Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Bilete Neonatologie
Bilete Neonatologie
1.
Tualeta primar a nou-nscutului, ngrijirea pielii i a bontului ombilical n sala de
natere i postnatal.
Metode de clemare a bontului ombelical
1. Bande neelastice de suturare ( fire de mtas sau bande de tifon): aceast metod este strict
temporal,dup o or bontul se contract,micornduse n volum, pe cnd ligatura rmne intact i vasele
snjereaz - riscul hemoragiilor, infectrii.
2. Cea mai sigur metod de clemare a bontului ombilical: banda de cauciuc.
Dup clemarea cu ajutorul pensei Koher bontul ombilical se ligatureaz cu o band de cauciuc.
3. Clam de plastic: aceast metod este scump, nu se permite utilizarea repetat, provoac infectarea
prin fisurarea tecumentelor
Reguli de prelucrare a cordonului dupa nastere:
Pensarea se efectueaz cu dou pense sterile la distana de 10 cm de la cordonul ombilical i alta la 2-3
cm de la inelul ombilical. Cordonul ombilical se secioneaz cu foarfece sterile ntre cele dou pense
stabilite.
Efectuai secionarea cordonului ombilical nou-nscutului pe burta mamei.Aproximativ la 3 cm de la
bontul ombilical se fixeaz banda de cauciuc, se fixeaz cordonul ombilical cu dou degete(mnui
sterile) de la band i se elimin sngele din ombilic spre periferie aproximativ la 2 cm, apoi tiai
cordonul la cel puin 1 cm de la banda de cauciuc, se usuc cu un tampon steril, se prelucreaz cu un
dezinfectant (de ex. Iodonat)
Ingrijirea postnatala a bontului ombilical:
La nou nascut sanatos:
Meninerea bontului deschis,curat i uscat;
ndoirea scutecului mai jos de bontul cordului;
La nou nascut bolnav in sectia RTI patologia nou nascutilor:
Utilizarea antisepticilor, antibioticelor local numai n cazurile cnd copilul este izolat de mam i exist
pericolul infectrii lui cu microorganisme intraspitaliceti
Ulterior prelucrai bontul ombilical cu sol. Kaliu permanganatis 5%
Dupa nastere copilul este sters, incalzit, nu se efectueaza baia nou-nascutilor in maternitate.
Dimineaa efectuai toaleta tegumentelor i mucoaselor a nou-nscutul (ochii, gura, nasul, urechile, faa
cu ap fiart la temperatura camerei, precum plicile cutanate i inghinale cu tampon de vat steril separat.
Pe parcursul a 24 ore asistenta medical urmrete starea nou-nscutului: primele 6 ore la fiecare or,
apoi la necesitate, invit medicul neonatolog n caz de dificulti.
2. Icter fiziologic neonatal i conduita.
Este o entitate benign, tranzitorie, apare la nou nascuti dup un interval liber de 2 3 zile lipsesc
semnele clinice de alert (hepato splenomegalie), urmele sunt clare, testele funcionale hepatice sunt
normale; valorile Bi sunt de 70 100 mcm/l. Durata este de maximum 14 21 zile. Valorile bilirubinei
depesc rar 250 mcm/l.
Cauzele majorarii nivelului bilirubinei:
Creterea solicitrii bilirubinice a celulelor hepatice:
numrului de eritrocite
duratei de via a eritrocitelor
circularea enterohepatic a bilirubinei
dereglarea folosirii bilirubinei serice de ctre celulele hepatice
lingandinei (Y-proteinei)
Legarea proteinelor Y i Z de ali anioni:
deficitul relativ al captrii hepatice (faza II)
Dereglarea conjugrii bilirubinei:
activitatea uridindifosfoglucoroniltransferaza
micorarea activitii uridindifosfoglucozodehi
1
pdrogenazei
Dupa identificarea unui nou-nascut icteric, se trec n revista istoricul matern si neonatal. Dupa ce se
face un examen fizic complet, ceea ce urmeaza sunt investigatiile : grup sangvin al copilului,RH
factor, nivel seric al bilirubinei (att cea indirecta ct si cea directa), hemograma completa cu frotiu si
alaturi de testul Coombs din sngele nou-nascutului de odat dup natere; test Coombs din sngele
matern .Un sumar de urina si un test pentru substante reducatoare n urina trebuie facute doar daca se
suspecteaza un sepsis, o infectie de tract urinar sau o galactozemie.
Factorii de risc
Dificit primar de surfactant:
-prematuritate
-sexul masculin
-geamanul al II-lea
-cezariana inainte de travaliu
-diabet zaharat matern
-abruptio placentae
-rasa alba
2
hemoragice,tuberculozei.
Oftalmia neonatorum-sulfat de Na 30%, unguent 1% tetraciclina si 0,5% eritromicina. Se recomanda
totusi folosirea ung tetraciclini 1% care nu e daunator sau scump. Dezavantajul nitratului de argintprovoaca conjunctivita
Boala hemoragica- la 0,5% din n-n-deficit de vit K. Poate sa apara riscul de sangerari gastro-intestinale
sau alte sangerari. Deaceea se recomanda profilaxia cu vit K. Se administreaza oral 2 doze cate 2 mg una
in ziua I si alta in ziua VII sau doar o doza intramuscular
Profilaxia TBC-vaccinarea BCG se afectueaza tuturor n-n m. mari de 4 zile cu greutate > 2500 si care nu
sunt infectati. Imediat dupa injectare, la locul inocularii se formeaza papula de 6-8 mm care dispare in
cateva min si in locul ei se form in 2-3 sapt un nodul acoperit de tegumente rosii si lucioase.
2. Cei 10 pai pentru primirea titlului de "Spital - prieten al copilului".
n 1989, OMS i UNICEF au elaborat Declaraia comun Protejarea,ncurajarea i susinerea alptrii:
rolul specific al serviciilor de maternitate. Acest document descrie modul specific n care maternitile
pot promova alptarea.
Cei Zece Pai pentru o alptare ncununat de succes sunt un rezumat al principalelor recomandri ale
Declaraiei comune i reprezint baza pentru Iniiativa Spitalul Prieten al Copilului. Dac o
maternitate dorete s fie desemnat Spital Prieten al Copilului, ea trebuie s respecte i s pun n
aplicare toi cei 10 pai.
3
1. S aib o politic scris privind alptarea care s fie comunicat regulat ntregului personal de ngrijire.
2. S instruiasc ntregul personal de ngrijire n scopul aplicrii acestei politici.
3. S informeze toate gravidele despre avantajele alptrii i aspectele practice ale alptrii.
4. S ajute mamele s nceap alptarea n primele cinci minute dup natere sau imediat ce mama i
revine dup anestezie (pentru naterile prin cezarian cu anestezie general).
5. S arate mamelor cum s alpteze i cum s menin secreia lactat chiar atunci cnd sunt desprite
de copiii lor.
6. S nu ofere nou-nscuilor alimente sau lichide, altele dect laptele matern, cu excepia cazurilor cu
indicaie medical.
7. S practice rooming-in-ul, care permite mamei i copilului s rmn mpreun 24 ore pe zi.
8. S ncurajeze alptarea la cererea copilului.
9. S nu ofere suzete sau tetine (biberon) copiilor care sug la sn.
10. S ncurajeze constituirea grupurilor de sprijin pentru mame i s orienteze mamele ctre aceste
grupuri de sprijin la externarea din maternitate.
n pachetul informativ pentru spitale este descris modalitatea de a introduce n practic cei Zece Pai.
3. Apneea primar i secundar.definiia,clinica,conduita.
Apnee-oprirea respir pe 20 sec.Bradicardia si cianoza apar dup 20 sec de apnee.incidenta -25% din
nn<2500 si 80%din nn<1000.Apnee-respir periodice,perioada de lipsa. a resp de 5-10sec urmate de
perioada de respiratie t de 10-15sec.Apare la o perioada >24h nu se insoteste de bradicardie sau cianoza.
Apnee central-absenta totala a vehicularii aerului si efortului respirator 2.factori aditionali- semne ale
stabilitatii peretelui toracic si sistemului neuromuscular aferent peretelui toracic,oboseala
diafragmatica,alterarea diferitelor nivele ale neurotransmitatorilor cerebrali.
Apnee obstructiva-cauze-absenta fluxului aerian,continuarea efortului respirator, asociat cu blocajul
cailor respiratorii 3.factori asociati-flexia gatului,malf congenitale faciale.
