Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Unitatea de Învățare Nr.6.

    Încărcat de

    Theo Jb
    27 vizualizări34 pagini
    MAI

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    MAI

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    27 vizualizări34 pagini

    Unitatea de Învățare Nr.6.

    Încărcat de

    Theo Jb
    MAI

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 34
    6. UNITATEA DE INVATARE NRG CINEMATICA SI DINAMICA MOTOARELOR CU ARDERE INTERNA, ‘Cuprins 6.1, Cinematica mecanismutui motor pentru motorul in 2 514 timpi 6.2. Forjele si momentele din mecanismul motor in 2 si 4 timpi. 63, Modul de determinare al solicitdrilor arborelui cotit, cauze, dezechill motoarelor cu ardere inter. 6.4, Interpretirile vectoriale ale surselor de dezechilibru ale mote: ql interna. 6.5, Solutii de echilibrare ale motoarelor mono $i policilindrice. 6.6. Determinarea inerfiei volantului. ‘Obicetivele wnititii de invatare: S ~ enumerarea carseteristicilor constructive ale motoare; + explicarea legilor de migcare ale picscl gy m Je ma.i. gi determinarea relajiilor de calcul; + detcrminares efectelor produse de fort momentele care actioncazi mecanismul mater: ~ analiza principalelor solicitiri ale‘pjeselor mobile ale mai, gi stabilirea jpotezelor wverificdri la rezistentS a act Bibliografia utllizata pentra re Cee de invdgare nr. 6: |. Abaitanes! D. ¢.2, - MOTOAL AUTOMOBILE $1 TRACTOARE, vol. I §i ll, Editura Tehnica, ‘Bucuresti, 1978 RE CU ARDERE INTERNA, Institutul de Maring “Mircea cel Bawrdn” 2. Balogany C., Meliny®S Constanta, 1978; 3. Bobescu G ga. - MQTOARE PENTRU AUTOMOAILE $1 TRACTOARE, Universitatea "Transilvania’, Brasov, 1987 4. Buzbuchi N. ga, - MOTOARE NAVALE, vol, I, Editura Didactiea gi Pedagogiea, Bucuresti, 1996-1997; S. Burbuclti NSNGzha@ A. — MOTOARE DIESEL NAVALE. PROCESE, CONSTRUCTIE, EXPLOATARE Edieurs 2001 Moroianu C. sa, MOTOARE DIESEL. PROCESE SI CARACTERISTICI Editura Tehnic8, Bucuresti e Nt Gaiginskd RL, Zaureanu G, - MOTOARE CU ARDERE INTERNA - CONSTRUCTIE §1 CALCUL, Edicura SG Asachi, agi, 1995; 12. Griwald B. - TEORIA, CALCULUL SI CONSTRUCTIA MOTOARELOR PENTRU AUTOVEHICULE RUTIERE, Editure Didacticd si Pedagogica, Bucuresti, 1980: 6.1, Cinematica mecanismului motor pentru motorul in 2 si 4 timpi Transformarea migcirii akternative,de translatie,in migcare de rotatie se realizeaz’ prin mecanismul biel manivel& MBM). in timpul funetionarii MN cu pistox,in MBM apar for care au influenge atét asupra componentelor mecanismului cat $i al MN in ansamblul ‘Miarimea si modul de variatie al acestor forte pot fi stabilite cu ajutorul ecuatiilor et si dinamice ale MBM. Aceste ecuapii permit,de asemenea,stabilitea pozitiei pistonului pe oricare pozitie (unghi de rotatie} 2 arborelui cotit ceea ce este foarte important Bpealeul siclului de functionare al mai, 6.2. Cinematica mecanismului bieli-manivelé la motoarele in 4 timpi oS La mai. sunt implicate trei tiputi principale de MBM: 1) MBM central sau normal, la care axa cilindrului intersecteaz& Feotit, conform Fig.6.2.1 : 2) MBM dezaxat, la care axa cilindrului mu intersecteazi axa cilindrului gi axa arborelui cotit obigiuit pistonului(Fig.6.2.2,); 3) MBM cu biel articulate, la care doua biele acti al arborelui,in acest caz biela articulatd cu manetonul iar cea articulat’ la partea inferioari a bielei principale: titsdistanta c dintre: ge 10% din cursa Feceluiagi maneton al unui cot lui este mumita biel’ principal’, 14 articulatl sau bielet&. Pistonul cuplat cu biela principala este denumit pistor™pgincipal, iar cel cu biel articulatd, piston lateral Fig.6.2.1. Tipurile de mecanisme bield-manivela ale ma.i. navale i. navale Fig.6.2.3. Tipurile de mecanisme bield-maniveld ale ma.i. navale La ma.i navale este folosit in general MBM normal. MBM dezaxat este raspdndit la ‘motoarele auto in scopul reducerii forjei normale transmis de piston asupra eilindrului. MBM cu bieli se aplicd