Sunteți pe pagina 1din 72
identice i permit adaptarea unei parti superioare cu valori medii (fixe) - Protar I, sau a unei parti superioare programabile - Protar II, ceea ce prezint¥ un avantaj din punct de vedere economic. Articulatoarele KaVo sunt de tip arcon $i au un design care le permite o manipulare ugoar%. La realizarea partilor componente ale acestor instrumente, cu exceptia platoului incizal, confectionat din material plastic, au fost utilizate diferite aliaje metalice. Sistemul cuprinde gi un dispozitiv "Split-cast” de fixare magnetict a modelelor, de asemenea, pune la dispozitie toat% gama de instrumentar auxiliar necesar unei utiliz%ri corespunz%toare $i este compatibil gi cu alte tipuri de arcuri faciale (whip-Mix, Dentatus, Artex etc.). 5.10. PROGRAMAREA ARTICULATOARELOR Pentru programarea individuala a articulatorului este nevoie ca modelele s{ fie in prealabil montate in pozitia de relatie centrick, pe baza unei inregistrari grafice sau in ceard. Modelele trebuiesc prev4zute cu un soclu de control, split- Cast, de exemplu. Programarea individual% a articulatoarelor se face pe baza relatiilor obtinute de la pacient prin: - inregistr%ri intraorale, - inregistrari grafice extraorale, - inregistrari electronice. Pe scarf larg{ este utilizat% metoda cu inregistr&ri intraorale, care nu necesitX aparaturt complicat% gi este economicd, permitand o programare rational& gi relativ precisa a instrumentelor de simulare. 5.10.1. PROGRAMAREA UNGHIULUI DE iNCLINAJIE A TRATECTORIET CONDILIENE Pentru programarea unghiului de inclinatie a pantei tubercului articular este necesar’ inregistrarea miscirilor de protruzie, conform metodei descris% de Christensen. Se poate utiliza cear& sau alt material de inregistrare (de exemplu, silicon). La o migcare de protruzie de 5 mm rezult& o inocluzie lateral suficient’ pentru a putea obtine o inregistrare corespunzitoare. Modelele, previzute cu soclu de control, sunt in prealabil montate in articulator in 80 ' RC. se elibereaz% suruburile de fixare ale pantei articulare $i pratul superior al articulatorului se deplseaz& pan ce soclul de control se adapteaz% perfect pe modelul superior, care este nentinut in inregistrarea protruziei in cear& (silicon). In aceasta pozitie se invartesc boxele articulare pan% se simte o rezistenta gi se fixeaz& guruburile de reglare. Unghiul pantei articulare poate fi inregistrat (determinat grafic) 1a pacient si cu instrumente extraorale. 5.10.2. PROGRAMAREA UNGHIULUI BENNETT Pentru programarea unghiului Bennett pe articulator este nevoie de inregistrarea ocluziei in pozitie de laterotruzie stang& gi dreapt%, procedeul fiind acelasi ca pentru unghiul pantei tuberculului articular. Unghiul Bennett se m{soar{ pe partea nelucrutoare. se elibereaz% guruburile de reglare pentru unghiul Bennett $i bratul superior al articulatorului se va deplasa pan’ ce soclul de control se adapteaz4 perfect pe modelul superior, care este fixat de cel inferior prin intermediul inregistrérii ocluziei in cearda, realizat& in pozitie de laterotruzie. in aceast% pozitie se migcd poxele articulare in stanga gi in dreapta, pan% se simte un joc f%eX rezistent{% 1a articulatoarele non-arcon, care semnaleaz& valoarea unghiului Bennett, care va fi programatd. La articulatoarele de tip arcon, valoarea unghiului Bennett este semnalat’ de momentul de rezistenta. Pentru programarea unghiului Bennett se poate folosi gi inregistrarea grafict intraorala a RC, executand cu articulatorul migc&ri de lateralitate, in timp ce stiletul inregistrator este mentinut in urmele arcului gotic. Exist, desigur, si instrumente extraorale, cu ajutorul carora se poate determina unghiul Bennett, cum este pantograful, cu ajutorul c&ruia se pot inregistra toate migcirile mandibulei, obtinand valorile necesare pentru adaptarea (programarea) articulatiilor mecanice ale simulatoarelor. 5.10.3. REPRODUCEREA GHIDAJULUI ANTERIOR (INCISIV) De multe ori, in cazul reabilitarilor protetice, se pune problema de a pistra ghidajul anterior existent, ceea ce presupune 81 inregistrarea acestuia inainte de prepararea bonturilor. Acesta se poate face prin transferarea direct% de pe modelele montate in articulator pe baza unei inregistrari cu arc facial sau se inregistreaz% la pacinet cu un instrument extraoral. la metoda de copiere dupX modele, se aplic% acrilat autopolimerizabil pe platoul incizal al articulatorului si se execut% migctri cu ghidaj pe dintii incisivi gi canini. stiftul incizal last in acrilat urme care dup% int&rire se uniformizeaz% prin slefuire. Montarea in articulator a modelelor trebuie f%cut% pe baza inregistrarii realizate cu un arc facial de transfer. Astfel, traseele rezultate sunt copiate pe platoul incizal al articulatorului. 5.10.4, SISTEME ELECTRONICE DE INREGISTRARE $I PROGRAMARE A ARTICULATOARELOR Odat& cu progresele din domeniul electronicii au fost dezvoltate gi instrumente pentru inregistrarea electronict a migc&rilor mandibulei. La aceste sisteme, inregistrarile castigate pe cale electronic& la pacient sunt reprezentate grafic pe ecranul calculatorului, arhivate $i stau la dispozitie pentru programarea articulatoarelor gi pentru efectuarea comparatiilor diagnostice. Articulatoarele pot fi programate cu ajutorul calculatorului, imitand manual graficele inregistrate, sau prin conectarea calculatorului. la un dipozitiv care frezeaz& individual boxele articulare (sistemul "Artex Compugnath". Pentru practicianul stomatolog, aceste aparate nu prezint% incX o important prea mare, cu toate posibilitufile pe care le ofera. Deoarece investitia este prea mare, ele radmin inc% rezervate institutiilor de cercetare. Instrumentele de inregistrare mecanice au. dezavantajul greutatii mari, folosirea lor fiind destul de dificila. Aceste inconveniente pot duce la inexactitati, dar nici greutatea aparatelor electronice nu este de neglijat. 82 ¢/ INSTRUMENTE, DISPOZITIVE $I APARATE FOLOSITE LA REALIZAREA /| “acHETELOR e Realizarea machetei poate face apel la elemente prefabricate, care se adapteaz% dup& necesitate, sau se porneste de la blocuri sau folii de cear& de diferite dimensiuni, din care se extrag cantit%ti sau fragmente de dimensiuni corespunz&toare care vor fi supuse modelajulul. Elementele prefabricate sunt comercializate ca atare, sau se obtin in laborator, cu ajutorul seringii de profilat ceara gi a matricelor pentru diverse forme. Modelajul in cear% presupune plastifierea acesteia la c&ldura {bec Bunsen, lamp% de spirt) si sculptarea acesteia cu ajutorul unor instrumente speciale, dintre care cel mai simplu gi mai cunoscut este spatula de ceard. Spatula de cear% (fig.6.1.) prezint& un maner $i dou% extremitayi active, una ascutity, pentru tXiere/sculptare $i una rotunjit%, destinat% topirii cerii tn flacir’. tn afara spatulelor umiversale de cear% exist’ o multitudine de instrumente de modelaj, care se comercializeazd fie Independent, fie sub form% de truse (fig.6.2.), in randul acestora un loc aparte ocupand spatulele vibratorii (fig.6.3.), care se folosesc mai ales in tehnologiile ceramice gi metalo-ceramice. Aceste instrumente prezint& intre maner gi extremitatea activa un segment cu striatii transversale, la nivelul c&ruia se induc vibratii prin frecarea unui alt instrument. De asemenea se pot folos{ spatule cu rezervor de cear%, care prin inc&lzire elibereazd materialul plastifiat printr-un orificiu situat la nivelul extremitXtii active (fig.6.4.). Tehnica modelajului poate fi ugurat{ prin folosirea spatulelor electrice (fig.6.5.), care functioneaz& pe principiul inc&%lzirii rezistive, avand in general urmitoarele parti componente: - instalatia de alimentare la 220 V/50 Hzi = sursa de cMldur% (transformator); = piesa de man%, la a c&rei extremitate activi se pot monta instrumente de diferite forme gi dimensiuni, care in general sunt similare celor pentru modelaj aditiv; <“instalatia de comand{ si reglaj, cu intrerup%tor pornit/oprit $i potentiometru pentru reglarea gradului de inc&lzire a instrumentului. Yehnica aditiei de cearX presupune folosirea de instrumente speciale, grupate in trusa P.K.Thomas (fig.6.6.), de pensule $i de creioane colorate. Aceast% trus% contine 5 instrumente, dintre care doui sunt pentru aditie, $i se introduc in flac&ra, iar trei sunt substractive, ele neintroducandu-se in flac&ra. Instrumentele de adifie (nr.1 gi 2) servesc transportului $i depunerii pickturilor de cear%, al c%ror volum este in functie de diametrul instrumentului. Instrumentul substractiv nr.3 are p&rtile active sub forma de conuri, fiind folosit la conformarea ganturilor $i ambrazurilor- Thstrumentul substractiv nr.4 se utilizeaz{ la modelarea ambrazurilor, liniilor de tranzifie, contururilor yestibulare, orale, foselor, depresiunilor. Phe nstrumentul substractiv nr.$ este un bisturiu dublu sub form 83 Fig.6.1. Spatule de ceart. Fig.6.3. Spatule vibratorii. Fig.6.4. SpatulX cu rezervor. a Fig. 6.5. Aparat electric pentru modelajul in ceark. Fig.6.6. Trusa de modelaj aditiv P.K. Thomas. 85 de s&p%ligf si serveste la modelajul versantelor ocluzale, al crestelor triunghiulare gi oblice, al tuberculilor dentari. Mai sunt folosite pensule groase cu partea activa din fire sintetice (nylon) pentru curatirea suprafetelor coronare pe care urmeazi s% se execute aditia $i pensule moi din p&r, pentru aplicarea pudrei de talc pe suprafetele ocluzale si proximale pentru_a detecta contactul cu antagonigtii gi dintii vecini. Baile-termostat pentru ceard (fig.6.7.) faciliteazd mult realizarea capelor de cear% de grosime uniform%. Aceste aparate ating gi mentin temperaturi intre 60 gi 110°C si au o constructie simpl4 fiind alcXtuite din: - instalatie de alimentare la 220 V/50 Hz; : - sursa de c&ldur&X (rezistent% electric); - recipientul pentru cear%, izolat termic si prev&zut cu termostat; ~ instalatia de comand%, reglaj si control cu intrerup%tor pornit/oprit, reglaje gi indicatoare de temperaturd. Fig. 6.7. Baie termostat pentru ceark. 86 Paralelograful este un instrument utilizat pentru determinarea paralelismului relativ a dou% sau mai multe suprafete dentare sau al unor p&rti componente ale unor proteze, de obicei partiale mobilizabile. Paralelografele se utilizeaz% pentru determinarea axului de insertie al protezelor, a pozitiei ideale a crosetelor, barelor Supracinguiare, a pozitiei componentelor unor sisteme speciale dar gi in alte situatii. 7.1, CLASTFICARE tn functie de destinatie, distingem: = paralelografe, pentru lucrul pe model; = paraleloghide - ghideaz% axul unui instrument rotativ pentru obfinerea de preparatii dentare paralele intre ele; - dispozitive mixte, care pot fi folosite atat in cavitatea bucal& cat gi pe model. Dup% constructie $i complexitate, se deosebesc: - paralelografe clasice - cu modelul fixat prin intermediul unui suport cu articulatie sferic%; - paralelografe ou sistem de fixare a modelului pe suport orizontal fix; - paralelografe perfectionate; dispun de retentivometre cu Gadran de analiz%, execut% operatiuni diverse; ~ paralelografe electronice, destinate unor operatiuni complexe; - aparate complexe. 1.2. PERI COMPONENTE Componentele de baz¥ ale unui paralelograf(fig.7.1.) sunt urmitoarele: = soclul, baza; = m{suta’ sau platoul reglabil (cu sau f%r& deplasare in plan orizontal); - bratul vertical (coloana); - braful orizontal, articulat sau nearticulat; - tija verticala; - sizteme de culisare, prindere, reglaj, inregistrare; = accesorii. Aovesoriile paralelografelor clasice (fig.7.2.)cuprind: = tija detectoare, folosit& la analiz% si stabilirea diagnosticului; - tija carbon, pentru trasarea ecuatorului = tija r&zug%, pentru planarea zonelor retentive nefolositoares 87 Fig.7.2. Accesorii ale paralelografelor clasice: a. tija detectoare; b. tija port-creion; c. retentivometru nr.1; d. retentivometru nr.2. @. retentivometra nr.3. Fig.7.3. Dispozitiv conometra. 