Curs 3 Masurarea Screening e

Masurarea si identificarea
imbolnavirilor la nivel
populational.
Screeningul
Despre msurarea morbiditii...

Declaraii care preziceau adevrul i viitorul...
Teoria lui Louis Pasteur despre germeni este o ficiune
ridicola.. (Piere Pachet, prof psihologie Touluse 1872)
Acest telefon are prea multe deficiene pentru a fi luat
n considerare ca mod serios de comunicare. (Western Union internal
Curs 3
studenti - Medicin general-anul V
2015
Catedra de Sanatate Publica si

Management, UMF "Carol Davila" Bucureti
memorandum)
Tot ce poate fi inventat a fost deja inventat. (Charles Duell, US Patent

Office Commissioner, 1899)
Aceast cutie muyical fr fir nu are o valoare

comercial real. Cine ar putea plti pentru un mesaj
trimis ctre nimeni? (asociaii lui David Sarnoff, viitor presedinte la Cororatiei Radio din America, 1920)
Despre msurarea morbiditii...

Realitatea..
tiina se bazeaz pe clasificri i
msurri
Realitatea are multe detalii, complexe...
Atunci cnd se fac msurtori i
clasificri se caut evidenierea unor
caracteristici eseniale.
Clasificrile i msurtorilor tin cont de
obiectivul clasificrii, de nelegerea
fenomenului, disponibilitatea datelor.
Catedra de Sanatate Publica si Management,

UMF "Carol Davila" Bucureti
MORBIDITATEA
Morbiditatea reprezint fenomenul de mas al mbolnvirilor

aprute ntr-o populaie definit, ntr-o anumit perioad de timp, n
general un an calendaristic.
Evenimentul consemnat este apariia bolii, definit ca absena

sntii, adic a strii de bine fizic, psihic i social pe care aceasta
o presupune.
Unitatea statistic de observare este mbolnvirea, sau n

abordarea longitudinal, persoana bolnav.
Documentele purttoare de informaii, sunt:

Documente medicale curente (registrul de consultaii, fia
medical, foaia de observaie, registrele de pacieni, etc)
Source for optical illusions: Eric H. Chudler,

University of Washington.
http://faculty.washington.edu/chudler/chvision.
html
See Science 25 June 2010;328:648
Informaiile furnizate de sistemele de monitorizare i

supraveghree, anchetele i studiile special concepute pentru
analiza anumitor aspecte ale fenomenului
STUDIUL MORBIDITII prezint importan pentru:

Controlul bolilor ntr-o populaie
Planificarea ngrijirilor de sntate
Elaborarea i implementarea msurilor de prevenie
Cercetarea etiologiei i tabloului clinic al bolii
Estimarea impactului social i economic asociat bolilor
Criteriile pentru caracterizarea bolilor
Msurarea morbiditii ntr-o populaie trebuie s in cont de

urmtoarele elemente:
bolile sunt un concept dinamic i evolutiv
simpla separare a sntii de boal nu este uoar
un fenomen morbid poate fi observat i interpretat diferit de

bolnavi, sau de profesionisti de specialitati distincte
Disciplina de Sanatate Publica si Management,
prezena bolii
numrul de boli care se gsesc la o persoan
frecvena bolii la un grup din populaie
gravitatea bolii
impactul asupra sntii
ncadrarea gnosologica cel mai frecvent utilizata- clasificarea OMS a

bolilor (care pune accent pe cauza bolilor i organul atins), dar exist
numeroase alte clasificri (dup criterii
psihiatrice, simptome, deficiene, incapacitate).
Disciplina de Sanatate Publica si

Structura morbiditii generale pe clase de

boli -Romania 2011
3% 2%
4%
Factori care influenteaza incidenta
Modificarea stilului de viata
Modificarea virulentei factorilor incriminati in producerea bolii
Aparitia unor noi determinanti
Eficacitatea interventiilor de prevenire
Evolutia temporala a bolii
Aparitia unor noi metode de diagnostic
Modificari in str GV
Modificari in clasificarea bolilor
Migratia
6%
B. Ap. Respirator
B. Ap. Digestiv
6%
B. Sist. Nervos i org. De sim