la motoarele cu cilindri in V, sau W, avind turajii mari, pentru reducerea ‘gabaritelor. in Fig.6.2.1., unde sunt prezentate cele trei tipuri de mecanisme folosite la ma.i,, s-au ‘utilizat urmitoarele notapii: L, lungimea bielei: 1, lungimea biclete; R, raza manivelei smotoare: r, raza manivelei bieletei; ¢, unghiul de rotetie al arborelui din pozitia PMI; S, curse pistonului, corespunzitoare rotirii arborelui cu unghiul a: 8, unghiul de inclinare al axei bielei fata de axa cilindrului: 8,, unghiul de inclinare al bielei faqi de axa cilindruluis w, viteza unghiular’ a arborelui cotit; y-unghiul dintre axele cilindrilor. a. Cursa pistonului. Mecanismul de tip normal prezentat in Fig. 6.2.1 va avea cursa maximd a pistonului, $= 2R. Marimea curenta 2 cursei pistenului, in functie de unghiul de rotatie a, va fi: §'= OB — OB = OB —(0C +CB) =R +1 —(Reosa+LcosR) whee (Reo fe a) =r|(2+3) ( ice ane (neose+ Zend) =a[(1+2)— (rat Leong) ‘Cursa relativa a pistonului: 2 § =5=1+4-(cosa+icase) 6.1) bing Rsina = SS. (6.2) Pentru m.a.i. rapide, A = 0,25 ...0,30. aa Pentru mai. semirapide,A = 0,20 ...0,25. Pentru m.a.c, lente eu cap de eruce, A = 0,2. Expresia (6.1) este exactd, insd pentru folosirea ei este néggsar ca in prealabil sa se determine unghiul & conform expresiei (6.2). Se poate ebjine o formull aproximativa pentru cursa S, care nu mai conjine unghiu! &. Astfel, dia egaljta¥ea (6.2) rezulti: adhe =e sing. (6.3) ie egalitatea (6.3) subs forma: P sip tate es =. sinter — + tsinta — 2% aesinta—. (6.4) 6.4) se obrine = [1 - cosa +(2)sing?], (6.5) Folosind binomul lui N -2sméa) inlocuind in (61) Folosind egalitatea sin?a = 1 — cos2a === | se obtine S = [(1— cosa) + 1(1—cos2a)] (6.6) rezulta la folosirea formulelor (6.5) gi (6.6), pentru 2<0.25, ou dpa: peiitru A = 0,33 ereste pind la 1% ia (6.6) reprezima cursa pistonului ca sum’ a doua armonice de ordinul uau gi de ordipal doi. Astfel cursa relativa a pistonului poate fi reprezentat§ ca suma a doud curse &. Graficul cursei pistonului S = f(a) is ACL — eos2e@) R at je L- cose + = ea +S,, istapului, in functie de unghiu! de rotatie a poate fi stabilitA prin constructia graficd pre! in Fig, 6.2.4. in acest scop se traseard un cere, avand raza R a i din centeu O al cerculuispre p.me.se dispune segmentul OD. = ayy. ‘ind constructia grafica este ugor de abservat 8, ag — Basia) = si \" eC, = AE =—— ACsin?e) S=R|1—cosa+ cosa ‘Trasarea curbei,care reprezint® cursa pistonului,in funetie de unghiul «, prin metoda grafic ardtati regula din Fig. 6.2.5. Metoda prezentati permitede asemeneadeterminarea ‘unghiului de rotatie a,corespunzitor unei anumite curse 5 a pistonului, b, Viteza pistonului, Derivind expresia cursei pistonului in raport cu timpul se abjine formula vitezei. Astfel,penteu cazul general: is) fda.) _ ws v= a Ge) Cae) aes 1H) Derivaad expresia (6.1) se obtine: a var(sina SS + tsa) (6.9) lar prin derivarea expresiei(17.2),: c0sp 22 = Acosa #2, dp, cosa at "cose unde: V = Rax(sina + sin f=) = Rw Folosind formula(6.5) se obyine:¥ = Re [sina + 222) (el Jar viteza relative a pistonuluiv = 2 = sin + 28878) = vy, +r (6.75 Pentru biela de hungime finit(2. + D},viteza pistonulai rezulth ca fj ‘componente armonice,prima de ordinul unu,a doua de ordinul do’ graficul celor doua compomtente armonice 31 suimna lor,respectiv vitezasela funcpie de unghiul de totatie. ra 0 a0 8, Gig.6.2.4. Graficul vitezei relative a pistonului v = f(a) ia pistonului, Derivand expresia vitezei pistonului in raport cu timpul,se 2 B@-F °* «) amy) da | dk a [cos(e + 8) cose (SE +38) + sinfa +8) sine $3] cos? (6.1.4) dep aia Dupa inlocuire se obgine: 2 feos +8) cose’ a= Rat ee (6.1.5) jar accelerayia relativa a pistonului este: Be: a cos a? Bs pga = cule tA feosh ta (6.1 Acceletatia pistonului poate fi exprimaté printe-o relagie care sf conpind numai. acin acest scop se deriveazi w expresiile (6.12) si (6.13), a & R(cosa + Acos2a). si accolerayia relanivs \' @ = cosa +cos2a =8,+2,;. (6.1.8) Prin urmare gi acceleratia pistonului se constituie ca sum a dg @, = cosa,de ordinul unu gi dy, = Acos2a,de ordinul doi. in tis J2.4°8ie reprezentat graficul acceleratiei,prin cele dou armonice gi suma loz,adic&. Biv @ pistonului. “Marimile unghiului,pentru care acceleratia pistonului atinge se determin’ prin anularea derivatei,in functie de c,a expresiei (6.18),adi a+ 2Asin 2a) = Ode unde sing (1+ 4A cosa) (6.13) A og Fig.6.2.5. Constructia curbei acceleratiei pistonului gi influenta marimii constamttei A asupra formei acestei curbei Prin urmareacceleratia maximi va fi la: = 0°;a = 180° si = arc cast— = 6.2. Fortele si momentele din mecanismul motor 6.2.1. Fortele active Efarturile din mecanismele bielli-maniveli sunt datorate in special de forjele de presiune ale gazelor din cilindri gi de forjele de inertie. Presiunile gazelor se determing cu diagrama indicat, pe care se noteazi pozitiile pistonului, corespunzitoare pozitiilor alese ale manivelei. Diametrul cilindrului este D [cm], forta de presiune a gazelor pe intregul piston este: aD? N ree—0 7 La calculul eforiurilor in toate articulatiile si pe suprafaja de alunecare a pistondlyi, biela mecanismului central bield-maniveli sau a celui deplasat se inlocuieste, de doud inase concentrate. Dac mb[kgf-cm — 1-s*] este masa bielei, L — lung distanja de la axa capului bielei pind la centrul de greutare al bielei, atunci , ary care are o miscare de translaqie, concentratd in centrul piciorului bielei, es or . Sor 6.2.1. Masele reduse in mecanismul bield-maniveld, a Nn My = my "7 Lgrem— 1s, grasa pri bielei care are o migcare de rotatie, concentrata ih centrul capului biele, este: L-alN My, = m,*——]-;- em - 1-3? seks aL Lin {in calculele preliminare, raportul a/L. poate fi luat dup formula lui V.P.Terskih: a (0,001n)? +2 L” (,001n)? +1" in care n este turayia maxima a motorului, in rot/min. m. este masa pieselor in migeare de ‘translatie; m, este masa pieselor in migcare de rotatie, inclusiv contragreutttile; ¢ (cm) — distanta de la axa arborelui cotit pint la centrul de greutate al pirtilor sale in migcare de rotajie: (cm) — distanfa de la axa arborelui cotit pand la centrul de greutate al partilor sale in migcare de rotapie: & - unghiul dintee diteotiile R gi c: a (em/s*) — acceleratia pistonului, care se calculeazi, pentru mecanismul bield-maniveld normal sau eu metada grafiea a lui Tolle, 6.2.2. Fortele de inertie aq) Se introduc in calcul urmltoarele forte de inertie: 1) Fora de inertie a pistemului sia celorlakte piese in migcare de translayie, indrepi Jungul axei cilindruluit Fi, = —me+a [4]; 2) Fora de inergie a piryilor in migcare de translate ale bielei, aplicata in celal pleforului biclei, indreptatd in lungul axei cilindrului gi care este: Fig, = —myy-a [5 3) Fora centrifuga de inertie a parpilor in migeare de rotatie ale biele eo centeul capului bielei gi indreptatii in lungul manivelei: Fy = mg, + 07 +R, 4) Forfa centrifug’ de inertie a brojului manivelei gi 2 celorl aplicatl in centrul lor de greutate gi indreptat8 radial: Fj, = Bielele mecanismului bieli-manivela se inlocui mase concentrate, Fiecare bieleti se inlocuieste cu formulele: igcare de rotatie ea printr-un sistem de , care se caleuleazd cu in care my este masa bielei: a; este ievfa centrul de greutate al bielei pan’ la axa bolului cu care bieleta se articuleazi ‘pall. Fie m,- masa bielei pri numiirul de bielete: manetonului arborelui cotit pi Masa cate se miged al distanta de la axa cu pistonul principal este: z 9 ro [ty + (2 — Datel Astfel toat® bielelg BE inlocuiese cu 2-1 mase My), cu masa my, si eu masa m4, Fortele de inerti¢ al lor din cilindrit laterali sunt: Fyy = —m,a; (5), iar forele de inerye ale phailor in miscare de translayie ale bieleselor sunt: Fes 4 Inflheafa fortelor de gravitatie asupra eforturilor din mecanismele bielf-maniveld este Nouatea' neglif turilor din mecanism: Rg — Pagid care se transmite articulapiei