89 Fig.7.4, Determinarea ecuatorului protetic (cu tija port-creion) $i aprecierea retentivit&tii dentare (tija retentivomstru) . Fig.7.5, Misurarea gradului de retentivitate dentark. 90 - retentivometrele, formate dintr-o tij&% gi un disc, folosite la determinarea axului de insertie $i a localiz&rii pirtilor active ale crogetelor; in functie de distanta misurat% intre circumferinta discului si cea a tijei, retentivometrele se numeroteazd dup cum urmeaz&: = nr.1 - 0,25 mm; ~ nr.2 - 0,50 mm; - nr.3 - 0,75 mm. = dispozitiv conometru (optional); indic& gradul de conicitate al preparatiilor (fig.7.3.) Majoritatea paralelografelor moderne ofer& posibilitatea atagiril de micromotoare pentru executarea de frezaje/torari paralele (aparate complexe) . 7.3. DOMENII DE UTILIZARE Paralelografele se folosesc la analiza modelului de studiu, a modelului de lucru, urm{rind diferite obiective: ~ determinarea celui mai convenabil ax de insertie (tija detectoare, tijele retentivometru); - identificarea suprafetelor dentare proximale, care trebuie s&% fie paralele pentru a servi ca plan de ghidaj la insertie/dezinsertie; - localizarea si m{surarea zonelor retentive dentare (fig.7.4., 7-5.)3 - eliminarea zonelor de interferent%, dentare sau osoase; - determinarea precis% a zonelor cAmpului protetic care urmeazi a fi pregitite proprotetic; - trasarea ecuatorului protetic pe dintii stalpi (fig.7.4.) gi eliminarea zonelor retentive nefolositoare; - $tabilirea locului in care se plaseaz% varful portiunii flexibile a bratului retentiv al crosetelor; - planarea modelului; = inregistrarea pozitiei modelului in raport cu axul de insertie; aceast% manopera se face prin metoda tripodarii sau prin metoda celor trei ganturi (Lejoyeux, ‘McCracken) . in afara acestor operatiuni uzuale, paralelografele mai pot fi folosite si la: —“conturarea machetelor din cear& ale protezelor unidentare, urmirind obtinerea unor fete proximale paralele cu axul de insertie; - plasarea dispozitivelor speciale intra~ gi extracoronare precum gi paralelizarea acestora; - realizarea in protezele unidentare a licagurilor pentru pinteni ocluzali, fie in faza de machet%, fie in stadiul de piest turnata; - finisarea protezelor unidentare turnate; — pozitionarea de pinuri pentru obtinerea modelelor cu bonturi mobilizabile. Wn 8. INSTRUMENTE, DISPOZITIVE $I APARATE PENTRU CONFECTIONAT TIPARE §I PENTRU PREGNCALZIREA $I INCKLZIREA ACESTORA Realizarea tiparului in tehnica dentar& presupune preg&tirea machetei pentru ambalare, prepararea masei de ambalat gi ambalarea (impachetarea) machetei), tot ansamblul fiind cuprins intr-un conformator. @.1. INSTRUMENTE, DISPOZITIVE $I APARATE PENTRU CONFECTIONAT TIPARE $I PENTRU PREPARAREA MASEI DE AMBALAT Amestecarea pulberii cu lichidul maselor de ambalat necesit’ ca instrumentar minim bolul de cauciuc gi spatula de amestecat. fn vederea obtinerii unei paste f4r% bule de aer se foloseste vacuum- malaxorul (vezi cap.4). Realizarea tiparelor impune folosirea conformatoarelor, care difer% in functie de materialul din care se confectioneaz% piesa proteticd. Conformatoarele pentru tiparele protezelor polimerice, numite gi chiuvete, sunt alcAtuite dintr-o baz%, o contra gi douS capace. Ele pot fi simple (fig.8.1.): rotunde, ovale sau paralelipipedice gi speciale: cu presiune elastic%, cu sistem de injectare (vor fi descrise in cap.i2). Conformatoarele pentru tiparele protezelor metalice au form’ cilindricd gi se utilizeaz¥ in combinatie cu palnii (conuri) de turnare gi hartie absorbant& (fig.8.2). 8.2. INSTRUMENTE, DISPOZITIVE $I APARATE PENTRU GOLIREA, USCAREA §I PREINCALZIREA/INCALZIREA TIPARELOR Eliminarea cerii din tiparele protezelor polimerice presupune utilizarea apei fierbinti (80-100°C) sau a vaporilor de ap% sub presiune furnizati de generatoare speciale (vezi cap.14). Tiparele protezelor metalice se pot preinc4izi 1a becul Bunsen (tehnicd dep%git% si incorect%) sau in cuptoare speciale de preinc&lzire, ele fiind manipulate cu clesti speciali (fig.8.3.). 8.2.1. CUPTOARE PENTRU USCAT MODELE SAU PENTRU ELIMINAREA CERII DIN TIPARE Cuptoarele pentru uscat modele sau pentru eliminarea cerii din tipare (cuptoare de preinc&lzire) functioneaz% pe principiul incdlzirii rezistive (efect Joule). Ele ating temperaturi de 300-350°C gi sunt alc%tuite din: - instalatie de alimentare la 220 v/50 Hz; - surs% de c¥ldurX (rezistent&% electric’); - instalatia de comand%, reglaj si control cu intrerupator 92 Fig.8.1, Chiuvet™ pentru proteze polimerics (sectiune) . talics: 1, oilindra- revEzut cu con a are: amb) nai de turnares negativ forma pieséi protetic 93 pornit/oprit, indicatoare gi reglaje ale temperaturii 9i timpului de inc&%lzire. 8.2.2. CUPTOARE PENTRU incKLZIREA TIPARELOR Cuptoarele pentru incdlzirea tiparelor (fig.8.4.) functioneazt de asemenea pe principiul inc&lzirii rezistive, atingand temperaturi de 1000-1200°C $i cuprind: - instalatie de alimentare la 220 v/50 Hz; ~ instalatia de inc¥lzire, cu rezistent% electric4; - incinta de inc&lzire, izolat& termic; -_instalatia de comand%, reglaj gi control, cu intrerupator general, dispozitive de control si reglaj ale temperaturii $i timpului de inc%lzire; instalatiile moderne dispun de dispozitive electronice, care permit elaborarea $i memorarea de programe de inc&lzire specifice diferitelor.mase de ambalat, cu protocoale stricte de incilzire. Majoritatea acestor aparate permit datorit& reglajelor i programirii utilizarea aceluiagi aparat pentru ambele scopuri succesive: preinodlzire gi ino3lzire, ugurand procesul tehnologic, cu economie de timp gi de spatiu. Fig.8.3. Clegte pentru manipularea tiparelor incinse. i NU Soe aca Fig.8.4, Cuptor de preinolzire/inodlsire. 9, 9, INSTRUMENTE, DISPOZITIVE $I APARATE PENTRU PRELUCRAREA LA RECE A METALELOR/ALIAJELOR ° Prelucrarea la rece determinX modifictri in structura aliajelor, care se refer% la cregterea sau descresterea distantelor dintre retelele atomice. De asemenea, poate avea loc deformarea cristalelor, cu sc&derea flexibilitatii gi maleabilitayii aliajelor, fenomen cunoscut sub numele de eoruisare. Prelucrarile la rece care ne interezeazi in tehnica dentar& se refer& la: forjare, laminare, trefilare, tiiere, gtantare, indoire. Forjarea necesit% o nicoval% si un ciocan de forjat. Laminarea se execut% cu ajutorul laminorului (fig.9.1.), care const{ in doi cilindri care se rotesc in sensuri. diferite, actionati de o manivel%, prin intermediul unui sistem de roti dintate. Reglarea distantei dintre cilindri permite alegerea grosimii tablei ce va rezulta prin laminare. Natura materialului, ca si m{sura in care trebuie redus% grosimea prin laminare pot impune lamin&ri succesive, care este bine s% se execute in directii diferite, pentru a asigura o structurt cat mai omogen% materialului. Trefilarea se realizeaz% cu ajutorul unei filiere sau placi de trefilare, care se fixeazi in menghin%. Sarma este fortat% s& treaci prin orificii din ce in ce mai mici, pan% la obtinerea diametrului dorit. Ambutisarea (in tehnica dentar&) const% in transformarea unui disc de tabl4% in cap% sau a unei buc&ti de tabl4 plana in viitoarea baz% a unei proteze totale. $tantarea se refer% la obtinerea unei coroane de acoperire dintr-o capd metalic%. Aparatul de t&iat disouri se compune dintr-un ponson cilindric, dou% plici de otel clit perforate, distantate intre ele 1a_0,25 mm $i un sistem de actionare a ponsonului prin orificiile plicilor (manet% + roti dintate). La trecerea ponsonului prin orificii se decupeaz% ‘un disc de dimensiunea orificiilor $i a ponsonului din tabla situat% intre cele dou% placi. Aparatul de tras cape (fig.9.2.)functioneaz% asemin&tor, fiind alc%tuit dintr-o ram{ fixX, un corp metalic mobil cu ponsoane, 0 plac% cu orificii corespunzitoare ponsoanelor gi un sistem de actionare cu manet% gi roti dintate. Dispozitivul folosegte pentru obtinerea de cape din discuri si pentru reducerea diametrului capelor prin operatiuni succesive. TAierea tablei si sArmei se executX cu clesti speciali destinati acestor scopuri. Pentru indoirea sarmei se utilizeazi o varietate foarte mare de clegti cu destinatii specifice (vezi cap.2). 95 Fig.9.1. Schema de principiu a functionlirii laminorului. Fig.9.2. Aparatul de tras cape. i %6 10. INSTRUMENTE, DISPOZITIVE $I APARATE NECESARE PRELUCRARII LA CALD A METALELOR/ALIAJELOR tn laboratorul de tehnic% dentar& cea mai utilizat’% modalitate de prelucrare la cald este reprezentat’ de combinatia topize/turnare. in acest scop c&ldura necesara topirii metalului/aliajului este obtinut& in diferite moduri: = prin flackra; - prin arc electric; - prin inc%lzire rezistiva (efect Joule); = prin inductie (curenti electrici de inalt% frecventa). Tarnarea (fig.10.1)poate fi: - staticd (gravitationala); - centrifugalx, in plan vertical sau orizontal; - sub presiune de vapori sau de gaz; - prin vacuumare; = combinat% (de exemplu, vacuum + presiune). Mediul de luoru poate fi reprezentat de: - atmosfer% normal (aer); = gaz protector sau amestecuri de gaze protectoare; - vid. 10.1. POSIBILITKPI DE TOPIRE A METALELOR/ALIAJELOR UTILIZATE in TEHNICA DENTARA Sursele de c%ldur utilizate in acest scop au evoluat de la simpla flacir& obtinut4 prin amestecuri gazoase la inc&lzirea rezistivi, arcul electric i inductia electromagnetica, ultimele realiziri in domeniu utilizand plasma sau laserul. 10.1.4, FLACKRA Flacira poate fi obtinut% prin combustia gazelor sau diferitelor amestecuri gazoase, rezultand o serie de temperaturi, dup cum urmeaz&: = gaz urban + aer - 1500°C; - propan + aer ~ 1800°C; = butan + aer - 1900°C; - acetilen’ + aer - 2400°C; = gaz metan + oxigen - 2200°C; - propan + oxigen - 2500°C; - butan + oxigen - 2600°C; - acetilen’ + oxigen - 3170°C; = hidrogen + oxigen - 2100°C, = vapori de benzind + oxigen - 2500°c. Obfinerea acestor ~ fl&c%ri presupune = dispozitivele corespunzdoare: Pipecul Bunsen conectat la conducte de gaze, sau la rezervoare speciale; 7] cuptor cu creuzet vacuum presiune Fig.10.1, Posibilit&ti de asigurare a p&trunderii aliajului in tipar: a, turnare gravitationalX; b. turnare centrifugalS; c, turnare cu ajutorul vacuumlul gi presiunii. 8 ~ generatorul de benzina; - suflaiul (pistolul) pentru amestecuri gazoase combustibile; 10.1.2. GENERATORUL DE BENZINA Este reprezentat de un vas cilindric prevazut in interior cu tije metalice invelite in pa4sl& sau bumbac, care inlesnesc vaporizarea benzinei. tn partea superioar& se g&segte un robinet de reglaj $i o conduct’ de la compresorul de aer, in aceste conditii rezultand amestecul gazos care genereaz% o temperatura de circa 1200°C. Aparatul se poate folosi la topirea aliajelor’nobile. 