44%
B. Sist. Osteomuscular
B. Org. Genito-urinare
7%
B. Ap circulator
B. De piele i esut subcutanat
B. Infecioase i parazitare
9%
B. Endocrine de nutriie i metabolism

Traumatisme, otrviri
9%
10%


Populatie la
risc
PREVALENA MORBIDITII
Cazuri
existente
Prevalena frecvena cazurilor de boal existente (cazuri noi i

vechi de boal) ntr-o populaie la un moment dat (prevalena de
moment) sau ntr-o perioad (prevalena de perioad).
Unitatea de observare cazul nou i vechi de boal.
Prevalena este util mai ales n studiul bolilor cronice
Supravieuirii
Poverii bolilor
Decese, vin
decri, etc.
Rata de prevalen depinde de dou componente: incidena bolii i

durata bolii.
Rata de prevalen = Rata de inciden * Durata bolii
FACTORII CARE INFLUENEAZ PREVALENA
Aparitia de cazuri noi de

boala
Cresterea ef terapeutice
dar fara vindecare
Durata mare a bolii
Imbunatatirea facilitatilor de
dg
Imbatranirea populatiei
Cresterea duratei medii a
vietii
Imigrarea bv
emigrarea persoanelor
sanatoase
Scurtarea duratei bolii

Reducerea incidenei
Ameliorarea ratei de
vindecare a cazurilor
Rata nalt a fatalitii
asociate bolii
Emigrarea cazurilor

Dupa Principles of Epidemiology for Public Health (EPID600), Victor J. Schoenbach, Department of
Epidemiology, Gillings School of Global Public Health,University of North Carolina
,
10
STUDIUL MORBIDITII prezint importan pentru:

Controlul bolilor ntr-o populaie
Planificarea ngrijirilor de sntate
Elaborarea i implementarea msurilor de prevenie
Cercetarea etiologiei i tabloului clinic al bolii
Estimarea impactului social i economic asociat bolilor
Msurarea morbiditii ntr-o populaie trebuie s in cont de

urmtoarele elemente:
bolile sunt un concept dinamic i evolutiv
simpla separare a sntii de boal nu este uoar
un fenomen morbid poate fi observat i interpretat diferit de

bolnavi, sau de profesionisti de specialitati distincte
MORBIDITATEA
MORBIDITATEA
nregistrarea morbiditii este puternic influenat de:
Accesibilitatea serviciilor medicale

Calitatea serviciilor medicale
Performanta diagnosticului
Corectitudinea codificrii, etc
Adresabilitatea populatiei
Evoluia bolii poate fi ctre:
vindecare,
cronicizare,
complicaii (incapacitate, handicap, etc.),
deces
Clasic sunt descrise urmtoarele tipuri de morbiditate:

Real totalitatea cazurilor de boal existente la nivelul unei
comuniti
Diagnosticabil cazurile diagnosticabile cu probele care
exist n prezent
Auto-perceput (resimit) reflect starea de sntate
perceput de individ.
Obiectiv este cea msurabila prin anchete epidemiologice
sistematice utiliznd instrumente de msur standardizate
De multe ori, la nivelul individului sunt posibile asocieri de mai
multe boli, fenomen numit comorbiditate.

Tipuri de morbiditate

Masurarea morbiditatii observate
MORBIDITATE REALA
MORBIDITATE
DIAGNOSTICABILA
Abordare transversala (un an calendaristic)

Abordare longitudinala (o cohorta sau o
generatie)
MORBIDITATE
DIAGNOSTICATA

Abordari in masurarea morbiditatii observate
Rata de inciden
In functie de gravitate
Mb cu ITM
Mb cu invaliditate
Mb spitalizata
M pe cauze medicale (cazul de imbolnavire det decesul)
Rata de incidena cumulata

(exprima riscul)
Densitatea incidentei
In functie de debut
Cazuri noi incidenta

Cazuri noi+vechi prevalenta
Masurarea incidentei



PREVALENA MORBIDITII
MORBIDITATEA CU INCAPACITATE DE MUNC
Prevalena frecvena cazurilor de boal existente (cazuri noi i

vechi de boal) ntr-o populaie la un moment dat (prevalena de
moment) sau ntr-o perioad (prevalena de perioad).
Unitatea de observare cazul nou i vechi de boal.
Prevalena este util mai ales n studiul bolilor cronice
Reflect doar mbolnvirile care au produs incapacitate de diverse

tipuri i graviti. Astfel acesta poate fi:
Morbiditate cu incapacitate temporar de munc (ITM) .

