen- tarea deciziilor de investitii si finantare sau pentru gestiunea clientilor, furnizorilor sunt utile informatii produse de contabilitatea financiara, Desi cele doua cireuite sunt organizate distinct, componentele lor sunt intercorelate. in Figura 1 este evidentiata relatia de nterdependenta dintre cele doua subsisteme, care se manifesta in cadrul sistemului dualist de contabilitate, prin faptul cd ele se completeazi reciproc sub aspect informational, ca instrumente ale procesului decizio- nal. Eficienta procesului decizional este conditionata side calitatea informatiilor contabile generate de cele doua cireuite contabile. yer Figura 1, Dualismul contabil si procesul decizional Sursa: £. Horomnea, Fundamentele stiintifice ale contabilitatii. Doctrina. Concepte. Lexicon, editia a tha, Editura Tipo Moldova, tasi, 2010, p. 171 12 Contabilitsre, expertiza si audiul aacerilor mai 2010Productia ,stiintei conturilor” ocupa un segment important atat in mediul informational al intreprinderii, At si pe piata informationala. Aceasta realitate justifica pozitionarea contabilitaii in postura de component esenfialiia sistemului informational economic. Legea cererii si a ofertei aduce fata in fata producatorii si utilizatorii informatiilor contabile, conform modelului din Figura 2, Necesitatile de informare impuse de dez- voltarea economico-sociald durabild pana la aparitia societatilor pe actiuni de tip public nu impuneau 0 difuzare a informatiilor contabilitati catre uilizatorit extemi, care se confundau Intro mare masurdicu utili- zatoriiinterni, administratorii societatilor comerciale find in acelasi timp si actionari. Sporirea nevoii de capital a determinat societatile pe actiuni s& apeleze laresursele financiare disponibilizate de publicul larg, atrase in principal prin emisiunea suplimentara de actiuni. Astfel, are loc separarea intre calitatea de ac- tionar si cea de administrator, delimitare care a generat un conflict de interese intre conducerea entitati si uti- lizatorii situatiilor financiare, acestia din urma soli ‘nd tot mai multe informatii pentru a-si fundamenta pe baze realiste deciziile economice. Conducereaenti- {ii era dispusa sé ofere insai numai anumite informatii care nm puteau fi exploatate de concurenta in defa- voarea firmei.* a SS ot ote, SoS” “et | tranobiet ‘eee — Aloeare de sReieacon ar tee Figura 2. Raportul cerere-oferta in domeniul productiei de informatie contabila Sursa: E, Horomnea, Fundamentele stiintifice ale contabilitatii. Doctrina, Concepte. Lexicon, editia a II-a, Editura Tipo Moldova, lagi, 2910, p. 174. *C. Toma, Calitatea informariifiranciar-contabile in contextul dezvoliarii durabile, in L Georgeseu, M. Mironiuc, Validarea informatie’ financiar-contabile incontestul dezvoltrii durabile, Editura Universitat Alexandru Loan Cuza’, Iasi, 2009, p. 122. ‘mai 2010 Contabilitatea, expertiza si audit afacerlor 13.Concluzii Apreciem ca in plan economic decizia influen- teaza direct finalitatea si eficienta fiecarei actiuni intreprinse, Pentru a decide corect, un sistem de infor- mati adecvate se dovedeste a fi absolut necesar Este remarcabila opinia lui Napoleon Bonaparte care apreciaca .informatia exacts, detinuté la momen- tul oportun, asigurai 99% din victoria oricarei batalii””? Schimbarea.a devenit o dimensiune a lumii contempo- rane, Mediul economic, intreprinderea, piata, inclusiy comportamentul subiectului economic, se aflain con- tinud miscare. in consecinta, una dintre provocirile impuse contabilitatii o reprezint& adaptarea ofertei informationale la cerintele pietei. Managementul modem este dependent in bund masurd de informatia contabild. De altel, fra aceasta oconducere eticienta este imposibild, Managerii sunt printre primi utilizatori de informatie financiar-con- tabild, interesul lor find legat de stabilirea unui raport optim costuri-beneficii la nivel organizational, cu alte cuvinte, stabilirea echilibrului intre obtinereade profit, costuri sociale, reinvestire, autofinantare etc. La orice nivel s-ar afla, managerul ,.gestioneaza” de fapt do- meniul sau de responsabilitate declansind actiuni in scopul obtinerii unui efect maxim cu un efort minim. in timp ce gestiunea mentine echilibrul, conducerea defineste strategia obtinerii acestui echilibru maxim cu un efort minim, evident pentru o perioada limitata. Arta conducitorului este de a percepe, daca se poate anticipat, momentul in care echilibrul risca sa fie de- pasit. De asemenea, el trebuie si cuantifice marimea .pretului” platit pentru realizarea obiectivului stabilit. Incele din urma, toate eforturile si actiunile intreprin- se pe plan economic pot fi exprimate pecuniar, ceea ce inseamna implicit interventia directa a contabilitat in conditiile inregistrarii unor progrese conside- rabile in domeniul comunicatiilor, al tehnologiei si al ‘economiei, interesul pentru informatia contabila adec vat’ tinde si devina din cein ce mai mare. Diminuarea continua a barierelor comerciale, intensificares compe- titiei economice internationale fac ca datele mactoeco- nomice si informatile generale s nu mai fie suficiente in fundamentarea deciziilor. Atentia se indreapta spre "Napoleon I Bonaparte, Mémoires de Napoleon, Tome Sixitme, Bibliotheque Mil 1842. 14 Contablatea, expertiza si aueltul afaceriloc mai 2010 informatiile specifice despre intreprinderile care pre~ zinta interes pentru investitor Informatia contabild pusa la dispozitia manage- rului, in parametrii ei esentiali, sub forma , tablow! de bord” a generat contabilitatea conducerii, numita curent si contabilitate manageriala. Ea constituie unul emul Gintre circuitele abordéiii patrimoniului in sis dualist. in cadrul sistemului informational economic, contabilitatea reprezinta principalul instrument deci- ional, deoarece consemmeaz in mod integrat, analitie si complet mijloacele si resursele unei gestiuni eco- nomice, sub aspectul marimii, pozitiei, structurii si destinatiei lor. Paramettii obiectiv pe care agentul eco- nomic tinde st-i realizeze (cost, profit, cifra de afaceri, solvabifitate) sunt consemnati in dinarmica lor interna de cAtre ,,stiinja conturilor”, Activitatea economica_ urmareste optimizarea unor relatii de echilibru valoric intre efort si efect, venituri si cheltuieli, mijloace yi resurse, tinerea sub control a acestor relatit implicand utilizarea obligatorie a contabilitatil. Totodata, legi- timitatea conducerii sia competentei manageriale este realizati prin cifrele contabilitati, cea mai mare parte a informatiilor economice din mediul firmei, circa 47% find de natura contabila Procesele manageriale din economie se funda- ‘menteaza pe sistemul informational economic, iar in cadrul acestora informatia contabila are un rol esential Apreciem ca prioritatea informatiei contabile in sistemu informational economic si implicit in pro- cesul decizional deriva dintr-o serie de particula- rita. Dintre acestea mentionam: ‘prin, dubla reprezentare” a averii pune in evi- enti relatii discrete”, de interdependenta intre sub- stanfa material a acesteia (mijloace) si abstractizarea ei juridica, provenienta acesteia (resurse); « princalcule complexe permite stabilirea cos- tului de productie, a