UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURETI

FACULTATEA DE ENERGETICA

ELEMENTE DE STATISTICA SI PRELUCRAREA DATELOR

PROIECT (CAPTATOR SOLAR)

Student: Panaitescu Ionut

Grupa : MS3
Specializare : Sisteme Termoenergetice
Profesor Indrumator : Angela Neagoe

2015

PROIECT ESPD
Descriere
Densitatea de putere a radiatiei globale intergrata pe o luna, timp de 100 ani si raportata la m 2
de suprafata plana la sol in MJ si are valorile din tabelul anexat.
Cerinte
a) Sa se ordoneze crescator datele de esantion si sa se calculeze frecventa empirica folosind
0.3
relatia () = +0.4 pentru date de rang r din sirul ordonat.
b) Sa se claseze datele dintr-un numar convenabil de clase de ecart egal (se recomanda k=8).
Sa se calculeze frecventele relative si absolute pe clase.

c) Sa se reprezinte grafic histograma, freventa relative si frecventa cumulate.

d) Sa se calculeze statisticile de esantion (medie, mediana, moda, medie absoluta, varianta,
abatere standard, coefficient de variatie, cuartile, coefficient de asimetrie, coefficient de
boltire

e) Considerand ca radiatia este absorbita de un captator plan cu randamentul global de 0,53.

Sa se determine valoarea empirica a cantitati de apa care s-ar putea incalzi cu DT=20o C
in luna respectiva/m2 daca toata energia livrata de captator ar putea fi folosita in acel scop
stiind ca:

G=
= =1
DT
Ri radiatia solara incidenta (MJ) a clasei;
fi frecenta relativa a clasei ;
Cp caldura specifica a apei = 4217 j/Kg C;
captator - randamentul capatorului=0,53;
f) Utilizati metoda verosimilitati maxime pentru a determina parametrii legilor teoretice de
densitate normale si log normale, care sa presupunem ca ar reda sirul de date inregistrate.

g) Verificati prin testul hi-patrat care din cele doua legi reflecta cel mai bine setul de date, la
nivelul semnificatiei =0,05 comparand riscul de respingere a ipotezei nula/ ca fiind
adevarata) in cele doua variante.

h) Folosind legea teoretica cea mai potrivita, sa se evalueze cantitatea de apa de la punctul e
cu relatia

captator
Rf ( R) dr
Cp t

In care f(R) este legea teoretica aleasa

0

2
ln( x a )

2
e 2 b
dx

i) Cu legea teoretica de mai sus aflati:

- Echivalentul electric lunar al radiatiei unitare incidente pe captator, stiind ca
1MJ=0,2778 kWh
- Cantitatea de lignit cu puterea calorifica 10 MJ/kg care incorporeaza radiatia incidenta
lunar ape m2 de captor.
- Volumul de gaz metan cu puterea calorifica de 40 MJ/Nm3 echivalent acestei radiatii.

A. SORTAREA DATELOR
Sa se ordoneze crescator datele de esantion si sa se calculeze frecventa empirica folosind
0.3
relatia () = +0.4 pentru date de rang r din sirul ordonat.

In tabelul de mai jos am facut sortarea datelor . Am calculatt Frecventa empirica cu urmatoarea
0.3
formla () = +0.4,

Tabelul 1.
Rang

Radiatia
(X)

Frecventa

Rang

Radiatia
(X)

Frecventa

Rang

Radiatia
(X)

Frecventa

Rang

Radiatia
(X)