10.1.3, PISTOLUL (SUFLAIUL) PENTRU AMESTRCURI GAZOASE Este un dispozitiv simplu (fig.10.2.), prev&zut cu un bec de ardere cu orificii, o camera de amestec, o camer% de distribuire, robineti pentru reglarea amestecului si racorduri pentru gaze. (10.1 9) ceumraronvt, DE ACETILENK $I FLACKRA OXIACETILENICK Generatorul de acetilen% const% intr-un cazan prevazut cu "clopot de gaze", cog de sarm{ pentru carbid gi filtru de gaze. Flacdra oxiacetilenicd se obtine prin combustia unui amestec de acetilen’ gi oxigen la nivelul unui pistol de gaze. Flac&ra oxiacetilenic prezint& patru zone distincte (fig.10.3.): 1. zona rece (zona amestecului neaprins); 2. muoleul luminos; se caracterizeazi prin inc&lzirea treptat% a amestecului gazos pan la temperatura de aprindere, fiind cea mai luminoas&% parte; 3, flac%ra primarX (zona reducdtoare, de culoare albastra), cu temperatura cea mai ridicata; 4, flaoSra seoundarS (zona oxidant¥, de culoare galbend). 10.1.5. TOPIREA CU ARC ELECTRIC Procedeul se bazeaz% pe o descXrcare electric’ stabila, la densitate mare de curent intre electrozi aflati in mediu gazos. Arcul electric care se obtine poate fi direct sau indirect. La topirea cu axo electric indirect se folosesc doi electrozi de grafit cuprati, obtinandu-se o temperatur&’ de pan% 1a 4000°C, procedeul folosindu-se la topirea aliajelor de tip Ni-Cr, Co-Cr. La topirea cu aro electric direct, acesta se formeazd intre un electrod pe baz{ de W gi aliajul ce urmeazi a fi topit. Se utilizeaz% in cazul metalelor/aliajelor greu fuzibile (in tehnica dentari - titamul gi aliajele sale). 99 (Pm al Fig.10.2. Pistolul (suflaiul) pentru amestecuri gazoase (a); diferite duze interschimbabile (b); duze pentru flacr& aciformS (c). cotilenice: 1. zona rece 2. nucleul luminos: 4. zona oxidantX. 100 1.6. TORIREA PRIN incKLzIRE REZISTIVA ge bazeazi pe efectul Joule (eliberarea de caldur& la trecerea Jyrentului electric printr-un rezistor). spirele rezistentei sunt wrsurate pe un cilindru din material ceramic refractar, in an fjriorul Caruia se af1% creuzetul cu aliajul destinat topirii. principiul metodei se refer la p&trunderea energiei giectromagnetice in piesa situat% in campul magnetic variabil in Gmp, produs de o bobinS prin care trece curent alternativ. f tnductorul folosit in tehnica dentar& (fig.10.4.)este “peprezentat de o bobin’ cilindrict din teavi de cupru, prin care ‘girculd ap% sub presiune; in interior se introduce un creuzet ceramic (de protectie, de turnare), care contine creuzetul de fopire, mai mic, din ceramict sau grafit. Protectia manipulatorului impotriva luminozit&tii se obfine cu ajutorul ochelarilor de protectie, a mastii de sudurd sau a ajvanelor de protectie cu care sunt dotate aparatele moderne. 10.2. TURNAREA Turnarea presupune pXtrunderea forfat& a aliajului in tipar prin intermediul fortei de impingere dat& de centrifugare sau Prosiune de vapori gi aer comprimat sau cu ajutorul fortei de Pspiratie prin folosirea vacuumului, fiind utilizate $i combinafii ale acestora (de exemplu vacuum + presiune) « ‘Aparatele de turnat prin centrifugare au evoluat continuu (fig.10.5., 10.6.), de la cele mai rudimentare, cum ar fi fronda de mani (pragtia), centrifuga mecanick (roata de bicicleta) sau cAntarul (rotaxul-fig.10.7.), la cele moderne (centrifuga cu arc ~ fig.10.8., sau cu motor electric) gi la cele de azi, integrate in aparate complexe de topire/turnare (fig.10.10). 10.2.1. CENTRIFUGA ORIZONTALK (ROTAXUL) Dispozitivul (fig.10.7.)se compune din: — ax vertical, bine implantat intr-o mas% metalic% rigid& sau in beton; ~ brat orizontal, care se fixeaz% la mijloc pe axul verticals la extremit%ti dispune de un taler in care se va ageza tiparul, Yespectiv o contragreutate a c&rei pozitie este reglabilad prin infiletare sau alt taler pentru contragreutatea corespunzatoare; cv Sistemul de actionare, reprezentat de o band din material textil, care se inf%goar% in jurul axului vertical; “' GStemul de protectie a utilizatorului, reprezentat de 0 01 creuzet de turnare creuzet de topire inductor Fig.10.4, Bobina de induotie. Fig.10.5. Din istoria turn&rii: a, fronda lui Bardet, b. disporitivul Turner. 02 Fig.10.7. Rotaxal. | 103 10.9. Aparatul de topire/turnare cu vacuum i prosiune. 104 carcas% din tabl% groas% sau un zid. Dispozitivul functioneaz& prin tractiunea brusc% gi continuk a benzii infSsurate in prealabil pe axul vertical, migcarea de translatie transformandu-se in migcare de rotatie. 10.2.2. CENTRIFUGA SEMIAUTOMATK (CU ARC) Prinoipiul de functionare este aseminitor cu cel al rotaxului, actionarea bazandu-se pe energia potential% a unui arc metalic lamelar ad%postit in corpul cilindric al aparatului (fig.10.8.). Acesta recunoaste urm{toarele parti componente: = ax vertical, in jurul c&ruia se afl% resortul lamelar si sistem de blocare pentru armare gi de deblocare/declangare; = pratul orizontal, fixat In axul vertical, prevazut la o extremitate cu un l%cag pentru fixarea tiparului gi creuzetului, iar la cealalt% extremitate cu o contragreutate reglabila si un maner pentru armarea aparatului; - tija de blocare pentru armare gi deblocare/declangare. Aparatul se armeazi prin efecturea unui numir de 5-8 rotatii in sens invers acelor de ceasornic, dup% care se fixeaz& tiparul si creuzetul in pozitia corect% gi se echilibreaz’ bratul prin intermediul contragreutitii, urmeaz% topirea aliajului, de obicei cu ajutorul unei flactri, iar in momentul imediat urm{tor se elibereazi arcul prin actionarea manetei gi centrifugarea se declangeaz%. 10.3, APARATE COMPLEXE DE TOPIRE/TURNARE Aceste instaltii prezint& marele avantaj al execut4rii topirii gi turnirii in acelagi loc, evitandu-se astfel timpi suplimentari, pierderi de temperatur’ i realizandu-se de asemenea 0 economie de spatiu. 10.3.1, APARATUL DE TOPIRE/TURNARE CU VACUUM $I PRESIUNE Aparatul (fig.10.9.)folosegte drept surs& de c&idura curentul electric de joas% frecvent% (inc¥lzire rezistiva), impingerea aliajului. in’ tipar fiind obtinuta prin actiunea combinat& a Vacuumului gi aerului comprimat. I se descriu dou% corpuri suprapuse perpendicular, coloana verticald sustinaénd incinta de topire/turnare, care poate fi basculat% prin intermediul unei manete situate de partea opus% a coloanei. Corpul orizontal prezint% panoul de comand& si control, cu intrerup&tor general, reglaje $i indicatoare de temperatura, timp, taste de actionare a pompei cu vid i a aerului comprimat, al&turi de indicatoare de presiune negativa gi presiune a aerului comprimat. : Functionarea este simpl¥: dup% pornirea aparatului, introducerea aliajului in creuzet si topirea acestuia, se ageazd 105 Fig.10,10, Instalatie de topire/turnare cu curenti electrici de inalt® frecven}X gi centrifugt orizontals actionat® electric (Bego) . Fig.10.21. aparat de sudurX cu laser (Kulzer). 106 Te tiparul deasupra creuzetului, se inchide incinta de topire/turnare, se r&stoarn{ (basculeazi) incinta prin intermediul manetei, dup care se actioneaz% pompa de vid $i aerul comprimat. 10.3.2. INSTALAJII DE CENTRIFUGARE AUTOMATA Instalatiile de centrifugare automat& (fig.10.10.) au in general urm%toarele componente: ~ incinta de topire si centrifugare; - instalatia de topire (inductie, inc&lzire rezistiva, arc electric, flacdr&); - instalatia de centrifugare (in plan orizontal, actionat% electric); - instalatia de r&cire cu ap% (a inductorului, a creuzetului, dac& este cazul); - instalatia de alimentare electrict, cu ap% (daci este cazul); ~'instalatia de alimentare cu gaz protector (dac% este cazul); - instalatia electric4-electronict’ de comand%, reglare gsi control, care este bine s4 fie inzestrat% gi cu intrerupator de urgenta; Instalatiile moderne sunt complet automatizate, permitand cuantificarea exact a parametrilor tehnologici. 10.3.3. INSTALATII DE TOPIRE/TURNARE A TITANULUI §I ALIAJELOR SALE iN TEHNICA DENTARK Titanul gi aliajele sale sunt ast&zi tot mai mult utilizate in constructia pieselor protetice datorit& unor avantaje notabile, cum ar fi: ~ densitate sctzut% (4,5 g/cm’); - registen{&% la coroziune; - biocompatibilitate; = conductivitate termicd redus% (17-22 W/mK); - radiotranslucenta; - pret de cost redus. Utilizarea pe scart largi a titanului in stomatologie a fost mult timp intarziat& datorit® intervalului ridicat de topire si a afinit%tii mari a metalului topit fat% de oxigen, azot si carbon. Topirea gi turnarea titanului gia aliajelor de titan nu este posibil% cu instalatiile obignuite din dotarea laboratoarelor de tehnic% dentar%, care nu realizeaz4 inc&lziri la 1750-1800°C gi, de cele mai multe ori, nu asigur& un mediu protector suficient de pretentios. Nu pot fi utilizate, de asemenea, nici creuzetele de topire obignuite (care nu dispun de refractaritatea necesar& sau intr& in reactie chimic cu titanul) gi nici masele de ambalat curente, care nu sunt compatibile cu titanul topit. fn dorinta de a evita problemele tehnice ridicate de topirea/turnarea titanului s-au pus la punct tehnologii de 107 masé mobi a fer pie comprimat Fig.10.12. Schema de principiu a instalatied Arvatron (Asahi Roentgen}: sistem bicameral, cu topire prin inductie electromagnetici gi turnare in vacuum, sub presiune de argon. electrod suzet IC tipar vidore 1asG mobild Fig.10.13. Schema de principiu a instalatiei Castmatic (Dentaurum): sistem bicameral cu topire in arc electric direct ¢i turnare in vacuum, sub presiuns de argon. 108 prelucrare prin electroeroziune gi sisteme , de frezare tridimensional% computerizat%. Costurile ridicate ale unor astfel de instalatii $i tehnologiile relativ complicate gi nu intotdeauna suficient de exacte nu au favorizat r&spandirea acestora. Instalatiile de topire/turnare a titanului $i aliajelor sale (fig.10.12., fig.10.13.) reprezint’ aparate complexe, in cadrul ckrora energia caloric ridicatX este obtinut% prin inductie electromagnetic’ sau cu ajutorul arcului electric, turnarea executandu-se cu vacuum $i presiune de gaz inert(argon), sau prin centrifugare in vid sau in mediu de gaz inert. ’ 10.4, POSIBILITATI DE UNIRE A PARPILOR METALICE ALE UNOR PROTEZE DENTARE solidarizarea se poate realiza prin : = sudura electric - unire autogen3; - Lipire cu loturi; - supraturnare. 10.4.4. SUDURA Sudura se poate obtine prin: = punctare? - cu ajutorul arcului electric; ~ cu ajutorul laserului; - cu gaz ionizat. Punstarea (sudur& electric’) se utilizeaz{ pentru aliajele inoxidabile de tip Co-cr pentru sudura electricd punctiforma a pieselor protetice mici si subtiri. Instalatia const intr-un transformator, care permite obtinerea in bobina secundara a unui curent electric de tensiune mica (sub 10 V) si intensitate foarte mare (60-1000 A), rezultand temperaturi de 1000-3000°C. Punctarea se realizeazi prin intermediul a doi electrozi de cupru, dintre care unul este fixat pe aparat, iar cel%lalt se manipuleazd cu mana, fiind mobil. Contactul electric se realizeaz% prin comanda unei pedale. Sudura electrics se poate realiza $i prin intermediul aroului voltaic. Aparatul const{ intr-un transformator, care furnizeaz& un curent, de intensitate mare, care se aplici unei perechi de electrozi din grafit. Punerea in contact a electrozilor determina aparitia scurtcircuitului (scanteia electric’) $i degajarea corespunzatoare de cildur&%, iar departarea moderat& a electrozilor permite trecerea in continuare a curentului electric, creand o zond cu temperatura pan la 4000°C. se poate folosi in cazul aliajelor inoxidabile, cu rezerva c& descompunerea grafitului din electrozi poate antrena contaminarea aliajului topit. Sudura cu laser presupune utilizarea unor aparate speciale (£ig.10.11.), previzute cu.generatoare de lumin% monocromatica gi coerent% (fasciculul laser). Aceste instalatii sunt alc&tuite in 109 general din: - instalatie de alimentare la 220V/SOHz; a ~ generator laser; ~ incint& de suduri, previzut& cu dispozitiv de directionare a fasciculului laser, surs{ de lumin&, eventual instalatie de gaz protector, ecran pentru supravegherea operatiunilor $i orificiu (orificii} de acces pentru mAinile operatorului; —“instalatia electronic% de comand%, reglaj si control, care permite punerea sub tensiune a aparatului, alegerea parametrilor fasciculului laser $i cuantificarea operatiunilor; este bine ca aparatul s% fie prevAzut cu un tntrerup%tor de urgent%, care s& permit’ scoaterea complet% de sub tensiune in caz de accidente sau situatii deosebite; = "sistem optic de supraveghere (optional), reprezentat de lup& sau stereomicroscop. Folosirea laserului pentru sudura aliajelor permite executarea unor manopere de mare precizie, datorit% posibilitatii pozitionarii foarte corecte a fasciculului. Cu toate acestea, pretul de cost inci ridicat al instalatiilor limiteaz% deocamdatS r&spandirea acestei tehnologii in laboratoarele de tehnic% dentara. Sudura cu gaz ionizat recunoaste urmitorul principiu de functionare: scanteia obtinut& printr-un arc electric ionizeazt amestecul gazos de argon gi hidrogen eliberat de electrodul de lucru, astfel incat intre piesa de lucru gi electrod rezulta temperaturi de peste 3000°C. Electrodul, realizat din acelagi tip de material ca $i elementele ce urmeazi a fi solidarizate, se consuma. 