Apnee mixta-cauza central precedata sau urmat de obstructia cailor respiratorii, combinatie ntre
central si obstructiva.Cauze: infectii,af. respiratorii-hipoxia,aspiratia,obstructia cailor
resp.sup.atelectazia,postextubatie,sdr detresei respiratorii,af ale SNC-convulsii,asfixii, hemoragii
intracraniene,icter nuclear,medicamente-administrarea mamei de suflat de magneziu,analgezice,blocante
antihipertensive b)administrarea nn de anticonvulsivante,prostaglandina E,narcotice,afectiuni
metabolice,anemia,durerea,fracturi de clavicula,Coaste,Instabilitatea termic,reflux gastro-esofagian.
Semne clinice:geamat,tahipnee,cianoza,schimbarea zgomotelor cardiace,auscultarea zg
respiratorii,timpanism,TA majorata dac este tamponada sau ntoarcere venoasa,bradicardie. Diagnosticrenghenograma in 2 poziii-microcardie. Tratament-variaz cu dimensiunile-prevenirea in reanimarecofeina 10mg/kg corp-I doza,5mg/kg doza de susinere,diagnostic rapid,evaluarea rapida,stimularea
tactila:pozitionarea pe burta,sonda oro-gastrica,15 pic de vanilina,pozitionarea in unghi cu capul
ridicat,matrasuri,micsorarea temperaturii in incubator la limita minima a normei,tub de dren la
prematuri,teofilina sau cofeina 0,2kg/corp,ventilatia asistata sub presiune cu concentratia micsorata de
O2 pentru acumularea CO2 si stimularea centrului respirator
4. Factorii de risc pentru dezvoltarea sepsisului ante-intra postnatali.Scorul
SC O R U L
Durata perioadei
alichidiene
Temperatura corpului
la mam
12
12 - 24
36,6 37,2
37,3 37,8
Aprecierea dup
Apgar la minutul 5
8 10
57
Caracterul lichidului
amniotic
Curate
colorate cu
meconiu sau snge
Masa corpului
copilului n grame
2500
1500 - 2500
24
37,8
5
purulente cu miros fetid
1500
Aprecierea const din dou faze notat n sistemul de trei puncte: dac 1 faz este egal cu 0 atunci nu e
nevoe de apreciat a doua faz
II faza
Aspectul placentei
0
nu e chimbat
1
opalescen
Cantitatea neutrofilelor n
aspiratul gastric
0 -5
6 -1 5
Temperatura corpului la
ma m
peste 1 2 ore dup natere
36,6- 37,2
37,3- 37,8
Cantitatea leucocitelor n
sngele ma mei n ziua cnd a
nscut
10000-15000
15000-20000
Steril
satisfctoare
Biletul 3, 23
1. Adaptarea nou-nscuilor sntoi . ngrijiri neonatale postpartum.Realizarea
La sfritul primei minute evaluai respiraia, tonusul, culoarea tegumentelor i activitatea motorie a nounscutului dup scorul Apgar.n cazul cnd evaluarea atinge 8 puncte, reevaluarea peste 5 min. nu se
desfoar. Efectuai secionarea ombilicului nou-nscutului pe burta mamei.Aproximativ la 3 cm de
la bontul ombilical se fixeaz clama de o singur folosin, se fixeaz cordonul ombilical cu dou degete
de la clam i se elimin sngele din ombilic spre periferie aproximativ la 2 cm, apoi tiai cordonul la cel
puin 1 cm de la clam, se usuc cu un tampon steril, se prelucreaz cu Iodonat 1% (tata copilului poate fi
ncurajat s taie cordonul ombilical.)nregistrai datele despre natere: data, ora, sexul n fia medical a
nou-nscutului.
La necesitate aspirai mucozitile din cavitatea bucal i canalele nazale.
Vernixul cazeoza de pe nou-nscut nu se terge.La 30 min. dup natere msurai temperatura corpului
nou-nscutului i nregistrai datele n fia medical a nou-nscutului. Efectuai orce procedur a nounscutului la snul mamei sau preventiv administrai
peroral Sucroz 24% - (0,5-1 ml) pentru prevenirea durerii Sindrom doloric.
Efectuai profilaxia gonoblenoreii cu unguent de tetraciclin de 1 %, peste o or de la naterea copilului,
dup contactul vizual mam i copilul i nregistrai datele n fia nou-nscutului.
Evaluai starea nou-nscutului:
- timp de 0-1 or la fiecare 15 min.
- timp de 1-2 ore la fiecare 30 min.
Consiliai luza privind alptarea i
ajutai-o s aplice copilul la sn la
apariia primelor semne de alimentaie
(copilul deschide gura, scoate limba,
ntoarce capul), de obicei n prima or de via i nregistrai datele n fia de dezvoltare a copilului.
Efectuai inspecia primar a nou-nscutului la 2 ore dup natere pe masa de nfat sub o lamp
radiant i nregistrai datele n fia de dezvoltare a nou-nscutului.
Efectuai prelucrarea bontului ombilical, n caz c nu s-a efectuat pe burta mamei.
Efectuai msurrile antropometrice (greutatea, lungimea, circumferina capului, toracelui) n prezena
persoanei de suport peste 2 ore dup natere i nregistrai datele n fia de dezvoltare a nou-nscutului,
informai mama.
Msurai temperatura corpului nou-nscutului peste 2 ore dup natere la transfer i nregistrai datele n
fia de dezvoltare a nou-nscutului.
Scriei brara de identificare a nou-nscutului: numele mamei, sexul copilului, data i ora naterii,
nlimea i greutatea. Fixai braara pe braul copilului.
nainte de transferul din sala de natere mbrcai nou-nscutul cu hinuele nclzite n prealabil i
acoperiil cu o plapum cald. Nu se nfa strns!
Consiliai luza n ngrijirea nou-nscutului.
Pregtii salonul pentru primirea luzei i nou-nscutului (pentru o singur persoan, n caz contrar s fie
separate printr-o irm), s fie dezinfectat, splat, aerisit, respectnd condiiile hoteliere.Transferai mama
i nou-nscutul n salonul post-partum, dac starea lor e stabil (metoda Kanguroo).n caz de necesitate
oferii copilului obiecte de ngrijire de unic folosin i lengerie curat.Respectai lanul cald i curat,
precum i cerinele titlului Spital prieten al copilului.
Dup 6 ore de via se nltur de pe capul nou-nscutului rmiele sanguinolente i restul de vernix
cazeoza i aplicai banda de cauciuc la baza bontului ombilical.
copilul poate atinge snul cu brbia sau nsucul. Mama nu trebuie s-i fac griji n privina respiraiei
copilului. Nasul copilului are o astfel de structur, care i permite s respire anume dintr-o astfel de
poziie. Doar n cazuri de excepie, copilul va respira cu greu, ncepnd s fie agitat din cauza
imposibilitii de ai mica liber capul: (de exemplu copilul este blocat ntr-o anumit poziie de ctre
mna mamei).Cnd copilul este bine poziionat, laptele curge bine, iar alptarea nu provoac dureri.
CE Metode de alimentare pe cale oral SUNT?
Sptmni, Greutatea
Metode de
vrsta de aproximativ alimentare pe
gestaie
cale oralnainte
de 30
Tub naso-gastric
30 32
Alimentare cu can
32 +
+/- 1300 g
36 +
+/- 1800 g
Alptarea e posibil
Alptarea este bine
coordonat
Complicatiile BHHN:
- intoxicatia bilirubinica
- encefalopatia bilirubinica icterul nuclear
- pareze, plegii, si alte dereglari neurologice
- sdr. hemoragic
- sdr.edematos
- anemie grava
- afectiuni poliorganice
- sdr. de bila groasa
- dereglari metabolice
Exanguinotransfuzia se face cu singe de grupa 0 (I), Rh negativ pe cale ombilicala, prin cateter venos, o
tehnica si o cantitatecorect indicata.
Indicatii:
1. Icter instalat dupa nastere si Bilirubina (Bi) in singele ombilical este 85 mcmol/l
2. Ritmul de crestere al Bi peste 8,5 mcmol/l/h
3. Valoarea Bi nelegata de albumina (Bi intraeritrocitara) peste 8,0 mcmol/l
4. Nn. cu Bi> 340 mcmol/l (indeoendent de virsta copillului)
5. Anemie severa (hemoglobina < 150 g/l)
6. Reticulocitoza > 10%
7. Hematocritul < 0,5
8. reactia Coombs pozitiva
Complicatiile exsanguinotransfuziei:
A) Precoce (acute):
- hipocalcemia ca rezultat a legrii ionilor de calciu cu citratul
- trombocitopenie, detrminat de agregarea trombocitelor n caz de folosire a sngelui citrat, srac n
trombocite
- hiperkaliemie (n volum neadecvat a sngelui exfuzat)
- hipoxemie (dac este folosit snge conservat, ce se pstreaz
- mai mult de 5-7 zile, care n rezultatul scderii coninutului de
- 2,3-DPG se poate dezvolta defectul de aport insuficient al O2)
B)Tardive:
- anemie (cauze necunoscute)
- dezvoltarea maladiei transplant ctre recipient ca cauz a nimerii limfocitelor donatoare la recipientul
nou-nscut imunocompromitent.