dintre piston si biel&: p B —proiecfia fare: Ro pe axa cilindrului: N-Sforta cu care pistonul sau biela apasd pe ghidajs — forva care se transmite de-a lungul bielei: R,,- forta care se transmite de biel pe manetonal arborelui coti; ‘T= forta tangential; Z = forta radiala; Ry — forta care se transmite de brayul manivelei pe lagiirele principale: Ty — proiectia forte: R, pe perpendiculara pe manivela: Zy — proiectia fortei Ry pe directia manivelei: ‘V= proiectia forgei Rp pe axa cilindrului: ‘H = proectia forjei Re pe perpendiculara pe axa cilindrului. Fig.6.2.2. Forpele Formulele pentru ealeulul BeF+RgN= (F+Fy+Fy RaeVBP tN? R= See TH(F+Fet Fu anal coxtz=f) Ze (P+ Fst Fa 7 Firat Ra =ATE+ Ze i — Fire * cosa — Fiecos(a + 8); HAW AR, «sina + F,,+sin(a + 6), ‘ eee = yVi EH? = \TF +73. Modul de determinare al solicit&rilor arborelui cotit 6.3. -Forjele care actionesz8 asupra arborelui catit 6.3.1.1 Fortele care actioneaza in lagarul maneton Lagirul maneton este alc&tuit din fusul maneten gi din cuzinetul montat fn capul bielei Pentru determinarea variayiei feryei care solicit fusul maneton, se insumeazi vectorial componentele Z gi Tale forjei longitudinale B. Considerind un sistem de axe de coordonate solidar cu fusul maneton (fig.6.3.1.1), forja Z va fi dirijat in lungul axei brayului manivelei, iar fora T tangential la traiectoria axului fusului maneton, Logirul maneton este alcituit din fusul maneton gi din cuzinetul montat in capul bielei, Pentru determinarea variatiei forjei care solicit fusul maneton, se insumeaza veetorial componentele Z gi T ale forjei longitudinale B, Considerénd un sisiem de axe de coordonat solidar eu fusul maneton (ig.6.3.1.1), forja Z va fi dirijatd in lungul axei brayului manive jar fora T tangential la teaiectoria axului fusului maneton, re oS Fig.6,3.1 a indcimii gi directiei fortei care solicit& fusul maneton al arborelui cetit. Mariggea forjei care solicita fusul maneton gi directia acesteia (fig.6.3.1.1) se determind dy PB fle - . Ry = (2? +7? [N], Pu areeg [ged]. f Efectuand calculele, pentru valeri succesive ale unghiului de rotatie a, diagrama i 4 a forei se ebtine prin unirea succesive a punctelor care reprezinta varfurile vectorilor rezultanti R,,.Forta Ry, , avind mirimea, direcjia gi sensul astfel precizate este preluat8 de fata ‘opus a fusului maneton.Ca urmare, pentru corelerea dingramei polare a forjei Ry cu suprafaja. fusului maneton pe care aceasta este preluatl, este necesar ca diagrama astfel objinutd sd se roteased cu 180°. in acest fel, se objine imaginea medului de solicitare a suprafejei cilindrice a fusului maneton. Se explicd astfel de ce uzurile maxime se produc in regiunea situatd etre axa de rotatie a arborelui cotit si se constati cf regiunea cea mai pugin solicitatS a suprafefei fusutui maneton corespunde cadranului I al sectiunii transversale a fusului, atunci cand sensul de rotarie coincide cu sensul de rotapig al acelor de czas. Evident,in aceasta regiune se recomanda practicarea otificiului de ungere ‘Desfigurarea diagramei polare in coordonate carteziene se face plasind in ordonata diagramei valorile modulului foryei Ry, in functie de valorile unghiului a, considerate in abcist-La tasarea acestei diagrame se face abstractie de sensul forjei Rw, intrucd, indifereny de sens, aceastd fortis fneared suprataza fusului maneton. Prin planimetrarea diageamei, poate objine gi valoarea medie Rij a forjei care solicit fusul maneton.Cu suficient& acest parametru poate fi considerat gi drept medie aritmetica a eelor N valori Ruy ~ precizia find cu atdt mai mate, cu cat intervalul Aw este mai redus.Cuno| fei valori este necesari pentru caleulele de predimensionare a laghrului. Pi 2 a diagramei polare a forjei care solicitd cuzinetwl de bieli, se consider componente ale acesteia,forja B.dirijat& in permanenqi in lungul axel bielei aferenti manetonulii Figg = —Myym Ral, Diagrama polar’ a forei ce solicit cuzinetul de biel& dou forre fie a masei biclei sumand vectorial aceste Ry = Mam Rus* -sin(a > Ry = —B + mm Ru? + costa +B) [N]. Mirimea si directia forjei care solicit cugingy jel sunt Py" ney eg [gra]. err 6.3.1.2 Fortele care ul palier. 