10.4.2. LIPIREA CU LOTURI Loturile reprezint% aliaje speciale pentru lipit, ele avand o compozitie aseminatoare cu cea a aliajelor care urmeazt a fi solidarizate. Ele se topesc gi curg in spatiul capilar dintre piesele ce urmeaz% a fi lipite, energia caloricd necesara acestor Operatiuni fiind ob}inut& de regul4 cu ajutorul flacirii diverselor amestecuri gazoase. La ora actual% se comercializeaz% instalatii de lipit, care produc o flaciri aoiform%, de dimensiuni foarte mici, care se directioneazX cu precizie sporit%. Obfinerea amestecului gazos detonant (hidrogen $i oxigen) face apel la principiul electrolizei. Gazul detonant’ este apoi directionat prin intermediul unui Separator prin condensare gi al unui "dispozitiv de sp&lare” (alcool metilic) spre arz%torul de dimensiunile unui ac. 10.4.3, SUPRATURNAREA Acest procedeu de solidarizare a dou% piese presupune executarea acestora in doi timpi. fntr-o prim& etap& se realizeaz4 doar una dintre cele dou% piese, locul destinat solidarizarii fiind prevazut cu macroretentii mecanice. In faza a doua se execut® 110 _— turnarea celei de-a doua piese direct peste prima in contact cu macroretentiile respective, dup&. solidificare ‘obtinandu-se un ansamblu solidarizat mecanic. Evident rezistenta unor astfel de imbinari las% de dorit, de multe ori locul de unire transformandu- se cu timpul intr-o articulatie, motiv pentru care metoda nu se practict in.mod obignuit. 11. INSTRUMENTE, DISPOZITIVE §I APARATE NECESARE CONDITIONARII SUPRAFEJELOR METALICE IN VEDEREA ‘PLACARII CU POLIMERI Conditionarea suprafefelor metalice pentru asigurarea adeziunii polimerilor recunoagte o dezvoltare mare de tehnici, care urm&resc obtinerea dela caz la caz a unei adeziuni macromecanice, micromecanice sau chimice: = sablarea; - gravajul electrolitic; “ - oxidarea; - silanizarea; - ceramizarea; - depunerea unui strat intermediar de sid, (Sio, - Cc); - metalizareas ~ cositorirea. 11.1. SABLAREA Sablarea determin% cur%tirea suprafetelor metalice, cresterea suprafetei de contact cu polimerul, ca $i obtinerea de macro-/ microretentii gi se execut% cu ajutorul aparatului de sablat {sablatorului) (fig.11.1). Sablatorul functioneaz& pe principiul bombard&rii cu particule antrenate de o coloant de aer comprimat (4-6 barr) a suprafetelor metalice, la nivelul acestora ap&rand zone de topire superficial& inconjurate de zone de alter&ri structurale. tn urma impactului particulei cu suprafata metalic4, pot urma dou% c&i: particula se topeste superficial, se deformeaz plastic gi se reflect% cu o energie cinetick sc&zut% sau se topeste, se deformeaz& $i ramane inclavat% in suprafata aliajului. Materialelefolosite~ la sablare sunt reprezentate de: corindon, cuart, PMMA, sticl&. P&rti componente: = incint% de sablare, uneori iluminat%, in care se g&seste duza(duzele) prin care sunt proiectate particulele asupra piesei de lucru; duzele pot fi fixe sau-prevazute cu conexiuni elastice; incinta mai este prevzut% cu un ecran pentru supravegherea Procesului $i dou% orificii pentru mAinile operatorului; - regervor (rezervoare) pentru particule; - instalatia de comand%, reglaj gi control ce cuprinde: intrerupitorul de conectare la retea, selectorul pentru particule de diferite ordine de mirime (in cazul sablatoarelor inzestrate cu mM SCHELET “METALIC SUPUS GRAVAJULUI Fig.11.2. Schema unei instalatii de gravaj electrolitic. 12 mai multe rezervoare de particule), cadran indicator pentru presiunea coloanei de aer. 11.2. GRAVAJUL ELECTROLITIC Gravajul electrolitic permite obtinerea de microretentii, fcad apel la o instalatie electrolitic%. suprafata componentei metalice care nu trebuie gravat% se acopera cu cear%, dup% care infrastructura metalic se conecteazi la anodul(+) instalatiei, scufundandu-se intr-o solutie acid’ specific’ aliajului respectiv (fig.11.2.). Intre electrozii instalatiei se aplick’o tensiune care asigur% migrarea ionilor de la nivelul suprafetei metalice spre catod(-), realizandu-se astfel "gravajul". De mentionat c& pe lang& gravaj metoda determin’ si o anumit&% oxidare a suprafetei metalice, €are particip% la realizarea unei adeziuni chimice cu polimerul. Unul dintre dezavantajele metodei este reprezentat de faptul c% o eroare de cca. 20 % in estimarea suprafetei de gravat determin’t o eroare corespunzatoare in calculul parametrilor curentului aplicat, cu riscul trecerii in zona de electrolustruire, deci cu obtinerea unui efect, contrar celui dorit. Pentru escamotarea acestui neajuns, Léwe introduce in 1985 gravajul chimic cu solutii alcoolice de HNO, 50 %, HCl 25 %, CH,OH 25 %, care se utilizeaz& conform unor protocoale distincte pentru aliaje nobile gi nenobile. 11.3. OXIDAREA oxidarea determin% legarea chimict a silanilor de suprafata metalic’ prin intermediul unor legituri de tipul Me-O-si, cu participarea atomului de oxigen. Metalele particip% la realizarea acestor legituri prin intermediul grupirilor -oH de pe suprafata lor. Suprafetele metalice sunt in mod normal acoperite:cu oxizi, dar oxidarea suplimentar% determina cregterea substantial& a adeziunii; de. asemenea, oxizii determin’ $i aparitia de microretentivit4pi. © variant% a oxid&rii este promovat% gi de sistemul 0.Vv.s. (Opaker-Verbund-system/DeTrey-Dentsply) care presupune o cositorire (prin galvanoplastie)a suprafetei metalice sablate, aceasta fiind supus’ ulterior unui proces de oxidare intr-o solutie specific4; in fine, un opaquer corespunz&tor va asigura legitura chimic& dintre stratul de oxizi gi r&gina diacrilicd compozit% (RDC). fn final se disting urm{toarele straturi:-metal/aliaj sablat - staniu'= oxid de staniu = silan ~ RDC. f De mentionat ‘c% procedeul nu elimin& macroretentiile. Instalatia const’ intr-un transformator electric cu-mai-multe trepte de tensiune (3, 6, 9, 12 V); care asigur& un curent constant de: 300-mA. Aparatul mai dispune de dou’ borne, la una dintre ele fixandu-se piesa proteticd ce urmeazi a fivoxidat&, cealalt% avand un varf de fetru (de unicd folosin}%) pentru tamponarea suprafetei metalice cu solutia electrolitica. 1B 11.4, SILANIZAREA Corespunzand formulei generale RSi(OR'),, silanii au grupari organo-funcfionale (R) gi silico-funcfionale hidrolizabile (OR') ; Silanii reactioneaz% prin intermediul radicalilor activi hidrolizabili cu grupirile -OH ale stratului de oxizi metalici, iar radicalul organo-functional nesaturat se leagf de raginile acrilice sau diacrilice. 11.5, CERAMIZAREA principiul metodei const% in arderea unui strat de ceramic& pe suprafata metalic oxidat& (grosimea optima fiind de 0,1 mm), peste care se aplicf un silan, dup% care urmeaz% aplicarea $1 modelarea componentei fizionomice. 11.6.DEPUNEREA UNUI STRAT INTERMEDIAR DE Si0,(Si0,-C) PE 0 SUPRAFATA METALICK Silicatii organici, datorit% porozitatii lor se constituie intr-un strat elastic, ce actioneaz% ca o zon tampon. Legitura cu polimerii se realizeaz% prin intermediul unui silan. Metoda se concretizeazi in mai multe procedee: oxidul de siliciu se evapor& in vid, dup% care reactioneaz& cu oxigenul in recipiente predozate sau pe suprafata metalic%, rezultand $i0,; = pulverizarea SiO, sub actiunea curentilor electrici de inalt% frecvent&, in vid; = procedeul CVD (Chemical Vapor Deposition) - compusii pe bazt de siliciu se descompun in prezen}a oxigenului 1a 600-1000°c; —“descompunerea in gaz de electroni a unor compugi pe baz% de siliciu; <“piroliza compugilor pe baz de siliciu (silicatizarea), obtinandu-se un strat poros de Si0,-c (grosime optim% - 0,1 ym), peste care se aplict un silan. Ultimul procedeu este folosit de tehnica Silicoater (Kulzer, fig.11.3.), care comport urm&toarele etape de lucru: ="Sablarea, ultrasonarea gi pensularea suprafetei metalice cu un strat de oxizi metalici in solutie; = arderea la 360°C a stratului de adeziv in cuptor; - arderea stratului de $i0,-C cu ajutorul unui aparat special. sursa de c&ldur% este constituit% de o flactr& ce rezult’ din combustia unui amestec de aer gi butan sau propan $i furnizeaz’ 0 temperatur’ de 1200 - 1500°C. Aparatul este conectat la o sursa de aer, curentul de aer ob}inut saturandu-se cu vapori de organosilani in drumul spre arzXtor. Amestecul de aer $i compugi silico-organici pe de o parte $i propanul pe de alt& parte ajung 1a arz%tor unde compugii silico-organici sufer&% un proces de pirolizd, in final fezultand un strat de Sid,-c, care se leag% chimic de metalul Nh ey sablat $i oxidat; forma tintei asigur& dirijarea fl4cArii pe toate suprafetele infrastructurii metalice; = peste stratul de Sio,-C se aplick un strat de silan activat; - se aplic% in final materialul fizionomic. 11.7, METALIZAREA Reprezint& depunerea pe suprafata metalic4, prin pulverizare, a unor particule din acelagi alia} ca $i componenta metalic’. Procedeul necesit% o sursX% de c&ldur% “(arc electric, plasm, flac&r& oxiacetilenic% gi un dispozitiv de tip pistol, cu care se pulverizeaz% particulele incandescente 1a o presiune de 4-7 barr. 41.8, COSITORTREA Const% in acoperirea suprafetelor metalice cu un strat de 0,5-2 um de staniu, care se oxideaz% spontan in contact cu aerul pe o adancime de 20 A. Acest strat se silanizeaz% ulterior, urmand apoi aplicarea materialului fizionomic. Fig.11.3. Schema de functionare a instalaties Silicoater: 1. compresor; ‘3. manometru; 3. ventile; 4. carusel; 5, infrastructura metalic a protezei unidentare sau A puntii; 6. €lackra; 7. arz&torul; 8. recipientul cu silan. 15 -_—— 42. INSTRUMENTE, DISPOZITIVE §I APARATE NECESARE POLIMERIZARII MASELOR PLASTICE Polimerizarea maselor plastice se practic& in regimuri diverse {auto-, baro-, termo-, fotopolimerizare, sau combinatii ale acestora) folosindu-se tipare incorporate in chiuvete sau apelandu- Se la polimerizarea direct pe model (in cazul tehnicilor de modelare liber& "step by step", asociate de obicei cu fotopolimerizarea). in cazul folosirii chiuvetelor, acestea se vor supune obligatoriu actiunii unei prese (fig.12.1.a), pentru a evita eventuale supraconturiri ale pieselor finite, dup% care jumitatile Chiuvetei vor fi mentinute in pozitia obtinut’ prin presare cu ajutorul unor cadre sau inele (ring-uri, fig.12.1.b). Diferitele regimuri de polimerizare necesit’ aparate _—_— speciale (baropolimerizator, barotermopolimerizator, fotopolimerizator, instalatie de injectare etc.) 12.1, PRESA HIDRAULICK Functioneaz& pe principiul action4rii hidraulice (fig.12.2.). P&rti componente: - soclul, masiv, pentru a oferi stabilitatea necesara; = dispozitivul de presare, prevazut cu dou% f¥1ci, dintre care cea inferioara este fix3, iar cea superioara mobil& si se ajusteaza la in<imea dorit% prin intermediul unei manete infiletate sustinut% pe soclu cu ajutorul a dou&% coloane; — dispozitivul de actionare, constituit dintr-un cilindru cu piston pus in migcare de o manet&; cele doua dispozitive mentionate sunt conectate pe principiul vaselor comunicante; - indicatorul fortei de apdsare. 