Liceul de Arte ,, Hariclea Darclee,,

Rolul Paoptismului n Literatur

Acatrinei Florentina
Bejan Alina
Fusea Andreea
Iorga Roxana
Rcoreanu Ionut
erban Sorin

ndrumtor : profesor Iuliana Blnaru

Brila 2016
Page
1

,,Literatura Calea spre o naiune

Modern,,

Page
2

Cuprins
Paoptismul : Delimitri conceptuale.........................................................................
Romantismul...............................................................................................................
Particularitile romantismului.......................................................................
Romantismul paoptist...................................................................................
Momentul Dacia Literar............................................................................................
Arta Literar n ideologia paoptist..........................................................................
Tema Istoriei..............................................................................................................
o ,,Alexandru Lpuneanu,,..............................................................................
o ,,Anul 1840,,...................................................................................................
o ,,Romni supt Mihai Voievod Viteaz............................................................
o ,,Umbra lui Mircea La Cozia,,..........................................................................
Tema Contiinei Naionale.......................................................................................
o ,,Cntarea Romniei,,.....................................................................................
o ,,Un Rsunet,,.................................................................................................
Destinul naional al literaturii populare tem folclorului............................................
o ,,Mioria,,........................................................................................................
o ,,Zburtorul,,...................................................................................................
Tema naturii pastelurile ........................................................................................
Generai paoptiste....................................................................................................
o
o
o
o
o
o
o
o
o

Mihai Koglniceanu.........................................................................................
Vasile Alecsandri.............................................................................................
Ion Heliade Radulescu.....................................................................................
Nicolaie Blcescu.............................................................................................
Andrei Mureanu.............................................................................................
Constantin A. Rosetti.......................................................................................
Andrei aguna..................................................................................................
Gheorghe Asachi..............................................................................................
Alecu Russo......................................................................................................
Page
3

o Dimitrie Bolintineanu.......................................................................................
o Grigore Alexandrescu.......................................................................................
Bibliografie...................................................................................................................

Paoptismul :delimitri conceptual

Paoptismul reprezint o micare politic,cultural i naional de emancipare ce s-a
manifestat n perioada 1830-1860 ce este marcat de ieirea rilor Romne de sub dominaia
otoman.Aceast epoc are ca i nucleu revoluia de la 1848 datorit creia i se datoreaz i
denumirea.Aceast micare revoluionara a urmarit democratizarea spaiului romnesc,dobandirea
libertaii politice i unirea pricipatelor.
Cauzele sale fiind:
- cauze nationale: iesirea de sub protectoratul si de sub suzeranitatea otomana
- cauze sociale: emanciparea de sub servitutiile feudale si improprietarirea taranilor
- cauze economice:slaba putere de cumparare,libertatea comertului si a industriei,crearea bancilor
nationale
- cauze politice: amestecul puterilor protectoare
Asadar aceasta miscare marcheaza inceputul europenizarii si occidentalizarii culturii romane.
Miscarea pasoptista se poate asociaz si cu o ideologie literara caracteristicile sale fiind:
-deschidere spre occident
-lupta pentru impunerea unui specific national
-constiinta civica si patriotica
-spiritul critic
-constiinta pionieratului si a miesianismului
Pe plan cultural,pasoptismul a urmarit dezvoltarea invatamantului astfel apar: primele
unversitati de la Iasi si Bucuresti;se dezvolta presa,apar primele gazete in limba romana;dezvoltarea
teatrului,se intemeiaza teatrul de la Iasi,sunt scrise primele piese originale de teatru.Se inregistreaza
activitatea societatiilor cultural-sociale.
Page
4

Reprezentanti ai pasoptismului sunt:Mihail Kogalniceanu,Vasile Alecsandri,Ion Heliade

Radulescu,Nicolae Balcescu,Andrei Mureseanu,Constantin A. Rosetti,Andrei Saguna,Gheorge
Asachi,Alecu Russo,DImitrie Bolintineanu,Grigore Alexandrescu.