Sursa informaiilor o constituie certificatul de concediu medical iar
unitatea de observare este certificatul medical iniial
Morbiditate cu invaliditate se refer la bolile grave care produc
afectarea sever i nereversibil a capacitilor funcionale ale
individului.
Sursa de informaii o constituie decizia de pensionare pe caz de

boal.
n funcie de nivelul de afectare se disting trei grade de invaliditate(morbiditate cu handicap -se refer la bolile grave care produc
afectarea sever i permanenta a capacitilor funcionale ale
individului).
Supravieuirii
Poverii bolilor
Rata de prevalen depinde de dou componente: incidena bolii i

durata bolii.
Rata de prevalen = Rata de inciden * Durata bolii

MORBIDITATEA CU INCAPACITATE DE MUNC IN FUNCTIE

DE PRINCIPALELE CAUZE
5000
Examene medicale de masa
4500
nr. zile concediu medical in mii
4000
3500
3000
2500
2000
1970
2001
1500
2011
1000
500
0


A. Anchetele (studiile) de
prevalenta I
Examenele medicale de masa
urmaresc identificarea de prezumptie sau/si

stabilirea reala a bolilor sau altor caracteristici
biologice sau comportamentale intr-o
populatie (FR)
Tipuri:
A. Anchete (studii) de prevalenta
B. Screening

22
23
examene medicale care se realizeaza intr-un interval

relativ scurt de timp, intr-o populatie bine definita, ocazie
cu care se poate inregistra atit expunerea cit si rezultatul
(boala).
pot fi:
-pur descriptive - informatii despre variabile in mod separat
(cite boli sau cite situatii comportamentale se gasesc in
populatie);
-de tip cross sectional se inregistreaza concomitent
prezenta bolii si prin investigatie anamnestica, prezenta
unor variabile (caracteristici
biologice, genetice, comportamentale) inainte de
momentul examenului (care au precedat boala).

24
A. Anchetele (studiile) de
prevalenta II
A. Anchetele (Studiile de
prevalenta III)
Conditii de realizare
sa corespunda unei nevoi reale;
scopurile anchetei sa fie clar formulate:
administrativ, de planificare;
prescriptiv (de identificare a bolnavilor in vederea

tratarii lor);
sa fie evaluate resursele disponibile sau care pot fi
obtinute;
stabilirea de prioritati in functie de resurse;
stabilirea criteriilor de evaluare a actiunii;
stabilirea metodologiei anchetei;
organizarea in detaliu a actiunii;
pregatirea prealabila a populatiei
Scop
sa determine prezenta bolii, a incapacitatii sau a unor
caracteristici personale;
sa produca indicatori de masurare ai starii de sanatate a
populatiei;
sa permita cunoasterea distributiei unor factori de risc in
populatia examinata, concomitent prezentei sau asociati bolii
Domenii de aplicare
diagnosticul starii de sanatate a populatiei;
stabilirea unor prioritati in actiunile de interventie;
in programare si planificare sanitara;
evaluarea unor actiuni;
in determinarea prezentei asociatiilor epidemiologice
25

Ipotezele care justifica utilizarea

screeningului
B.SCREENINGUL
Definiie: examinare de mas care const n

aplicarea unui ansamblu de procedee i
tehnici de investigaie asupra unui grup
populaional n scopul identificrii de
prezumie a unei boli, anomalii sau factori de
risc.

ntr-o populaie exist boli i bolnavi necunoscui

datorit unor nevoi neresimite, neexprimate sau
nesatisfcute
identificarea bolii n perioada ei de laten face
ca eficacitatea i eficiena interveniilor s fie mai
mare
tratamentele efectuate n stadiile precoce ale
bolii sunt mai ieftine i mai eficace (boala nu se
agraveaz, s-ar preveni decesele premature)
27