6.3.1.2. Det sistemelor de forge care incarcl lagarele palier. Problama determintrii forgelor care Iucreazi in lagirele palier este mult mai compli Se arborele catit, impeeuna cu structura de rezisteny’ care confine lagdrele canst {general, un sistem static nedeterminat. inarea deformapiilor carterului constituie © problem’ a ctrei rezolvare este afectattbde un grad apreciabil de aproximatie, chiar la modele de calcul deosebit de complexe, £ bazgte pe metoda elementului finit. Tindnd seama si de faptul ci, in calculele uzuale, se SN pine cA in toi cilindrii se realizeaz® aceeasi diagrams indicata, neglijarea momentelor Incovoietoare pe fusurile paliere si considearea arborelui cotit ca fiind format dintr-o suecesiune de sisteme static determinate reprezinia ipoteza de calcul cea mai convenabill {in consecing®, pentru determinarea fortelor care lucteazi in lagirul palier, se consider’ c& cele doud manivele alfturate unui fus palier, flecare manivela in parte flind tratatd ca un sistem static determinat, si se insumeaz reactiunile produse de cele doud manivele in lagarul palier comun Din tolaltatea fortelor care actioneaz4 asupra manivelelor, forfele de inertie produse de masele cu migcare de rotatie au o mrime care nu variazi cu unghiul de rotagie a si sunt in permanenya dirijate in sens radial centeifug. Fortele care variazd odaté cu unghiul a sunt cele transinise de bielA gi corespund forjei de presiune gi fortei de inertie a maselor cu migcate de wanslatie. Pentru determinarea diagramei polare a fortei care solicit& fusul palier, se considert u sistem de eoordonate {On , care se roteste impround eu arkorele cotit, axa On coincizdnd, segull, cu axa manivelei nr.1 a arborelui cot. Fora transmis de bield este aprociat, j az, prin componentele Z §i T. Pentru determinarea diagramei polare a fortei care solicité cuzinetul 5 considera un sistem fix de coordonate rectangulare xOy situat fntr-un plan péfpenditflar’ axa de rotapie a erborelui cotit. Forta transmis de bield este apreciataet9 pein componentele B 51 Fiym-Reducind forja B in originea sistemului de coy = descompune in dou componente care determin o reaetiune F, dit tinguit seactiuse N, dirjath in lungul axei Ox. La riindul lo, forjele de inergie ale maselor cu migeare de eo ambele sisteme de coordanate componente variabile in fuyeti a prin proiectie, pe ull de rovapie a. 6.3.1.2.2.Determinarea fortelor care solicits lagarel Rezultantele fortelor care actioneaz’ asupra lagtrufui paliet se determina tindnd seama de dispunerea cilindrilor, de pozijia maniyel cente in jurul axei de rotatie gi de ordinea de aprindere. Determinatea se reali ecuatiilor de momente ale forfelor de presiune si forjelor de inergie ale migeare de translatie si, respectiv, rotatie (inclusiv ale contragreutssilor) Q Notind cu indicele 1 ele forjelor care actioneazi in lungul axelor cilindrilor, cu indicele 2 comppnemiglé forjelor de inertie ale maselor cu migeare de rotatie si, respectiv, cu indice! le fartelor de inertie ale contragreutatiloz, reactiunea care incarca fusul ente le Grady + Edy + Gd jea + (6.3.1.2.2.1) aR = Ohad jea + Cadjar + Madjerr La os acjiunea asupra cuzinetului palier (j~1) va avea compenentele : i. Sy KaVjor = Mraljor + Krdjar + Kajor + (6.3.1.2.2.2) Wad jer = Had jor + a) jor + a)jor e relagiile (6.3.1.2.2.1) gi (6.3.1.2.2.2), indicele a precizeaz& forgele ale cBror direcfii, i faport cu sistemul de coardonate considerat, sunt variabile in functie de unghiut de ratayie aD atborelui cotit a. ‘insumdnd vectorial aceste componente, se obtin marimile forjelor rezuhante care acjioneazi. in lagaral palier (j+1), la un moment dat, precizat de unghiul de rotatie a: Coad gis = [Cad jas # Oe) jas = [Ota + Ud? q pe precum gi direcfille lor in raport cu sistemul de axe considerat Gadje Ohedjor (Ka) jot Cre) jox = arctg AOS, (ra) jer = arctg ‘actioneazi forele care solicit dou’ manivele m, la motoarele in V, ou biele aldturate, lor maxime si medi ale lagirelor palier, diagramele un in eoordonate carteziene, la fel ca 5i in cazul fusurilor Pentru determinarea_ polare ale lagirelor smaneton. 