Romantismul
Romantismul este o micare artistic i filozofic aprut n ultimele decenii alesecolului
XVIII n Europa care a durat o mare parte din secolul XIX. A fost o micare contraraionalismului care
marcase perioada neoclasic, ce se va pierde la apariia spirituluiromantic.Romantismul ptrunde n
literatura romn dup 1830, cu oarecare ntrziere, prelungindu-i ns influena pn la Mihai
Eminescu i chiar mai trziu, n secolul douzeci,ca o stare de spirit ce nu dispare niciodat. Romanticii
timpurii sunt Andrei Mureanu, VasileCrlova, Grigore Alexandrescu, Ion Heliade-Rdulescu, poei ce
oscileaz ntre romantism iclasicism. Romantismul, n ara noastr, este stimulatorul luptei pentru
eliberare i aldeteptrii contiinei naionale. Literatura romantic din perioada paoptist nu se pierde
nzugrvirea zbuciumului i a cutrilor intime, ea este o literatur angajat, pus n slujbaidealului
naional.Romantismul romnesc apare ca o micare unitar, cu un program bine definit, careridic
literatura noastr de la ncercrile minore ale Vcretilor, la geniul universal al luiEminescu. Este o
reacie la imobilismul i schematismul clasicist, presupunnd o eliberare aminii de nchisoarea vieii,
i cuprinde destul de repede ntreaga Europ. Multe dinmotivele frecvente ale romanticilor sunt
preluate i de scriitorii romni: mitul strigoiului,evocarea trecutului istoric, trecerea ireversibil a
timpului, omul nemuritor, nopile,titanismul, natura, geniul, ierarhia divin. Romantismul se traduce
prin ironie, prin satir, prindemonism, promovnd meditaia, nuvela i romanul istoric, epopeea
sociogonic.Romantismul romnesc s-a nfiat , n general, n dou ipostaze: una plin de tumult,
patetic i declamatoare n Muntenia, alta mai senin i mai temperat n Moldova.Caracteristice i sunt
angajarea n istorie i descoperirea folclorului. Ca prim
generaie a literaturii noastre
moderne, scriitorii paoptisti au intrat n contiina romneasc drept oamenii nceputului de drum.
Reprezentanii romantismului de acum dau operei lor un pronunat caracter militant ei fiind deopotriv
scriitori i revoluionari

Particularitile romantismului
Curent nu doar literar, ci si ideologic, romantismul isi pune amprenta, in secolul al XVIIIlea si inceputul secolului al XlX-lea, asupra conceptiei despre lume, viata si arta, inlocuind, in estetica,
principiul ratiunii clasice cu primatul fanteziei si al sentimentului asupra regulilor constrangatoare.
Page
5

Curent revolutionar care elibereaza arta de constrangeri si norme clasice, romantismul afirma dreptul
libertatii creatoarea artistului. Exacerbarea eului, a imaginatiei si a sensibilitatii, interesul pentru
destinul uman exceptional, pentru natura, folclor, istorie, "culoarea locala" (specificul national), ca si
elanul titanic al gandului, al visului sau proiectia fiintei spre absolut sunt specific romantice.
Temele preferentiate de lirica romantica sunt: timpul inteles ca efemeritate si desertaciune
sau eternitate, in contextul cosmic ori vegetal, societatea satirizata, vazuta ca "panorama a
desertaciunilor", geniul construit in antiteza cu omul comun,iubirea inteleasa la modul absolut ca
valoare ontologica (existentiala), gnoseologica (de cunoastere) si eschatologica (de salvare), natura
devenita mod de manifestare a absolutului, prin accentul pus pe primordialitate si eternitate, si ca
potentatoare a iubirii. Sufletul romantic construieste universuri compensative(iubirea, natura, visul,
trecutul, istoria, magicul), ca urmare a dorintei de evaziune din real.
Natura si iubirea sunt doua dintre temele introduse in literatura de romantici. Ele
demonstreaza deplasarea interesului clasicilor dinspre natura umana, vazuta in ceea ce are ea etern
valabil (caracterul nemodificabil), inspre lume si sentiment. Cele doua teme dau expresie unui suflet
uman mai complicat decat cel clasic (in care conflictul datorie-pasiune era etern rezolvat prin victoria
datoriei, a ratiunii, asupra pasiunii), unei naturi umane preponderent sentimentale si confesive.
Sentimentul elegiac, revolta titaniana, scepticismul, ironia, blazarea sunt atitudini romantice intalnite in
toate temele/operele romantice, inclusiv in cele dedicate naturii si iubirii. Speciile practicate in cadrul
celor doua teme sunt pastelul cu elemente de idila, idila, egloga, meditatia, sonetul.
Idilele eminesciene Floare albastra, Sara pe deal, Lacul, Dorinta reflecta cateva dintre
particularitatile surprinse anterior; primele doua texte primesc si conotatii meditative, iar ultimele doua
respecta tiparul idilelor.

Romantismul paoptist

n literatura romn, romantismul se face simit prin intermediul scriitorilor paoptiti (Ion
Heliade Rdulescu, Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri, Alecu Russo .a.). Influenele curentului
persist mult timp dup declinul su n culturile vest-europene, atingnd punctul culminant n opera lui
Mihai Eminescu, considerat ultimul mare romantic european.
Deoarece romantismul a fost primul curent literar manifestat la romni n condiii tipice,
neelitiste (cum a fost cazul umanismului, ai crui autori aveau nalte poziii sociale ), existena sa se
nscrie ntr-un complex stilistic alturi clasicism, iluminism (curente din trecut care nu se manifestaser
n rile Romne). Cu toate c un asemenea conglomerat are la baz doctrine contradictorii, existena
Page
6

acestor elemente se reflect n scrierile unor autori ai aceleiai perioade sau chiar n opera unui singur
autor cea mai elocvent poziie n acest sens i aparine luiMihai Eminescu.

