1. .

Indicatori epidemiologici
Indicatorii intensivi - indici de frecventa sau de intensitate
1. Incidenta numarul de cazuri noi de cancer intr-o perioada de timp, intr-o
comunitate, intr-o tara raportat la 100.000 de locuitori
2. Prevalenta numarul de cazuri noi si vechi de cancer care exista la un
moment dat intr-o populatie, raportat la 100.000 de locuitori
3. Mortalitatea numarul de decese prin cancer intr-o populatie pe an raportat la
100.000 de locuitori
4. Fatalitatea procentul deceselor prin cancer din populatia cu cancer
2.

Obiectivele stadializarii tmn si raspunsul obiectiv la tratament al tumorilor

Selectarea tratamentului adecvat (primar i adjuvant).
Estimarea prognosticului.
Evaluarea rspunsului la tratament.
Faciliteaz schimburile de informaii ntre diverse centre de tratament.
Contribuie n cercetarea neoplaziilor umane.

3. Screening in cancer de col uterin

Testul Papanicolaou ( Pap smears):
- test simplu, nedureros care
detecteaza celulele anormale de la nivelul colului si endocolului uterin
- cu niste periute fine se recolteaza celule de la nivelul colului si fundurilor
de sac
- se intind fr otiuri care sunt colorate si examinate la microscop pentru
detectarea modificarilor celulare
Senzitivitat e: 51%
Specificitate: 98%
Reducerea mortalitatii prin cancer de col uterin cu 90%
4. Semne directe/indirecte cancer,
Semne directe de cancer
tumora - aceasta poate fi
tumora primara - in cazul organelor accesibile palparii sau in stadii avansate
tumora metastatica
adenopatie - cel mai frecvent (in 60 - 70% din cazuri)
ulceratia
Semne indirecte de cancer
scurgeri anormale (seroase, sanguinolente, purulente) semne de compresiune
la nivel pelvi-abdominal - tulburari de tranzit, icter, dispnee,
polakiurie, nicturie
la nivel mediastinal - disfagie, dispnee, tuse, sughit, sindrom de
vena cava superioara
la nivel medular - semne neurologice
semne de stenoze sau obstructii
sindroame paraneoplazice
manifestari generale: pierdere ponderala, prurit, febra,
apetit selectiv, alterarea starii generale

5. 7 manif de alarma
modificarea tranzitului intestinal, tulburari functionale digestive sau urinare
modificari aparente ale leziunilor cutanate congenitale
plaga care nu se vindeca, tumefactie care nu dispare
hemoragii (digestive, urinare, hemoptizii, metroragii)
nodul palpabil sau induratie (san, parti moi)
tulburari permanente de deglutitie
persistenta disfoniei, tuse iritativa, modificarea caracterului tusei
6. Urgente datorate tratamentelor oncologice
hematologice : neutropenia febrila, trombopenia
sdr de liza tumorala
insuf renala postchimioterapie
tromboza VCS la pacientii cu catetere centrale
7. Durerea.
30 40% la pacientii cu cancer la diagnostic 65 85% la cei cu boala
avansata
Unul din cele mai frecvente si de temutsimptome
Definitie = experienta senzoriala si emotionala neplacuta insotita de leziuni
tisulare actuale / potentiale sau descrisa in astfel de termeni
Etiologia: *Invazie tumorala (70%)
Invazie osoasa
Obstructii de organ sau ducte
Ulceratii ale mucoaselor
Obstructie sau invazie vasculara
invazie sau compresie neurala
*Asociata tratamentului (20%)
Proceduri de diagnostic si stadializare
Chirurgie
Radioterapie (mucozita, enterita, nevrita)
Chimioterapie (mucozita, nevrita)
*Sindroame datorate cancerului (<10%)
Debilitate (constipatie, tenesme rectale sau vezicale)
*Nelegate de boala sau tratament (<10%)
8. Cai de metastazare
8. Caile de metastazare a) Calea vasculara: este poate cea mai importanta. Celulele maligne desprinse din tumora
primitiva, patrund in capilarele venoase de neoformatie. Astfel ajung in torentul circulator, fenomen cunoscut sub numele
de intravazare. De aici sunt vehiculate fie singure, fie sub forma de microembolusuri,. O mare parte din aceste celule sunt
distruse in torentul circulator, insa altele supravietuiesc. Celulele aflate in centrul microembolusului sunt protejate de cele
aflate la periferie si supravietuiesc. O data aparute aceste embolusuri, ele se pot opri in microcirculatia unui organ sau
tesut. Urmeaza insinuarea celulelor maligne pe sub celulele endoteliale cu atasarea la membrana vasculara, ce va fi
degradata. In felul acesta, celula maligna paraseste lumenul vascular si se va fixa in organul sau tesutul respectiv (nidare).
Celulele ce formeaza metastaza, de regula au acelasi tip morfologic ca cele din tumora primitiva. Pe cale vasculara
disemineaza toate cancerele. b) Calea limfatica. Celulele maligne se desprind din tumora primara si patrund in canalicule
limfatice fie sub forma de coloana fie sub forma de embolusuri. Ele ajung pe calea aferenta la ganglionii limfatici cei mai
apropiati de tumora primara, unde soarta lor poate fi diferita: - depasesc ganglionii limfatici si ajung in statii limfatice mai
indepartate; - pot patrunde in jonctiunile dintre capilarele venoase si limfatice existente la nivelul ganglionilor limfatici, si de