Biletul 4, 24
1.ngrijirea nou nscutului n perioada postnatal. Conduita cuplului copil-familie
Pregtii salonul de natere, s fie dezinfectat, splat i aerisit.Salonul trebuie s fie pentru o singur
persoan respectnd condiiile hoteliere. nainte de natere verificai disponibilitatea i funcionarea
echipamentelor i instalaiilor pentru ngrijirea nou-nscutului.Introducei o surs de cldur radiant
pentru nclzirea mesei de ngrijire a nou-ncutului.Meninei ua nchis n sala de nateri i reducei la
minim accesul altor persoane.Asigurai lanul curat ce va reduce riscul infeciei nosocomiale.Asigurai
lanul cald,meninei temperatura de 25 - 28C, fr cureni de aer cu scop de a reduce pericolul apariiei
hipotermiei la nou-nscui.Punei un set de haine (plapum, scutece de flanea, costum, ciorapi, cciuli
preventiv splate i clcate) sub o surs de cldur radiant, pe masa de nfat a nou-nscutului pentru
meninerea lanului cald.Verificai grupa i Rh factor a mamei.Consiliai mama despre avantajele
contactului piele la piele.Respectai protocoalele de splare,dezinfectare pe mini i mbrcare a
mnuilor sterile.ncurajai persoana de suport srespecte protocolul de splare pe mini.
Imediat dup natere uscai copilul cu un scutec cald i uscat, schimbai scutecele la necesitate,
poziionai copilul pe burta mamei i acoperii-l cu o plapum uscat i cald rmnnd n contact piele la
piele timp de 2 ore. Ludai mama i persoana de suport pentru eforturile depuse i felicitai-i cu naterea
8
copilului.Evaluai respiraia. Majoritatea nou-nscuilor strig i respir de sine stttor n primele 30 sec.
dup natere.
Dac nou-nscutul strig i respir (cutia toracic se ridic nu mai rar de 30 sec. n minut), lsai copilul
cu mama, n caz contrat chemai n ajutor medicul neonatolog i ncepei primii pai de reanimare a nounscutului.La sfritul primei minute dup naterea copilului cnd se termin pulsaia cordonului
ombilical aplicai 2 pense Koher una la distana de 10 cm de la inelul ombilical, iar a doua cu 2 cm mai
jos (fa de copil) de prima. Cordonul ombilical dintre pense se secioneaz cu foarfece steril.Artai
copilul mamei, atragei atenia asupra sexului copilului, anomaliilor congenitale i ora naterii.Acoperii
capul copilului cu o cciuli cald i picioarele cu ciorapi cldui.Colectai snge din cordonul ombilical
din partea placentar pentru aprecierea incompatibilitii dup grup, Rh-factor i bilirubina seric la
toate luzele cu O (I) grup, Rh (+) i celor cu Rh (-) de toate grupele. La sfritul primei minute evaluai
respiraia, tonusul, culoarea tegumentelor i activitatea motorie a nou-nscutului dup scorul Apgar.n
cazul cnd evaluarea atinge 8 puncte, reevaluarea peste 5 min. nu se desfoar. Efectuai secionarea
ombilicului nou-nscutului pe burta mamei.Aproximativ la 3 cm de la bontul ombilical se fixeaz clama
de o singur folosin, se fixeaz cordonul ombilical cu dou degete de la clam i se elimin sngele din
ombilic spre periferie aproximativ la 2 cm, apoi tiai cordonul la cel puin 1 cm de la clam, se usuc cu
un tampon steril, se prelucreaz cu Iodonat 1% (tata copilului poate fi ncurajat s taie cordonul
ombilical.)nregistrai datele despre natere: data, ora, sexul n fia medical a nou-nscutului. La
necesitate aspirai mucozitile din cavitatea bucal i canalele nazale.Vernixul cazeoza de pe nou-nscut
nu se terge.La 30 min. dup natere msurai temperatura corpului nou-nscutului i nregistrai datele n
fia medical a nou-nscutului. Efectuai orce procedur a nou-nscutului la snul mamei sau preventiv
administrai peroral Sucroz 24% - (0,5-1 ml) pentru prevenirea durerii Sindrom doloric.Efectuai
profilaxia gonoblenoreii cu unguent de tetraciclin de 1 %, peste o or de la naterea copilului, dup
contactul vizual mam i copilul i nregistrai datele n fia nou-nscutului.Evaluai starea nounscutului:
- timp de 0-1 or la fiecare 15 min.
- timp de 1-2 ore la fiecare 30 min.
Consiliai luza privind alptarea i ajutai-o s aplice copilul la sn la apariia primelor semne de
alimentaie (copilul deschide gura, scoate limba, ntoarce capul), de obicei n prima or de via i
nregistrai datele n fia de dezvoltare a copilului.Efectuai inspecia primar a nou-nscutului la 2 ore
dup natere pe masa de nfat sub o lamp radiant i nregistrai datele n fia de dezvoltare a nounscutului.Efectuai prelucrarea bontului ombilical, n caz c nu s-a efectuat pe burta mamei.Efectuai
msurrile antropometrice (greutatea, lungimea, circumferina capului, toracelui) n prezena persoanei
de suport peste 2 ore dup natere i nregistrai datele n fia de dezvoltare a nou-nscutului, informai
mama.Msurai temperatura corpului nou-nscutului peste 2 ore dup natere la transfer i nregistrai
datele n fia de dezvoltare a nou-nscutului.Scriei brara de identificare a nou-nscutului: numele
mamei, sexul copilului, data i ora naterii, nlimea i greutatea. Fixai braara pe braul copilului.
nainte de transferul din sala de natere mbrcai nou-nscutul cu hinuele nclzite n prealabil i
acoperiil cu o plapum cald. Nu se nfa strns!Consiliai luza n ngrijirea nou-nscutului. Pregtii
salonul pentru primirea luzei i nou-nscutului (pentru o singur persoan, n caz contrar s fie separate
printr-o irm), s fie dezinfectat, splat, aerisit, respectnd condiiile hoteliere.Transferai mama i nounscutul n salonul post-partum, dac starea lor e stabil (metoda Kanguroo).n caz de necesitate oferii
copilului obiecte de ngrijire de unic folosin i lengerie curat.Respectai lanul cald i curat, precum i
cerinele titlului Spital prieten al copilului. nmnai nou-nscutul mpreun cu fia de
observaie,asistentei medicale i verificai datele antropometrice, precum i evaluarea strii generale.
Transmitei informaii asistentei medicale de copii despre starea general a nou-nscutului, natura de
plns, culoarea tegumentelor, temperatura, informaii despre primul ataament la piept.Splai-v bine pe
mini nainte i dup fiecare contact cu nou-nscutul (n fiecare salon trebuie s fie spun lichid, prosop
de hrtie de unic folosin i dezinfectant pentru mini). Splai-v bine pe mini nainte i dup fiecare
contact cu nou-nscutul (n fiecare salon trebuie s fie spun lichid, prosop de hrtie de unic folosin i
dezinfectant pentru mini).Asistenta medical las nou-nscutul n salon cu mama sa.Dup 6 ore de via
se nltur de pe capul nou-nscutului rmiele sanguinolente i restul de vernix cazeoza i aplicai
9
gastrica se pozitioneaza mai sus decat nivelul nou-nascutului , ceea ce duce la o buna evacuare gastrica
2. impingerea cantitatii de lapte cu pistonul ; pranzul va dura intre 30-45 minute(atat cat dureaza un supt
normal)
Materiale necesare: 1.sondele de preferat sunt cele din polyurethane sau silicon , de diferite marimi(Ch
4-6), adaptate pentru fiecare caz in parte; 2. manusi de protectie; 3.apa sterila pentru lubrefiere;4.
benzi adezive pentru fixare; 5. seringi ( 2 5 10 ml ); 6. carioca sau marker.
Tehnica gavajului: pozitie procliva si decubit lateral drept a nou-nascutului ; masurarea si marcarea
distantei ureche - nas - baza sternului + 1 cm ; lubrefierea sondei ; flexia lejera a capului si
introducerea sondei usor, fara fortare ; controlarea pozitionarii corecte a sondei prin prezenta de lichid
gastric la aspiratie sau introducerea a 1-2 ml. aer cu seringa in stomac si ascultarea cu stetoscopul a
epigastrului ; fixarea sondei la nivelul nasului (gurii ) respectand anatomia, pentru,mentinerea unei
bune pozitionari si pentru a evita eventualele tractiuni ; msurarea lungimii externe a sondei si notarea
acestei msuri n foaia de alimentatie .