Momentul Dacia Literar

Dacia literar este o revist aprut pe 30 Ianuarie1840 la Iai, sub redacia lui Mihail
Koglniceanu.
n ciuda titlului, revista nu i-a propus s se axeze exclusiv pe literatur. Pe parcursul
apariiei, ea a avut urmtoarea rubricaie, marcat prin supratitluri:
Nr. 1: Scene istorice din cronicile Moldaviei (text: Constantin Negruzzi, Alexandru
Lpuneanul), Scene pitoreti din obiceiurile poporului (M. Koglniceanu, Nou chip de a face curte),
Alegeri din alte foi romneti (texte reproduse din Foaie pentru minte, inim i literatur, Curierul
Romnesc i Albina romneasc), Telegraful Daciei (tiri culturale);
Nr. 2: Scene pitoreti din obiceiurile Moldaviei (studiul lui C. Negruzzi, Cntece populare a
Moldaviei), Literatur strin (fragmente din jurnalul de cltorie n Banat, Valahia i Moldova de D.
Page
7

A. Damidoff, ambelan al mpratului Rusiei, cu prezentare i comentarii de M. Koglniceanu), Poezie

(Cavalerul C. Stamate, A. Donici), Alegere din alte foi romneti (Arhiva romneasc, Curierul
romnesc), Critica, Telegraful Daciei;
Nr. 3: Scene contemporane (C. Negruzzi, O alergare de cai), Suvenire din Italia (Vasile
Alecsandri, Buchetiera de la Florena), Literatur strin (continuare Damidoff), Poezie (Grigore
Alexandrescu), Alegeri din alte foi romneti (Mercur, Curierul romnesc, Albina romneasc),
Telegraful Daciei.
Din porunca domnitorului, dup primele trei numere, revista este suspendat i va mai
aprea abia dup 1859, n ediia a doua.

Arta Literar n ideologia paoptist

Tema Istoriei
Alexandru Lpuneanu

Page
8

Opera lui Negruzzi este eterogena: un ansamblu de elemente romantice, realiste clasice. De
exemplu, nuvela A.L. uneste trasaturi variate care fixeaza doctrina clasica, romantica, realista.
Elementele realiste sunt atentia acordata mediului, a vestimentatiei, credibilitatea faptelor ( unele
elemente narative sunt semnalate in istorie), naratorul obiectiv, omniscient.
Pentru a sublinia unele efecte, Negruzzi a folosit retele romantice: antiteza Lapusneanudoamna Ruxanda. Antiteza angelic- demonic ( specifica psihologiei contrastelor ) are un rol bine
determinat: numai raportata la umanitatea ei, putem intelege marginile criminalitatii lui Lapusneanul
( D. Popovici). Compasiunii pe care o arata Ruxanda victimelor domnitorului, Lapusneanu ii opune
cinismul unui scenariu sangeros. Aspectele romantice ale nuvelei tin si de alegerea temei ( interesul
pentru istorie, pentru trecutul national si pentru personaje exceptionale, iesite din comun ). Lapusneanul
este vazut ca un personaj demonic cu manifestari patologice , un adevarat monstru. El este un demon
alcatuit din contraste puternice : autocrat luminat dar si conducator stapanit de tenebre, luciditate /
paranoia, stapanire de sine / impulsivitate, sadism, sinceritate in anumite momente / disimulare) Tot de
viziune romantica tine si structura de roluri a nuvelei : personaje contrastante ca pozitie sociala si
Page
9

interese. Antiteza poate fi descoperita si in evolutia subiectului : personalitate puternica, o vreme

capabil sa-si afirme in exclusivitate vointa si libertatea extrema (pana la aceea de a lua viata altora), el
se dovedeste in cele din urma vulnerabil, supus destinului si este ucis de cei care la un moment dat
parusera cei mai slabi in fata vointei sale. De asemenea interesul pentru folclor, in nuvela existand
elemente populare. Un element romantic important este stilul in care este scrisa nuvela. Fraza lapidara,
rezumativa ( Acesta fel fu slarsitul lui Lapusneanul produce o intorsatura de limbaj cu o deosebita
frecventa in povestirile romantice ale vremii).

Anul 1840
Poezie mesianica, fixata asupra unei "clipe astrale" a istoriei, cum i se pare poetului a fi momentul
ales, "Anul 1840"este o compozitie cu larg rasunet in epoca, prefigurand, ca mai tarziu lirica lui
Octavian Goga, evenimente politice extrem de importante, aici cele de la 1848. Textul respira, in
cadenta larga a versului, in interogatiile retorice robuste, optimismul, increderea in viitor, convingerea
ca in mecanica sociala sunt si momente ale schimbarilor radicale, menite sa confere lumii o noua fata si
viitorului o noua viziune:

,,S stpnim durerea care pe om supune;