aici in torentul circular; - unele celule maligne sunt distruse chiar la nivelul ganglionilor limfatici, altele se multiplica,
invadeaza in totalitate ganglionul putand sa-i depaseasca capsula. Tesuturile din jur sunt invadate producand fixarea
ganglionilor unii la altii cu formarea unui bloc adenopatic; de aici celulele migreaza spre statiile urmatoare si ajung fie in
canalul toracic pe stanga, fie in marea vena limfatica pe dreapta, ce se varsa in confluentul venos jugulo-subclavicular. Pe
cale limfatica disemineaza mai ales carcinoamele si exceptional sarcoamele. c) Calea peritoneala. Este caracteristica
tumorilor ovariene d) Calea trompelor utefine, caracteristica cance-relor ovariene. Celulele neoplazice desprinse din
tumora ovariana pot patrunde in trompe si de aici in cavitatea uterina, migrand apoi prin canalul cervical in vagin unde pot
forma metastaze prin imtare, e) Calea bronhiilor, pentru cancerele pulmonare si mai rar pentru cancerele laringiene si
traheale. f) Calea lichidului cefalo-rahidian, pentru tumorile cerebrale. Elementele neoplazice dintr-o tumora primitiva
cerebrala se pot fixa intr-un alt segment al SNC. g) Extensia de-alungul tecilor nervilor si mai ales a radacinilor nerase
explica meningita carcino-matoasa.

9. Clasificarea raspunsului postradioterapie

Raspunsul obiectiv la tratament
Remisiune completa disparitia completa a tuturor leziunilor observate,
mentinuta cel putin 4 saptamani
Remisiune partiala diminuarea cu > sau cel putin 50% a leziunilor observate
(timp de cel putin 4 saptamani), fara aparitia altor leziuni
Boala stationara reducerea cu mai putin de 50% a leziunilor existente, sau
cresterea cu mai putin de 25% a acestora,fara aparitia de noi leziuni
Boala evolutiva cresterea cu cel putin 25% a leziunilor existente sau aparitia de
leziuni noi
10.
Indicatii de biopsie ganglionara la copil
- adenomegalie care se menine/ crete 12 sptmni
- asociere cu febr i/sau hepatosplenomegalie
- asociere cu anomalii Rx. de medias
11.
Compresia medulara
-apare la 1-5 % dintre pacientii oncologici
-este o reala urgenta-intarzierea terapiei poate duce la instalarea ireversibila a
paraliziei
-se datoreaza in 95% din cazuri metastazelor extradurale care invadeaza
coloana vertebrala
-localizare: -70%-toracica
-20%-lombosacrata
-10% cervicala
-10-40%-multifocala
-cancerul mamar, pulmonar, prostata, renal,limfoame, melanoame
-meta osoase cu punct de plecare neprecizat
12.