ALTE MODALITATI DE GAVAJ
Gavajul transpiloric nu se recomand de rutin deoarece exclude stomacul din tractul intestinal , unde se
initiaz digestia lipidelor. A fost asociat cu o serie de complicatii: scderea absorbtiei lipidelor i
vitaminei K, creterea colonizrii cu bacterii a tubului digestiv superior, sindromul Dumping, perforatie
intestinal.
Indicatii: intolerant alimentar prin ntrzierea golirii stomacului, reflux gastroesofagian sever, CPAP
nazal (poate destinde stomacul).
Monitorizarea tolerantei digestive : verificarea - pozitiei sondei inainte de fiecare utilizare ;
marcarea cu creion gen marker si masurarea lungimii externe ; verificarea rezidului gastric ;vidarea
sondei de continut dupa gavaj cu 1-2 ml aer ; evitarea de greutati la nivelul aripilor nazale ;
verificarea aspectului pielii la locurile de fixare ;stimularea reflexului de supt incepand de la 30
saptamani gestationale ,avand ca scop pregatirea copilului pentru primul biberon sau supt la sanul
matern ;monitorizarea: 1. frecventei respiratorii ( respiratii profunde, toraco-abdominale, si nu toracice
respiratii superficiale) fara efort respirator ;2. frecventa cardiaca ; 3. saturatia O2 .
Monitorizarea semnelor de intolerant digestiv este obligatorie, unele semne putnd fi complicatii
minore i pot rspunde la modificarea ngrijirilor altele pot fi semne majore i necesit tratament medical.
A. Reziduul gastric
Msurarea reziduului gastric la 4-6 ore sau nainte de fiecare prnz este obligatorie. Un reziduu de 2
ml//Kgc se consider normal i se reintroduce n stomac. Un reziduu mai mare de 20% din masa
anterioar poate fi semn de intolerantdigestiv i poate necesita scderea cantitatii de lapte, fie
ntreruperea alimentatiei. Prezenta de bil sau snge n aspiratul gastric impune investigaii amnuntite
sau luarea n considerarea a enterocolitei ulcero necrotice.
B. Vrsturile
Cauze: Distensie exagerat a stomacului , Reflux gastroesofagian , Iritatie gastric de unele medicamente
administrate per os , Infectii , Obstructii , Supraalimentare , Terapia const n gavaj mai lent scderea
cantittii de lapte, pozitionarea nounscutului n decubit ventral, administrarea medicatiei la sfritul
alimentaiei i scderea stresului mediului nconjurtor.
C. Distensia abdominal
Palparea anselor intestinale poate fi un semn de evacuare gastric lene, ileus, constipatie, aerocolie.
Dac distensia abdominal este persistent poate fi semn clinic de obstructie sau infectie i necesit
investigatii suplimentare.
D. Diaree
E. Apnee, bradicardie
F. Cretere n greutate nesatisfctoare
Semne de gravitate : Reziduu gastric bilios , Snge n scaun sau aspiratul gastric ,Abdomen destins
dur,Eritem al peretelui abdominal. Distensie abdominala > 2 cm fat de prnzul anterior , Reziduu
gastric verde , Scderea zgomotelor intestinale , Prezenta de snge n scaun ( Se recomand ntreruperea
alimentatiei pn la stabilirea etiologiei. )
11
Complicatii si accidente:apnee sau /i bradicardie ,reflex vagal prin iritatia cu sonda , cale fals:
introducerea sondei n trahee , leziuni ale aripilor nazale sau ale nrilor , perforatia esofagului sau
faringelui , hipoxie , aspiraia pulmonar, distensie abdominal,enterocolita ulceronecrotica
Contraindicatii de alimentatie precoce :ntrziere n creterea intrauterin (RCIU) ; asfixie neonatal
sever ( Apgar 3 la 5 min.) ; hipotensiune arterial persistent; hipoxemie persistent (Pa O2 < 45 mm
Hg) ; acidoza respiratorie (pH < 7,25 ; Pa CO2 > 60 mmHg) ; cardiopatii ; malformatii digestive ;
administrarea de indometacin ( 12 ore inainte, n timpul i dupadministrare)
3.Pasul C resuscitrii. Managementul n sala de natere.
Masajul cardiac (compresiile toracice) (III C) Indicaiile masajului cardiac (MC) :FCC<60 dup VPP
timp de 30 secunde
Condiiile pentru efectuarea masajului cardiac exterm :Doar nsoit de ventilaie cu presiune pozitiv
(VPP).
Pentru efectuarea masajului cardiac sunt necesare 2 persoane :O persoan efectueaz masajul cardiac
.Alt persoan efectueaz ventilaia cu balon i masc
Concordan ntre masajului cardiac i VPP: Raportul MC:VPP 3:1 (timp de 2 secunde) (120 evenimente
pe minut- 90 de compresii toracice:30 ventilri)
Poziionarea degetelor:Se aplic presiune n treimea inferioar a sternului .Se evit apendicele xifoid
.Presiunea trebuie ndreptat pe stern i nu pe coaste, sau pe articulaiile condro-costale
Exist 2 tehnici a masajului cardiac :Tehnica policelor (IIIC) si Tehnica celor dou degete
Presiunea i adncimea compresiunilor: Se comprim sternul cu o treime din diametrul antero-posterior a
cutiei toracice .Durata compresiunii este mai scurt dect durata decompresiei .n faza de decompresie,
degetele nu se ridic de pe locul compresiunilor.
Compararea Tehnicilor de Masaj Cardiac Extern
Tehnica policelui (Preferat)-Mai puin obositoare .Control mai bun al profunzimii compresiilor
Tehnica celor dou degete -Mai uor de fcut de ctre un singur salvator.Mai bun pentru mini mici
.Permite accesul la ombilic pentru medicie
Complicatii:ruptura hepatica,fracturi costale;
Dac frecvena cardiac rmne sub 60 b/min n ciuda ventilaiei i a masajului cardiac adecvate efectuate
timp de 30 secunde, administrai Adrenalin
4. Detresa respiratorie. clasificarea.Scorul Silverman.
Sindromul de detresa respiratorie neonatala reprezinta orice dificultate in respiraie ntalnit sub varsta de
28 de zile
Cauze respiratorii :Imperforatia choanala ,Obstacole laringiene si traheale ,BMH,Aspiraie de meconiu
,Tahipnee tranzitorie neonatala ,Pneumonie congenitala ,Malformatii adenomatoase congenitale
pulmonare ,Limfangiectazie pulmonara ,Agenezie/hipoplazie pulmonara ,Pneumotorax ,Hemoragie
pulmonara ,HTPP,Malformatii congenitale de cord cianogene
Afectiuni neuromusculare :Edem cerebral,Hemoragie intracraniana ,EHI,Afectiuni musculare
,Afectiuni medulare,Leziuni ale nervului frenic ,Malformatii SNC
Chirurgicale -Hernia diafragmatica ;Atrezie de esofag
Metabolice -Hipoglicemie ,Hipocalcemie ,Acidoza ,Hiponatriemie ,hipomagneziemie
Hematologice -Anemie ,Poliglobulie ,Soc
Droguri administrate mamei -Anestezice ,Opioide
BMH este o boala cu plaman imatur si deficit biochimic de surfactan,care debuteaza la scurt timp dupa
nastere. Surfactantul,substanta prezenta n lichidul de la suprafata alveolelor,este alcatuit n proportie de
90% din lipoproteine si fosfolipide ce au rol n scaderea tensiunii superficiale . Sinteza lui se degradeaza
mai usor n conditii de acidoza, hipoxie, hipoglicemie ,hipotermie i colaps cardiovascular .
Functiile surfactantului: reducerea tensiunii superficiale si mentinerea alveolelor destinse n cursul
ciclului respirator (actiune antiatelectatica), reducerea efortului ventilator, cresterea compliantei
pulmonare, actiune antiedematoasa, aparare antiinfectoasa.
12
Clinic :Tulburari respiratorii ,Tafipnee( mai mult de 60 respiratii pe min.),Crize de apnee ,Geamat
expirator ,Tiraj inter i subcostal,sternal, generalizat,Bti ale aripelor nazale,Cianoza la aerul atmosferic
Scorul Silverman
Micri respiratorii Retracie xifoidian Tiraj intercostal Geamt expirator Bti de aripi nazale
Scor 0 prezente
absent
Absent
absent
absente
Scor 1 perioade de apnee
minim
Minim
audibil cu stetoscopul minime
Scor 2 balans
marcat
Marcat
net audibil
marcate
toracoabdomina
Interpretare :Total = 0 SDR absent ;Total = 4-6 SDR moderat ; Total = 7-10 SDR sever
Biletul 5, 25
1. Rezultatele poziionrii incorecte la sn.Criteriile de apreciere i profilaxie
Care sunt /Rezultatele unei poziionri incorecte?