S ateptm n pace al soartei ajutor;
Cci cine tie oare, i cine mi va spune
Ce-o s aduc ziua i anul viitor?
Mine, poimine, poate, soarele fericirii
Se va arta vesel pe orizont senin;
Binele ades vine pe urmele mhnirii,
i o zmbire dulce dup-un amar suspin.,,

Romni supt Mihai Voievod Viteazul

Page
10

Istoria romanilor supt Mihai-Viteazul, (care apare la multi exegeti sub titlul Romanii supt
Mi hai-Voievod Viteazul), este opera cea mai de seama a lui Nicolae Balcescu. Pentru documentarea
acestei monumentale opere, autsrul "a cercetat 225 de lucrari istorice, vechi si moderne in diferite
limbi".
Scrisa din luna ianuarie 1851 pina in luna noiembrie 1852, printr-un efort uimitor, ea
trebuia sa fie pusa in slujba revolutiei viitoare pentru care activa, ii a carei prima "tinta" urma sa fie
Unirea Tarilor Romane.
In ianuarie 1850, el ii scria lui Ion Ghica:
"voi sa sfarsesc o scriere asupra lui Mihai Viteazul si sa pui piitra de temelie a unitatii nationale".
Lucrarea urma sa cuprinda sase carti, intitulate astfel:
I. Libertatea nationala (1593 - aprilie 1595)
II. Calugarenii (aprilie - decembrie 1595)
III. Robirea taranului (decembrie 1595 - aprilie 159?)
IV. Unitatea nationala (aprilie 1599 - 1600)
V. Miraslau (iulie 1600 - ianuarie 1601)

VI. Goraslau (ianuarie 1601 - septembrie 1601).

Page
11

Balcescu n-a izbutit sa termine acest proiect, istoria oprindu-se la capitolul al XXXIlI-lea al
cartii a Y-a, Miraslau. O martora a efortului facut pentru terminarea operei, Maria Cantacuzino, scrie
ca:
"El lucra cu o ardoare ce se marea, cu cat puterile ii slabeau. Se scula adeseori noaptea
pentru ca sa adauge cateva pagini la Istoria romanilor supt Mihai-Viteazul, insa aceasta lucrare silita ii
scurta zilele. El a continuat s-o scrie pana in ultimele clipe ale celui de al 33-lea an al scurtei sale vieti",
adica pana in 1852, cand moare la Palermo, in Italia, rapus de tuberculoza, dar si de dorul de tara, pe
care i s-a interzis s-o mai revada.
Titlul, Romanii supt Mihai-Voievod Viteazul, dat de Balcescu lucrarii, arata ca "el a
conceput-o ca o etapa a istoriei poporului, iar nu ca un capitol de istorie biografica".
Paginile cartii sunt pline de admiratie pentru lupta eroica a romanilor pentru apararea tarii si
eliberarea ei de sub jugul turcesc, lupta reluata sub conducerea lui * Mihai Viteazul. "Glorioasa
campanie" din iarna anului 1595 el o socoteste de aceea "fara asemanare in istoria luntii", iar pe romani
ca pe "niste uriasi".
Publicata in volum abia dupa douazeci si cinci de ani de la moartea lui Balcescu, deci in
1877, de catre Alexan dru Odobescu, aceasta lucrare a fost salutata cu entuziasm de Minai Eminescu, in
articolul Balcescu si urmasii sai; iar istoricul A. D. Xenopol, in conditiile cresterii avantului patriotic
pentru cucerirea independentei nationale, scria in revista Convorbiri literare:

Umbra lui Mircea la Cozia

Page
12

Poezia a fost compusa, dupa cum marturiseste chiar Alexandrescu

In Memorial de calatorie, in timpul excursiei (acute de acesta, impreuna cu Ion Ghica, Ia manastirile de
pe valea Oltului, in anul . Pornind de la sugestii evidenl preromantice (Ossian", Young, Volney),
poetul roman le da o indrumare patriotica si, in stilul caracteristic autorilor pasoptisti, aduce in fata
contemporanilor sai un exemplu demn de urmat. Marea sa performanta (confirmata de reactia
cititorilor ulteriori, pana in zilele noastre) consta in impletirea convingatoare a pasajelor de evocare a
atmosferei cu cele care exprima, discursiv, parerile sale in legatura cu trecutul si viitorul romanilor.
In text pot fi delimitate doua mari sectiuni: una in care este construita situatia poetica si in
care scriitorul opereaza cu mijloacele descriptiei si ale sugestiei sonore; alta, teoretica si didactica, pe
care doar sinceritatea ingenua a retorismului o salveaza de prozaism.

Tema Contiinei Naionale

Contiina naional reprezint ansamblul ideilor, aspiraiilor sentimentelor prin care
membrii unei comuniti naionale i afirm identitatea comun pe baza unitii de :

teritoriu;
limb;
cultur;
Page
13

via economic.
Contiina naional ntotdeauna i n orice ar a fost i este mereu cristalizat prin
motenirea comun a unui trecut comun i, mai ales, prin acceptul de a forma o societate i prin dorina
de a face, pe viitor, fapte n comun. Aceasta trebuie sa serveasc ca un pilon de baz la fortificarea
contiinei naionale unitare.