Raspunsul imun

Componenta aferenta
limfocitele T si B care recunosc anumite
antigene caracteristice celulelor maligne
Centrul imun
organele limfoide
Componenta eferenta
celule efectoare: limfocite T helper, T
citotoxice, celule NK, limfocite killer activate, limfocite infiltrative
tumorale, macrofage
anticorpi produsi de limfocitele B citokine sintetizate de limfocite si
monocite

13.
Diagn de certitudine al cancerului
Diagnosticul de cancer (de certitudine) se stabileste cu ajutorul examenului
histopatologic, malignitatea afirmandu-se pe baza modificarii morfologiei celulare si a
arhitecturii tisulare;

14.
Factori de prognostic care tin de tumora
Factori anatomopatologici
stadiul histopatologic
tipul histologic
gradul de invazie
gradul de diferentiere
Factori clinici
stadiu clinic (extensie locoregionala, sediu initial,
extensie ganglionara, extensie la distanta)
evolutia preterapeutica
semne si simptome asociate
Factori biologici - markeri tumorali
15.
Reactiile adverse ale opioidelor
Frecvente
- constipatia
-greata si varsaturile
-sedarea si ameteala
Ocazionale
-sindrom confuzional
-mioclonii
-xerostoma
-colici biliare
-retentie acuta de urina
-transpiratii
-prurit
-depresie respiratorie.
57
16.

Precocitatea diagnosticului in cancer.

rapiditatea cu care se stabileste diagnosticul (din momentul prezentarii la medic)

influenteaza evolutia ulterioara
posibila in cazul tumorilor cu evolutie mai lenta
Principalii factori implicati in diagnosticul precoce sunt:
bolnavul - conteaza adresarea precoce la medic, eventual in absenta
simptomatologiei (controale periodice); educatia sanitara are un rol important
medicul - la examinarea unui pacient trebuie avuta in vedere si posibilitatea
existentei unui cancer; manifestarile precoce trebuie recunoscute; trebuie efectuat
examenul clinic corect si complet
17.
Depistarea precoce in cancer.
Depistarea este descoperirea unui cancer inainte de aparitia semnelor
clinice ale bolii.
- Anticipeaza diagnosticul obisnuit printr - un test care separa persoanele
aparent sanatoase de cele care pot suferi de boala.

18.
Imunoterapie.
Imunoterapia
activa : Se refera la imunizarea organismului afectat
de boala maligna determinand in final o reactie imuna capabila sa elimine sau
sa incetineasca cresterea tumorii
specifica
nespecifica (locala sau sistemica)
pasiva : Administrare de anticorpi sau celule cu actiune antitumorala
anticorpi
celule efectoare
indirecta : Cresterea gradului de imunocompetenta
prin indepartarea factorilor supresori
19.

Semne de cancer la copil

Tumora vizibil / palpabil
Adenomega lia
Hepato / splenomegalia
Cefaleea
Semne neurologice
Dureri osoase
Sindrom hemoragipar
Semne generale de boala: paloare, astenie, febra

20. Sindrom de vena cava superioara

Circumstante de aparitie:
La debutul unui cancer
Tumora mediastinala +/- trumora bronsica
Limfom cu grad inalt de malignitate, Boala Hodgkin
Cancer bronsic, mai ales cu celule mici

 Metastaze mediastinale de la carcinoame

In evolutia unui cancer: progresia tumorii sau aparitia metastazelor
mediastino-pulmonare
In cursul tratamentului unui cancer: tromboza/ stenoza de (legat de
cateter)
Simptomatologie:
Cefalee
Edemul fetei, gatului si membrelor superioare, edem in pelerina
Turgescenta jugularelor, circulatie colaterala
Diagnostic:
Rgr. Toracica
CT torace
Flebografia venei vace superioare ( uneori)

Tratament
Corticoterapie cu viza decompresiva
Anticoagulante cu viza preventiva si curativa
Limitarea aportului hidric
Tratamentul specific, in functie de tumora in cauza instituit cat mai rapid

21. Rolul TNM

Selectarea tratamentului adecvat (primar i adjuvant).
Estimarea prognosticului.
Evaluarea rspunsului la tratament.
Faciliteaz schimburile de informaii ntre diverse centre de tratament.
Contribuie n cercetarea neoplaziilor umane.