Frecventa

30,34

0,0070

26

42,88

0,2560

51

48,01

0,50498

76

51,78

0,75398

34,63

0,0169

27

43,11

0,2659

52

48,08

0,51494

77

51,83

0,76394

34,73

0,0269

28

43,48

0,2759

53

48,11

0,5249

78

51,92

0,7739

34,75

0,0369

29

43,52

0,2859

54

48,21

0,53486

79

52,29

0,78386

35,21

0,0468

30

43,82

0,2958

55

48,31

0,54482

80

53,08

0,79382

35,4

0,0568

31

43,87

0,3058

56

48,62

0,55478

81

53,09

0,80378

35,58

0,0667

32

44,07

0,3157

57

48,79

0,56474

82

53,1

0,81375

36,1

0,0767

33

44,26

0,3257

58

48,95

0,5747

83

53,16

0,82371

37,13

0,0867

34

44,39

0,3357

59

49,15

0,58466

84

53,68

0,83367

10

38,06

0,0966

35

44,61

0,3456

60

49,24

0,59462

85

54,48

0,84363

11

38,18

0,1066

36

45,23

0,3556

61

49,43

0,60458

86

54,5

0,85359

12

38,2

0,1165

37

45,3

0,3655

62

49,45

0,61454

87

54,71

0,86355

13

38,44

0,1265

38

45,78

0,3755

63

49,54

0,6245

88

54,91

0,87351

14

38,53

0,1365

39

45,96

0,3855

64

49,58

0,63446

89

55,28

0,88347

15

38,64

0,1464

40

46

0,3954

65

49,58

0,64442

90

55,51

0,89343

16

39,38

0,1564

41

46,04

0,4054

66

49,62

0,65438

91

55,6

0,90339

17

39,51

0,1663

42

46,14

0,4153

67

49,69

0,66434

92

55,96

0,91335

18

40,44

0,1763

43

46,21

0,4253

68

50,06

0,6743

93

56,72

0,92331

19

40,47

0,1863

44

46,37

0,4353

69

50,3

0,68426

94

56,74

0,93327

20

40,62

0,1962

45

46,45

0,4452

70

50,84

0,69422

95

60,01

0,94323

21

40,81

0,2062

46

46,56

0,4552

71

50,94

0,70418

96

60,67

0,95319

22

41,41

0,2161

47

47,14

0,4651

72

51,37

0,71414

97

61,44

0,96315

23

41,6

0,2261

48

47,58

0,4751

73

51,68

0,7241

98

61,62

0,97311

24

42,36

0,2361

49

47,83

0,4851

74

51,73

0,73406

99

61,92

0,98307

25

42,56

0,2460

50

47,92

0,4950

75

51,74

0,74402

100

64,8

0,99303

B. CLASAREA DATELOR
Sa se claseze datele dintr-un numar convenabil de clase de ecart egal (se recomanda k=8). Sa
se calculeze frecventele relative si absolute pe clase.

Numarul de clase recomandat este k=8.

Plaja este egala cu Xmax-Xmin, ecartul clasei h =plaja/k ( Aceasta valoarea se rotunjeste la
2 zecimale, devenind noul ecart h si se inmulteste cu numarul de clase k. iar rezultatul
reprezinta noua Plaja
Diferenta () dintre Plaja si Plaja noua se imparte la 2. Prima parte se scade din X1, iar a doua
parte se aduna X100, asfel rezultand limita inferioara si superioara a sirului. Rezultatele sunt
prezentate in tabelul 2 si 3
Tabelul 2.
Xmax
64,8

Xmin
30,34

Plaja
34,46

h'

4,308

Plaja
4,5

36

1,54

Xmax Valorea radiatiei maxime;

Xmin Valorea radiatiei minime;
h- ecart 1
h ecart 2;
- = (plaja 1 - plaja 2)
k numarul de clase recomandat
ak limita inferioara
bk limita superioara (bk =ak+h)
ck valorea centrala, si este egala (ak+ bk )/2
nk frecventa absoluta
fk - frecventa relativa a clasei, fk= nk/ N
Fk frecventa cumulata pana la k inclusiv , = =1
Tabelul 3

ak

bk

ck

nk

fk

Fk

1
2
3
4
5
6
7

30,26
34,76
39,26
43,76
48,26
52,76
57,26

34,76
39,26
43,76
48,26
52,76
57,26
61,76

32,51
37,01
41,51
46,01
50,51
55,01
59,51

4
11
14
25
25
15
4

0,04
0,11
0,14
0,25
0,25
0,15
0,04

0,04
0,15
0,29
0,54
0,79
0,94
0,98

61,76

66,26

64,01

0,02

C.) REPREZENTAREA
GRAFICA
A
HISTOGRAMEI,
RELATIVE SI A FRECVENTEI CUMULATE.