Cntarea Romniei

Page
14

Este primul poem n proz din istoria noastr literar, care a fost scris n limba francez la
Paris i publicat n Romnia viitoare, revista revoluionarilor romni, exilai dup nbuirea micrilor
de la 1848 din principatele romneti. Poemul este o vibrant imagine a istoriei naionale n metafore,
personificri, metonimii, simboluri i alegorii.
Textul cultiv un profund sentiment patriotic i un vdit mesaj pe linia programului Daciei
literare.A vorbi de Romnia, ntr-un moment cnd ea nu exista, nsemna a da glas i expresie idealurilor
generaiei de la 1848, adic dobndirea independenei i unitii naionale.
Textul se pare c a fost tradus n limba romn de Nicolae Blcescu, de aceea a fost atribuit
de unii cercetrori acestuia. Contribuia lui Blcescu ns este a unui traductor, i nu de autor.
Imaginile par a fi o meditaie pe tema fortuna labilis i aduc aminte de deertciunea
deertciunilor din Ecleziastul i oase peste oase de mori acoper pmntul. De aici imaginile, ce
vor fi reluate de Nichita Stnescu i Marin Sorescu, sugerndu-se imensa nval de popoare asupra
neamului nostru: pe flecare din acele morminte era un semn deosebit pe una, o cruce roie plecat,
Page
15

pe alta un turban nsngerat cu semiluna nfipt pe dnsul mai departe o suli ttrasc sfrmat
i acolo stau mormane grmdite, dup seminii i lege, oasele neamurilor care se ntmpinaser pe
acest cmp de btaie. Mesajul patriotic este rostit de doi supravieuitori simbolici: Fal i mndrie ie,
ara noastr, binecuvntat i cu vnttoare de Dumnezeu feciorii hunilor s-au ncumtat s te
supuie i tu ai fost petera ciolanelor lor potopul Asiei a vrut s nghit lumea i tu ai fost stavila
lumei.

Un Rsunet

Andrei Muresanu a ramas cunoscut ca autor al poeziei Un rasunet,publicata pe foi volante

in 1848 si devenita marsul revolutionarilor romani din Transilvania. Sub titlul de Desteapta-te
romane !,aceasta Marseilleza a romanilor, cum o numea N. Balcescu a redevenit imnul de stat al
Romaniei dupa 1989, fiind cantat pe melodia lui Anton Pann.
Inaltele idei de iubire fata de patrie si de libertate exprimate intr-un mod atat de pregnant in
Desteapta-te, romane ! au facut ca poezia lui Andrei Muresanu sa aiba un ecou nu numai in contextul
istoric in care a fost creata,ci sa dainuie peste un secol in memoria afectiva a romanilor ,care au ales-o
sa le reprezinte tara in mod oficial, alaturi de drapelul tricolor.Poezia este alc. din 11 catrene ,cu ritm
iambic,rima incrucisata, si masura de 13-14 silabe.

Page
16

Tema Folclorului
Mioria

"Miorita a fost considerata cea mai frumoasa epopee pastorala din lume, o adevarata minune
poetica"(Alecu Russo), acea "inspiratiune fara seama, acel suspin al brazilor si al izvoarelor de pe
Carpati"(Mihai Eminescu). A fost descoperita de Alecu Russo cand se afla in exil si publicata de Vasile
Alecsandri in colectia de pozii populare intitulata "Balade adunate si indreptate de Vasile Alecsandri"
De-a lungul timpului balada "Miorita" a cunoscut o larga raspandire in toate teritoriile
locuite de romani circuland in peste o mie de variante. Geneza ei se pierde in negura timpului si ea este
rezultatul procesului de transmitere pe cale orala al impletirii diferitelor teme si motive florclorice.

Zburtorul

Page
17

Desi este scris intr-un secol atat de indepartat cum ni se pare acum secolul al XlX-lea,
poemul Zburatorul poate fi citit si azi pentru frumusetea descrierilor si pentru emotia pe care o transmit
intotdeauna primii fiori ai dragostei, incercati in adolescenta de fetele ingenue.
Considerata de George Calinescu drept capodopera liricii lui Ion Heliade Radulescu,
Zburatorul este o balada de factura romantica ce valorifica, in spiritul programului Daciei literare, mitul
erotic al Zburatorului, un demon frumos, un Eros adolescent, care da fetelor pubere turburarile si
tanjirile intaiei iubiri"(G. Calinescu): Nu este vorba de o simpla transpunere directa a unor credinte si
ritmuri folclorice, nici macar de o preluare a mentalitatii, a psihologiei concret populare, ci de o
magistrala transfigurare artistica a unor date furnizate, evident, de mitologia populara si de insusi
folclorul nostru." (Mircea Anghelescu)