12.2. EOTOPOLIMERIZATORUL Aparatul (fig.12.3.)are urm%toarele parti componente: - incinta de polimerizare (prevzut% uneori cu dispozitive speciale pentru concentrarea fasciculului luminos); = sursa de lumin& stroboscopic%; ~ instalatia de comand’ $i reglaj(intrerupAtor pornit/oprit si reglaj de timp). 12,3. BAROTERMOPOLIMERIZATORUL Aparatul (fig.12.4.) const& in dou% subansamble: ~dispozitivul de inctlzire, asemAn&tor cu un regou electric, functioneaz% pe principiul inc&lzirii rezistives “fneinta de presiune, prev’zut% cu manometru, termometru $i NG 7 Fig.12.3. aparat de fotopolimerizare (Kulzer). Fig.12.4. Termbaropolimerizator. 118 Fig.12.5. Realizarea protezelor acrilice prin injectare: a. tiparul piesei protetice previzut cu canale de injectare; b. ansamblul agregat bervomotor pneumatic - chiuvetS de injectare (schemi de principiu) . Fig.12.6. Instalatie manualX de injectare a maselor plastice (Schite-Dental) . n9 supap% de siguranta. , 12.4. OBJINEREA PROTEZELOR DIN MASE PLASTICE PRIN INJECTARE Aceast& tehnicd (fig.12.5.) ofer% urm&%toarele avantaje: — exactitate; - rezistent&% mecanic% la rupere; - siguranta crescuta; - absenta in%lt&rii ocluziei; - putine corecturi, retuguri; - economie de timp; - absenta contactului cu monomerul; - calit&ti de lustruire imbun%titite; Omogenitatea bazei protezei asigura compatibilitatea tisulara, impiedicand inflamatia mucoasei. Compensarea contractiei 1a polimerizare se obtine prin presarea unei cantit4ti suplimentare de material. Indicatiile metodei cuprind realizarea de proteze totale, proteze partiale, rebaziri, c&ptugiri. 12.4.1. INSTALAJII DE INJECTARE A MASELOR PLASTICE La ora actual&, exist’ mai multe tipuri de instalatii de injectare. In acest sens distingem instalatii manuale (Schitz- Dental, fig.12.6.} $i pneumatice (Ivoclar - fig.12.7., Kulzer — fig.12.8.). 12.4.1.1. INSTALAJII DE INJECTARE MANUALK Dispozitivele manuale (fig.12.6.) functioneaz% pe prinoipiul transformarii migoXrii de rota}ie in migoare de translatie lent%, gratie infilet&rii pistonului prin r&sucirea unei manete. Mecanismul de actionare este asemin%tor cu cel al unei prese manuale. 12.4.1.2. INSTALAJIA DE INJECTARE IVOCLAR Instalatia se compune din urm&toarele elemente: - agregatul servomotor pmeumatio gi cuva de polimerizare sub presiune (fig.12.7.); ~ termostatul ou api ino&lzit electric; = masi de laborator, pe care sunt montate accesoriile. Agregatul servomoter pneumatic si cuva de polimerizare sub presiune sunt imersate fn apa din termostat. Servomotorul 120 Fig.12.7. Instalatia de injectaro q pneumatic, echipat cu manometru este brangat la linia de aer comprimat’ a laboratorului. fncdlzirea apei din cuva termostatului este asigurat’ de 1/2 rezistente electrice (principaly + auxiliara). Cuva termostatului este impamantat&. Cuva mai dispune de un termoelement. Cuva termostatului se umple cu ap distilat® sau demineralizat% pan&% la nivelul deversorului. Pe suprafata apei se depun bilele din material plastic termorezistent, ele asigurand © izolatie termic% eficace la limita de separare apa/aer, reducand substantial degaj&rile de vapori de apa. Masa de laborator dispune de urm&toarele accesorii: - regulator de temperatura’; acesta primeste semnalul de la termoelement, i1 compara cu valaorea prescris& de temperatura’ $i in functie de abaterea pozitivd sau negativ’ a parametrului de temperatura’, cupleazt sau decupleazd alimentarea cu tensiune a rezistentei electrice; = ventilul de admisie a aerului in instalatie, manometrul si ventilul.de depresurizare a instalatiei. In ceea ce priveste tehnica de lucru trebuie tinut seama de urmitoarele: ambalarea este similar’ cu cea folosit& in tehnicile conventionale; ~ dup&% topirea/eliminarea cerii din tipar $i izolarea acestuia, se supune chiuveta unei presiuni de 3 t in inelul (ringul) sR Ivocap; aceast% presiune este mentinut% pan& dup% r≗ - amastecarea pulberii cu lichidul are loc intr-un agitator mecanic (Capvibrator) prin sistemul capsulelor cu cantitati predozate. Restul de material nefolosit din capsul&, poate fi reutilizat in urmitoarele 5 zile; - materialul de proteze este injectat pe parcursul a 5 minute sub © presiune de 6 barr, care se mentine pe tot timpul polimerizarii; - agregatul se introduce apoi in ap& fierbinte pentru un timp de 35 de minute. Designul chiuvetei, ca $i izolatorul termic permite polimerizarea controlat%, de jos in sus. Contractia este constant compensat& prin presarea de material aditional; - dupX polimerizare, urmeaz{ ricirea intr-o baie de ap% rece timp de 20 de minute. Se menjine injectarea $i presiunea inelului- - apoi se deconecteaz&% presiunea de injectare si agregatul r&amane in ap% rece incd alte 10 minute. Folosirea capsulelor cu cantit&ti predozate elimin& erorile de dozare $i contactul cu monomerul, de asemenea, amestecul este curat. Timpul total in care are loc injectarea, polimerizarea gi r&cirea este de circa o ora. Elastomerul SR-Ivocap, un material cu propriet&%ti fizice speciale este indicat mai ales pentru realizarea de protectori dentari pentru sportivi $i gutiere ocluzale- 12.4,1.3. INSTALAJIA DE INJECTARE PALAJET (KULZER) Sistemul se compune in principal din agregatul servomotor pneumatic $i chiuvete speciale de injectare. 122 Chiuvetele sunt previzute cu dou% orificii, dintre care unul este destinat p&trunderii acrilatului in cavitatea tiparului, celflalt servind elimin&rii aerului. Agregatul servomotor pneumatio (4 barr) este alc&tuit din doug cadre rectangulare suprapuse, conectate intre ele prin intermediul cilindrului gi al pistonului. Cadrul inferior asigur&% actionarea pneumatic’ a pistonului, care pompeaz% pasta acrilict in tipar, chiuveta fiind fixat&’ rigid in cadrul superior. Lantul tehnologic cuprinde aspecte distincte fat% de metodele traditionale: - ambalarea machetei se efectueaz4 in chiuvete speciale de injectare prevazute cu cele dou% orificii amintite; celor dou% orificii le corespund dou% canale, care realizeaz% comunicarea cavitatii tiparului cu exteriorul la nivelul zonelor latero- posterioare; - dup’ prepararea pastei acrilice recomandate de produc&tor - PalaXpress, (dup% matode cunoscute, in godeuri), aceasta se incarc& in cilindru, acesta montandu-se in aparat; -urmeazi pornirea aparatului, cu actionarea pistonului “si injectarea acrilatului in tipar; - aparitia pastei in orificiul de evacuare a aerului indict faptul ci tiparul s-a umplut cu acrilat gi presupune inchiderea acestui orificiu; - chiuveta se las% in-continuare sub actiunea presiunii de injectare timp de cinci minute, pan% este realizat& compactarea maxim% a pastei; dup% alte cinci minute se extrage chiuveta din aparat si se introduce intr-o incint& de termobaropolimerizare, unde este supus% pe parcursul a 30 de minute unui regim de polimerizare la 55°C $i 2 barr; = dup% r¥cirea la temperatura camerei urmeaz% dezambalarea, prelucrarea gi lustruirea prin tehnicile cunoscute. (o> 3) Fig.12.8. Instalatia de injectare Palajet (Kulzer). 123 12.5. REALIZAREA DE CONSTRUCJII PROTETICE FIXE FARK INFRASTRUCTURK METALT . in protetica traditional, prezenta scheletului metalic in constructia protezelor unidentare $i puntilor de durata’ a ridicat intotdeatna probleme legate de: aspectul fizionomic al restaurdrii finale, asigurarea adeziunii intre aliaj $i materialul fizionomic, numArul ridicat de faze tehnice de realizare, cu consum crescut de materiale auxiliare. fn tendinta de a rezolva aceste probleme, firma Ivoclar propune realizarea de infrastructuri pentru coroane $i punti dintr— un compozit armat cu fibre (Vectris), dup% o tehnologie aseminitoare cu cele utilizate in constructiile aeronautice $i navale. Rezistenta la flexiune a materialului:preconizat este cu cca, 50 % mai mare decat a maselor ceramice uzuale. Sistemul Vectris face apel la elemente prefabricate (discuri, benzi, batoane) care se ajusteazi gi se adapteazi pe model. Tehnologia presupune un aparat complex (fig.12.10.), care realizeazi concomitent fotopolimerizarea infrastructurilor $i adaptarea acestora la nivelul campului protetic prin folosirea combinatS a vacuumului si presiunii, Partea activa a aparatului const intr-un sistem bicameral (fig.12.9). Incinta superioara contine sursa de lumind $i un filtru de protectie impotriva suprainc&lzirii. Incinta inferioara este destinat% modelului, pe care se fixeaz% elomentul prefabricat si este separata de incinta superioar’ printr-o membran% flexibild, La pornirea aparatului are loc presurizarea camerei superioare gi vidarea celei inferioare, concomitent cu expunerea la radiatia luminoas&, cu adaptarea $i polimerizarea consecutiva a infrastructurii. Pentru placarea infrastructurilor din Vectris aceeagi firma propune utilizarea unui material de tip ceromer (Targis), care prezint& o structur% bifazic: 75-85 % (in greutate) particule de ceramic% coaptate intr-o matrice organic%. Rezistenta la flexiune a acestui material este cu cca. 75 % mai mare decat a ceramicii gi a compozitelor. Ceromerul Targis este termofotopolimerizabil in conditii specifice, firma punand la dispozitie si aparatul corespunzator (fig.12.11.). ict surst de lumin’ suret de lumint filtru de protectie filtru de protectie +“ menbrant flexibilt menbran& flexibilt s prefabricat Vectris |. prefabricat Vectris bile de plastic Se eee * model, * model. Fig.12.9. Principiul de functionare al sistemlui Vectris (Ivoclar): stare de repaus (st4nga) gi regim de lucra (dreapta). 424, Fig.12.10. Aparatul Vectris VS 1 (Ivoclar). Fig.12.11. Aparatul Targis Power (Ivoclar) . 425 13. INSTRUMENTE, DISPOZITIVE $I APARATE FOLOSITE PENTRU PRELUCRAREA MASELOR CERAMICE Prepararea, depunerea gi modelarea straturilor de mas& ceramicd reclam{ instrumentar gi accesorii specifice: godeuri pentru amestecul pulberii cu lichidul, pensule din fire naturale (blan& de jder rosu, samur), spatule $i instrumente de modelat, pense cu vVarfuri subtiri, forfecute, pense Pean. Mai nou se comercializeazi piese de man% pentru vibrarea pensulei. Arderea straturilor de masi ceramicX se execut% in ouptoare speciale (fig.13.1.). Acestea functioneaz4 pe principiul incalzirii rezistive (efectul Joule), dispunand de incinte de ardere izolate termic. Instala}ia de comand’, reglaj si control cuprinde de regul4 un intrerup%tor pornit/oprit, tastatura pentru selectarea/cuantificarea diferitelor programe de ardere, intrerupitoare de reglare a temperaturii, a timpului de ardere $i a timpului pe parcursul caruia se cupleaz{ pompa de vid. sunt prezente de asemenea cadrane indicatoare ale temperaturii gradului de vacuum. Cuptorul va fi racordat la o pomp% de vid (fig.13.2.), dac% aceasta nu este incorporat¥. Accesoriile cuptoarelor cuprind: suporturi de ardere, recipiente pentru ardere, plAcute de control pentru diferite temperaturi. Tehnica ceramicii turnate (Dicor)presupune utilizarea unui aparat complex de topire/turnare, care genereaz% temperaturi de cca. 1300-1400°C, ftorta de impingere fiind obtinuta prin centrifugare. Tehnica Empress (ceramioX presat%) reprezint%, ca gi tehnica Dicor , un sistem integral ceramic, baz4ndu-se pe presarea de lingouri de ceramic sticloas% cu leucit aduse in stare plastic%, in tipare corespunz%toare. Pentru aceasta se folosesc cuptoare speciale care exercit4 o presiune de 3,5 barr 1a 1100°c. Tehnica metalo-ceramic% presupune conditionarea scheletului metalic prin sablare $i oxidare, aceasta din urm& executandu-se tot in cuptor prin arderea in atmosfera. Fig.13.1. Cuptor pentru arderea maselor ceramice (Vita). 