veniturilor sia rezultatelor, funda- ‘menteaza strategiile economice viitoare ale firmei, functie de rezultatele obtinute in perioada raportata, permitand efectuarea analizelor comparative in timp sispatiu; + prin mijloace si procedee specifice (cont, ba- Janta, bilant, inventar, culatia costurilor ete.) asigura re, J. de Mat, mprimeur Libraire, Bruxelless,atat o cunoastere global, cat si analiticia perimettelor studiate + gradul de corelare, agregare si verificare a rea- litatii informatiei contabile este realizat prin inter- mediul principiului Activ = Pasiv sial relatiei formale Debit = Credit; « informatia contabila prezinta un grad de cer- titudine si de relevant superior celorlalte sisteme de informare, in concluzie, contabilitatea reprezintd o compo- nentd esentiala a sistemutui informational economic, oriemtata spre cunoasterea si gestiunea valorilor eco- nomice separate patrimonial, Contabilitatea si situatile ei de sinteza reprezintasursa cea mai importantaide informati atat pentru managementul intreprinderi, cat si pentru utilizatorii externi, cele doud categorii fiind obligate sau interesate sa-i cunoasea activitatea si re- zltatele inregistrate Informatiile contabile ofera siguranta necesara in elaborarea deciziilor sin calculul previzional pri- vind evolutia activitatii economice, utilizarea lor in sistemul informational-decizional amplificdndu-se in prezent prin automatizarea calculelor in gestiune. Contabilitatea opereaza cu un sistem de mijloace si procedee interdependente care privesc starea si migca- rea resurselor economice controlate de catre intre- ptindere, inclusiv rezultatele acestor modificari. Pe plan teoretic, contabilitatea dispune de concepte, prin- ipii si legitati care guverneazi domeniul cercetat. Prin intermediul acestora este posibila patrunderea in esenta fenomenelor si proceselor economice, explica- rea conexiunilor si interdependentelor si, ccea ce este mai important, influentarea evolutiei lor viitoare. BIBLIOGRAFIE 1. Bonaparte Napoleon I, Mémoires de Napoleon, Tome Sixiéme, Biblioth¢que Militaire). de Mat, Imprimeur Libraire, Bruxelles, 1842, Editura Tehnopress, Iasi, 2009. Burlacu D., Valentele cognitive si decizionale ale informatie’ contabile oferite de conturile anuale, 3. Georgescu I., Mironiuc M., Validarea informatie’ financiar-contabile in contextul dezvoltarii durabile, Editura Universitati 4, Horomnea | Editura Tipo Moldova, lasi, 2010. Alexandru Joan Cuza” asi, 2009, . Fundamentele stiintifice ale contabilitafii. Doctrind. Concepte. Lexicon, editia alla, 5. IASB, Standardele Internationale de Raportare Financiara (ERS), incluzdnd Standardele Inter nationale de Contabilitate si Interpretarile lor Ia 1 ianuarie 2007, traducere realizata de CECCAR, Editura CECCAR, Bucuresti, 2007. 6. Patrascu L.., Sitwatiile financiare—suport informational in decizia manageriald, Editura Tehnopre: Tasi, 2008, 7. Tabard N., Horomnea B., Mircea M.C., Contabilitate imternasionala, Editura Tipo Moldova, lasi,_| 2009, 8. Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009 pentru aprobarea Reglementirilor contabile | conforme cu directivele europene, publicat in Monitorul Oficial nr. 766/10.11.2009. Contabiltates, expertiza si auditul afacerilor 15Aspecte legate ASE Bucuresti de difuzarea informatiei financiar-contabile Adriana -Sofia RAILEANU, prep. univ. drd. Teorie contabild ABSTRACT Issues Regarding the Distribution of Financial Accounting Information The dynamic technological development in the last decade highlighted some of the issues regarding the distribution and transfer of financial accounting information, demonstrating that accounting information does not meet the expectations of information users, especially since their financial information needs are increasingly | precise and reasonable. From this perspective, taking into account the current development of the complex activities of the entities within the market economy, there is also a need for enhancements in the quality of financial accounting information, especially in regard o transparency. In other words, the current developments of modern society require the ongoing improvement of the economic financial information. Therefore, this article, after a short presentation of issues regarding financial information distribution, describes several quality improvement proposals. Key terms: financial accounting information, users, information limitations, information quality, transparency Introducere Informatia financiar-contabila este destinata di fuzarii, avand drept scop informarea si orientarea diferitelor categorii de utilizatori. Ludnd in considerare evolutia actual’ a complexitatii activitatilor intreprin- derilor in contextul cconomiei de piata, se observa ca este necesara o evolutie similara a informatici econo- mico-financiare, sau, cu alte cuvinte, evolutile actuale ale societatii moderme impun perfectionarea continua informatie’ economico-financiare. Acest tip de infor- matie caracterizeaz poritia financiara si performanta intreprinderii, modul de utilizare a resurselor materiale siumane, sieste relevant atét pentru nevoile proprii ale entitatii, ct si pentru terti (actionari, institutii fi- nanciare, creditori comerciali, clienti, organe fiscale, alte persoane fizice sau juridice interesate). Actualitatea recenta a reprezentat ins teatrul catorva falimente spectaculoase care at fi putut fi in- trevazute de producatorii si utilizatorii informatiilor 16 Coniabilitatea, expentiza si audi aiacerlor emai 2010 finaneiare: auditori, analisti financiati, bancheri. Difi- cultatea majord a acestui demers de prevenise a riscu- rilorrezida in calitatea informatiei pe care intreprinde- rile o furnizeaza analistilor, respectiv baza analizelor ulterioare efectuate de catre acestia. Astfel, numeroase voci reclama o ameliorare a calitatii informatie finan- ciar-contabile, in special in termeni de transparent. Din aceste considerente, dupa o prezentare suc~ cinta a problemelor asociate difuzirii informatiei financiare, vom trece in revisli citeva propuneri de ameliorare, Probleme de actualitate ce se ridica in materie de informatie financiar-contabila Dac’ inceredm sianalizam o informatie din punet de vedere calitativ, pentru a-si demonstra utilitatea, aceasta trebuie sf intruneascd un numar de atribute. Acestea se refer in principal la:+ vitezat—stabileste timpul necesar une’ informatii pentru a parcurge drumul de la emitent la receptor; © frecventit—reprezinta numdrul de informatii de acelasi tip inte-o unitate de timp, determindnd rit- micitatea informatiilor, © accesibilitate ~ depinde de mijloacele de co- municatie, de gradul de pregatire a personalului, de modalitatile de stocare etc.; © actualitate — reprezinta capacitatea informa- tiei de a prezenta evenimente recente; « inteligibilitate — presupune proprietatea unci informatii de a fi perceputd de catre utilizatori; + fiabilitate —reprezintd capacitatea informatici de a asigura o imagine reald si siguré a unui eveni- mentobiect; ‘© pertinenta — presupune calitatea informatiei dea oferi raspunsuri intr-o situatie data; ‘© vdrstd — se exprima prin durata din momentul colectari informatiilor