6.3.2.Cauzele dezechiffEFului motorului bili modul de producere a dezechilibrului motorului, este necesar sh se eget ibutia fieoirei caregorii de fome ce actioneazi in mecanismul mowr. 6.3.2 DEeechilibrul produs de forta de presiune a Forja F,, datoratd presiunii gazelor care evolueaza in cilindrul motorului, s¢ transite i departe in mecanism prin componenta Bp, dirijatt in lungul axei bielei, determindnd gi actiunea N, asupra peretelui cilindrului (fig.1) Forfa B, transmis prin bield se poate reduce in centrul de rotatie af arbarelui cotit impreuna cu momentul : M, = B,0M care reprezint contribujia forgei de presiune la momentul motor instantaneu. Fi Dyn de determinare a dezechilibrelor praduse de forqa de presiune. . Nes fora B, cu care arborele-cotit acjioneaza in lagarul palier, se regasese nentele F, gi Np. Forfele de presiune Fp aplicate chiulasei si respectiv, lagtrului palier egale i de sens contrar; ca urmare, ele se anuleaz’, solicitind la intindere structura de ‘stenjd a motorului. Dac& mecanismul este dezaxat, atunci cele doud fore produc un moment variabil de dezechilibru : My. = Fe'e, Forjele Np produ gi ele momentul de dezechilibra My, Np(Reosc + Leas), care, ca i momentul precedent, tinde sb basculeze motorul intr-un plan perpendicular pe axa de rotafie-a arborelui cotit. Pe ansamblul motorului se poate demonstra ci: - M, = Mp, +My, fnrued: momentul M, este aplicat arborelui cotit, iar momentele Mp, si Myy sunt aplicate pispilor fixe ale motorului, echilibrul nu se poate realiza prin intermediul structurii de rezistenja a acestuia, deogrece intre arbore si structurl nu se pot transmite momente actioneaza intr-un plan perpendicular pe axa de rotajie a arborelui cotit. in consecinta, momentele aplicate pinilor fixe vor determina inc&rciri_ varial seazeme, dezechilibrind astfel motorul, 6.3.2.2 Dezechilibrul pradus de forjele de inertie AY Fig.6.3.2.2 a de determinare a dezechilibrelor produse de fortele de inertie Forpsit. de inertie ale maselor cu migeare de translapie Fj, determina © actiune Nj asupra pet findeului 5i o forgs B,,care se transimite prin bield la arborele cotit. La randul ti fat reduce in centrul de rotatie al arborelui cotit impreund cu momentul : = B,OM, aes contributia fortelor de inertie ale maselor cu migcare de translaqie la momentul f° major total (Fig. 6.3.2.2.1.) Masele aflate in miscare de rotatie determin forje de inertie de mirime constanti F,,, diijate in sens radial, in planul manivelei arborelui cotit, si care se rotese impreun cu acesta (Fig.6.3.2.2.1.), Ca urmare, asupra laglirelor paliere se exercitt acjiunile de mirime variabill (F,,cosa) gi (Fj-sina), care trepideazi motorul in dau planuri perpendiculare ce camjin axa de rotafie a arborelui cotit, unul din ele fiind paralel cu axa cilindrului. in studiul dinamic al mecanismului motor s-2 recurs 1a inlocuirea bielei cu sistem! echivalent de dou mase, care participa una la miscarea de rotajie $i cealalta la migearea de wranslajie a pistonului. S-a comis astiel eraarea substituirii momentului de inergie al bielei Iy cu momentul Tye al sistemului echivalent. Pentru evaluares corectd a efectelor dinamice ale migc&rii bielei, este necesar sB se considere un cuplu de corectie: dace esl care acfioneazi asupra bielei. Acest cuplu poate fi interpretat prin dou’ forge egale gi de sens contrar: M. Fe Teast care acfioneaz’. asupra extremititilor bielei, pe directii perpendiculare pe axa ul (fig.6.3.2.2.1,), Introducad in lagarul palier cele dou’ forje egale gi de sens sent Se ‘objin momentele: M’py = Fics, care