FRECVENTEI

Sa se reprezinte grafic histograma, freventa relative si frecventa cumulate.

Datele pentru realizarea graficelor

a
ck

nk
4
11
14
25
25
15
4
2

c
fk

Fk

bk

30,26

37,01 0,040

0,04

34,76

41,51 0,110

0,15

39,26

46,01 0,140

0,29

43,76

50,51 0,250

0,54

48,26

55,01 0,250

0,79

52,76

59,51 0,150

0,94

57,26

64,01 0,000

0,98

61,76

32,51

a) Histograma
HISTOGRAMA FRECVENTELOR ABSOLUTE

30
25

NK

20
15
10
5
0

RADIATIE

b) Poligonul Frecventei relativa

Poligonul frecventelor relative
0.3
0.25

Fk

0.2
0.15
0.1
0.05
0
30

35

40

45

50

Ck

55

60

65

Figura 2 Poligonul frecventelor relative

Poligonul frecventelor este similar cu histograma si se utilleaza pentru prezentarea frecventelor

absolute si relative ale datelor experimentale.
Ogiva se foloseste pentru a determina numarul (sau proportia) observatiilor care se plaseaza
sub(sau peste) o valoare specificata

1.1

Ogiva frecventelor cumulate

1
0.9
0.8
0.7

Fk

0.6
0.5
0.4
0.3
0.2
0.1
0
28

30

32

34

36

38

40

42

44

46

48

50

52

54

56

bk

Figura 3 Ogiva frecventelor cumulate

58

60

62

64

66

68

D. CALCUL STATISTICILOR DE ESANTION

Sa se calculeze statisticile de esantion (medie, mediana, moda, medie absoluta, varianta, abatere
standard, coefficient de variatie, cuartile, coefficient de asimetrie, coefficient de boltire

a.

Media: ( )

Se calculeaza cu formula: (1 + 2 + . ) = x
1

1 N
xi
N i 1

Unde N este numarul de valori (100), iar X1, X2 ..X100, sunt valorile radiatie solare.
b. Mediana:
Este definita ca valorea fata de care jumatate dintre observatiile seriei de date sunt mai mari si
cealalta sunt mai mici. Am determinat valorea cu formula urmatatoare: =(1/2)*(X50+X51)
c.

Moda:

Reprezinta cea mai comuna valoarea din setul de date.

d. Abaterea mediei absolute : AMA
Este definita ca media diferentelor absolute dintre fiecare data a sirului si media lui, adica:
1

=
=1| |
e. Varianta: s2
Este media aritmetic a ptratelor abaterilor de la media aritmetic i se calculeaz cu relaia 2 =
1
=1( )2

f.

Abaterea standard: s
1

2
Formula pentru abaterea standard este : =
=1( )

g.

Coeficientul de variatie: Cv

2
Este raportul dintre abaterea standard si media sirului: = =
=1( )

Este calculat cu formula : =

3
3

=1( )

3 3

h. Coeficient de boltire:
Este determinat cu formula 1 =

4
4

=1( )

4 4

Centralizator de marimi statistici:

MARIME
Media
Mediana
Moda
Abaterea medie absoluta

Symbol
X
X
M
AMA

=
=
=
=
=

Valoare
47,2742
48,045
49,58
5,552348

Varianta
Abatere standard
Coeficientul de variatie

s2

48,31061

s
Cv

=
=

6,95058
0,14703

Coeficient de asimetrie

Q2

-0,332692

Coeficient de baltire
Cuartile 1
Cuartile 2
Cuartile 3

b1
q1
q2
q3

2,74637
24,0225
48,045
72,0675

=
=
=

E. DETERMINAREA CANTITATI DE APA INCALZITA

Considerand ca radiatia este absorbita de unde captator plan, cu randamentul global=0,53.
Se determina cantitatea de apa care s-ar putea incalzi cu diferenta de temperatura T=20o C,
daca toata energia livrata de captator ar putea fi folosita in acest scop stiind ca :
G=