Dureri si vatamarea mameloanelorDureri in mameloane,fisuri
Laptele nu este extras eficientObstruare
Verificati si corectati:
Fisurile nu prezinta nici o imbunatatire timp
Pozitionarea gresita
de 24h ,tratarea cu intrebuintarea
Presiunea provocata de haine sau de degete
:antibioticelor,odihna totala,analgezice
Drenarea nesatisfacatoarea alaptelui
Sugerati:
Alaptari frecvente
Masajul liber in zona mameloanelor
Comprese calde
Sugerati in caz de necesitate:
Sa se schimbe pozitiile
Tratarea cu antibiotice a mastitei infectioase:Flucloxacilin-250mg la 6 h timp 7-10 zile oral
Eritromicin-250-500mg oral,la 6h timp 7-10 zile.
2.Asfixie-stare patologica conditionata de lipsa de aeratie in pulmoni dupa nastere,in prezenta
altor factori de viabilitatea
Manifestari clinice:
Evaluarea starii nou-nascutului se face imediat dupa nastere conform scorului Apgar,bradicardia este
semnul diagnostic de baza ce marcheaza necesitatea efectuarii manevrelor de resuscitare.La un scor de
5,6,7 este un semn de asfixie moderata(depresie la nastere,semn de ingrijorare,e necesar oxigenarea prin
masca,desobstruarea orofaringelui,stimulare reflexa prin uscarea cu scutecul si incalzire.
La un scor 3,4 puncte in primul min cit si urmatoarele 5 min din viata este un semn de asfixie severa,este
necesar masuri de reanimare,ventilare cu presiune pozitiva cu masca si rezervorul de oxigen
Scorul 0,1,2 solicita intubarea.Manifestarile distantate: suferinta intranatala este cauza leziunilor cerebral
durabile.1Sindromul encefalopatiei hipoxic-ischemice:miscarile respiratorii lipsesc sau devin efective
doar periodic.,temperatura e instabila,reactiile neurosenzitive si neuromusculare sunt lente sau
lipsesc,sindromul poate aparea la nn cu un scor0-3 ce se mentine 5 min.;cu convulsii in primele 1224h,cu aparitia dereglrilor motorii la finele primei saptmini de viata.
Simptomatologie:respiratie expansiva nu se stabileste in primul minut de viata,FR cardiaca->100 pe
min,reactie slaba la excitantii externi,hipotonie musculara;scorul Apgar in primul minut este de 4-6
puncte,,asfixie albastra.Starea generala a nn la nastere este grav-medie:1.copilul e apatic,motilitate
spontana e redusa2.reactie slaba la examinare si excitare3.reflexe fiziologice inhibate 4.tipat scurt,putin
emotional 5.tegumentele cianotice,insa la oxigenare devin roze,deseori se pastreaza acrocianoza
6.auscultativ-tahicardie,zgomote cardiace asurzite sau cu o tonalitate inalta 7.dupa apneea primararespiratia e ritmica cu suspinuri,e posibil tirajul sternal 8.apnee secundara 9.respiratie atenuata ,prezenta
ralurilor umede de diferit calibru cu localizare nepermanenta si tembru diferit.10.frecvent sunet percutor
cu rezonanta de cutie.
In primele ore de viata apare hiperexcitabilitatea,pentru care sunt caracteristice:
1.tremorul minutelor de amplitudine mica,ce se intensifica in timpul plinsului si excitarii nn.
2.tipat iritat
3.dereglarea somnului
4 regurgitari frecvente
5.hiperestezie
6.simptom Ilpo pozitiv(tremuraturi sau prezenta reflexului Moro la percutia sternului)
7.reflexMoro spontan
Asfixia primara grava este descrisa in felul urmator:frecventa cardiaca la nastere pina la 100 batai pe min
cu deceleratie sau stabila, initierea respiratiei e dificila sau lipseste,tegumentele palide,atonie musculara,
,,asfixie alba,scor Apgar 0-3
Starea extrem de grava:tonusul muscular,activitate motorie spontana,reactie la excitantii durerosi si la
examinare sunt reduse sau lipsesc,reflexele neonatale nu sunt declansabile,tegumentele cianoticpalide,zgomotele cardiace asurzite sau inabusite e posibila aparitia unui suflu sistolic,simptomatologie
pulmonara variata.Uneori starea extrem de grava se poate asocia cu socul hipoxic
14
caracteristica
Debut zile
Complicatiile evolutiei
sarcinii si nasterii
Sursa de microorganisme
Sepsisul precoce
A 4-a zi si mai devreme
+
Sepsisul tardiv
A 5-a zi si mai tirziu
+
letalitate
10-20%
Stabilizai capul
Ridicai lama
Introducei vrful sondei pn ce reperul pentru corzile vocale ajunge la nivelul corzilor
Total 60 secunde
occipitala o cantitate viscoasa de singe. Dupa citeva incercari repetate de extragere in vacuum poate sa se
formeze o trauma. Tratementrul este conservativ, rar singerarea este acuta si necesita transfuzii de singe.
Fractura claviculei:se observa mai des dupa distocia umarului sau nasterea copilului in prezentatie
fesiera sau podalica.Fractura poate fi usor palpata,nu este necesara tratarea ei,se aplica pansament.
2. Avantajele alimentatie naturale
Ajut la stabilirea unei relaii strnse mam-copil
Asigur nevoile nutriionale ale copilului
n LM exist o mare biodisponibilitate pentru unii nutrieni (fier)
Compoziia LM se schimb cu vrsta copilului i n cursul fiecrei mese
LM are componente antiinfecioase i antiinflamatorii
Conine factori bioactivi
Favorizeaz dominana Bifidobacteriilor n flora intestinal
Alimentaia natural mai mult de 3 luni scade gravitatea infeciilor digestive
Continuarea alimentaiei cu LM mai mult de 6 luni incidena alergiilor
Laptele matern:
Scade riscul pentru anumite boli la adult (obezitate, hipercolesterolemie, HTA)
Crete performanele cognitive ale copilului
Pierre Royer: LM are 3 caliti foarte cutate azi :
preul cel mai mic
calitatea cea mai bun
modul de prezentare cel mai atractiv
3. Terapia intensiv a nou-nscutului n perioada postasfictic.
A. Resuscitarea- ABC(dezobtruarea si asigurarea permeabilitatii cailor respiratorii; respiratie, asigurarea
ventilarii artificiale sau auxiliare; restabilirea si sustinerea activitatii cardiace si hemodinamice)
B. Tratamentul encefalopatiei hipoxic- ischemice: monitorizarea functiilor organelor vitale, mentinerea
TA normale; tens.intracraniene; profilaxia edemului cerebral: mentinerea oxigenarii adecvate pe baza
indicilor monitorizarii transcutane si pulsoximetria,intretinerea unui nivel optim al pCO2 si al glucozei.
C.Terapia parenterala:
1. Limitarea volumului lichidului administrat 50- 60ml/kg pu prematuri si 30 ml/kg pu nn la termen
2. Mentinerea nivelului ne Na in ser
3. Supravegherea diurezei si densitatii urinei (1012- 1015)
4.Prevenirea convulsiilor- cu fenobarbital, sau seduxen 0,1-0,3mg/kg i.v., difenin.
5.Suspectarea hemoragiei subarahnoidiene impune administrarea plasmei proaspat congelate cite 5- 10
ml/kg.
4. Retard de crestere intrauterina.
Definitie: RCIU reprezint micorarea greutii corporale i/sau taliei la natere cu 10 centile sau mai
mult de 2 comparativ cu indicele mijlociu pentru vrsta gestaional dat.
Etiologia:
- Factori materni: defecte de alimentatie, boala hipertonica, boli cronice somatice,edocrinopatii,
antecedente obstetricale, deprinderi nocive ale mamei)
- Factori placentari: anomalii placentare
- Sarcina recenta si / sau parientate inalta
- Adausul ponderal mic in timpul sarcinii in special in a doua jumatate
- Maladii cronice cum ar fi malabsorbtia, DZ, patologia renala
- Aportul inadecvat sau prost echilibrat asociat cu alcoolism, utilizarea subst.stupefiante, saracia
Patogeneza
n caz de aciune a factorilor nefavorabili n trimestrul II de sarcin varianta hipoplastic. n trimestrul
III varianta hipotrofic. n caz de infecie intrauterin, afeciuni cromosomial i genice RCIU se
asociaz cu anomalii de dezvoltare sau stigme dezembrionale ce constituie varianta displastic. n
22
literatura strin varianta displastic i hipoplastic constituie varianta simetric al RCIU, varianta
hipotrofic - RCIU asimetric.