pind in momentul transpunerii in actiune a deciziilor luate pe baza acestora.! Explozia bulei tehnologice din ultimii ani a pus in evidenta cateva dintre problemele difuzarii si circulatiei informatie: financiare, dovedind ca, din punct de vedere al caracteristicilor descrise mai sus, informatia contabila nu reuseste sa se ridice la inal- timea asteptarilor utilizatorilor de informatii, cu atdt mai mult cu cat cererile acestora in materie de infor- matie financiara sunt din ce in ce mai precise si mai argumentate. O alt problem ingrijordtoare conectat la pro- blema descrisd anterior a fost relevata de cele cdteva cazuri spectaculoase de intreprinderi in dificultate, ale ccAror practic s-au davedit afiin mare parte inadaptate laevoluiiile mediului economic sifinanciar (WorldCom, Enron, Vivendi, Parmalat etc.). Inacest context, bazdndu-ne pe rezultatele unor studii efectuate de ICAEW (Institute of Chartered Ac- countants in England and Wales), dorim s punctim teva dintre limitele pe care le-am reperat in ceea ce priveste informatia financiar-contabila: ¥ Informatia financiars, in forma ei actual, nu reuseste si se ridice la inaltimea asteptarilor partilor participante, Cu toate cd informatiile contabile se adre- seaz unei game largi de utilizatori — stakeholders (manageri, creditori financiari, creditori comerciali, clienti, salariati, guvernul si institutile sale, publicul etc.), investitorié (shareholders) sunt recunoscuti de Cadrul general ca fiind utilizatorii privilegiati ai in- formatiei contabile: , Cu roate ca situatile financiare ‘nu pot raspunde tuturor necesitatilor informationale ale utilizatorilor, exista cerinte comune tuturor utili- zatorilor. Deoarece investitorii genereaza capital de risc pentru entitate, furnizarea de situatii financiare care raspund cerinjelor acestora va raspunde si ma- Joritatiicerintelor celortalti utilizatori”®. Y Mai mult decét atat, chiar si definitile ele- mentelor de natura veniturilorsi cheltuielilor cuprinse in Cadrul general pentru intocmirea si prezentarea situatiilor financiare sunt redate tot prin prisma inte- reselor inyestitorului:,, Veniturile constituie cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de intrari sau cresteri ale activelor sau descresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in cresiéri ale capitalurilor proprit, altele decds cele regulate din contributii ale actio- narilor. Cheliuielile constituie diminuari ale bene ficiilor economice inre strate pe pareiysul perioadet contabile sub forma de iesiri sau seaderi ale activelor sau eresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in reduceri ale capitalurilor proprii, altele decat cele requltate din distribuirea acestora catre actionari”, Astfel, veniturile reprezinta fluxuri valorice care majo- reavdiaverea actionarilor, espectiv capitalurile proprii, alicle decat aporturile actionarilor, iar cheltuielile re- prezints fluxuri valorice care diminuea7a capitalurile proprii,altele decat cele din distribuirea dividendelor catre actionari. Se observa clar ca cele dous structuri sunt prezentate din prisma actionarilor. ¥ Analizele sunt realizate cel mai adesea in sco- pul informarii actionarilor majoritari, si ar fi nevoie ca analizele financiare sa fie adapiate pentru fiecare categorie de utilizatori in parte, Dezvoltarea tehnolo- giilor de informare este de natura si favorizeze aceast pertinent sporita a informatiei. Informatia financiara este bazatd in mod esential pe contabilizarea si analiza datelor istorice. Situatiile financiare nu tin suficient de mult cont de numeros indicatori extrafinanciari susceptibili de a lumina rezultatele financiare viitoare. In ace . informa- fia financiaré nu le permite nici macar actionarilor "MD, Negescu, Caracteristicile informatie financiare in contextul evoluttlor contemporane, revista Contabilitate si informaticd de gestiune, nr, 9/2004, ASE, pp. 147-148, IASB, Standardele Internationale de Reportare Financiara (IFRS). Norme oficiale emise la 1 ianuarie 2009, ant. 10 din Cadrul generai pentru intocmirea si prezentarea situatllor financiare, raducere realizati de CECCAR, Editura CECCAR, Bucuresti, 2009, at 2010 Comiabilicatea, enpertiza si auditl afacenlor 17majoritari, care sunt cel mai bine informa, sevalueze cu pertinenta potentialul intreprinderii ¥ De cele mai multe ori, datele furnizate de contabilitate sunt exprimate in cifte istorice si nu sunt ajustate cu indicii prepurilor de consum. Din acest mo- tiv, pentru a putea asigura comparabilitatea datelor ‘este necesard o retratare a acestora, ¥ Informatia financiard si contabila este bazata pe principiul fundamental al prudentei, care presupune recunoasterea activelor intreprinderii Ia costul Jor istoric. Aceasta pozitie total defensiva nu este in acelasi timp sicea mai adaptatd anumitor evolutii economice, Fa minimizeazi destul de mult activele imateriale pe care se bazeaz unele activitati. Din aceste cauze se fac numeroase eforturi pentru gasirea de noi moduri de valorizare. ¥ Calta limita a informatiilor cuprinse in cadrul situatiilor financiare se referd la tratamentul eveni- mentelor extraordinare ~ analistul trebuie sé determine natura activitatii tranzactiilor atunci cénd efectueaza analiza financiara, mai ales prin prisma faptului ca, in urma armonizatrii contabilitali cu directivele euro- pene, multe dintre elementele extraordinare sunt con- siderate ca fiind aferente exploatarii. Anumite eveni- mente care sunt extraordinare pentru o activitate pot fievenimente curente pentru o altd activitate. ¥ Informatia financiard traditionald se focalizea- ZApe cifrele ce traduc cdstigurile intreprinderii. Dac& aceste informatii sunt esentiale, in special pentru in- vestitori, ele nu sunt suficient corelate cu limitele gi riscurile asociate. Principial transparentei este asigurat la limita: se furnizeaza informatii in ceeace priveste gradul de risc asociat activitatilor, ins deo maniera accesorie. Y Periodicitatea informatiei este de asemenea un factor care favorizeaz un demers global, nepermi- {and descompunerea tuturor ciclurilor de activitate. Majoritatea organismelor de control cer situatiifinan- ciare intermediare, in principal trimestriale. © Informatia financiara nu reuseste sa intruneas- 4 toate calitatile necesare pentru ca o informatie sa fie pertinent in luarea deciziilor. in esenté, exista un ecart important intre informatia pe care o detin admi- nistratori intreprinderii si cea care este difwzata publi- cului, inclusiv actionarilor. Inconcluzie, in zilele noastre informagia are un defect major: lipsa de transparenta. ASB (Accoun- ting Standards Board) propune urmatoarea schema in scopul sintetizarit calitetilor unei informasii per- tinene: 18 Compabilitatea, expertiza si auditul afacerlor mai 2010 ‘CREDIBILITATE © informaje trebuie 50 ofere ‘0 reprezentare completa si fidels 9 acuvitan: RELEVANTA 0 iniormatie tebuie 59 ofere luatit decizie: = valoate predicativa = valoare confirmatoare = reprezentate neutta ~ repeezentare libera de ror! = reprezentare prudent INTELIGIBILITATE Semnificatia informatie ‘rebui 59 fie uso erceptibils: = competentele utilizatorilor ~ apregarea si clasficarea datelor ‘COMPARABILITATE Similitudinile si diferemiele ot fi identiicae evaluate in tips! spat = coerenta ea Caltatile pe care trebuie sa le posede 0 informatie pentru a fi utila Tendinte actuale $i propuneri pentru imbunatatirea calitatii informatiei financiar-contabile Sprijinindu-ne pe concluziile la care au ajuns marile cabinete de audit in urma studiilor efectuate, dorim sa punem in lumina cdteva tendinte importante in materie de comunicare financiara ce se remarca la ‘marile corporatii multinationale: ¥ in primul rand, termenele de publicare a in- formatiilor au sc&zut semnificativ, ins continua sa ramAnd destul de lungi Y Corporatiile europene acorda din ce in ce mai mull importanta informatiilor destinate actionarilor {in raportarile anuale. Informatiile sunt din ce in ce mai detaliate si mai precise prin utilizarea instramen- telor de analiza financiara. Marile intreprinderi nu se multumesc cu publicarea situatiilor financiare; ele pro- pun o analiza prin prisma diferitilor indici care explic& ‘evolutiile activitatii si structurii financiare. Indicatorii financiari trebuie sd fie stabil in timp, iar soldurile intermediare de gestiune care au servit la elaborarea lor trebuie sa fie comunicate. Aceste analize sunt pu- blicate in raportarile anuale. Ele trebuie considerate instrumente de comunicare deoarece sunt adresate actionarilor gi analistilor exteri. Numerosi profesionisti sunt preocupati de im- bunatatirea calitatii informatiei contabile si financiare, Raportul ICAEW evidentiaz mai multe modele pro- puse de catre organismele profesionale sicabinetele de audit. Printre acestea mentiondm teoria dezvoltata de catre PricewaterhouseCoopers, care propune ame- liorarea transparentei informatie financiare organi- znd raportar anuale in jurul unui triptic sistematic:‘un ansamblu de prine (internationale) general admise; * unansamblu de standarde si norme sectoriale care permit pozitionarea intreprinderii in raport cu concurentii si caracteristicile seetorului + un ansamblu de informatii calitative si can- titative specifice intreprinderii, permitand in special satisfacerea asteptarilor diferitelor parti participante, Cualte cuvinte, specialistii in domeniu sunt de parere ca trebuie sd se pund accent si pe informatiile de natura calitativa, si nu numai pe cele de natura cantitativa. Dintre elementele de natura calitativa ne- cesare analizei financiare putem enunta in continuare cfteva, cu titlu de exemplu: ¥ Potentialul tehnic al unei entitafi, care poate fi descris prin calitatea echipamentelor si dotarilor, capacitatea de asimilareatehnologiilornoi;activitatea de cercetare si dezvoltare, pregatirea personalului si abilitajile sale, nivelul productivitatii muncii. Astfel de factori sunt demni de Tuat in seam deoarece pe baza lor se poate stabili performanta unei entitafi, pre cum si competitivitatea prezenta si perspectivele sale de viitor Y Potenfialul comercial al unei entitafi, care se poate trasa atat pebaza unor informa(ii de natura contabile globale generald preluate din situafiile financiare, cum ar fi Cifra de afaceri, ct sipe baza unor informati detali privind structura cifrei de afaceri in functie de diferite componente cum ar fi, spre exemplu, sortimentele comercializate sau tipurile de servicii prestate, catego- riile de clienti, cota de piata detinutd, sezonalitatea vanzarilor etc. ¥ Alte elemente de naturd calitativa cum at fi: calitatea organizatiei, pregatirea si abilitatile echipei manageriale, gradul de adecvare a sistemului de ges- tiune, climarul in entitatesicalitatea relatilor de munca ete. Astfel, in urma analizei modelelor oferite de pro- fesionisti, am ajuns la concluzia ca obiectul acestora este de a propune o informatie financiara mai clara, adica mai transparenta vizavi de practicile intreprinde- rii si, de asemenea, mai lizibita. Totodata, rezultatele analizelor sunt cu atat mai complexe cu cat se iau in caleul mai multi factori, cu alte cuvinte, importanta si diversitatea informatiilor folosite determina comple- xitatea analizei fimanciare pentru stabilirea unui diag nostic financiar, Tabloul prezentat mai jos sintetizear’ citeva dine tre dezideratele afisate in scopul dea face ca raportd rile anuale sa evolueze. Caracteristicile actuale si de perspectiva ale informatiilor financiare Caracteristicile informatiilor financiare Situafie actual Situajie de dorit Destinatari Tn prineipal actionerit Toate parle participante Format - Hari Electronic Periodicitate Anuals informare continua Focalizare | Perfonmante trecute Periormante trecute si vitoare Evaluare Valoare ,reala” vezemtan Date cifrate, grafice, informatie Prezentare Aspect ciffat, monolitie SE Gestiunea riscurilor, alegeri Informatie suplimentara Limitata RraEeNanea Conelu: In zilele noastre, in multe situa(ii informatia fi- nanciar-contabila prezinta un defect major: lipsa de transparent. Find vitala pentru Iuarea tuturor deci- diilor, informajia financiar-contabila ar trebui sa fie perfectionata continuu pentru a deveni mai fiabil:, mai pertinenta si mai inteligibila. De asemenea, ar trcbui sa se acorde o atentie sporita informatiilor de naturd calitativa, alaturi de cele de natura cantitativ’. BIBLIOGRAFIE 2009, traducere reali 1. IASB, Standardele Internationale de Raportare Financiara (IFRS). Norme oficiale emise la 1 ianuarie ‘a de CECCAR, Editura CECCAR, Bucuresti, 2009. 2. Negescu M.D., Caracteristicile informatiei financiare in contextul evolutiilor contemporane, revista Contabilitate si informatica de gestiune, nr. 9/2004, ASE. | 3. Rival M., Torset C., Gestion financiére, analyse de l'activité, Série 01, INTEC, Paris, 2008. ‘mai 2010 Contabilates, experiza si auditul afacerlor 19Contabilitatea decontarilor intre unitate si subunitati Constantin Serban STANESCU, expert contabil Dolj ABSTRACT Accounting for the Settlements between Unit and Subunits The development and diversity of trade companies that undergo several activities in different areas are now setting down the creation of some operative subunits (productive) without legal personality of the societies, that are granted managing and trading autonomy but that are patrimonial dependent. Those are managing their ‘own accounting including the trial balance. In such cases there are generated mutual settlement relations between the trading company (also named the unit) and the subunits without legal personality created according to the law. The receivables and the mutual debts of the constituent subunits | are generated by the asset changes (long term assets, inventory and cash) and the _| debts generated by the work (investment and operation works) within the unit and its subunits. All those operations are mutually registered in the same accounts and in the same management period, in the accounting of the unit and also in the accounting of the trial balance prepared by the subunits and reflected in the trial balance prepared by the unit. Practica contabild Key terms: operative subunit, group society, mutual settlement, management autonomy Dezvoltarea si diversificarea activitatilor econo- proce ale subunitatilor componente apar in legatura mice ale societatilor comerciale care desfisoari mai