Se descriu 4 clasificri:
Clinic cTNM / TNM
Patologic pTNM
n cazul recidivei rTNM
La autopsie aTNM
22. Celule care intervin in imunitate
Componenta aferenta
limfocitele T si B care recunosc anumite antigene caracteristice celulelor
maligne
Centrul imun
organele limfoide
Componenta eferenta
celule efectoare: limfocite T helper, T citotoxice, celule NK, limfocite killer
activate, limfocite infiltrative tumorale, macrofage
anticorpi produsi de limfocitele B
citokine sintetizate de limfocite si monocyte

23. Papanicolau
Testul Papanicolaou ( Pap smears):

- test simplu, nedureros care detecteaza celulele anormale de la nivelul

colului si endocolului uterin
-cu niste periute fine se recolteaza celule de la nivelul colului si fundurilor
de sac

- se intind frotiuri care sunt colorate si examinate la microscop pentru

detectarea modificarilor celulare
Senzitivitate: 51%
Specificitate: 98%
Reducerea mortalitatii prin cancer de col uterin cu 90%

Clasa
I
II
III

Descriere (PAPANICOLAU 1954)

Fara celule anormale
citologie atipica, dar fara caractere de malignitate
citologie sugestiva, dar nu concludenta pentru
malignitate
Citologie sugestiva pentru malignitate
Citologie sugestiva pentru malignitate
Citologie cncludenta pentru malignitate

IV
V
V

Papanicolau class
system
CLASS I
Class II

WHO

Class III

Displazie usoara

CLASS IV
CLASS V

Carcinom in situ
Carcinom
microinvaziv
Carcinom invaziv

CIN

CIN 1
CIN 2
CIN 3
CIN 3
Carcinom invaziv

Bethesda system
In limite normale
Modificari celulare
benigne, ASC
SIL de grad scazut
SIL de grad inalt
Carcinom invaziv

CIN CERVICAL INTRAEPITHELIAL NEOPLASIA; ASC Atypical squamous cells; SIL

Squamous intraepithelial lesions

Daca toate femeile ar efectua regulat teste Babes-Papanicolaou si control clinic

genital , cele mai multe stari premaligne ar putea fi depistate precoce si
vindecate conservator;
Intervalul de screening este de 3 ani
Intervalul de varsta: intervalul de viata sexuala activa
Limita superioara: preferabil nu sub 60 de ani.
24. Tehnica ganglionului santinela

Este o tehnica minim-invaziva care presupune identificarea primului ganglion in

care dreneaza tumora primara si in cazul in care aceasta nu este invadata
tumoaral, este posivila evitarea limfadenectomiei regionale complete (aceasta
nefiind necesara atunci cand nu este prins ganglionul santinla, considerandu-se
ca daca nu a fost invadat acest prim ganglion, probabilitatea ca alti ganglioni sa
fie invadati tumoral este neglijabila).
Tehnica ganglionului santinela foloseste trasori radioactivi sau coloranti vitali
care se injecteaza in jurul tumorii si care evidentiaza traseul parcurs de celulele
neoplazice desprinse din rumora primara catre primul ganglion limfatic de
drenaj. Biopsia excizionala si examenul histopatologic ale ganglionului santinela
sunt utile pentru selectarea categoriilor de pacienti la care este necesara
limfadenectomia regionala de cei la care evidarea limfatica radicala nu ar aduce
beneficii in plus.
Tehnica care foloseste colorant vital are avantajul de a fi mai simpla, mai ieftina
si mai putin invaziva. Tehnica care foloseste trasor radioactiv presupune
injectarea substantei intr-un serviciu de medicina nucleara, iar identificarea
intraoperatorie a ganglionului santinela se va face cu ajutorul unei gamma
camere portabile. Dupa evidentiere, acesta va fi excizat ( prin abord clasic sa
laparoscopic) si trimis laboratorului de anatomie patologica. Biopsia ganglionului
santinela permite estimarea starii ganglionilor regionali: daca acesta nu este
invadat tumoral, probabilitatea ca alti ganglioni sa fie prinsi este minima si se
poate practica o interventie conservatoare,i ar daca aceasta este invadat
tumoral atunic ceilalti ganglioni pot fi sau nu invadatati si se impune o
interventie continua.
Tehnica ganglionului santinela care foloseste colorant vital este mai simpla
deoarece nu necesita serviciu de medicina nucleara. Dupa introducerea
anesteziei, se injecteaza intradermic 1-2 ml colorant vital (fluoresceina,
isosulfan blue, patent blau V) in jurul tumorii primare. Se urmareste apoi
migrarea colorantului catre zona axilara. Se practica o incizie axilara si se
identifica ganglionul santinela, care este colorat albastru. Dezavantajul acestei
metode este ca nu depisteaza ganglionul santinela mamar interen si ca are o
rata de indetificare de 50-70%
Tehnica ganglionului santinela care foloseste trasor radioactive este mai
laborioasa dare are o acuratete mai mare. Aceasta presupune mai multe etape:
1) Se injecteaza substanta radioactiva (ameste format dintr-un coloid- albumina
nanocoloidala si un radioizotop Tc-99m, I-125, Th-201, Ga-67, Co-67, In-111, I131) in proximitatea tumorii. Aceasta va fi preluata pe calea drenajului limfatic
al tumorii primare si va construi traseul pe care o celula neoplazica il parcurge
pana la primul ganglion limfatic. In primul ganglion limfatic, trasorul radioactiv
va fi fagocitat de catre macrofage si se va cantona la acest nivel (nu va
disemina la alti ganglioni).
2) Inaintea interventiei chirurgicale se efectueaza o limfoscintigrafie regionala
pentru a putea analiza imaginea ariei limfatice si pentru a identifica eventual,
prezenta a mai multor ganglioni limfatici santinela.
3) Cu ajutorul unei gamma camere portabile (detector portabil intraoperator de
radiatii gamma) se identifica punctul cu radioactivitatea cea mai intensa si se
practica incizia la acest nivel. Se extirpa ganglionul cu cea mai mare
radioactivitate (ganglionul santinela) si se cerceteaza zona adiacenta pentru
depistarea altor ganglioni de drenaj primar (exista posibilitatea ca drenajul sa se