28
Alte procedee de depistare precoce a bolilorprofilaxie secundara
Scopurile screeningului
depistarea pasiv-activ (cutarea cazurilor):
1.Meninerea sntii i prevenirea bolii, n ipoteza n care scopul

screeningului este depistarea factorilor de risc- profilaxie
primar
2.Depistarea precoce a bolilor-profilaxie secundar
3. Instrument pentru planificarea i programarea sanitar
-diagnosticul strii de sntate a unei colectiviti

-evaluarea unei aciuni, a unor programe
-determinarea prezenei unei asociaii.

29
cu ocazia examenelor medicale curente (consultaii) cnd

pacientul se prezint la medic pentru anumite acuze iar
medicul, dup consultaia acordat pentru acuzele
pacientului, aplic procedee i tehnici de investigaie pentru
boala/bolile pe care dorete s le depisteze;
examenele periodice de sntate care se fac:
-determinarea prevalenei unei boli sau factor de risc

26
la vrste nodale (mai ales copii, n unele ri i aduli)

ocazie cu care se caut bolile care au o frecven ateptat
mai mare la vrsta respectiv
la persoanele la risc nalt care sunt supuse unor examene
la intervale regulate n vederea determinrii apariiei bolii
(sugari, gravide etc.)
examenele tip check-up, care constau n bilant al starii de

sntate, din iniiativa angajatului sau a angajatorului i ale carui
rezultate servesc stabilirii riscului de boala al persoanei.
30
Criteriile de alegere a bolilor care s fac

obiectul unui screening
Modelul general al unui examen de

screening
a
1.Boala s constituie o problem de sntate (prevalena mare, gravitate mare prin

consecinele sale medicale i sociale: evoluie fatal, absenteism, invaliditate)
2. Boala s fie decelabil n etapa de laten sau n formele sale de debut asimptomatic
3. S existe probe capabile s deceleze boala
+
(pb. B)
Test S
4. Testul de screening s fie acceptabil din pdv al populaiei

5. Istoria natural a bolii s fie cunoscut i neleas
Faza
terap
Faza
dg
Populatie
tinta
9. Costul aciunii s nu fie exagerat de mare

10. nelegerea de ctre medic sau echipa de medici a faptului ca depistarea este
numai inceputul procesului de tratare, urmarire a bolii

31
2.

Anchetele prin interviu sau prin chestionar

completat de ctre persoana investigat. (p. primara)
Indicate pentru screeningul care vizeaz identificarea
de comportamente sau factori de risc ai mediului de
rezidenta (locuinte, gospodrii)
Limite: distorsiuni care in de memoria celor chestionai
i de intervievatori
Anchetele medicale: efectuarea unui examen
clinic, paraclinic sau combinat (interviu, examen clinic
i paraclinic) (p. secundara)
s nu fac ru;
s poat fi aplicate rapid;
s aib cost redus;
s fie simple;
s fie acceptate de ctre populaie;
s aib o validitate corespunztoare;
s aib o reproductibilitate care s ofere o
consisten bun;
sa fie fiabile;
s aib randament mare;
s aib o valoare predictiv bun.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.

33
Masurarea validitatii
Total

34
Validitatea
Boala
Rezultatul
probei de
screening
32
Calitile probelor de screening
Modaliti de realizare a unui screening
7. Tratamentul s fie acceptat de bolnavi

8. Boala i strategia de tratament i supraveghere s fie agreate de administraia
sanitar
(pb. NB)
1.
6. S existe faciliti (servicii) disponibile pentru cei depistai B
Total
+
RP
FP
FN
RN
NB
reprezint capacitatea unei probe de a identifica

corect ceea ce este pus s identifice (frecvena cu
care rezultatele probei sunt confirmate prin procedee
diagnostice mai riguroase)
Se exprim i se msoar prin sensibilitate i

specificitate.
RP= real pozitivi (bolnavii la care rezultatele au fost pozitive)