multe activitati dispersate teritorial impun in prezent constituirea unor subunitati operative (productive) ard personalitate juridica ale societatilor, carora lise con- ferd autonomie gestionara si comercial dar care sunt dependent patrimonial. Acestea conduc contabilitate proprie pind la nivel de balanta de verificare in aceste situatii, intre societatea comercial (denumita si unitate) si subunitatile fara personali- tate juridica constituite in conditiile legit apar relatii de decontari reciproce. Creantele si datoriile reci- Studiu de caz cu miscarile de active (active imobi si disponibilitati banesti) si cu dato Gin desfasurarea activitajii (activitaji de investitii side exploatare) la nivelul unitatii si al subunitatilor acesteia, Toate aceste operaii se inregistreazd reciproc in aceleasi conturi si in aceeasi perioada de gestiune, atat in contabilitatea unitatii, cat si in contabilitatea subunitai, in balamtele de verificare intocmite de sub- unitati si reflectate in balanta de verificare intocmita Janivelul unitati O societate comercial’ pe actiuni cu sediul in Craiova, judetul Dolj, cu obiect de activitate prestari de servicii, are in structura sa organizatorica trei subunitati productive fara personalitate juridica, cu contabilitate proprie, situate in localitatile Segarcea, Filiasi si Bailesti din judetul Dol}. 20 Combi mai 2010 tea, expertza si aveltul aacerilor1. in huna aprilie anul N, societatea comerciala achizitioneaza pentru activitatea de baz materiale diverse in valoare de 12.500 lei si TVA aferenta de 2.375 lei, din care repartizeaza catre subunitatile din Filiasi (F) si Bailesti (B) materiale in valoare de 3.500 lei, respectiv de 4.000 lei. In contabilitatea societatii se inregistre: — Factura de achizitie a materialelor: % = 401 (14.875 3021 nFurnizori” 12.500 »Materiale auxiliare” 4426 2375 TVA deductibila” = Si distribuirea materialelor catre subunitati (Avizul de insotire a marfii si Nota de debitare-cre- Se inregistreazil intrarea materialelor in contabilitatea fiecarei subunit. = Incontabilitatea subunitatii din Filiasi: 3021 481 3.500) »Materiale auxitiare” / ari fe subunitatea F si subuni analitic — Incontabilitatea subunitatii din Bailesti: 3 »Materiale auxiliare” / unitate subunitatea B si subunitati” / analitic distinct 2. in cursul lunii aprilie anul N, societatea se aprovizioneaza, pentru depozitul propriu de carburanti, cu benzina in valoare de 10.000 lei si motorina in valoare de 12,000 lei, cu TVA aferenta de 4.180 lei. Din aceste stocuri, subunitatea din Filiasi se alimenteaza cu benzind in valoare de 3.000 lei, iar subunitatea din Segarcea (S), cu motorind in valoare de 5.000 lei. In contabilitatea societatii se inregistreaza: — Factura fiscala de cumparare a carburantilor: % 5 401 26.180 3022 Furnizori” 22.000 »Combustibili” 4426 4.180, WIVA deductibila” ‘mai 2010 Contabilitatea, exporiza si auditul aiseerlor 21= Si distribuirea carburantilor subunitajilor din Filiasi si Segarcea (Avizul de insofire a marfii si Nota de debitare-creditare): 481 2 % SAL »Decontari intre unitate 3022 3.000 si subunitati® / Combustibili” / analitic distinct subunitatea F 3022 5.000 Combustibili” / subunitatea S Se inregistreaza intrarea de carburanti in contabilitatea fiecarei subunit debitare-creditare). = Incontabilitatea subunitatii din Filiasi: (Nota de receptie si Nota de 3022 = 481 3.000 »Combustibili® / »Decontari intre unitate subunitatea F si subunitati" / analitic distinct In contabilitatea subunitatii din Segarcea: 3022 = 481 5.000 »Combustibili” / »Decontari intre unitate subunitatea S si subunitati" / analitic distinct 3. La data de 30 aprilie anul N se inregistreaza consumurile de materiale si carburanti in contabilitatea fiecdrei subunitati (bonul de consum materiale si fisa de alimentare carburanti + foaia de parcurs) — Incontabilitatea subunitatii din Filiasi: 6021 = 3021 3.500 »Cheltuieli cu materialele »Materiale auxiliare® / auxiliare” subunitatea F 6022 E 3022 3.000 Cheltuielt privind _Combustibili” / combustibilii” subunitatea F — Incontabilitatea subunitatii din Bailesti 6021 = 3021 4.000 Cheltuieli cu materialele »Materiale auxiliare” / auxiliare” subunitatea B — Incontabilitatea subunitajii din Segarcea: 6022 = 3022 5.000 Chekuieli privind Combustibili” / combustibili subunitatea $ 4. in cursul lunii aprilie anul N, socictatea efectueaza cheltuicli diverse: ‘* cheltuieli cu energia si apa pentru consum propriu la nivel de societate, in sumd de 1.700 lei; + cheltuieli cu energia si apa pentru consum productiv, in suma de 7.800 leis si 22 Contabilitatea, expertiza si audiul afacerlor mai 2010‘© cheltuieli cu lucrari executate de terfi pentru sectiile productive (subunitafi), in suma de 5.500 lei, TVA aferenta celor trei sume find de 2.850 lei; precum si © cheltuieli cu primele de asigurare pentru mijloacele de transport proprii, in suma de 3.000 lei, pe ‘rimestrul I anul N. In contabilitatea societatii se inregistreaza: — Cheltuielile efectuate, pe baza facturilor fiscale emise de furnizori: % = 401 12.850 605 »Furizori” 1.700 »Cheltuieli privind energia si apa” 481 13.300 ,Decontari intre unitate si subunitayi” / analitic-disti ~ Sicheltuielile cu primele de asigurare pe trimestrul II si pe luna aprilie nul N 1 3. Cheltuieli inregistrate ‘fin avans” 3 MA »Cheltuieli cu primele ‘invegistr de asigurare” {luna 5. Cheltuielile cu energia si apa pentru consum productiv se defuled astfel: suma de 2.700 lei pentru subunitatea din Filiagi, sama de 3.000 lei pentru subunitatea din Bailesti, si suma de 2.100 lei pentru subunitatea din Segarcea - Incontabilitatea subunitatilor productive se inregistreazA (procesul-yerbal de repartizare consumuti energie, pe subunitati, si Nota de debitare-creditare) 605 si subunitati” / energia si apa” / analitic distinct subunitatea F Chel 3.000 energia si apa” / subunitatea B 605 2.100 ‘»Cheltuieli privind cenergia si apa” / ‘subunitatea S 6. Cheltuielile cu servicii prestate de teri, in suma de 5.500 lei, se repartizeaza pe subunitaqiastfel: suma de 1.800 lei pentru sectia Filiasi, suma de 2.000 lei pentru sectia Bailesti, si suma de 1.700 lei pentru sectia Segarcea ‘mal 2010 Contabiltots, expentiza st audit olaesiloy 23In contabilitatea subunitatilor productive se inregistreaza (devize/situatii de lucrari confirmate de fiecare subunitate si Nota de debitare-creditare, pe fiecare subunitate) % = 481 5.500 628 »Decontari intre unitate 1.800 Alte cheltuieli cu serviciite si subunitati® / executate de terti” / analitic distinct subunitatea F 628 2.000 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti” / subunitatea B 628 1,700 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti” / subunitatea S 7. Ladata de 20 aprilie anul N, unitatea vireaza fiecdrei subunitati suma de 50,000 lei in vederea plait salariilor pe luna martie si a unor furnizori, precum si suma de 8.000 lei in numerar, pentru plati curente pe luna aprilie In contabilitatea societatii se inregistreaza: — Virarea in contul fiecarei subunitati a sumei de 50.000 lei (ordinul de plata si Nota de debitare-creditare): 481 = 5121 150.000 Decontari intre unitate »Conturi la banci ssi subunitati® / in