Tema Naturi - Pastelurile

Pastelurile au fost publicate in Convorbiri literare intre 1868-1869, fiind apreciate de
Titu Maiorescu ca un sir de poezii, cele mai multe lirice, de regula descrieri, cateva idile toate
insufletite de o simtire asa de curata si de puternica a naturii, incat au devenit fara comparare cea
mai mare podoaba a literaturii romanesti indeobste.
G. Calinescu considera Pastelurile ca o poezie noua, in care tehnica picturala predomina.
Vasile Alecsandri realizeaza prin pastelurile sale o lirica a linistii, a fericirii rurale, un calendar al
spatiului si al timpului iarna, toamna, primavara, vara, cu rezerve fata de frig. Corespondenta
sentiment-natura este urmarita si subliniata de faptul ca tabloul este aproape intotdeauna insufletit de
o prezenta umana.

Page
18

Generaia Paoptist

Mihail Koglniceanu
Mihail Koglniceanu (n. 6 septembrie 1817, Iai d. 1 iulie 1891, Paris) a fost un om politic
de orientare liberal, avocat, istoric i publicist romn originar din Moldova, care a devenit primministru al Romniei la 11 octombrie 1863, dup Unirea din 1859 a Principatelor Dunrene n timpul
domniei lui Alexandru Ioan Cuza, i mai trziu a servit ca ministru al Afacerilor Externe sub domnia lui
Carol I. A fost de mai multe ori ministru de interne n timpul domniilor lui Cuza i Carol. A fost unul
dintre cei mai influeni intelectuali romni ai generaiei sale (situndu-se pe curentul moderat al
liberalismului). Fiind un liberal moderat, i-a nceput cariera politic n calitate de colaborator al
prinului Mihail Sturdza, n acelai timp ocupnd funcia de director al Teatrului Naional din Iai i a
publicat multe opere mpreun cu poetul Vasile Alecsandri i activistul Ion Ghica.
Page
19

A fost redactor ef al revistei Dacia Literar i profesor al Academiei Mihileane.

Koglniceanu a intrat n conflict cu autoritile din cauza discursului inaugural cu tent romanticnaionalist susinut n anul 1843. A fost unul dintre ideologii Revoluiei de la 1848 n Moldova, fiind
autorul petiiei Dorinele partidei naionale din Moldova.
Mihail Koglniceanu a murit la Paris n timpul unei operaii, iar locul su de la Academie a
fost luat de Alexandru Dimitrie Xenopol.[105] A fost nmormntat la Cimitirul Eternitatea din Iai.
Recunoatere post-mortem Numeroase localiti din Romnia, majoritatea din regiunea
Moldova, au fost numite n cinstea lui Koglniceanu. De asemenea, numele politicianului l poart un
aeroport n judeul Constana, o staie de metrou n Bucureti, ct i o strad din centrul Chiinului.

Vasile Alecsandri
Vasile Alecsandri (n. 21 iulie 1821, undeva n inutul Bacului, Moldova d. 22 august
1890, Mirceti, judeul Roman, Romnia) a fost un poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru,
diplomat, membru fondator al Academiei Romne, creator al teatrului romnesc i al literaturii
dramatice n Romnia, personalitate marcan.
n 1886, Titu Maiorescu a publicat n Convorbiri literare articolul Poei i critici; acesta se
ncheie cu o privire sintetic asupra operei lui Alecsandri:
Page
20

A lui lir multicolor a rsunat la orice adiere ce s-a putut detepta din micarea poporului
nostru n mijlocia lui. n ce st valoarea unic a lui Alecsandri? n aceast totalitate a aciunilor sale
literare.

Ion Heliade-Rdulescu
Ion Heliade-Rdulescu (n. 6 ianuarie 1802, Trgovite d. 27 aprilie 1872, Bucureti) a
fost un scriitor, filolog i om politic romn, membru fondator al Academiei Romne i primul su
preedinte, considerat cel mai important ctitor din cultura romn prepaoptist.
Dup obiceiul i n spiritul vremii, Ion Heliade Rdulescu nva limba greac, nainte de a
nva s citeasc romnete din lucrarea Istoria pentru nceputul romnilor n Dachia a lui Petru Maior
(asemeni lui C. Negruzzi, n Moldova). n 1818, el devine elevul lui Gheorghe Lazr, cruia i va urma
la conducerea colii de la "Sfntul Sava". Este membru activ al asociailor culturale din epoc:
Societatea Literar (din 1827), Societatea Filarmonic (din 1833), ntemeietor al presei din ara
Romneasc: Curierul Romnesc (1829) i Curierul de ambe sexe (1837), tipograf, editor, poet,
prozator, critic. n 1846, Heliade propune planul unei "biblioteci universale", menit sa nzestreze
Page
21

cultura noastr cu toate capodoperele literare, istorice, filozofice ale tuturor timpurilor, ntreprindere
uria, ce depea cu mult chiar puterile unei generaii, orict de ambiioase.