3 faze de formare a RCIU
- Pn la 16 sptmni de gestaie - hiperplazia celular (RCIU simetric)
- 17-32 sptmni de gestaie - asocierea hiperplaziei i hipertrofiei celulare (faza intermedial a RCIU)
- dup 32 sptmni de gestaie - hipertrofia celular (RCIU asimetric)
Clasificarea
1. Dup factorii etiologici
2. Dup varianta clinic
3. Dup gravitate
materne
hipotrofic
uoar
placentare
hipoplastic
medie
fetale
displastic
grav
asociate
sau simetric i asimetric
Forme clinice
- Retard statural secundar-recunoaste mai multe cauze:organice,metabolice,
psihoafective.Ele sunt evocate de cele mai multe ori de anamneza.Virsta osoasa in acest caz este itrziata
dar apropiata de virsta staturala ceea ce sugereaza o posibila revenire in cazul care cauza este tratata
- Retardul de origene osoasa.In acest caz virsta osoasa este egala cu virsta cronologica.Viteza de crestere
este normala.Acest retard se asociaza cu malformatie sau cu boli cromozomiale.
- Retardul de cauza endocrina.Viteza de crestere este foarte incetinita.Virsta osoasa este inferioara virstei
cronologice dar egala staturale.
- Retardul statural esential.Aspectul copilului este armonios,iar viteza de crestere normala.
RCIUse asociaz cu anomalii de dezvoltare, asfexie, hipoxie intrauterin, aspiraii de meconiu,
persistena circulaiei fetale, hipoglicemia, hipotermie, policitemie, dereglri de coagulare,
hiperbilirubinemie. Pe parcursul I-ei luni de via la copii cu RCIU mai des se diagnostica anemia,
dereglri hemoragice, dereglri metabolice.
Dup datele S.Hakel i coautorii lui dereglri
neurologice la copii cu RCIU se ntlnate n 10-30%, mai des dect la copii fr RCIU.
Diagnosticul
Se bazeaz pe datele USG efectuate n timpul sarcinii; masa i nlimea la natere, grosimea plicei i
dup indicii:
Indicele de cefalizaie=
perm.cranian(cm)x100/masa (gr)
coeficientul ponderostatural =masa la natere(gr)/ talie (cm)
coeficientul masei=masa / mediana masei corporale
Scriningul de laborator al dereglrilor dezvoltrii ftului intrauterin
1.Nivelul de gonadotropin horional n serul sanguin matern
micorat - patologia placentei , sarcin oprit n evoluie sau iminen de avort
mrit - sarcin multipl, abiraii cromozomiale
2. Nivelul extriolului liber sngele matern micorat-dereglri placentare i fetale
3. Nivelul alfa-fetoproteinei n serul sangvin matern
mrit - anomalii de dezvoltare a ftului: nefroz cogenital, atrezia duadenal, gastroizis, omfalocele,
meningocele, spina bifida, anencefalia,RCIU
micorarea de 2 ori - S-m Down
4. PAPP-A test - aprecierea proteinei A sintizat n timpul graviditii micorat considerabil - S-m
Down, S-m Edvard i alte anomalii.
Ca test adugtor poate fi USG cu aprecierea grosimei spaiului cervical la ft de la 10 pn la 14
sptmni de gestaie, dac e marit indicele mai mult de 3mm se mrete riscul de RCIU.
Doplerometria necesar de la 30 sptmni de gestaie pentru aprecierea strii cardiovasculare a ftului cu
metoda ultrasono cardiotohografie.
Examinarea copiilor cu RCIU
Peste 2 ore dupa nasterea:analiza generala singelui, BAB, hematocrita, glucoza singelui.
In dinamic necesar de apriciat la necesitate:bilirubina singelui si fractiile, nivelul proteinei generale si
fractiile ei, ionograma, creatinina.
Sistemul imun la copii cu RCIU se caracterizeaz prin: Micorarea coninutului de lizocime; Micorarea
n plasm i n snge a fraciilor complimentului 3; Mrirea n plasm i n snge a fraciilor
23
complimentului 4, acest factor acentuiaz protecia vedit a copiilor cu RCIU n potriva maladiilor
virale,datorit normativelor normali ale herperilor proprii (D 16+)
Indicii sistemului imun a nou nscuilor sntoi i cei cu RCIU
Sistemul imun la copii cu RCIU se caracterizeaz prin: Predominarea nivelului de limfocite care au
perdut aparatul receptiv,la limfocite cu fenotip dublu pozitiv D4+:D8+.n acela timp la nou-nscui
sntoi raportul limfocitelor imature la zero constituie 3:1
Examinarea i conduita:
Tratai asfixia dac este prezent.
Msurai greutatea, circumferina capului i lungimea pentru a identifica tipul de RCIU.
Examinarea fizic minuioas la anomalii i trsturi dismorfice.
Glicemia i hematocritul pentru a depista hipoglicemia i policitemia.
Ca ++ seric, leucocitele cu formul leucocitar i numrul de trombocite.
Copiii cu RCIU din cauza factorilor placentari au consumul sporit de O2. Aceasta duce la o pierdere
imperceptibil de ap n msur variat (maximum 20-30%). Compensai aceast pierdere mrind aportul
intravenos de lichide.
Aceti copii pot, de asemenea, necesita un aport caloric sporit (>150 ml/kg/zi i >100 kcal/kg/zi) pentru a
obine creterea adecvat.
Examinarea i tratamentul ulterioare vor depinde de anomaliile identificate la examenul anamnestic i
obiectiv.
Biletul 9, 18, 19, 29, 38
1. Ingrijirea nou-nascutilor supusi riscului de infectii. Scorul riscului dezvoltrii infeciei neonatale
const din 2 faze:
I faza
SCORUL
Durata perioadei
alichidiene
Temperatura corpului
la mam
1
12
12 - 24
36,6 37,2
37,3 37,8
Aprecierea dup
Apgar la minutul 5
8 10
57
Caracterul lichidului
amniotic
Curate
colorate cu
meconiu sau snge
Masa corpului
copilului n grame
2500
1500 - 2500
2
24
37,8
5
purulente cu miros fetid
1500
Aprecierea const din dou faze notat n sistemul de trei puncte: dac 1 faz este egal cu 0 atunci nu e
nevoe de apreciat a doua faz
II faza
Aspectul placentei
Cantitatea
neutrofilelor n
aspiratul gastric
0
nu e chimbat
0-5
1
opalescen
2purulent
6-15
15 sau prezena
neutrofilelor cu incluziuni
bacteriene
24
Temperatura corpului
la mam
peste 1 2 ore dup
natere
36,6- 37,2
Cantitatea
leucocitelor n sngele
mamei n ziua cnd a
nscut
10000-15000
Analiza urinei
mamei
Starea copilului
Steril
satisfctoare
37,3- 37,8
>38,5
15000-20000
>20000
Bacterii sau
leucocite
instabil
n caz c 1 prima faz este apreciat cu 3 puncte i mai mult, sau a doua faz e egal cu un punct i mai
mult- sunt necesare cercetri specifice i antibioticoterapia iniial pna la rezultatele hemoculturii i
antibioticograma cu aprecierea sensibilitii.
Test screening pt sepsis: 1. Leu < 5000 sau > 20000; 2. Raportul neutrofilelor imature la totale > 0,2; 3.
Latex pozitiv al proteinelor C-reactive; 4. VSH >15mm. Test-screening + daca cel putin 2 indici sunt
prezenti.
Terapia=combinatie a tratamentului antimicrobian (penicilina+aminoglicozid, ampicilina+aminoglicozid)
cu asistenta de suport (sprijin de nutritie, anturaj curat, terapie cu oxigen). Apoi terapia conform
antibioticogramei (cefalosporine gen 3-4 cefalotin, cefotaxim 100mg/kg*4/zi; gentamicina,
metronidazol). Daca prezenta infectiei a fost confirmat tratamentul va dura 10-14 zile (in meningita 1421 zile).
Masuri de prevenire: spalarea miinilor de catre personalul medical, sistemul rooming de asistenta a
mamei si copilului. De evitat (daca nu este necesar): aspirarea, tuburile endotraheale, cateterizarile,
plasarea a 2 copii intr-un incubator. Instrumentele folosite curatate bine si sterilizate.
2. Boala hemolitic a nou nscutului. Definiia,criterii de diagnostic, fototerapia.
BHNN-maladie conditionatabde conflictul imunologic cauzat de incopatibilitatea singelui fatului si al
mamei in functie de antigenii eritrocitari. BHNN este inclusa in grupul icterelor dobindite de nou-nascuti
si reprezinta producerea crescuta de bilirubina (cu preponderenta fractia indirecta).