lei” analitic distinct — Si depunerea in numerar a sumei de 8.000 lei, in casieria fiecarei subunitati (dispozitia de plata si Nota de debitare-creditare): 481 = 5311 24.000 »Decontari intre unitate »Casa in lei” si subunitati" / analitic distinct En contabilitatea subunitatilor se inregistreava: = Sumele virate in contul subunitatilor: % = 481 150.000 5121 Decontari intre unitate 50.000 »Conturi la banci si subunitati” / in lei” / subunitatea F analitic distinct 5121 50.000 »Conturi [a banci in lei” / subunitatea B 5121 50.000 »Conturi la banci ‘in lei* / subunitatea $ — Precum si sumele ineasate in numerar de la societate (dispovitia de incasare + chitanta si Nota de debitare-creditare): 24 Comat tatea, expertiza si audit afacerlae mai 2010% = 481 24.000 5311 »Decontari intre unitate 8.000 Casa in lei” / si subunitati” / subunitatea F analitic distinct 5311 8.000 Casa in lei” / subunitatea B 5311 8.000 Casa in lei” / subunitatea $ 8. La data de 28 aprilie anul N, subunitaile intocmese situatia lucratilor si serviciilor prestatein cursul Junii aprilie (devize/situatii de hucrat, pe fiecare beneficiar, si Nota de debitare-creditare), pe care o transi la societate. — Incontabilitatea subunitatilor se inregistreaza veniturile din prestari servicii: »Decontari intre unitate ~ In contabilitatea wniterii se inregistreaza serviciile prestate de subunitifi, pe fiecare client (facturi fiscale emise catre clienti si Nota de debitare-creditare): 9, La data de 29 aprilie anul N, subunitatea din Filiasi incaseaza de la clienti suma de 4.000 lei, in ‘numerar, cu care achita in numerar energia si apa consumatd, precum si materialele (partial) consumate in scopuri productive pe luna uprilie (chitanta, dispozitia de incasare/plata si Nota de debitare-creditare): In contabilitatea subunitatii din Filiasi se inregistreaza: — incasarea serviciilor prestate: 5311 = 481 4.000 Casa in lei” »Decontari intre unitate i subunitsti” / analitic distinct — Siachitarea in numerar a consumurilor de energie, apa si materiale: 481 = 5311 4.000, »,Decontari intre unitate Casa in lei” si subunitati” / analitic distinct mai 2010 Comabiltatea, experiza si aul aaceslon 25:Jn contabilitatea unitatii se inregistreaza: — incasarea serviciilor prestate clientilor (Nota de debitare-creditare): 481 = 41 4.000 »Decontari intre unitate «Clienti” ‘si subunitati” / analitic distinct ~ Siachitarea facturii de energie si apa si a facturii de materiale (partial) pe luna aprilie (Nota de debi- lare-creditare) 401 = 481 4.000 »Furnizori” Decontari intre unitate si subunitati” / analitic distinct 10. La data de 30 aprilie anul N se inchid conturile de cheltuieli si de venituri pe luna aprilie, in contabili- tatea fiecarei subunitati (balanta de verificare lunara). = Incontabilitatea subunitatii din Filiasi: 124 = % Profit sau pierdere” 6021 Cheltuieli cu materialele auxiliare” 6022 3.000 »Cheltuieli privind ‘combustibilii” 605 2.700 »Cheltuieli privind energia si apa” 628 1.800 “Alte cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti” respectiv: 704 = 121 85.000 »Venituri din servicii prestate” ,Profit sau pierdere” = Incontabilitatea subunitarii din Bailesti: 121 = % 9.000 Profit sau pierdere” 6021 4 Cheltuieli cu materialele auxiliare” 605 3.000 Cheltuieli privind energia si apa” 628 2,000 Alte cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de tent” respectiv: 704 = 124 78.000 /Nenituri din servicih prestate” »Profit sau pierdere” 26 Comabiltaea, expertiza 51 ausliul afacerilor mai 2010— Incontabilitatea subunitatii din Segarcea: 121 = 8.800 Profit sau pierdere” 5.000 2.100 cenergia si apa” 628 1.700 Alte cheltuieli cu fucrarile si serviciile executate de terti” respectiv: 704 = 121 77.000 .Nenituri din servicii prestate” Profit sau pierdere” 11. Pentru inchiderea balantei de verificare la nivel de societate comerciald pe luna aprilie se preiau rulajele debitoare si ¢reditoare ale contului 121 ,,Profit sau pierdere”, din balantele de verificare intocmite de fiecare subunitate (Nota de debitare-creditare). — Incontabilitatea societatii comerciale se inregistreaza: 1 i (Decor te Profit sau pierdere” / si subunitatea F ict 1 Profit sau pierdere” / subunitatea B 1 Profit sau pierdere” / subunitatea S Profit ae subunitatea B 121 77.000 Profit sau pierdere” / subunitatea S La sfarsitul lunii sau perioadei de raportare, la nivelul societatii comerciale se efectueaz’ punctajul la contul 481 (pe analitice) intre unitate si subunit BIBLIOGRAFIE 1. Ministerul Finanfelor Publice, Reglementdtri contabile pentru agentii economic, Editura Economicé, Bucuresti, 2002. 2, Patrut V., Rotila A., Drehuya E. si altii, Manualul expertului contabit si al contabilului autorizat, editia a IV-a, Editura Agora, 2002 3. Ordinul ministrului finanjelor publice nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementatilor contabile conforme cu directivele europene, publicat in Monitorul Oficial nr. 766/10.11.2009. mai 2010 Conabiltatea, experiaa si suditul afacerlor 27Practica contabild Studiu de caz privind evidentierea inregistrarilor contabile la societatea de asigurare , MDO” a operatiunilor privind asigurarea obligatorie auto (RCA) printr-un broker de asigurare Marinica DOBRIN, conf. univ. dr. Universitatea ,Spiru Haret” Bucuresti Case Study Concerning the Enhancement of the Accounting Records at the Insurance Company “MDO” of the Operations Concerning the Mandatory Auto Insurance (RCA) Through an Insurance Broker (RCA). This case study enhance the accounting records made in the insurer's accounting who is authorized to practice the mandatory insurance for the auto legal liability Key terms: insurance broker, auto mandatory insurance (RCA), the accounting for of the insurance bonus for the legal liability insurance, the broker's fee, bonus reserve, transferred in the CSA account amount Societatea de asigurare ,MDO” SA incaseaza in luna decembrie 200N-1, prin brokerul ,,Venus”, 0 suma de 14.000 lei pentru asigurarea obligatorie auto (RCA), cu valabilitate de la 01.01.200N la 31.12.200N. ‘Comisionul de brokeraj este de 20%. in contabilitatea asiguratorului autorizat pentru practicarea asigurarii obligatorii RCA se efectueaza ‘urmatoarele inregistrari contabile: 1. Evidentierea primelor de asigurare de rispundere civild auto incasate in exercitiul financiar precedent, respectiv in luna decembrie 200N-1, si aferente exercitiului financiar urmator, respectiv pentru perioada 01.01.200N ~ 31.12.200N: 54421 = 404 , Conturi la banci Decontari privind in lei privind. intermediarii in asigurari” asigurarile generale” — Siconcomitent 404 - 4742 Decontari privind /Nenituri tnregistrate intermediarii in asigurari” Jn avans privind asigurarile generale” 2. Evidentierea cheltuielilor cu comisioanele datorate si platite brokerului: 14,000 lei x 20% = 2.800 lei 28 Contabiltates, expertiza si audtul afzcerilor mai 2010 14,000 14,0004732 4222 2.800 Alte cheltuieli inregistrate -Sume datorate In avans privind intermediarilor privind asigurarile generale” asigurarile generale” = Siconcomitent: 4222 = 54421 2.800, ,Sume datorate »Conturi la banci intermediarilor privind in lei privind asigurarile generale” asigurarile