DT

= =1

Ri radiatia solara incidenta (MJ) a clasei;

fi frecenta relativa a clasei ;
Cp caldura specifica a apei = 4217 j/Kg C;
captator - randamentul capatorului=0,53;

Ginitial

302

Pentru determinarea cantitati de apa, se imparte G1 la 9,81 (acceleratia gravitationala) si obtine

cantitatea de apa incalzita este m=30,59 kg.

F. DETERMINAREA PARAMETRII LEGILOR TEORETICE DE

DENSITATE NORMALE SI LONGNORMALE.

Utilizati metoda verosimilitati maxime pentru a determina parametrii legilor teoretice de

densitate normale si log normale, care sa presupunem ca ar reda sirul de date inregistrate.

Aceasta este una dintre cele mai frecvent folosite metode de esttimare a prametrilor a si bai
unei legi de probabilitate de forma generala f (x;a,b), pornind de la observatiile unui esantion
de n valori xi care sunt realizari V.A.X si pentru care se urmareste particularizarea expresiei lui
f(x;a,b).
Reprezentarea grafica a legii normale se numeste curba normal ( sau clopotul Gauss). Ea are
intr-adevar forma de clopot si este simetrica in raport cu o axa vertical ce trece prin X=. In
punctele abcise X=- si respective X=+ , curba prezinta inflexiuni, dupa care ramurile ei
coboara in ambele directii , tinzand asimptotic catre axa orizontala. Ordonata maxima a
graficului apare la X=, deci si moda coincide cu media.
Valorile functiei de densitate normala X=x se obtin cu relatia :

f ( x)

1
2

2
e

=> =x;

Ns

N 1

Unde N este 100, s este varianta.

Abaterea standard :
Medie

=
=
=

48,79
47,27
6,985

DISTRIBUTIA NORMALA
( x )

Formula pentru lega LOG NORMALA este : f ( x)

1
2

Cu datele din table am realizat graficul de distributie normala, in functie de radiatia solara

10

DISTRIBUTIA NORMALA
Functie de distributie
0.06
0.05
0.04
0.03
0.02
0.01
0.00
28

32

36

40

44

48

52

56

60

64

68

DISTRIBUTIA LOG NORMALA

Functie de distributie longnormala
0.06

0.05

0.04

0.03

0.02

0.01

0
28

32

36

40

44

48

11

52

56

60

64

7. VERIFICAREA PRIN TESTUL HI-PATRAT

Verificati prin testul hi-patrat care din cele doua legi reflecta cel mai bine setul de date, la
nivelul semnificatiei =0,05 comparand riscul de respingere a ipotezei nula/ ca fiind
adevarata) in cele doua variante

Pentru verificarea testului hi-patrat se alege una din cele doua legi care reflecta mai bine setul
de date, la nivelul semnificatiei =0,05 comparand riscul de respingere a ipotezi nule/ ca fiind
adevarata in cele doua variante.
Unul dintre testele de concordanta cel mai frecvent folosit este testul hi-patrat. El se poate
aplica atat V.A. continue, cat si celor discrete, fiind adecvat in urmatoarele situatii:
-

Cand ipoteza nula precizeaza complet legea teoretica de probabilitate si se compara

frecventele cumulate observate cu cele date de modelul theoretic;
Cand ipoteza nula precizeaza doar forma legii teoretice, in timp ce estimarile
parametriilor ei trebuie obtinute separate, atat in vederea executarii testului, cat si
pentru utilizarea ulterioara a distributiei, daca H0 este acceptata (testul de ajustare
sau de concordanta)