FP= fals pozitivi (persoanele nonbolnave la care rezultatele au fost pozitive)
FN= fals negativi (bolnavii la care rezultatele au fost negative)
RN= real negativi (persoanele nonbolnave la care rezultatele au fost negative)
P= pozitivi (persoanele la care rezultatele au fost pozitive)
N= negativi (persoanele la care rezultatele au fost negative)
B= bolnavi
NB= nonbolnavi
n= efectivul eantionului
Depinde de pragul de separare
Se determina nainte de declanarea screeningului - aplicarea

probei pe un eantion mic
Cresterea validitatii prin aplicarea mai multor teste in serie/paralel
35
Sensibilitatea: capacitatea unei probe de a identifica corect

pe cei care au boala
Specificitatea: capacitatea unei probe de a identifica corect
pe cei care NU au boala

36
Validitate- sensibilitatea
Sb
Boala
Rez.
probei
de S
RP
Total
RP
FP
FN
RN
NB
Boala
Este o probabilitate condiionat:

exprim probabilitatea de a fi
pozitiv cu condiia de a fi bolnav
Este complementar cu proporia FN

Creste Sb scade specificitatea
Proba cu SB mare
FN putini- se pierd putini bolnavi
recomandata pt boli grave
Solutia optima pt interventia de
sanatate publica

Valoarea predictiva
VPR
Boala
Rez.
probei
de S
Total
Total
RP
FP
FN
RN
NB
Rezulta
tul
probei
de
screeni
ng
Tot
al
RP
FP
FN
RN
NB
Total
37
RP

negativ cu condiia de a NU fi
bolnav
Este complementar cu proporia FP

Creste Sp scade sensibilitatea
Proba cu Sp mare
FP putini-costuri mici pt.dg ulterior
recom pt boli la care dg e scump
Catedra de Sanatate Publicasolutia
si Management,
38
optima pt clinician
Valoarea predictiva
VPR
Boala

bolnav cu condiia de a fi pozitiv
Rez.
probei
de S
interes pt clinician in identificarea

corecta a bolii
Este complementar cu proporia FP

Proba cu VPP mare
FP putini- cost mic
Total
RP
FP
FN
RN
NB
Total
x100

exprim probabilitatea de a fi nu fi
bolnav cu condiia de a fi negativ
interes pt clinician in identificarea
corecta a bolii
Este complementar cu proporia FN

Depinde de prevalenta bolii in pop
Nu depinde de prag

40
Msurarea reproductibilitii
Reproductibilitatea sau consistena unei probe este

gradul de stabilitate al acesteia, capacitatea probei de a
da rezultate asemntoare atunci cnd este aplicat n
condiii asemntoare, n aceeai populaie, de ctre
persoane diferite.
Reproductibilitatea probei nu trebuie confundat cu
acurateea (exactitatea).
Acurateea reprezint gradul n care msurtoarea sau
estimarea bazat pe o anumit msurtoare prezint
valoarea real a caracteristicii msurate.
Rezult Rezultate
ate
observator
obser
II
vator I +
-
Coeficientul simplu de reproductibilitate

observata sau procentul de concordanta
este raportul dintre suma rezultatelor
concordante si numarul total al
persoanelor examinate
Coeficientul de corelatie intraclasa sau

coeficientul de concordanta Kappa (K)
Total
a+b
c+d
Total
a+c
b+d

RN
Exprim proporia rezultatelor

negative in masa celor indicati de
test ca negativi RN/N
39
Reproductibilitatea probelor de
screening sau diagnostice
x100

negative n masa non bolnavilor
RN/NB
x100

NB
Depinde de prevalenta bolii in pop

Nu depinde de pragul de separare al probei
RN

pozitive n masa celor indicati de
test pozitivi RP/P
Sp
x100

pozitive n masa bolnavilor RP/B
Total
Validitate- specificitatea
41
K=-1 lipsa totala a unei reprod

K=+1 semnifica reprod max

42
Reproductibilitate- concluzii
TIPURI DE SCREENING
Clinician: important acurateea probei
SCREENING SELECTIV
Testele sunt utilizate pentru a detecta o boala specifica sau o
conditie predispozanta in randul persoanelor cunoscute ca fiind
cu risc crescut de a avea sau de a dezvolta boala respectiva.
Epidemiolog: reproductibilitatea probei