actioncaz’ asupra arborelui eotit (reprezintd contribusia inert 7 ‘momentului motor total) si: Mm = Fa(Reoset + Le cafe este aplicat plrtilor fixe si tinde s% basculeze moto: ‘perpendicular pe axa de rotaie a arbarelui cot. 64. Interpretirile vectoriale ale surselor de dezechilibru‘we i 6.4.1 Interpretarea vectorialé a forjelor de RN. maselor cu migcare de rotapie. . Forele de inentie ale maselor stabilizat de funevionare a moterulu masa m,,,avand centrul de mas’ si rotajie au o miirime constanti, la un regim it Oifijate radial, in sens centsifug. Astfel, pentru a Ty, faja de axa de rotajie a arborelui conit, forja de inertie interpreta’ print de mirime constanta Fj,,, care este in permanenta ‘in fazi cu manivela coresp, “ arborelui cotit si are originea in centrul de masi considerat. 9 Figg = Mgt < Fig.6.4.[.1.Interpretarea veetoriald a unei fi 6.4.2.Inierpretatile veetoriale ale forjelor de inertie migcare de translatie Forfa de inertie a maselor cu migcare de translatie Beate fi exprimat& sub forma: Fy, = —m,Rw?[A,cosa + B, sings 4(A,cos2a + B,sin2a + -~ + (k)? (Ages! inka) ++], Introducdnd notaiile = ~ + Be, Ay aretg(- a): Fora de inertie ous sisub forma: Fy, = —m,Rw*[C,cos (a 2 cOs(2a+ ep.) +... + (k)*C, cas(ka + a,,) +...) Tindnd a f, armonica de ordinul k a fortei Fy poate fi exprimata in forma: Fig, = —m, Riko) kat + p,) = “F)_, cos (kuat + p,, unde cu F.,, s-a notat modulul componentei nice de ordinul ka forei de inertie a maselor cu migcare de translatie Fe. Se ppot imagi smodalitaqi de a imerpreta vectorial componenta deardin k a fortei F,.. i retare (Fig, 6.4.2.1) este aceea a proiectiei pe directia axel cilindrului a vuftui ime constantd Fie, , care se roteste cu o vitezd unghiular’ kw si care face cu hee jatunci cind aceasta teece prin pozitia precizata de a = O°RAC, un unghi dy ale ccteui vi¥ori sunt indicate in tabelul 1. AY fe translagie IFulecaikare, Fig.6.4.2.1 Prima imterpretare vectorial a fb; ‘Unghiul de faz’ @, al veetorilor care inerprete inertie a maselor cu migeare de translatie Tabelul 1 gentele armonice ale foryei de ‘Ordinul armonielt Faza vectorulul rotitor Obsenaiil Bia, oy = 0 la mecanismul exat coy = arcigt Pentru toate armonicile pare ale NY clror erdin nu este un multiply de 4 Cy 180° Pentru toute armonicile pare ale c&ror ordin este un multiple de 4 cnegstiv pentrs — dezaxarea imversi =1;3;5;_.) gi directi( 24.) ~ Gy = 2908 Semmul depinde de sensul dezs ii: A doua int fe (fig. 6.4.2.2) este aceea a rezullantei a doi vectori de mirime constanth 3h sc ih sensuri contrare, cu viteza unghiulara kw gi fac cu axa manivelei, iui aceasta treee prin pozitia precizeta de a=O°RAC, unghiurile @, gi respectl¥,—@,, conform datelor din tabelul 1. { , Aceste interprettri vectoriale siau la baza studiului echilibrajului motoareler, de la caz caz, fiind preferata una dintre els, De exemplu,cea de-a doua interpretare vectorial este folosit’ la conceperea 5i dimensionarea dispozitivelar mecanice de echilibrare V2IF el IF glecs(kom Fig.6.4.2.3.Cea de-a doua interpretare vectoriald forte: de inerpie de translatie. 6.4.3, Interpretarea vectorial a momentyJui dé“Pujiu produs de fortele de inertie ale maselor cu migcare de translagie intrucdt N; = Fite gi singe Wysine, aceasta relagie devine: ? (Reosa + Leas}, sasinis + Leospsin(t ( 9 ao sinacosfiscoeasiag ol Sar = rr, Fo M, reprezentdnd momentul motor produs de forja de inertie Fj... armonicd de ordin k a mementului de ruliu produs de fora Fy, are expres aw Mya = my (Rw)*B,sinke = My, esinke. “ aza cAreia poate fi formulat o interpretare vectoriall a acestei componente a momenfului de ruliu, Componenta de ordinal k a momentului de ruliu peodus de forta Fy f° poate fi interpeetata prin proiectia pe axa de sotatie a arborelui cotit (fig.6.4.3.1) a unui vector milrime constant’ Myx, 6ar€ se roteste in planul determinat de aceasth ax gi de axa Cilindrului (Oy), eu o viteza unghiulard kao in sens invers sensului de rotajie al arborelui eotit.Pentru armonicile 1,$ si 6 Vectorul este in fazi cu manivela aflatd in pmi, iar pentru armonicile 2,3 si 4 este in opozitie cu aceasta. Momentul de ruliu al fertelor Ge de relajia : Myy = Nj(Reosa + LcosB), Fig.6.4.3. 