In ambele situatii de utilizare, ipoteza H0 presupune ca datele observate provin dintr-o populatie
cu functia de repartiei F(x;), unde F este cunoscuta si ( care poate fi si un vector de paramtrii)
este cunoscut precis sau doar ca estimatie. Ipoteza alternative H 1 consta in afirmatia simpla ca
F(x;), nu este functia de repartiei a V.A. observate, care poate fi oricare alta lege de distributie;
H1 , fiind o altenativa foarte generala.
Principiul testului se bazeaza pe comparatia, pentru o clasa data de valori, a numarului de
aparitii observate ca talia N a esantionului de date observate, nj , cu numarul de aparitii
corespunzator functiei teoretice testate, pentru clasa respective, notat n*j . In cadrul acestui test
se verifica daca suma patratelor diferentelor dintre nj si n*j ramane in limite rezonabile, de
ordinal de marime al fluctuatiilor de enantionare plauzibile.
S-a constatat ca pentru N sufficient de mare , estimatorul de test notat 2obs dat de relatia
K

2.

obs

j 1

( nj nj)
nj

este o variabila aleatoare de lege cu 2 cu grade de libertate. Prin K s-a notat numarul de clase
utilizate in testare. Numarul gradelor de libertate, depindede tipul testului facut. Se afirma
ca puterea testului este maxima daca numerele de aparitie teoretice, n*j sunt egale pentru toate
clasele si, in plus n*j > sau egal 5. Ipoteza nukla H0se accepta la un nivel de semnificatie ,
daca :
2.

2.

obs 1 ( )

Deci daca valorea calculate a estimatorului este cel mult egala cu cuantilele distributiei 2 cu v
grade de libertate, pentru care F(2 )=1-.
12

Verificarea testul hi-patrat (Legea Normala)

Testarea se face in modul urmatorul:
1. Se introduce intr-un document .txt setul de date (100) pe coloane 10 x10.
2. Se introduc parametrii a si b (in cazul distributie normale a=media, b=abaterea
standard) N(,)=( 47.270,; 6.980) si coeficientul de incredere =0.05

Parametri distributiei: a = 47.270 ; b = 6.980

la prag alfa = 0.050 a dat Hiobs/Hicrit: 11.600 / 27.588
! Ipoteza se accepta ! Risc asumat daca refuz Ho: 82.37 %

Limite de clase si numar de aparitii:

Clasa 1 xinf= 26.33 xsup= 35.88 nr.date: 7
Clasa 2 xinf= 35.88 xsup= 38.38 nr.date: 5
Clasa 3 xinf= 38.38 xsup= 40.08 nr.date: 5
Clasa 4 xinf= 40.08 xsup= 41.43 nr.date: 5
Clasa 5 xinf= 41.43 xsup= 42.59 nr.date: 3
Clasa 6 xinf= 42.59 xsup= 43.64 nr.date: 4
Clasa 7 xinf= 43.64 xsup= 44.61 nr.date: 5
Clasa 8 xinf= 44.61 xsup= 45.53 nr.date: 3
Clasa 9 xinf= 45.53 xsup= 46.42 nr.date: 7
Clasa 10 xinf= 46.42 xsup= 47.29 nr.date: 3
Clasa 11 xinf= 47.29 xsup= 48.17 nr.date: 6
Clasa 12 xinf= 48.17 xsup= 49.06 nr.date: 5
Clasa 13 xinf= 49.06 xsup= 49.99 nr.date: 9
Clasa 14 xinf= 49.99 xsup= 50.96 nr.date: 4
Clasa 15 xinf= 50.96 xsup= 52.01 nr.date: 7
Clasa 16 xinf= 52.01 xsup= 53.18 nr.date: 5
Clasa 17 xinf= 53.18 xsup= 54.55 nr.date: 3
Clasa 18 xinf= 54.55 xsup= 56.27 nr.date: 6
Clasa 19 xinf= 56.27 xsup= 58.84 nr.date: 2
Clasa 20 xinf= 58.84 xsup= 64.80 nr.date: 6
13

Verificare test hi-patrat (Legea log normal)

Este una dintre cele mai importante repartiii i este cunoscut sub numele de repartitia GaussLaplace. Aceast lege se bazeaz pe observaia c rezultatele obinute prin msurtori repetate
n aceleai condiii, nu sunt identice ci variaz n jurul unei valori