realizeze pe mai multe cai limfatice catre ganglioni diferiti, ceea ce va duce la o
cantonare a radioizotopului in mai multi ganglioni santinela).
4) Ganglionul excizat va fi supus analizei histopatologice si examului
imunohistochimic. Pentru examenul microscopic se recomanda sectionarea
longitudinala a ganglionului, includerea la parafina si efectuarea a 10 sectiuni
seriate (1,3,4,10 se coloreaza cu hematoxilin-eozina, iar 2 si 4 se folosesc
pentru examenul imunohistochimic).

25. Volumul tinta

Volumul int este mprit n 3 componente:

Volumul tumoral primar (gross tumor volume GTV) masa tumoral,
determinat prin palpare sau tehnici imagistice. Se folosesc noiunile de
GTV primar i GTV ganglionar.
Volumul tumoral clinic (clinical tumor volume CTV) volumul tisular ce
conine GTV i/sau formaiuni maligne microscopice subclinice. n
specificarea CTV se are n vedere extensia microscopic n vecintatea
tumorii i cile naturale de extensie.
Volumul tumoral de plan (planning tumor volume PTV) se specific
marginile care trebuie adugate n jurul volumului int clinic pentru a
compensa micrile inerente ale pacientului, ale organelor i tumorii.

26. Cauze de durere in cancer

Invazie tumorala (70%)

Invazie osoasa
Obstructii de organ sau ducte
Ulceratii ale mucoaselor
Obstructie sau invazie vasculara
invazie sau compresie neurala

Asociata tratamentului (20%)

Proceduri de diagnostic si stadializare
Chirurgie
Radioterapie (mucozita, enterita, nevrita)
Chimioterapie (mucozita, nevrita)

Sindroame datorate cancerului (<10%)

Debilitate (constipatie, tenesme rectale sau vezicale)

Nelegate de boala sau tratament (<10%)

27. Imunizarea pasiva

Imunizarea pasiv prevede introducerea n organism a unor preparate de ser imun sau de frac iuni
serologice (gamaglobulin, poliglobulin) obinute din sngele de la oameni sau animale
imunizate. Astfel de preparate conin anticorpi, care neutralizeaz antigenele (microorganismele,
toxinele lor . a.). Serurile imune se folosesc pentru prevenirea bolii n cazul contactului cu sursa
de infecie (seroprofilaxie) sau pentru tratarea bolilor infecioase (seroterapie). Imunizarea pasiv
asigur o imunitate cu durata pn la o luna. Uneori se aplic i imunizarea combinata; se
introduce mai nti serul imun pentru tratarea infeciei, apoi vaccinul pentru a se crea o
imunitate stabil.
Imunizarea este contraindicat n caz de boli febrile acute, infec ii cronice, stri alergice,
graviditate, alptare . a. Eficiena imunizrii depinde de natura i calitatea vaccinului, de modul
de administrare