Nicolae Blcescu
Nicolae Blcescu (n. 29 iunie 1819, Bucureti d. 29 noiembrie 1852, Palermo) a fost un
istoric, scriitor i revoluionar romn. Alturi de fratele su mai mic, Barbu, a participat la Revoluia
din 1848. Prin capodopera sa Romnii supt Mihai Voievod Viteazul, Blcescu l-a impus n canonul
naional pe voievodul Mihai Viteazul.
Arestat la 13 septembrie 1848 de autoritile Imperiului Otoman care au nbuit revoluia,
reuete s evadeze i s treac n Transilvania, de unde a fost expulzat apoi de autoritile habsburgice.
n primele luni ale anului 1849, trece prin Trieste, Atena i ajunge la Constantinopol. Apoi, la Debrein,
se ntlnete cu Lajos Kossuth, conductorul revoluiei maghiare, ncercnd un aranjament
pacificator ntre revoluionarii romni transilvani i cei maghiari. Lajos Kossuth i face lui Blcescu o
impresie bun i este de acord cu proiectul revoluionarului romn.
A murit la Palermo, dar nu a fost ngropat la groapa sracilor cum s-a scris, ci transportat la
mnstirea Capucinilor, specializat n mumificri. Mumia lui se poate vedea i astzi n galeria acelei
mnstiri, cu meniunea: "Nicolae Blcescu, prim ministru al Valachiei".

Page
22

Andrei Muresanu
Andrei Mureanu, scris i Mureianu, (n. 16 noiembrie 1816, Bistria - d. 12 octombrie
1863, Braov) a fost un poet i revoluionar romn din Transilvania. Nscut n familia unui mic
ntreprinztor, a studiat filozofia i teologia la Blaj, lucrnd apoi ca profesor la Braov, ncepnd cu
1838. A nceput s publice poezie n revista Foaie pentru minte, inim i literatur. S-a numrat ntre
conductorii Revoluiei din 1848, ca membru n delegaia Braovului la Adunarea de la Blaj, n mai
1848. Poemul su Un rsunet, scris la Braov pe melodia anonim a unui vechi imn religios (Din snul
maicii mele), poem denumit ulterior Deteapt-te, romne!, a devenit imn revoluionar - fiind numit de
Nicolae Blcescu Marseilleza romnilor. n 1990
Deteapt-te, romne! a devenit
imnul de stat al Romniei. Dup Revoluia de la 1848 Mureanu a muncit ca traductor la Sibiu i a
publicat n revista Telegraful Romn, operele sale avnd tent patriotic i de protest social. n 1862
poeziile sale au fost adunate ntr-un volum. Avnd sntatea precar, a murit n 1863 la Braov.

Page
23

Constantin A. Rosetti
Constantin Alexandru Rosetti (n. 2 iunie 1816, Bucureti; d. 8 aprilie 1885, Bucureti) deseori numit C.A. Rosetti [1] -, fiu al sptarului Alexandru Rosetti i al Elenei Obedeanu (nscut
Cretzeanu), a fost om politic i publicist romn, unul din conductorii Revoluiei de la 1848 din ara
Romneasc i ai luptei pentru Unirea Principatelor Romne.
Dup moartea mamei sale (decembrie 1844), pe la jumtatea anului 1845 pleac din nou la
Paris, unde audiaz cursurile istoricilor i gnditorilor Jules Michelet, Edgar Quinet, i ali
reprezentani ai spiritului revoluionar francez al epocii. Aici, se strduiete, mpreun cu moldoveanul
Scarlat Vrnav, s ntreasc relaiile dintre studenii valahi i cei moldoveni, unii n jurul ideilor noi
de autodeterminare naional i dreptate social. n aceast atmosfer, se nfiineaz, n decembrie
1845, Societatea studenilor romni din Paris, al crei scop mrturisit era s-i ajute pe tinerii mai sraci,
dar dotai, s fac studii la Paris. Ca preedinte al societii este ales Ion Ghica, secretar C. A. Rosetti,
iar casier Scarlat Vrnav.