generale” 3. Lainceputul exercitiuluifinanciar urmator,respectiv la 01.01.200N, se vor efectua urmtoarele inregistrir: ~ Inregistrarea subscrierii politei de asigurare (la momentul intririi in vigoare); 4012 = 702 14,000 ,Decontari privind primele »Nenituri din primele (cu primele de de asigurare-aferente brute subscrise privind asigurare brute asigurariler generale” asigurarile generale directe” subscrise) — Siconcomitent: 4742 = 4012 14.000 /Venituri inregistrate ,Decontati privind primele (cu primele de in avans privind de asigurare aferente __asigurare incasate asigurarile generale” / asigurarilor generale” fn exercitiul istinct financiar precedent) t Concomitent se inregistreaza rezerva de prima aferenti: 3151 = 6151 14.000 »Rezerve de prime privind Cheltuieli privind rezerva asigurarile directe” de prime aferenta asigurarilor directe” — Precum sicheltuiala cu comisionu! aferent primei brute subserise: 65622 = 4732 2.800 -Cheltuieli privind Alte cheltuieli inregistrate comisioanele sionoratiile” ‘fn avans privind asigurarile generale” ' Sicheltuielile de achizitie reportate: A722 = 657 2.800 «Cheltuieli de achizitie Variatia cheltuielilor reportate privind de achizitie reportate” asigurarile generale” 4. Ulterior, lunar, se evidentiaza diminuarea rezervei de prime cu valoarea aferent 14.000 lei/12 luni (perioada de valabilitate a contractului) = 1.166,67 lei riscului expirat 6151 3151 1.166,67 Cheltuieli privind rezerva »Rezerve de prime privind de prime aferenta asigurarile directe” asigurarilor directo” Si concomitent se reporteaza cheltuielile de z 2.800 lei/12 luni = 233,33 lei ai 2010 Contabiltatea, expertiza si ail afacerilor 29657 = 4722 233,33 Nariatia cheltuielilor Cheltuieli de achizitie de achizitie reportate” reportate privind asigurarile generale” 4, Evidentierea sumei virate in contul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor: 14.000 lei x 1,38% = 193,20 lei Pentru gestionarea programului de monitorizare a activitatii asiguratorilor care practica RCA, pentru implementarea si intretinerea unei baze unice de date la nivel national, pentru protejarea corespunzatoare a intereselor asiguratilor si preventie rutiera, in sensul legislatiei rutiere in vigoare, se preleva o cota procentuala de 1,38% din volumul primelor de asigurare incasate Imnar pentru asigurarea obligatorie RCA, care este remisa in contul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor pana la data de 25 ianuarie 200N. — Ta decembrie 200N-1 se inregistreaza datoria privind contributia RCA, deoarece datoria privind taxa tebuie reflectata in bilant la sfaryitul exercitiului, dar ea nu reprezinta o cheltuiala a exercitiului, deoarece este aferenta unui venit in avans: 4732 = 44323 193,20 Alte cheltuieli inregistrate Contributia procentuala in avans privind pentru asigurarea asigurarile generale” ‘obligatorie RCA” — fnianuarie 200N se inregistreaza cheltuiala aferenta exercitiului: 6432 = 4732 193,20 {Cheltuieli cu alte impozite, Alte cheltuieli inregistrate taxe si varsiminte asimilate in avans privind privind asigurarile generale” asigurarile generale” ~ Plata sumei virate in contul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor: 44323 = 54421 193,20 Contributia procentuala »Conturi curente pentru asigurarea la banci privind obligatorie RCA” asigurarile generale” BIBLIOGRAFIE | 1. Constantinescu Dan Anghel, Reglementarea si supravegherea asigurarilor in Uniunea Europeana, Bditura Semne “94, Bucuresti, 2004. . Dobrin Marinicd, Contabititatea specifica domeniului asigurarilor, Editura Bren, Bucuresti, 2005. 3. Dobrin Marinic’, Consabilitatea societatilor de asigurari, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2007. 4. Dobrin Marinica, Galiceanu Mihaela, Asigurari si reasigurari, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2003. 5. Dobrin Marinica, Tanisescu Paul, Teoria si practica asigurarilor, editia a I-a, Editura Economica, Bucuresti, 2003. rel Tulian, Bercea Florian, Asigurari si reasigurari, editia aIV-a, Editura Expert, Bucuresti, 2007 7. Legea nr, 32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asiguratilor, publicata in Monitorul Oficial nr. 148/10,04.2000, cu modificarile si completaile ulterioare. 8. Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata in Monitorul Oficial nr. 454/18,06.2008. 9. Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor nr, 3.129/2005 pentru aprobarea regiementarilor contabile conforme cu directivele europene specifice domeniului asigurarilor, publicat, {in Monitorul Oficial nr. 1.187/29.12.2005, cu modificatile si completarile ulterioare. wv 30 Contabilatea, expertiza si auditul afacerilor mai 2010Unele aspecte contabile pentru completarea registrului-inventar Andrei COZOS, expert contabil Mures ABSTRACT Some Accounting Aspects for the Completion of the Annual Accounts Book The annual accounts book is a mandatory accounting document where are recorded. the results of the stock taking of the assets, liabilities and equity, distributed on their nature, according to their balance sheet items. This has to be completed at the annual stock taking: even if stack taking is made during the year, this has to. be completed at the end of the year. Taking into consideration the annual accounts book and the trial balance at the end of the financial year, the balance sheet can be prepared, which is part of the annual financial statements those items have to correspond to the data recorded in the accounting that are in accord with the real situation of the assets, abilities and equity, established taking into consideration the inventory. The annual accounts book can be adapted taking into consideration the particularity plqniuo) p»nvlg and the requests of the entities, if the minimum of its information is respected. Key terms: annual accounts book, stock taking, balance sheet, trial balance Persoanele fizice si juridice care au obligatia sa organizeze si sA conduca contabilitatea proprie au $i obligatia sé efectueze inventarierea generald a ele- mentelor de activ si de pasiv detimute la inceputul activitati, cel putin odatarpean pe parcursul functio= nari lor, in cazul fuzitnii san al incetarii activitatii, precum siinalte situatii prevazute de lege. Rezultatele inventarierii se inregistreaza in contabilitate potrivit reglementarilor contabile aplicabile. Ministerul Finanjelor Publice este autorizat prin lege sd emita norme privind organizarea si efectuarea inventarierii clementelor de natura etivelor, datoriilor si capitalurilor proprii, pe baza stadiului de dezvoltare aeconomici side integrare aei in economia comun tilor economice europene. Inventarierea are ca scop principal stabilirea si- tuatiei reale a tuturor elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii ale fiecarei entitati precum si a bunurilor si valorilor detinute cu orice titly, apartinand altor persoane juridice sau fizice, in vederea intocmirii situatiilor financiare anuale, care trebuie sa ofere o imagine fidela a povitiei financiare sia performantei entitati pentru respectivul exercitin financia Pe langa obligafia de inventariere a elementelor de natura activelor, datotiilor si capitalurilor proprii