Reproductibilitatea nalt a unei probe nu garanteaz i o
validitate nalt. Validitatea nalt a unei probe ofer, de regul,
i o reproductibilitate nalt
SCREENING DE MASA (POPULATIONAL)

Un numar mare de persoane este testat pentru a detecta
prezenta unei boli sau a unei conditii predispozante fara a se
face legatura cu riscul individual de a avea sau a dezvolta
conditia respectiva.
SCREENING OPORTUNIST . Se aplica un test de screening
cu ocazia unei examinari medicale in alt scop
Pentru a fi reproductibil:
Proba s fie standardizat
-Personalul s fie antrenat
-S se asigure controlul
43
Boli decelabile prin screening
45
Boli pentru care se efectueaza

examene de Screening in Romania
Defecte de tub neural la fat

FKU
Luxatia congenitala de sold
Cancer de col uterin
Cancer de san
Hta
Anemie (gravide, varstnici)
TBC
SIDA

46
CRITERII PENTRU PROGRAMELE DE

SCREENING (strategia europeana)
Cancer de Col uterin

Cancer San
Cancer Colorectal
FKU
Luxatia congenitala de sold
HTA

44
Screening Anglia
cancer de sin;
cancer de col;
ciroza hepatica;
cancer de colon si rect;
surditate;
glaucom;
HTA;
osteoporoza;
anemia prin singerare;
prezbitia;
sifilis;
cancer testicular;
TBC;
infectie urinara
Alzheimer
SIDA

47
IMPORTANTA BOLII
ISTORIA NATURALA A BOLII
EFICACITATEA TRATAMENTULUI PRECOCE
EXISTENTA SI ACCEPTABILITATEA
TRATAMENTULUI
CARACTERISTICILE POPULATIEI IN CARE
SE DORESTE APLICAREA SCREENING-ULUI
COSTUL SCREENING-ULUI
48
EVALUAREA EFECTELOR DETERMINATE DE

SCREENING (I)
1.
EVALUAREA EFECTELOR DETERMINATE DE

SCREENING (II)
INDICATORI DE PROCES
Numarul de persoane testate prin screening
Proportia de persoane din populatia tinta testata prin screening
Prevalenta detectata a bolii in stadiu preclinic
Costul total al programului
Costul pentru gasirea unui caz de boala anterior necunoscut
Proportia persoanelor cu rezultat pozitiv la testul de screening
care sunt diagnosticate si tratate
Valoarea predictiva a unui rezultat pozitiv in randul populatiei
testate prin screening
2. INDICATORI DE EFECTE

Reducerea mortalitatii in randul populatiei testate

prin screening
Reducerea ratei de fatalitate in randul indivizilor
testati prin screening
Cresterea procentului de cazuri detectate intr-un
stadiu mai precoce al bolii
Reducerea complicatiilor
Prevenirea sau reducerea recurentelor sau
metastazelor
Imbunatatirea calitatii vietii persoanelor testate prin
screening
49

Incidenta
cancerului de san, Europa
Female breast cancer incidence per 100000, Last available
50
Rata de mortalitate standardizata prin