1 Interpretarea vectoria o\ de vruliu produs de forta de i je 6.4.4 Interpretarea vectorial a momentului de ruliu prot fora de presiune a gazelor Momentul de ruliu produs de forja de préigne a gazelor este definit de relagia = _ ip Urmiirind acelagi rationament cu & ‘in precedentul subcapitol, rezultas My, = Np(Reosa + Leas}= RF, M,, unde M, este momentul motor produs de forqa de presiune. este determinatd de variatia cielicd a presiunii din cilindru, Myp.T, gi My rep imi variabile,de perioadA Ogi = t+ ™Exprimind momentul de ruliu in t parametru se poate serie: bt Mya = R=" Pre): unde: Pry = (P— reprezintd presiunea tangentialé echivalentd presiunii gazelor din cijindru.Fiind o marime periodic variabilA, $i acest parametru poate fi exprimat ‘prin intermgditul ume serit crigonometrice: . aS 6.5 Soluti de echilibrare ale motoarelos mona si policilindrice . <“y sndinkgincneeimniih Pe baza consideratiilor anterioare, se poate afirma ci motorul monocilindric este supus la: Pog = op + Y (aepeoska + Bkpsiniea). e ‘Trepidatiile in lungul axei cilindrului ¢i perpendicular pe aceasta, produse de forya Fy: ‘Trepidatiile in lungul axei cilindrului, produse de toate componentele armonice ale forte Fas Bascularea inte-un plan perpendicular pe axa de rotatie a arborelui cotit, produsi de Iwate componentele armonice ale momentelor de ruliu ale forelor Fe $i Fp: Momentul de tuliu produs de forqa F, variaz8 cu sarcina motorului gi este relativ ‘independent de turafia acestuia;prin urmare, el m poate fi echilibrat prin dispozitive mecanice antrenate de arborele cotit. Dezechilibrul major cauzat de momentul de uliu produs de tora Fy, cor atunci cdnd aceasta trece prin pozitia de p.m.i. fn schimb, armonica a doua a mo culiu produs de forta de presiune este interpretat de un vector rotitor care este a cu manivela, cind aceasta trece prin pozitia de pmicCa urmare, dezechilif armonica a doua 2 momentului de ruliu ar forfei Fiz este atenuat “es douse 2 somentului de ruliu al forfei Fin consecinta, echilibrajul motorului m cu precidere, reducerea repidasilor produse de fortele Fi gi Fir 6.5.1.1 Eehilibrajul cu comtragreutai. e = Forele de ineryie ale maselor in migcare ale echilibrate atunei cdind componentele lor, pe axele unui sis in planul in care are loc migcerea, sunt in pet nod de Py, F, y jin cele douk a cu my eles Cs stte — fiectirei piese a mecanismului, iar cu ee ah canismului motor sunt ian de coordonate, situat ye | Ly + aceeleratiile corespunziteare componentelor misctrii acestor piese, pe di aN€i Ox si respectiv, Oy-intrucdt masele pieselor sunt constante, iar acceler oe pozitia mecanismului si de viteza unghiulard a arborelui cotit, relatiile de scrise in forma: 2x; vag oh oD gat at aclitii vor fi indeplinite dac8 ceatrul de mast al ansamblului pieselor “x ir OCUPA fa permanenfa o pozitie fiN : e <. . Condifiile exprimate de relajiile de mai sus pot fi satisficute prin addugarea a doud mase suplimentare(contragreutifij: m,,, care particip§ la migcarea manivelei $i m,, care particips la miscarea plas-paraleld a bielei(Fig. 6.5.1.1.) Fig.6.5.1.|_Dispozi de echi ‘monocilindrului cu contragreut3ti Echiparea mecanismului motor NSoee sistem de contragreutt{i asigur’: echilibrarea total a tuturor oes. ié sia momentelor de ruliu produse de aceste forje. Aceasta metoda de echilibraj ayprezintd, ins, interes practic, deosrece masele de echilibrare ar mari inadmisibil elor, ar complica exagerat realizarea lor constructiva i eptabili a dimensiunilor carterului, a greutayii si 6.5.1.2.Disozitive mecanice de echilibeare Motoarele monocilindrice au 0 utilizare practic’ relativ restrdns&, limitatl la cazurite o putere mict(P.

    S-ar putea să vă placă și