13.2. Pompx de vid. 13.3, Sistem) Empress. 127 14, INSTRUMENTE, DISPOZITIVE $I APARATE PENTRU DEZAMBALAREA, PRELUCRAREA $I LUSTRUIREA PIESELOR PROTETICE Dezambalarea const’ in eliberarea piesei turnate sau olimerizate din cavitatea tiparului. tn acest scop se pot folosi instrumente de man3, cum ar fi cufitele $i clegtii de gips (vezi cap.2). Extragerea tiparului din conformator este uguratd prin folosirea unor dispozitive speciale de tip pres (fig.14.1.), compuse din urm%toarele subansamble: - soclu, pe care se g&segte suportul pentru ansamblul conformator/tipar; ~ coloan’ vertical’; - brat orizontal (fixat pe coloan&%) pe. care culiseaz% ponsonul; - maneta de actionare a ponsonului. Tot pentru dezambalare se mai pot folosi piese de man& care produc lovituri succesive gi functioneazi cu aer comprimat, asemenea unui pick-hammer in miniatury. De multe ori (in cazul pieselor protetice metalice si polimerice) prelucrarea trebuie s% inceap% cu o cur&dtire atent% a suprafetelor, care s& asigure inlaturarea tuturor resturilor de mas de ambalat. Acest deziderat se realizeaz% cu ajutorul frezelor in cazul suprafetelor polimerice $i prin intermediul sablarii completat¥ sau nu de actiunea instrumentelor rotative in cazul pieselor metalice. Tot in acest scop se pot folosi si generatoarele de vapori de ap% sub presiune, ca $i b¥ile de curatire cu ajutorul ultrasunetelor. Piesele metalice turnate necesit% (dup¥ indep%rtarea resturilor de mas de ambalat) manopere de dezoxidare/decapare specifice. 14.1. APARATUL DE CURATIRE A SUPRAFETELOR CU AJUTORUL VAPORILOR DE aPK SUB PRESIUNE Principiul de funofionare face apel la actiunea vaporilor de ap& sub presiune care, directionati cu ajutorul unei duze sau a unei piese de mani asupra suprafetelor de prelucrat determin& indepirtarea rapid% a impurit%tilor de la acest nivel. Aparatul (fig.14.2.) se foloseste impreun% cu un aparat auxiliar pentru dedurizarea apei. Aparatul propriu-zis are in general urm&toarele pArti component: . had instalatia de alimentare la 220 v/50 Hz/16 A, prin intermediul unei prize cu imp%mantare; = sursa de cAldur{ pentru vaporizare (de obicei inc&lzire rezistiva); ~ racordurile de aductie a apei purificate de 1a dedurizator, respectiv de evacuare de securitate; = dispozitivele de proiectare gi ajustare a vaporilor de ap% 128 Fig.14.1, Dispozitiv pentru extrage:va tiparelor din conformatoare. Fig.14.2. aparat de curStat cu ajutorul vaporilor de spi sub presiune (Reverberi) . 129 s - fix gi mobil (pistol); -instalatia de comand%, reglaj si control cu intrerupator general, indicatoare de temperatur& gi presiune, intrerupatoare de lucru. Aparatul de dedurizare (fig.14.3.) este format dintr-un recipient de dedurizare, prev4zut cu un capac, patru racorduri (de intrare a apei, de iegsire, de depresiune, de regenerare) $i dou Tobinete (de intrare $i de iegire a apei). 14.2. APARATE DE CURKTAT CU ULTRASUNETE Aceste instalatii (fig.14.4.) functioneaz¥ pe principiul ultrasonarii la cald (30-80°), fiind in general compuse din: = instalafia de alimentare cu energie electric&, la 220V/S0Hz: - generatorul de ultrasunete; ~ Cuva de ultrasonare, de 2, 5, 10 1 sau mai mare; instalatia de comand&, reglaj si control, cu intrerupator pornit/oprit, reglaje si indicatoare de timp $i temperatura. 14.3. BKI DE DEZOXIDARE Aceste aparate (fig.14.5.) sunt incinte termostat care contin acizii destinati dezoxidirii. Ele functioneaz& pe principiul inc&lzirii rezistive gi sunt compuse din: = instalatia de alimentare la 220V/S0H2; ~ sursa de c%ldur’ - rezistenta electrict, prevazut% cu termostat; - cuva de dezoxidare; - intrerup&tor pornit/oprit. 14.4, PRELUCRARI PRIN A§CHIERE Prelucrarea prin agchiere const4 in actiunea unor instrumente ascutite asupra unui material oarecare, in urma c&reia acesta pierde substant% sub form% de agchii. Acest tip de prelucrare este cunoscut. inct din cele mai vechi timpuri, fiind folosit de c&tre greci in anii 500-400 i.e.n., sub forma rindelei (fig.14.6.a). tn decursul timpului, in acest domeniu au fost aduse perfectionari substantiale, 1a ora actual& cele mai eficiente prelucrari de acest gen efectuandu-se cu ajutorul instrumentarului rotativ. Efectul agchietor poate fi rezultatul actiunii unor instrumente care dispun de "dinti” sau lame tietoare (freze ~ fig.14.6.b, fier%straie) sau a materialelor abrazive, care se prezint% Sub variate forme: instrumente rotative (pietre - fig.14.6.c, discuri, perii), hartie gi panz% abraziv, prafuri, paste etc. Abrazivii de granulatie mare las&% pe suprafetele prelucrate ganturi exprimate, care urmeazi s% fie eliminate prin folosirea BO Fig.14.3. Aparat de dedurizare. Fig.14.4. Aparat de curdtit cu ultrasunete (Sonorex). BI I Fig.14.6, Instrumente agchietoare: a, rindea; b. frezi; c. instrument rotativ abraziv. 32 abrazivilor mai fini. fn final, prin utilizarea unor abrazivi foarte fini, se obtine o suprafata extrem de neted&%, reflectori- zant%, aceast% ultim% operatiune fiind numit% lustruire. In tehnica dentar& se desemneaz& prin termenul de prelucrare totalitatea operatiunilor ce au drept scop inlXturarea neregularitatilor mari de 1a nivelul suprafetei pieselor protetice, in timp ce termenul de lustruire se refer% la eliminarea celor mai fine asperit&ti cu obfinerea unor suprafete cat mai lucioase. 14.4.1, INSTRUMENTE, DISPOZITIVE §I APARATE PENTRU PRELUCRARE in laboratoarele dentare actuale, nu se mai folosesc r&zuitoare, d<i $i pile pentru prelucrarea suprafetelor pieselor protetice, locul acestor unelte fiind luat de instrumentarul rotativ, care s-a impus si in acest domeniu prin eficienta sa. Instrumentarul rotativ poate fi actionat prin intermediul motoarelor slectrice suspendate, micromotoarelor, turbinelor sau al motoarelor biax orizontal (fig.14.7.). 14.4.1.1. FREZELE Frezele (fig.14.8.) | reprezint& instrumente _rotative agchietoare, a cHror actiune se exercit’ prin intermediul "dintilor” | sau lamelor t¥ietoare situate de-a lungul circumferintei. Frezele utilizate in laboratorul de tehnicd dentar& reprezint& in esent% miniaturizarea celor utilizate in industrie. Ele pot fi clasificate dup% compozitia lor in : = freze de otel - freze din carburi Frezele din ofel sunt obtinute consecutiv actiunii t&ietoare a unei freze-mame asupra unui otel, care poate fi tratat sau netratat anterior acestei prelucrari. Duritatea Vickers a acestor produse este de circa 850 HV. Structura ofelurilor pentru freze permite obtinerea de lame t%ietoare foarte ascutite, cu eficient% sporita gi degajare de c&ldura moderat&. Frezele din oarburi de metale dure (wolfram, titan, molibden, vanadiu, tungsten, cobalt, nichel) sunt produse printr-un procedeu metalurgic particular, conform c&ruia constituentii viitorului aliaj nu sunt topiti decat eventual partial, in scopul combinarii lor. Obfinerea acestor materiale const% in procedee.de presare $i sinterizare a constituentilor la temperaturi inalte (900-1500°C). consecutiv presarii gi sinteriz%rii, volumul pieselor se reduce cu circa 50-60 %. Duritatea frezelor din carburi se ridic la circa 1600 HV. Structura granular& a materialelor sinterizate contraindic% conformarea de lame t¥ietoare ascutite (ca la frezele din otel), intrucat varfurile ascutite $i poroase s-ar fractura cu ugurint’%. De aceea, la frezele din carburi se practic’ lame t¥ietoare mai putin ascutite. Formele de baz% ale lamelor t&ietoare sau "dintilor” frezelor sunt prezentate in fig.14.9. in aceast% schem& sensul de rotatie al frezelor este cel orar. Fata anterioar’ a lamei» in sensul de BB Fig.14.7. Motor biax orizontal. Fig.14.8. Actiunea t¥ietoare a frezelor. 134 rotatie reprezint’ fata t&ietoare in timp ce fata opus (poste— rioar&) este denumit% flano. Fata tYietoare formeaz% un unghi cu raza sectiunii transversa~ le a frezei numit unghi de tiiere sau unghi de atac. t&ietoare se g&segte inaintea razei, in sensul de rotatie, unghiul de atac este "negativ”. Dacd fata taietoare este radial%, unghiul de atac este nul, atacul fiind denumit gi radial. Daci ins&% fata tYietoare este situat% posterior fat% de raza, rotatie, unghiul de atac este "pozitiv™. Unghiul format intre flancul dintelui frezei si planul de lucru este numit unghi de degajare. Atunci cand flancul dintelui este curb, degajarea se numeste in m&sura posibilitatilor industrie au unghiuri de atac pozitive prezint’ avantajul facilitarii scurgerii metalului in afara parti- lor lucratoare ale instrumentului. Cu cat unghiul de atac pozitiv este mai mic, cu atat rezistenta la degajare este mai mare. Atunci cand se utilizeaz’ un unghi de atac negativ, imediat lama tXietoare gi este frecvent faramitat% in fragmente mici sau pulbere. tn cazul unghiurilor de atac negative se poate observa c% agchia, in loc s% alunece pe suprafata tXietoare (ca in cazul folosirii unghiurilor de atac pozitive), se deplaseaz& direct in directia migc%rii. Pe de alt& parte unghiurile de atac pozitive determin’ o amumit& conformatie a lamelor taietoare, sectiune devine mai subtire, deci mai sensibild la solicitarile din timpul lucrului. In consecint&, sunt preferate frezele cu unghiuri tangential. de atac nule sau negative. Rolul unghiului de degajare este de a crea un spatiu liber intre planul de lucru gi lama t¥ietoare, pentru a impiedica frecarea dintre flancul dintelui si suprafata de lucru. De altfel, exist% intotdeauna o component% de frecare intre lama t&ietoare gi aceast& suprafat’ in momentul aparitiei aschiei. Aceast& frictiune este generatoare de c&ldur%, a c&rei eliberare este direct contact dintre proportionali cu marimea |suprafetei tXietoare $i suprafata de lucru. trebuie s% aibe valori reduse, bunt a c&ldurii, dintelui de suprafata de lucru. Forma general’ a p&rtii active a f s u suport, care de cele mai multe ori este cilindric, sferic sau conic la suprafata cAruia se g&sesc lamele tdietoare, (£igl4.10.), dispuse in variate moduri (fig.14.11.). Din acest punct de vedere deosebim: - freze - freze - freze - freze Frezele cu lame t&ietoare drepte reprezint% tipul de baz’. Sunt foarte eficiente in prelucrarea cu cu cu cu lame taietoare drepte lame tXietoare oblice lame t&ietoare intersectate taietura transversala 435 in sensul de frezele utilizate ‘in tn acest sens, agchia par&seste Teoretic, unghiul de degajare in scopul asigurarii unui volun suficient pentru sustinerea lamei taietoare. in acest fel se obtine nu numai cresterea rezistentei lamei t&ietoare, ci $i disiparea mai datorit’ masei metalice suplimentare. unghiul de degajare nu trebuie sX fie atat de mic incat s& nu-si mai poat® indeplini rolul de impiedicare a frec&rii flancului elor const% intr-un materialelor ‘moj; UNGHI DEATAG POZTTV Uncut De ATAC NUL UNGHI DE ATAC NEGATIV ! a a f x 7 —_— 7 Li (OW Fig.14.9. Geometria lamelor tXietoare ale frezelor. Fig.14.10, Freze cu extremitatea activS de diferite forme: 1.sferick; 2. con inverg: 3. roatly 4. cilindricks 5. cilindrick cu'varf ascupits 6. conick. 