cancer de san, Europa
Malta 2011
Denmark 2010
Netherlands 2010
Belgium 2010
Finland 2010
Germany 2008
Sweden 2010
France 2011
United Kingdom 2010
Hungary 2011
Switzerland 2009
Luxembourg 2009
Iceland 2009
Italy 2010
Austria 2010
Ireland 2011
Norway 2010
Israel 2010
Czech Republic 2009
Slovenia 2008
Latvia 2011
Cyprus 2008
Croatia 2010
Bulgaria 2011
Portugal 2005
Lithuania 2011
Slovakia 2007
Estonia 2008
Serbia 2010
Poland 2010
Russian Federation 2010
Belarus 2011
Armenia 2011
Ukraine 2011
TFYR Macedonia 2007
SDR, malignant neoplasm female breast, all ages per 100000, Last available
Armenia 2009
Serbia 2011
Belgium 2009
TFYR Macedonia 2010
Denmark 2011
Netherlands 2011
Ireland 2010
Malta 2011
Hungary 2011
Israel 2010
Slovenia 2010
Croatia 2011
United Kingdom 2010
Germany 2011
France 2009
Latvia 2010
Ukraine 2011
Luxembourg 2011
Republic of Moldova 2012
EU members before May 2004 2011
Eur-A 2011
Lithuania 2010
Switzerland 2010
EU 2011
Estonia
Italy
Cyprus
Bulgaria
Slovakia
European Region
EU members since May 2004
2011
2010
2011
2011
2010
2011
2011
Romania2010
Czech Republic 2011
Eur-B+C 2010
Austria 2011
CIS 2010
Montenegro 2009
Poland 2011
Kazakhstan 2010
Iceland 2009
Greece 2011
Finland 2011
Sweden 2010
Portugal 2011
Belarus 2009
Bosnia and Herzegovina 2011
Norway 2011
Spain 2011
San Marino 2005
CARK 2005
Kyrgyzstan 2010
Uzbekistan 2005
Albania 2004
Azerbaijan 2007
Georgia 2010
Tajikistan 2005
Romania2010
Kazakhstan 2011
Turkey 2008
Georgia 2011
Azerbaijan 2012
Kyrgyzstan 2011
Albania 2010
Uzbekistan 2011
Turkmenistan 2010
Tajikistan 2006
San Marino 2011

50
100
150
200
Romania2010

10
20
30
40
Rata standardizata de mortalitate prin cancer

de col uterin in Europa
IncidentaCervix
cancerului
de col uterin, Europa
uteri cancer incidence per 100000, Last available
Bulgaria 2011
Estonia 2008
Serbia 2010
Lithuania 2011
Latvia 2011
Slovakia 2007
Hungary 2011
TFYR Macedonia 2007
Ukraine 2011
Czech Republic 2009
Belarus 2011
Armenia 2011
Kazakhstan 2011
Poland 2010
Kyrgyzstan 2011
Croatia 2010
Ireland 2011
Norway 2010
Denmark 2010
Slovenia 2008
Germany 2008
Italy 2002
Portugal 2005
Belgium 2010
Iceland 2009
Turkmenistan 2010
Georgia 2011
Sweden 2010
United Kingdom 2010
Austria 2010
Netherlands 2010
Uzbekistan 2011
France 2011
Malta 2011
Luxembourg 2009
Azerbaijan 2012
Switzerland 2009
Israel 2010
Tajikistan 2006
Cyprus 2008
Albania 2010
Finland 2010
Turkey 2008
San Marino 2011
SDR, cancer of the cervix, all ages, per 100000, Last available
Romania2010
Kyrgyzstan 2010
San Marino 2000
Lithuania 2010
Latvia 2010
Serbia 2011
Kazakhstan 2010
EU members since May 2004 2011
Estonia 2011
Bulgaria 2011
Ukraine 2011
Eur-B+C 2010
Poland 2011
CIS 2010
Slovakia 2010
CARK 2005
Hungary 2011
Uzbekistan 2005
Belarus 2009
Czech Republic 2011
European Region 2011
Ireland 2010
Armenia 2009
Montenegro 2009
Croatia 2011
EU 2011

5
10
15
20
25
30
Portugal 2011
Slovenia 2010
Tajikistan 2005
TFYR Macedonia 2010
Belgium 2009
Germany 2011
Austria 2011
United Kingdom 2010
Georgia 2010
Spain 2011
Eur-A 2011
Azerbaijan 2007
Norway 2011
Sweden 2010
Luxembourg 2011
Israel 2010
Greece 2011
Denmark 2011
France 2009
Malta 2011
Netherlands 2011
Albania 2004
Cyprus 2011
Iceland 2009
Finland 2011
Switzerland 2010
Italy 2010