Simptome de baza: 1. Icter-apare in primele 5-10 h,dar poate fi si la nastere; 2. Anemia-gradul exprimarii
coreleaza cu gravitatea evolutiei (Hb<150 g/l stare grava); 3. Hepatosplenomegalia-in caz de hemoliza
grava se asociaza cu anasarca; 4. Anasarca fatului.
Sindroame caracteristice: hipoproteinemia progresiva cu ascita si exudat pleural, detresa
cardiorespiratorie cu dezvoltarea progresiva a edemului pulmonar, dereglarea circulatiei periferice,
tulburarea ritmului cardiac, anemie grava, hipoglicemie secundara, acidoza.
Laborator: reticulocitoza 10-40%, reactia Coombs + cu eritrocitele fatului, anemie, crestere in dinamica a
bilirubinei indirecte (in caz de hepatita toxica-si a fractiei directe), monitorizarea nivelului glucozei.
Fototerapia este bazata pe cresterea cantitatii de izomer bilirubinic tegumentar hidrosolubil, care nu
necesita conjugare hepatica. Consta in expunerea la lumina fluorescenta cu lungimea de unda 450-460
nm. Efect-marirea excretiei bilirubinei din organism prin urina sau scaun, micsorarea toxicitatii
bilirubinei indirecte si riscului de icter nuclear. In prize de 4-8h cu intrerupere 1-2h. Se poate practica o
panfototerapie cu o durata de peste 12h pe zi (8h continuu si 3h pauza) la distanta lampa-copil 45cm si
intensitate de 4microV/m2. Precautii: protejarea ochilor, buna hidratare, regim delactozat.
3. Etapele resuscitrii primare n sala de natere.
25
Tiraj
intercostal
Bombare
toracica
Balans toracoabdominal
Geamat
expirator
Batai
ale
aripilor
nasului
absent
absenta
miscari
absent
absente
audibil cu
stetoscop
discrete
net audibil
marcate
respiratorii
sincrone
1
vizibil
discreta
miscari
inspiratorii
sincrone
marcat
marcata
miscari
abdominale
retractii toracice
0,1-0,3 ml/kg din solutie cu concentratia 1:10.000 intr-o seringa de 1 ml, cit de rapid posibil.
Crete fora i frecvena contraciilor cardiace, vasoconstricie periferic.
Se poate repeta fiecare doz la interval de 3-5 minute.
Se poate administra a doua doz prin vena ombilical, dac prima doz a fost administrat prin sonda
enotraheal.
Adrenalina: Rspuns inadecvat (Frecvena cardiac <60 bpm)
Se verific eficacitatea ventilaiei, MCE, intubaiei traheale, administrrii adrenalinei.
Se ia n considerare posibilitatea existenei hipovolemiei, acidozei metabolice severe.
Semne de Hipovolemie: paloare dup oxigenare, puls slab (la frecven cardiac crescut\ sau sc\zut\),
raspuns slab la reanimare, TA mic / perfuzie periferic slab.
Expansiune Volemic: soluii acceptabile: ser fiziologic, soluie Ringer Lactat, singe O-negativ. Solutia
recomandata: ser fiziologic 10ml/kg, in vena ombilicala, volumul estimat se aspira intr-o seringa mare,
rata de administrare recomandata 5-10 minute.
Volum-expanderi
Semne care indic re-expansionarea volemic: creterea tensiunii arteriale, puls ntrit, paloarea se
atenueaz
Dac hipovolemia persist: se repet administrarea de volum-expandere, se administreaz bicarbonat de
sodiu pentru suspiciunea existenei acidozei.
Reanimarea prelungita-consecinte fiziologice: instituirea acidozei lactice, contractilitate cardiac slab,
flux sanguin pulmonar redus.
Suspiciunea de acidoz metabolic: administrarea de bicarbonat de sodiu este controversat, se utilizeaz
numai dup ce instituie o ventilaie adecvat. Medicatia-bicarbonat de natriu: 2mEq/kg (4 ml/kg din
solutia 4,2%); lent pina la 1 mEq/kg/min.
Intreruperea masurilor de reanimare: convingei-v c procesele de reanimare snt adecvate; putei s v
oprii dup 15 min de asistolie; in caz de prognostic neclar e necesar de evaluarea continu a strii,
discuii cu prinii i echipa.
4. Principiile de tratament al SDR
Profilactic:
- evitarea nasterilor premature si a operatiei de cezariana nejustificata;
- administrarea unui corticosteroid sintetic cu 48-72 de ore antepartum tuturor pacientilor cu risc crescut
pentru detresa respiratorie (exceptie fac cazurile de diabet, toxemie gravidica, boli renale).
Curativ :
Etiologic administrarea de surfactant exogen natural sau sintetic care se poate face si profilactic din sala
de nastere; se poate repeta la 12h.
Masuri suportive :
Mentinerea echilibrului termic;
Monitorizarea parametrilor vitali;
Oxigenoterapie functie de gazele sanguine si pulsoximetrie:
-Pe masca
-Sub cort cefalic
-CPAP
-Ventilatie mecanica (SaHbO2<88%, PaO2<45mmHG, PaCO2>60mmHg, pH<7,25 la FiO2 de 60%)
Alimentatie parenterala cu restrictie de lichide;
Antibioprofilaxie (ampicilina + gentamicina);
Mentinerea Ht>41% - transfuzie de masa eritrocitara.
28
Biletul 11, 3
1. Controlul termic al nou-nscuilor. Cile de perdere de cldur la nou nscut,metode de
prevenire a hipotermiei.
Cile de perdere de cldur la nou nscut - Convecie, Conducie, Evaporare, Iradiere.
Metode de protecie termic
Uscarea prin stergerea nn si inlaturarea scutecelor umede
Contactul piele-piele - punerea nou-nascutului n contact direct cu pieptul mamei, acoperirea capului
nou-nascutului cu o bonet i inerea copilului mbracat.
Plasarea nn sub o sursa de cldura radianta
Sacul de polietilen - Pentru asigurarea controlului termic prematurii cu vrsta de gestaie pn la 28 spt
(greutatea la natere sub 1500 g) sunt nvelii (pn la gt) ntr-un sac de polietilen care se nchide pentru
a preveni pierderile de cldur i apoi plasai sub sursa de lumin radiant . mbrcai pe cap o bonet.
Dac este disponibil, se poate folosi salteaua portabil. Monitorizai tC axilar care trebuie s fie
36,5C;
Metoda Kangoroo
Este aplicabil pentru toi nou-nscuii stabilizai cu greutatea de la 1,5 pn la 2,5 kg, ns n mod
special este recomandat pentru ngrijirea continu a copiilor cu greutatea de la 1,5 pn la 1,8 kg.
Studiile bazate pe dovezi au artat c metoda Kangoroo are un set de efecte benefice asupra sntii
copiilor cu GMN (N.E.1; GR A), inclusiv creterea, adaosul ponderal i ratelor de alptare la sn, risc
redus al infeciei nosocomiale i maladiilor severe (.1;A). Impactul metodei asupra RMN este de 0100%, 43-66% printre copiii cu GMN, reduce incidena morbiditii prin infecii cu 51%.
2.
Metodele de alimentare a copiilor cu g reutate mic la natere (GMN).
VG,saptamini
masa aprox
metode de aliment pe cale orala
< 30
tub nazogastric
30 32
alimentarea cu cana
32 34
+/- 1300 g
alaptarea este posibila
34 38
+/- 1800g
alaptarea este bine coordonata
Alimentarea prin tub nazogastric in timp ce primeste hrana prin tub, copilul poate sa suga degetele
mamei ceea ce duce la stimularea tractului gastro-intestinal.
Alimentarea cu cana ii da posibilitatea copilului sa-si exerseze gura si sa incerce placerea gustului.
Unii copii nu sunt in stare sa primeasca nici un fel de aliment,deci ei au nevoie de alimentatie
intravenoasa pentru primele zile.
3.
Pasul B a resuscitrii neonatale. Aparataj folosit,reguli de utilizare.
Pasul B a resuscitrii neonatale mentinerea respiratiei include:
- Stimularea tactila ( lovirea talpilor cu palma sau cu degetele, frictionarea blinda a spatelui)
- La necesitate, ventilatie cu presiune pozitiva :
balon cu masca
balon si sonda endotraheala
Respiratia pulmonara artficiala (VAP)
- lipseste respiratia de sine statatoare (apnee)
- respiratia de sinestatoare este neadecvata
VAP prin masca:
- alegerea corecta a mastii necesare
- plasarea copilului in decubit dorsal cu capul in extensie usoara
- aplicarea corecta a mastii
- frecventa respiratiei - 40/ min ( 10 comprimari ale balonului Ambu in 15 sec)
Contraindicatiile
- suspectie de hernie diafragmala
VAP prin sonda endotraheala
29
anemie grava
afectiuni poliorganice
sdr. de bila groasa
dereglari metabolice
Exanguinotransfuzia se face cu singe de grupa 0 (I), Rh negativ pe cale ombilicala, prin cateter venos, o
tehnica si o cantitatecorect indicata.