136 indicate insx pentru materialele dure, deoarece conformatia lor determin’ viprstii puternice, ce pot Cauza fracturi ale lamelor tuietoare. Frezele gy lame tdietoare oblice elimin4 dezavantajele celor cu lame drepeg. Lamele tiietoare pot fi orientate spre stanga sau spre dreapta. aceste froze se pot £0L0si si pentru materiale dure. Ia prelucrars; metalelor insi se formeazi agchii foarte subtiri, care constituie un real pericol de accidentare. Frezele cu lame = spre dreapta sunt foarte agresive, avand tendinta de a se inclava in piesa de preiucrat. Cele cu lame spre stanga au tendinta de a se Bo degaja din naterialul de prelucrat, Capacitatea lor de t¥iere este F mai redus% 5; in urma prelucrarii rezulta suprafete mai netede. Frezele cu dinti intersectafi reprezint% de fapt freze cu ‘dubli t&ietury: spre stanga $i spre dreapta. Ele combin& avantajele E celor dou tipuri de freze cu lame t4ietoare oblice: spre stanga $i spre dreapta . : . 2 Frezole oy tXieturd transversal% au o eficienta sporit%, efec- “tul fiind siniiar eresterii numarului de dinti. ‘se presupune c& {Xioturile traneversaie reduc frecarea in timpul frezarii si {nlesnesc degajaroa agchiilor, care in plus sunt $i f4ramitate. . Numru)"42"Tame taietoare ale wnei freze este de asemenea im- S-portant in determinarea calita¢ilor de prelucrare. Frezele cu lame “Hietoare purine gi grosiere aul o Capacitate de tdiere mare atunci and se Prelucreaz materiale moi (mase plastice, gips), deoarece S-spatiile mari dintre lame iniesnes¢ eliminarea agchiilor, care in plus favorizeary gi eliberarea caidurii. Vibratiile induse de acest tip de freze getermina ins obtinerea de suprafete rugoase $i chiar Efractura langige taietoare. Frezele Cu lame taietoare multe gi fine iu capacitate de tXiere redus%, dar Suprafetele rezultate sunt mai tn mom intre lamele tiietoare ale frezei in tatie, uma, in care una git Tntra in contact cu suprafata de ucrat, prima’ solicitare care apare la acest nivel este rasiunes’ paex result’ un decupay, lama tuietoare fractureazi Prafata prin txiere, se orienteaza progresiv tangential in raport ercuPrafata gi impinge materialul din fata ei. Acesta alunecd pe ata tHietoas 2 Lamoi si formeaz% © agchie. Agchia este supust compresiuni, in timp ce materialul din care a luat nagtere in ePatele lane; txietoare, sufera oO tractiune. Mai trebuie remarcat Pari 4 ama t&ietoare este supust tea Cea mai apropiat% de minant a. Uat aProPigty ge taiere atunci cand este detasat& de Se lucru. ek Ain stugiul solicit&rilor complexe care apar in conditiile ractiuni; gintre lama taietoare $i suprafata de prelucrat, inut cont $i de deformarile elastice care se pot manifesta nivel, pe exemplu, atunci cand lama tXietoare in rotatie ee Materialul gi presitmea exercitata este suficienta, fitarea qopigegte limita elastic&, producandu-se o deformare cu pura co Geptgesee ick ined presiunea exercitat® asupra lamei 437 a) b) e) da) e) Fig.14.11. freze cu diferite dicpozitii ale lamelor t¥ietoare: a. cu lame t&ietoare drepte; b. cu lame tSietoare oblice; c. cu lame tiietoare in dublu sens, intersectate; d. cu lame tXietoare drepte si tMieturs transversalS; e. cu lame t&ietoare cblice gi t¥ieturt transversali. Fig.14.12. Pietre abrazive de diferite forme: 1. con invers: 2. roatX: 3. P&lirie; 4, sferick; 5. cilindrick; 6. piriform; 7. flackrk. 138 t&ietoare in rotatie nu depagegste limita elasticd specifica materialului respectiv, singurul rezultat este deformarea elastic, f£%r¥ formarea de agchii. Frecarea dintre lama t4ietoare creste cu presiunea exercitat& asupra acesteia, de la o anumit% valoare producandu-se o degajare de c&ldurk excesiv%, ce poate conduce la deteriorarea instrumentului. La_o presiune constant&, randamentul prelucrarii poate fi imbunitXpit prin cresterea vitezei de rotatie. 14.4.1.2. INSTRUMENTE ABRAZIVE Actiunea agchietoare a instrumentelor abrazive se bazeaz% pe deplasarea unor particule cristaline dure pe suprafata materialului de prelucrat. Aceast% deplasare se realizeazi gratie instrumentarului rotativ specific, cara const’ in pietre de diferite forme (sfer%, roat% , p¥lurie, cilindru, par% etc.), care pot fi montate (fig.14.12.)sau montabile/demontabile in mandrene (fig.14.13.) Actionarea instrumentarului rotativ se poate face prin intermediul pieselor de man (racordate la motoare electrice suspendate sau de tip micromotor/turbin%) sau cu ajutorul motoarelor biax orizontal (fig.14.7.}, care nu trebuie s& lipseascd din nici un compartiment de prelucrare/lustruire 14.4.1.2.1, ACPIUNEA ABRAZIVA Actiunea abrazivului care se deplaseazi de-a lungul unei suprafete este in mod esential o actiune secant%. Fiecare particuld abrazivi prezint% un unghi ascufit, care exercit% o actiune tYietoare asupra suprafetei, intr-o manier& asem4natoare cu cea a varfului ascutit al unei d<i. Se formeaz% o agchie care este imediat transformat% in pulbere fini, care adeseori ineact instrumentul, impunand curatirea lui frecvent&. 14.4.2. INSTRUMENTE, DISPOZITIVE §I APARATE PENTRU LUSTRUIRE Lustruirea implict ob}inerea nor suprafete _netede str{lucitoare, f%r% interpunerea altor substante. Cantitatea de substant% eliminat% prin lustruire este foarte mic%, grosimea stratului care se pierde nedep%gind 5 ym. Se foloseste instrumentar rotativ specific (fig.14.14., 14.15.), cu extremitatea activa din gum, fetru, pasi%, 1an¥, bumbac, peril, filturi, in combinatie sau nu cu prafuri sau paste abrazive. 139 Fig.14.13. Mandrene. 1 2 3 Fig.14.14. Gume de lustruit de diferite forme: 1. cilindru cu varf ascufits 2. roati: 3. lenticularX; 4, con invers. 140 14.4.2.1, LUSTRUIREA ELECTROLITICK Acest procedeu de lustruire, considerat de americani ca apartinand erei spatiale, a fost descoperit de P.A.Jaquet in 1929. Egantionul care trebuie lustruit, din Cu, de exemplu, este plasat la afodul unei celule electrolitice ce mai dispune $i de un catod din cu, elactrolitul fiind reprezentat de acidul fosforic. Circuitul electric comport% o surs% de curent continuu, un rezistor cu rezistent’ variabil&, un ampermetru in serie si un voltmetru la pornele celulei. Pentru obtinerea unor regultate optime sunt necesare anumite conditii: = suprafata supus% lustruirii trebuie s4 fie perfect curat4, deci punt conduc&toare de electricitate; = tensiunea aplicat’ s% fie de 9-12 v, iar intensitatea curentului de 2-4 A. La intensit%i foarte mari ale curentului, baia poate incepe s{ fiarb%, ceea ce are drept consecint& eliminarea de straturi neregulate: — timpul de lucru trebuie astfel ales incat si asigure o lustruire cat mai bun% gi o degrogare cat mai redus’ a materialului; Tustruirea electrolitic’ confer pasivitate suprafetelor metalice in raport cu o categorie larg% de reactivi. Acest Iucru este rezultatul form{rii unui strat de oxid extrem de subtire, transparent gi etang. Pe de alt% parte, dizolvarea electrolitic’ a suprafetei determin’ $i o curttire prin eliminarea incluziunilor superficiale, susceptibile de a genera microcupluri galvanice. Metoda este aplicabil& la fel de bine aliajelor nobile cat si ogelurilor. Constat&rile experimentale au ar&tat c% lustruirea mecano- chimick determin’ o eoruisare a stratului superficial al metalului de prelucrat, precum i modific&ri ale structurii cristaline superficiale prin strivirea cristalelor. tn consecinta, ia nagtere un strat superficial cu o structur% diferit’ de cea a metalului subiacent, prin alterari chimice gi fizico-chimice. Acestea sunt consecinta materialelor utilizate, a cresterii temperaturii, care provoact solicitari importante. Iustruirea electrolitic’ elimina straturile afectate, f%r% a determina ecruisarea suprafetelor, de asemenea indep%rteaz& incluziunile acumulate in cursul prelucririlor anterioare. $-a constatat insd ci suprafetele metalice lustruite astfel nu sunt at&t de netede ca cele rezultate in urma metodelor conventionale. Se apreciaz& c& metoda de lustruire electrolitica nu poate ine% inlocui in domeniul stomatologic lustruirea conventionald mecano-chimica’. 4M Fig.14.15. Pufuri 9i perii pentru lustruire. 142 15. CATRVA NORME DE PROTECTIE A MUNCII iN LABORATOARELE DE TRHNICK DENTARK Activitatea tehnicianului dentar face apel la serviciile unui numir mare de aparate si utilaje. Prin specificul function&rii lor, acestea reprezint& pericole potentiale pentru san&tatea celor care le manipuleaz’. Pentru minimizarea acestor riscuri, tehnicienii dentari trebuie s&% cunoasc& gi s% respecte normele de protectie a muncii in acest domeniu. Prezentam mai jos cateva aspecte legate de amplasarea, proiectarea gi exploatarea laboratoarelor, respectiv a aparatelor/utilajelor aferente $i notiuni sumare de protectie a muncii specifice laboratoarelor de tehnic% dentar&. 15.1. CRITERII DE AMPLASARE §I PROIECTARE Este de preferat ca laboratoarele dentare s& fie amplasate in pozitii retrase fat de arterele de mare circulatie sau de alte surse de zgomot, pentru a nu dep%si nivelul de zgomot maxim admis dé 50-70 dB. Amplasarea gi orientarea clidirilor fat% de punctele cardinale gi directia vanturilor dominante trebuie s% asigure conditii cat mai favorabile pentru iluminarea $i ventilarea naturald a acestora. Este de dorit ca orientarea s&% fie spre Sud, Sud-Est, Sud-Vest, Est sau Vest. Inclperile care, prin planul functional, vor fi amplasate in subsoluri, vor fi prevazute cu sisteme de ventilatie $i iluminat adecvate. fnofroarea plangeelor nu va dep&si sarcina maxim% sau eforturile dinamice gi vibratiile pentru care au fost calculate. Pardoseala trebuie s& satisfact anumite conditii: = s% aib% o suprafat plan% gi neted% pentru a mu ingreuia circulatia, dar suficient de rugoas% $i antiderapant& pentru a nu permite alunecarea; - si nu se deformeze sub actiunea greut&tilor depozitate sau a obiectelor grele c&zute in mod obisnuit; = s% nu duc%, prin uzur& normal4, 1a producerea de praf; - 8% fie hidrofug’; - s& aib& un coeficient de conductibilitate termic% foarte redus; ~ 5% aib& o pant& de scurgere de minimum 2 %} Ugile vor fi vizibile, se vor deschide in sensul de: evacuare si vor fi mentinute permanent neblocate. Pentru personal se asigur% grupuri.sanitare separate. 15.2. CRITERII DE AMPLASARE $I EXPLOATARE A APARATELOR §I UTILAJELOR Amplasarea utilajelor, aparatelor gi instalatiilor se va face astfel incat s&% se evite executarea. de migciri dnutile si obositoare din partea persoanelor care le manipuleaz4, asigurand in acelasi timp libertatea lor de migcare la locul de munc&.- 143 Se vor asigura conditii de lucru in pozitii corecte si neobositoare pentru personal. Este de dorit s& se foloseasc& scaune reglabile in in%ltime, care s% poat& fi adaptate particularit&tilor lucratorilor. Utilajele, aparatele gi instalatiile vor fi prev4zute cu sisteme de siguranti, supraveghere, semnalizare gi control, astfel incat s% se asigure functionarea lor corect%, f&r% pericol de accidente. Organele exterioare in miscare (curele, roti dintate, arbori, cuplaje etc.)vor fi prev&zute cu apar%tori complete. Toate utilajele, maginile, aparatele $i instalatiile vor fi receptionate de beneficiar cu dispozitivele de protectie necesare, precum $i cu instructiunile de protectie a muncii, atat pentru montaj cat si pentru utilizare. Pentru prevenirea electrocut&rilor prin atingere indirect4, elementele conducitoare de electricitate care nu fac parte din circuitele curentilor de lucru ale utilajelor, aparatelor $i instalatiilor electrice fixe, vor fi legate direct la instalatia de legare la pimat de protectie. De asemenea, este bine ca aparatele de putere mare $i utilajele s% fie inzestrate cu intrerupHtoare de urgent, care s% deconecteze complet agregatele de la reteaua electrick, ele fiind destinate cazurilor de accident sau situatii deosebite. 