54
Mortalitatea standardizata prin cancer de col

uterin la grupa de varsta 0 64 de ani, Europa
SDR, cancer of the cervix, 0-64, per 100000, Last available
Romania2010
Lithuania 2010
San Marino 2000
Latvia 2010
Kyrgyzstan 2010
Serbia 2011
Kazakhstan 2010
Bulgaria 2011
Ukraine 2011
EU members since May 2004 2011
Eur-B+C 2010
CIS 2010
Estonia 2011
Poland 2011
Slovakia 2010
CARK 2005
Hungary 2011
Uzbekistan 2005
Belarus 2009
European Region2011
Czech Republic
Ireland
Tajikistan
Croatia
Armenia
2011
2010
2005
2011
2009
EU 2011
Turkmenistan 1998
Montenegro 2009
Portugal 2011
Slovenia 2010
Luxembourg 2011
Georgia 2010
Belgium 2009
Germany 2011
Malta 2011
Azerbaijan 2007
Austria 2011
United Kingdom 2010
Spain 2011
TFYR Macedonia 2010
Eur-A 2011
Norway 2011
Greece 2011
France 2009
Sweden 2010
Denmark 2011
Albania 2004
Israel 2010
Netherlands 2011
Cyprus 2011
Switzerland 2010
Finland 2011
Iceland 2009
Italy 2010
0

5
55
10
15
10

Curs 3 Masurarea Screening e

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 3 Masurarea Screening e

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Masurarea si identificarea

Despre msurarea morbiditii...

Catedra de Sanatate Publica si

Tot ce poate fi inventat a fost deja inventat. (Charles Duell, US Patent

Aceast cutie muyical fr fir nu are o valoare

Despre msurarea morbiditii...

Catedra de Sanatate Publica si Management,

Morbiditatea reprezint fenomenul de mas al mbolnvirilor

Evenimentul consemnat este apariia bolii, definit ca absena

Unitatea statistic de observare este mbolnvirea, sau n

Documentele purttoare de informaii, sunt:

Source for optical illusions: Eric H. Chudler,

Informaiile furnizate de sistemele de monitorizare i

STUDIUL MORBIDITII prezint importan pentru:

Criteriile pentru caracterizarea bolilor

Msurarea morbiditii ntr-o populaie trebuie s in cont de

simpla separare a sntii de boal nu este uoar

un fenomen morbid poate fi observat i interpretat diferit de

ncadrarea gnosologica cel mai frecvent utilizata- clasificarea OMS a

Disciplina de Sanatate Publica si

Structura morbiditii generale pe clase de

Factori care influenteaza incidenta

Modificarea stilului de viata

Modificarea virulentei factorilor incriminati in producerea bolii

Aparitia unor noi determinanti

Eficacitatea interventiilor de prevenire

Evolutia temporala a bolii

Aparitia unor noi metode de diagnostic

Modificari in clasificarea bolilor

B. Sist. Nervos i org. De sim

B. Endocrine de nutriie i metabolism

Disciplina de Sanatate Publica si

Disciplina de Sanatate Publica si

Prevalena frecvena cazurilor de boal existente (cazuri noi i

Unitatea de observare cazul nou i vechi de boal.

Prevalena este util mai ales n studiul bolilor cronice

Rata de prevalen depinde de dou componente: incidena bolii i

FACTORII CARE INFLUENEAZ PREVALENA

Aparitia de cazuri noi de

Scurtarea duratei bolii

Disciplina de Sanatate Publica si

STUDIUL MORBIDITII prezint importan pentru:

Msurarea morbiditii ntr-o populaie trebuie s in cont de

simpla separare a sntii de boal nu este uoar

un fenomen morbid poate fi observat i interpretat diferit de

Accesibilitatea serviciilor medicale

Evoluia bolii poate fi ctre:

Clasic sunt descrise urmtoarele tipuri de morbiditate:

Catedra de Sanatate Publica si

Catedra de Sanatate Publica si

Masurarea morbiditatii observate

Abordare transversala (un an calendaristic)

Catedra de Sanatate Publica si

Abordari in masurarea morbiditatii observate

Rata de incidena cumulata

Cazuri noi incidenta

Catedra de Sanatate Publica si

Catedra de Sanatate Publica si

Catedra de Sanatate Publica si

MORBIDITATEA CU INCAPACITATE DE MUNC

Prevalena frecvena cazurilor de boal existente (cazuri noi i

Unitatea de observare cazul nou i vechi de boal.

Prevalena este util mai ales n studiul bolilor cronice

Reflect doar mbolnvirile care au produs incapacitate de diverse