Indicatii:
1. Icter instalat dupa nastere si Bilirubina (Bi) in singele ombilical este 85 mcmol/l
2. Ritmul de crestere al Bi peste 8,5 mcmol/l/h
3. Valoarea Bi nelegata de albumina (Bi intraeritrocitara) peste 8,0 mcmol/l
4. Nn. cu Bi> 340 mcmol/l (indeoendent de virsta copillului)
5. Anemie severa (hemoglobina < 150 g/l)
6. Reticulocitoza > 10%
7. Hematocritul < 0,5
8. reactia Coombs pozitiva
30
Complicatiile exsanguinotransfuziei:
A) Precoce (acute):
- hipocalcemia ca rezultat a legrii ionilor de calciu cu citratul
- trombocitopenie, detrminat de agregarea trombocitelor n caz de folosire a sngelui citrat, srac n
trombocite
- hiperkaliemie (n volum neadecvat a sngelui exfuzat)
- hipoxemie (dac este folosit snge conservat, ce se pstreaz
- mai mult de 5-7 zile, care n rezultatul scderii coninutului de
- 2,3-DPG se poate dezvolta defectul de aport insuficient al O2)
B)Tardive:
- anemie (cauze necunoscute)
- dezvoltarea maladiei transplant ctre recipient ca cauz a nimerii limfocitelor donatoare la recipientul
nou-nscut imunocompromitent.
Biletul 12, 17, 32, 37
1.
Strile de tranziie a nou nscutului.sindromul de persisten a circuitului fetal .
Starile care apar in perioada de trecere a nou-nascutului de la viata intrauterina la cea extrauterina,
poarta un caracter trecator si dispar in prima luna de viata (sau la sfarsitul perioadei de nou-nascut) se
numesc stari tranzitorii.
Icterul. In prima saptamina dupa nastere la unii copilasi poate aparea culoare galbuie la nivelul fetei
si al ochilor, este un semn ca bilirubina este crescuta. El va dispare mai repede, daca copilul va fi
alimentat mai des la sin (cel putin 8-10 ori pe zi in prima saptamina) si va fi expus sistematic razelor
soarelui. Icterul fiziologic trece in aproximativ o saptamina, dar poate dura mai indelungat la copiii
nascuti prematur.
Modificari ale pielii. In primele saptamini pielea poate fi uscata si cu cruste, mai ales pe miini si pe
picioare. De regula, aceste manifestari trec de la sine si nu necesita tratament.
Eritemul asa zis toxic este o eruptie de pete rosii, punctiforme, ca niste cosuri mici, dar fara puroi. Nu
necesita tratament si dispare in doua saptamini. Sudamina (roseata de la caldura) se manifesta prin eruptii
marunte, cu virful albicios. Apare in locurile unde corpul transpira mai mult: pe frunte, dupa urechi, pe
umeri si piept si in reggiunea axilara. Apare si atunci cind copilul este infasat prea gros. Pentru a preveni
iritarea, imbracati copilul in hainute usoare si comode din bumbac care ar corespunde temperaturii
camerei. Tamponati pielea cu apa calduta sau plante medicinale (romanita, dentita), ungeti cu ulei de
catina locurile inrosite.
Milia puncte marunte, alb-galbui care apar pe nas si obraji. Sunt cauzate de secretia sebaceica care
astupa porii. Dispar de la sine in citeva saptamini.
Acneea (cosurile) este o eruptie de bubite rosii pe pielea capului, fata si umeri. Se datoreaza secretiei
crescute de sebum care astupa glandele pielii sub influenta cantitatii crescute de hormoni la nastere. Se
mentine cel mult 3-4 saptamini. Cosurile nu sunt periculoase, dar se pot infecta daca pruncul se scarpina.
Pentru a le preveni, vom inlatura grasimea de pe cap cu sampon pentru copii pe care il lasam 3-4 minute,
apoi il clatim. Daca nou-nascutul devine agitat sau are febra consultati medicul.
Eritemul fesier (opareala, dermatita de scutec) se intilneste foarte des la copiii sugari. Pielea fina a nounascutului transpira des, este iritata de urina si fecale. Aceleasi probleme pot aparea daca copilul va fi
infasat, sau cind este spalat cu sapun sau sampon pentru maturi. Pentru ca nou-nascutul sa nu se
opareasca, nu-l inveliti prea gros si nu-l infasati. Spalati-i de fiecare data funduletul cu apa calduta si
sapun pentru copii, tamponati cu un prosop si lasati sa se usuce. Nu folositi talc sau acid boric pentru a
trata eritemul. De mai mare ajutor este amidonul de porumb care nu irita pielea micutului. Daca opareala
se agraveaza, consultati medicul.
Crustele seboreice sau seboreia capului apar pe fontanela mare, pe crestet, pe sprincene, in spatele
urechilor si la subsiori. Se instaleaza de la virsta de 2-3 saptamini si vor dispare pe la 3 ani. Ca sa
inlaturati cojile ce apar, spalati capul o data pe saptamina cu sampon pentru copii si ungeti cu o crema
pentru bebelusi. In cazul formelor mai grave pielea se maseaza cu ulei vegetal fiert si racit pentru a
inmuia cojile. Ungeti fara teama si fontanelele, care, desi sunt moi, sunt rezistente. Dupa 15 minute
crustele se inlatura usurel cu un pieptene cu dinti rari sau cu o periuta moale, apoi se spala cu sampon.
31
Biletul 16, 36
1. Hipotermia - definiie, simptoamele, consecinele, factorii cauzali, factorii generali de risc,
distribuia i incidena, msurile de profilaxie.
Cauzele termogenezei sczute la prematuri:
Suprafaa corporal mare fa de greutate
Postura deflectat.
Activitatea muscular redus
esutul celular subcutanat redus
esutul gras brun cantitativ redus
Cantitatea de norepinefrin eliberat dup stressul de frig este mai mic
Nu tolereaz aport energetic suplimentar pentru a asigura termogeneza
Afeciunile pulmonare care se ntlnesc n 95% din cazuri limiteaz termogeneza prin creterea
consumului de oxigen
Termoliza este mrit pe seama iradierii tegumentare datorat particularitilor vascularizaiei pielii
(dispunerea superficial a vaselor sangvine i prevalena vaselor dilatate)
Toate acestea creaz posibilitatea unei rciri rapide a corpului prematurului.
Termoliza se realizeaz prin :
Convecie
Iradiere
Evaporare (are un ritm diminuat)
Copilul prematur, comparativ cu cel nscut la termen se afl n condiii destul de nefavorabile,
capacitatea sa de termogenez fiind sczut.
Cile de cedare a cldurii Radiaie Convecie Conducie Evaporare
Simptomele hipotermiei:
Picioruele devin reci la palpare (ele devin reci nainte de se rci restul corpului);
Capacitatea sczut a suptului imposibilitatea de a-l alpta;
Reducere n micri somnolen;
ipt slab.
Hipotermia are urmtoarele complicaii:
Hipoglicemie
Acidoza metabolic cauzat de spasme
vasculare periferice
Dereglri de coagulare (hemoragii pulmonare)
oc
Apnee
Hemoragii intraventriculare.
Tub naso-gastric
30 32
Alimentare cu can
ori metoda tubului
32 +
+/- 1300 g
36 +
+/- 1800 g
Alptarea e posibil
Alptarea este bine
coordonat
34
Utilizarea antisepticilor, antibioticelor local numai n cazurile cnd copilul este izolat de mam i
exist pericolul infectrii lui cu microorganisme intraspitaliceti.
Oftalmia neonatorum-sulfat de Na 30%, unguent 1% tetraciclina si 0,5% eritromicina. Se recomanda
totusi folosirea ung tetraciclini 1% care nu e daunator sau scump. Dezavantajul nitratului de argintprovoaca conjunctivita
Boala hemoragica- la 0,5% din n-n-deficit de vit K. Poate sa apara riscul de sangerari gastro-intestinale
sau alte sangerari. Deaceea se recomanda profilaxia cu vit K. Se administreaza oral 2 doze cate 2 mg una
in ziua I si alta in ziua VII sau doar o doza intramuscular
Profilaxia TBC-vaccinarea BCG se afectueaza tuturor n-n m. mari de 4 zile cu greutate > 2500 si care nu
sunt infectati. Imediat dupa injectare, la locul inocularii se formeaza papula de 6-8 mm care dispare in
cateva min si in locul ei se form in 2-3 sapt un nodul acoperit de tegumente rosii si lucioase.
35