15.3. NORME DE PROTECTIE A MUNCII SPECIFICE LABORATORULUI DE TEHNICK DENTARA Personalul din laboratoarele dentare va purta echipamentul de protectie corespunzdtor lucrarilor ce se efectueaz& gi conditiilor de munc& respective. Astfel, tehnicienii dentari vor fi echipati cu halate albe, costume de lucru (halat scurt + pantaloni) sau salopete. Este recomandabil vestimentatia gi inc%lt&mintea separata pentru locul de munc%, respectiv pentru activitatea din afara serviciului. Laboratoarele de tehnict dentar’ vor fi prevazute cu instalatii de ventilare corespunz&toare lucr&rilor specifice. Compartimentele pentru gips $i cele pentru prelucrari/lus- truiri vor fi previzute cu sisteme de ventilatie mecanic%. Motoarele biax orizontal vor fi racordate la sisteme de ventilatie prin aspiratie $i vor fi prevazute cu ap&r%tori si ecrane de protectie. Aparatele de centrifugare de tip "rotax" necesit% paravane de protectie cu o indltime de circa 1,7 m m4surat& de la pardoseala. Compartimentul de topire/turnare trebuie prev&zut cu un covor de cauciuc gros de 1 cm. Este foarte important% protectia ochilor impotriva luminozit%tii crescute a materialelor incandescente, in acest sens folosindu-se ochelari de protectie, m4gti de sudur%, in cazul in care aparatele nu dispun de ecrane de protectie. Tuburile de oxigen $i acetilend vor fi plasate in spatii zidite in afara laboratoarelor. Substantele toxice si caustice vor fi depozitate in recipiente incasabile gi bine inchise, in dulapuri separate. Se vor manipula cu grij&% deosebit%, preferabil sub niga, cu minugi de protectie. bk BI 8. 9. 10. 14. 12. 13. 14. 15. 16. BLIOGRAFIE SELECTIVA . BAKK J.: Fogtechnika, 2 Kiadas, Muszuki Kényvkiad6é, Budapest, 1984. BORDEAN I.: Atlas de lucr&ri practice de stomatologie propedeutic%. LITO IMT, Timigoara, 1970. BOURDAIRON G.: Abrégé de biomatériaux dentaires, 2e édition, 1990. . BRATU D., LERETTER M., ROMINU M.: Coroana mixta. Ed.Signata, Timigoara, 1992. BRATU D., COLOJOARA CARMEN, LERETTER M. CIOSESCU DIANA, URAM-JUCULESCU S., ROMINU M.: Materiale dentare in laboratorul de tehnic% dentar%. Ed.Helicon, 1994. BRATU D., DEAC V., CIOSESCU DIANA: Topirea gi turnarea aliajelor dentare. LITO UMFT, 1994. BREUSTEDT A., LENZ E.: Stomatologische Werkstoffkunde. Johann Ambrosius Barth., 1978. BURLUI, V.: Protetic% dentar%, LITO IMF Iagi, 1988. COMBE B.C.: Notes on dental materials. Fifth edition, 1986. BICHNER K.: Zahndrztliche Werkstoffe und ihre Verarbeitung. Dr.Alfred HUthig Verlag, Heidelberg, 1985. FETZER W., BRATU D., NEGRUTIU MEDA: Simulatoarele ADM gi principiile functionale ale ocluziei. Baze teoretice $i utilizare practic%. Ed.Helicon, 1996. FOWLER J., TAMURA K.: Essentials of Dental Technology. Quintessence Publishing Co.Inc. Chicsago, London, Berlin, $ao Paolo and Tokio, 1987. HOHMANN A., HIELSCHER W.: Lehrbuch der Zahntechnik, Band 1-3. Quintessenz Verlags-GmbH, Berlin, Chicago, London, Sao Paulo und Tokio, 1989. KORBER E., SCHIEBEL G. Quintessenz Verlags~ und TOkio, 1986. Lexikon der dentalen Technologie. mbH, Berlin, London, Chicago, Sao Paulo MARKHORS R., MEINERS H.: Taschenbuch der zahnarztlichen Werkstoffkunde. Carl Hanser Verlag, Munchen, Wien. NICA A.: Ceramica tehnic’. Ed.Tehnic%, Bucuresti, 1988. 145 17. REHRBERG H.-J.: Taschenworterbuch der Zahnheilkunde. Carl Hanser Verlag Munchen, Wien. 1g. RinpAgU I.: Proteze dentare, vol.I, II, Ed.Medicala, Bucuresti, 1988, 19. STARGEMANN G.: Einfthrung in die Zahnheilkunde. Johann Ambrosius Barth, 1990. 20. FURCANU P.: Medicina muncii. LITO IMT, 1978. 166 cUPRINS Prefat% Cuprins 1, Introdudere 1a studiul instrumentelor, dispozitivelor gi aparatelor din laboratorul de tehnio& dentar% 9 1.1. Protezele dentare 9 1.1.1, Clasificarea protezelor ADM 9 1.1.2. Conditiile ideale de realizare a protezelor ADM 10 1 1. Conditiile fiziologice Lo 1.1.2.2. Rezistent’ mecanicd 10 1.1.2.3. Prelucrabilitatea 10 1.1.2.4. Conditii igienice 10 1 :5. Conditii reclamate de pacient qn 1.1.2.6. Conditii economice 1 1.1.3. Fazele clinico-tehnice de realizare a protezelor qi 11114. Materiale utilizate la realizarea protezelor ADM 12 1115. posibilit%ti tehnologice de obtinere a pieselor protetice 12 2. Laboratorul de tehnio¥ dentar3. Condifii de habitat gi tehnico-materiale 13 2.1. Laboratorul de bazi 19 2.1.1, Masa de lucru a tehnicianului dentar 19 2.1.1.1. Dispozitive de actionare a instrumentarului rotativ 25 2.1.1.1.1. Ansamblul motor electric suspendat/piesa de mana 25 2.1.1.1.2. Micromotoarele 28 2.1.1.1.3. Turbinele 28 2.1.2. Micul instrumentar al tehnicianului dentar 30 2.2. Laboratorul de gips 30 213] Laboratorul (compartimentul) pentru polimerizarea maselor plastice 30 2.4, Laboratorul (compartimentul) pentru prelucrarea aliajelor la cald 36 2.5. Laboratorul (compartimentul) pentru prelucrare/lustruire 36 2.6. Laboratorul (compartimentul) pentru ceramic% dentar’% 36 . Instrumente. dispozitive gi aparate pentru amprentare 37 3.1. Clasificarea portamprentelor 37 312. Caracteristicile pe care trebuie s& le indeplineasc% o portamprent& 39 3.3. Portamprentele standard (linguri de amprentare) 39 3.4. Portamprentele individuale 41 3.4.1, Confectionarea lingurii individuale 41 3.4.1.1, Confectionarea lingurii individuale in edentatia total% 41 3.4.1.1.1. Realizarea lingurii individuale din mase termoplastice 41 4, Instrumente, dispozitive gi aparate necesare confectionirii 5. 3.4.1.1.2. Realizarea lingurii individuale din metale/aliaje ’ 3.4.1.1.3. Obtinerea lingurii individuale prin metoda termoform&rii 3.5. Portamprentele unidentare (inele de cupru) 3.6. Instrumente, dispozitive $i aparate utilizate in tehnologia modelelor duplicat modelelor 4.1, Clasificarea modelelor 4.2. Instrumente, dispozitive gi aparate necesare confection&rii modelelor din gips 4.2.1. Masa vibratoare 4.2.2. Vacuunmalaxorul 4.2.3. Aparatele de soclat 4.3. Instrumente, dispozitive gi aparate necesare confection&rii modelelor din cimenturi 4.4, Instrumente, dispozitive gi aparate necesare confection&rii modelelor din amalgame 4.5, Instrumente, dispozitive gi aparate necesare confectionarii modelelor din r&gini 4.6. Instrumente, dispozitive gi aparate necesare confection&rii modelelor prin metoda galvanoplastiei 4.7. Instrumente, dispozitive gi aparate necesare realizarii modelelor din mase ceramic 4.8. Instrumente, dispozitive gi modelelor din metale/aliaje pulverizate 4.9, Instrumente, dispozitive modelelor cu bonturi mobilizabile 4.9.1, Modelul sectionat cu pinuri dowel 4.9.2. Procedeul Pindex 4.9.3, Matoda Zeiser 4.9.4, Sistemul Tray 4.9.5. Sistemul Accu Trac Precision Die Simulatoarele ATM 5.1. Clasificarea simulatoarelor 5.2. Evolutia in timp a simulatoarelor 5.3. Arcurile faciale 5.3.1. Arcurile faciale Gysi si Hanau 5.3.2. Arcuri faciale anatomice 5.4. Pantograful 5.5, Ocluzoarele 5.6. Articulatoarele medii 5.6.1. Articulatorul Gysi simplex 5.7. Articulatoare partial programabile 5.8, Articulatoare tip arcon $i non-arcon 5.9. Articulatoare total programabile 5.10. Programarea articulatoarelor 5.10.1. Programarea unghiului de inclinafie a traiectoriei condiliene 5.10.2. Programarea unghiului Bennett 5.10.3. Reproducerea ghidajului anterior (incisiv) aparate necesare realiz4rii si aparate necesare realiz&rii 53 53 53 5.10.4. Sisteme electronice de inregistrare si programare a articulatoarelor e 82 6. Instrumente, dispozitive gi aparate folosite la realizarea machetelor 83 7. Paralelograful 87 7.1, Clasificare 87 7.2. Parti componente 87 7.3. Domenii de utilizare 91 8. Instrumente, dispozitive gi aparate pentru confeotionat tipare gi pentru preinodlzirea gi inc%lzirea acestora 92 @.1. Instrumente, dispozitive $i aparate pentru confectionat tipare si pentru prepararea maselor de ambalat 92 8.2. Instrumente, dispozitive $i aparate pentru golirea, uscarea $i preincXlzirea/inc&lzirea tiparelor 92 8.2.1. Cuptoare pentru uscat modele sau pentru elimina~ rea cerii din tipare 92 8.2.2. Cuptoare pentru inc%lzirea tiparelor 94 9. Instrumente, dispozitive gi aparate pentru prelucrarea metalelor/aliajelor la rece 95 10. Instrumente, dispozitive gi aparate necesare preluorarii metalelor/aliajelor la cald 97 10.1. PosibilitXti de topire a metalelor/aliajelor utilizate in tehnica dentart 97 10.4.1. Flactra 97 10.1.2. Generatorul de benzin& 99 10.1.3, Pistolul (suflaiul) pentru amestecuri gazoase 99 10.1.4. Generatorul de acetilend si flacira oxiacetilenic’ 99 10.1.5, Topirea cu arc electric 99 10.1.6. Topirea prin inc%lzire rezistiva 101 10.1.7. Topirea prin inductie 101 10.2. Turnarea 101 10.2.1. Centrifuga orizontald (rotaxul) 101 10.2.2. Centrifuga semiautomat% (cu arc) 105 10.3. Aparate complexe de topire/turnare 105 10.3.1. Aparatul de topire/turnare cu vacuum $i presiune 105 10.3.2, Instalatii de centrifugare automat’ 107 10.3.3. Instalafii de topire/turnare a titamului gi aliajelor sale in tehnica dentart 107 10.4, Posibilita$i de unire a partilor metalice ale unor proteze dentare 109 10.4.1. Sudura 109 10.4.2. Lipirea cu loturi 110 10.4.3. Supraturnarea 110 11, Instrumente, dispozitive gi aparate necesare condidtion&rii suprafetelor metalice in vederea placdrii ou polimeri qt 11.1. Sablarea qi 11.2. Gravajul electrolitic 113 11.3. Oxidarea 113 11.4. Silanizarea ’ 114 11.5. Ceramizarea 314 11.6. Depunerea unui strat intermediar de sio, (Si0,-c) pe o suprafaf% metalict 114 11.7. Metalizarea 115 11.8. Cositorirea 115 12. Instrumente, dispozitive gi aparate necesare polimerizSrii maselor plastica 116 12.1. Presa hidraulicd 116 12.2. Fotopolimerizatorul 116 12.3. Barotermopolimerizatorul 116 12.4. Obtinerea protezelor din mase plastice prin injectare 120 12.4.1. Instalatii de injectare a maselor plastice 120 12.4.1.1,. Instalatii de injectare manual 120 12.4.1.2. Instalatia de injectare Ivoclar 120 12.4.1.3. Instalatia de injectare Palajet (Kulzer) 122 12.5. Realizarea de constructii protetice fixe f£4r% infrastructurd metalic’ 124 13, Instrumente, dispozitive gi aparate folosite pentru prelucrarea maselor ceramice 126 14. Instrumente, dispozitive gi aparate pentru dezambalarea, preluorarea gi lustruirea pieselor protetice 128 14,1, Aparatul de curdtire a suprafetelor cu ajutorul vaporilor de ap& sub presiune 128 14.2. Aparate de curdtat cu ultrasunete 130 14.3, BAi de dezoxidare 130 14.4. Prelucr&ri prin agchiere 130 14.4.1. Instrumente, dispozitive si aparate pentru prelucrare 133 14.4.1.1, Frezele 133 14.4.1.1.1. Mecanismul de agchiere 137 14,4.1.2, Instrumente abrazive 139 14.4.1.2.1. Actiunea abrazivt 139 14.4.2. Instrumente, dispozitive $i aparate pentru lustruire 139 14.4.2.1, Lustruirea electrolitica 141 15. CAteva norme de protectie a muncii in laboratorul de tehniox dentars 143, 15.1. Criterii de amplasare gi proiectare 143 15.2. Criterii de amplasare $i exploatare a aparatelor si utilajelor 143 15.3. Norme de protectie a muncii specifice laboratorului de tehnict dentart 144 Bibliogarafie selectiva 145 Lector : I. POPISTEANU Tipanl :$.C. INFCON $.A. Constanja st, Prof Murgoci nr. 1, tel/ fax : O41/ 665627, 680827 Bun de tipar : 14.02.1997. Apaiut : 1997. Hiri offset: 60 g/ m2 Format: 8/ 61x86. Coli tipar 19.