S-ar putea să vă placă și

• Hannu Rajaniemi - Hoțul Cuantic

  

  Document275 pagini

  Hannu Rajaniemi - Hoțul Cuantic

  OnlySpy

  50% (2)
• Contabilitatea Expertiza Și Auditul Afacerilor Nr. 1 2015

  

  Document75 pagini

  Contabilitatea Expertiza Și Auditul Afacerilor Nr. 1 2015

  Econ

  Încă nu există evaluări
• Contabilitatea Expertiza Și Auditul Afacerilor Nr. 6 2010

  

  Document75 pagini

  Contabilitatea Expertiza Și Auditul Afacerilor Nr. 6 2010

  Econ

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Historia Special Martie 2014

  

  Document34 pagini

  Historia Special Martie 2014

  Econ

  100% (1)
• Gestiunea Și Contabilitatea Firmei Nr. 2 2013

  

  Document59 pagini

  Gestiunea Și Contabilitatea Firmei Nr. 2 2013

  Econ

  Încă nu există evaluări
• Richard Feynman - Despre Caracterul Legilor Fizicii

  

  Document154 pagini

  Richard Feynman - Despre Caracterul Legilor Fizicii

  Cosmin Postolache

  Încă nu există evaluări
• Programare C# (Curs 4)

  

  Document26 pagini

  Programare C# (Curs 4)

  Econ

  Încă nu există evaluări