Testarea se face in modul urmatorul:

1. Se foloseste acelasi document (feb.txt)
2. Se introduc parametrii a si b ai legi log-normale si coeficientul de incredere .
Parametrii a si b (a parametru de pozitie b parametru de forma )
Parametri distributiei: a = 3.844 ; b = 0.150
la prag alfa = 0.050 a dat Hiobs/Hicrit: 16.000 / 27.588
! Ipoteza se accepta
Risc asumat daca refuz Ho: 52.38 %

Limite de clase si numar de aparitii:

Clasa 1 xinf= 0.00 xsup= 36.50 nr.date: 8
Clasa 2 xinf= 36.50 xsup= 38.54 nr.date: 6
Clasa 3 xinf= 38.54 xsup= 39.99 nr.date: 3
Clasa 4 xinf= 39.99 xsup= 41.17 nr.date: 4
Clasa 5 xinf= 41.17 xsup= 42.22 nr.date: 2
Clasa 6 xinf= 42.22 xsup= 43.18 nr.date: 4
Clasa 7 xinf= 43.18 xsup= 44.09 nr.date: 5
Clasa 8 xinf= 44.09 xsup= 44.97 nr.date: 3
Clasa 9 xinf= 44.97 xsup= 45.84 nr.date: 3
Clasa 10 xinf= 45.84 xsup= 46.71 nr.date: 8
Clasa 11 xinf= 46.71 xsup= 47.60 nr.date: 2
Clasa 12 xinf= 47.60 xsup= 48.52 nr.date: 7
Clasa 13 xinf= 48.52 xsup= 49.49 nr.date: 7
Clasa 14 xinf= 49.49 xsup= 50.53 nr.date: 7
Clasa 15 xinf= 50.53 xsup= 51.69 nr.date: 4
14

Clasa 16 xinf= 51.69 xsup= 53.00 nr.date: 6

Clasa 17 xinf= 53.00 xsup= 54.57 nr.date: 7
Clasa 18 xinf= 54.57 xsup= 56.61 nr.date: 6
Clasa 19 xinf= 56.61 xsup= 59.78 nr.date: 2
Clasa 20 xinf= 59.78 xsup= 64.80 nr.date: 6

8. DETERMINAREA CANTITATI DE APA

Folosind lega teoretica cea mai potrivita, sa se evalueze cantitatea de apa de la punctul 5
cu relatia :
captator
Rf ( R) dr
Cp t

In care f(R) este legea teoretica aleasa (legea log normala)

0

2
ln( x a )

2
e 2 b
dx

Parametrii a si b sunt urmatorii : : a = 3.844 ; b = 0.150 ; rezultatul ecuatiei : G=302

9. AFLAREA CANTITATII DE ENERGIE ELECTRICA SI COMBUSTIBIL ECHIVALENT

-

Echivalentul electric lunar al radiatiei unitare incidenta pe captator, stiind ca

1MJ=0,2778 kWh
Am determinat media radiatiei solare cu functia AVERAGE in excel. RI=5,99 MJ, pentru
un calcul simplificat am inmultit RI*0,2278 si am obtinut direct echivalentul electric
lunar.
Echivalentul lunar electric
RI
47,27
MJ
Energie electrica
13,132 kWh

Cantaitatea de lignit cu puterea calorifica 10 MJ/Kg care incorporeaza radiatia

incidenta luna pe m2 de captator
15

Puterea termica a radiatiei este 47,27 MJ.

Formula dintre puterea termica, debitul de combustil si puterea calorifica este:
Ptc(Putere termica)= Bs(Debitul de combustibil) * Hi(Puterea calorifica). De aici rezulta
combustibilul
Bs=Ptc/Hi=47,27/10=4,272 kg/m2

Volumul de gaz cu puterea calorifica de combustibil de 40 MJ/Nm3 .

Ca si in cazul anterior, se procedeaza identic.
Bs=Ptc/Hi=47,27/40=1,81 kg/Nm3

16