Page
24

Andrei aguna
Andrei aguna s-a nscut n decembrie 1808, la Micol n nordul Ungariei, din
prini aromni, originari dinGrabova, lng Moscopole n Balcani. Naum aguna, tatl lui Andrei
aguna, a trecut n 1814 la catolicism. n 1817 Anastasie (numele de botez a lui Andrei) a nceput
coala la Micol. n 1826 a terminat gimnaziul catolic la clugrii piariti din Pesta.
ntre 1826-1829, urmeaz filozofia i dreptul la Buda. n 1829 pleac la Vre unde
urmeaz teologia. La 1 noiembrie 1833 se clugrete i ia numele de Andrei. La 15/27 iunie 1846 este
numit vicar general la Sibiu. Un aspect criticat al biografiei sale, intens folosit de critica marxist, a fost
predarea Ecaterinei Varga, lupttoare maghiar pentru drepturile romnilor transilvneni, autoritilor
imperiale absolutiste n ianuarie 1847.[1] n ziua de 2 februarie 1834 n biserica catedral din Carlovi a
fost naintat diacon viitorul mitropolit Andrei aguna. Atunci el a spus: Pe romnii transilvneni, din
adncul lor somn (vreau) s-i trezesc i cu voia ctre tot ce e adevrat, plcut i drept s-i
ndrumez. Pe 2 decembrie 1847 n "Biserica Dintre Romani" dinTurda Andrei aguna este
ales episcopal Bisericii Ortodoxe. Este hirotonit episcop pe 18 aprilie 1848, de Duminica Tomei, la
Carlovi de ctre episcopul srb Iosif Raiacici.Atunci a spus:"Se cere de la mine ca, prin ocrmuirea
mea, s se pun n lucrare renvierea diecezei noastre transilvane, i renvierea aceasta s corespund
trebuinei Bisericii, mntuirii poporului i spiritului timpului"[2] La 3/15 mai 1848 prezideaz, mpreun
cu episcopul greco-catolic Ioan Lemeni, Adunarea de la Blaj. n fruntea unei delegaii, duce petiia de
Page
25

la Blaj la Viena, mpratului Franz Joseph. n 16/28 decembrie 1848 a organizat o adunare la Sibiu de
unde trimite o nou petiie mpratului austriac. Ideea unitii romniloreste coninut n Memoriul
naiunii romne din Marele Principat al Transilvaniei, din Banat, din prile vecine ale Ungariei i
din Bucovina, prezentat tot mpratului. La 12 martie 1850 a organizat la Sibiu un congres bisericescla
care a participat i Avram Iancu.

Gheorghe Asachi
Gheorghe Asachi (n. 1 martie 1788 - d. 12 noiembrie 1869) a fost un poet, prozator i
dramaturg romn care s-a nscut la Hera, n nordul Moldovei (azi n Ucraina). Precursor al generaiei
paoptiste, Gheorghe Asachi a fost unul din ntemeietorii nuvelei istorice la noi, a condus numeroase
reviste literare, a recuperat de la Lemberg dinPolonia, unde studiase n tineree, manuscrisul iganiadei,
epopeea buf a lui Ion Budai-Deleanu. A fost ndrumtor cultural n domenii diverse: teatru, coal,
pres, activitate tipografic. Asachi a fost i unul din ntemeietorii Academiei Mihilene. A publicat
Page
26

prima gazet romneasca din Moldova, Albina Romneasc (1829). A organizat primele reprezentaii
teatrale n limba romn (1816) i Conservatorul filarmonic dramatic (1836). Traduce i adapteaz
piese de teatru strine. n poezie, abordeaz toate speciile: ode, elegii, sonete, imnuri, fabule, meditaii,
balade. Versific legendele istorice Dochia i Traian, tefan cel Mare naintea Cetii Neam. A scris i
nuvele istorice (Drago, Petru Rare, Rucsandra Doamna .a.), care au constituit sursa de inspiraie
pentru nuvelele lui Costache Negruzzi.
n 1830 era Venerabilul unei loji din Iai, iar n 1866 a participat la lucrrile Lojii Steaua
Romniei, tot din Iai. A fost iniiat n francmasonerie la Milano, n Italia.[1]
A fost o personalitate complex, ndrumtor i animator al vietii artistice i culturale,
organizator al colilor naionale din Moldova, unul din pionierii picturii romneti i iniiatorul
nvmntului artistic n colile moldoveneti.
Fiul su, Dimitrie Asachi, a fost de asemenea om de tiin, a crei activitate a
vizat matematica i topografia. Fiica sa, Hermiona Asachi, a fost soia istoricului francez Edgar Quinet.

Alecu Russo
Page
27

Alecu Russo (n. 17 martie 1819, Chiinu - d. 5 februarie 1859, Iai) a fost poet, prozator,
eseist, memorialist i critic literar romn (originar din Basarabia), ideolog al generaiei de la 1848. Este
autorul volumului Cntarea Romniei, tiprit anonim. Fr a revendica vreodat explicit aceast oper,
a furnizat unul dintre cele mai cunoscute litigii de paternitate literar din istoria literaturii romne.

Dimitrie Bolintineanu
Dimitrie Bolintineanu (n. 14 ianuarie 1819, Bolintin-Vale d. 20 august 1872, Bucureti) a
fost un poet romn, om politic, diplomat, participant la Revoluia de la 1848.
i la 1848 revoluia a adus o explozie gazetreasc. Dac C.A. Rosetti scosese, imediat dup
izbnd, "Pruncul romn", Bolintineanu conduce (de la 19 iulie la 11 septembrie) "Poporul suveran".
Era o foaie mic, de patru pagini, cu doar dou coloane pe fiecare fa, dar redactorul ef avea proiecte
mari. Ar fi vrut s tipreasca un jurnal al intereselor democratice i al progresului social", pe potriva
modelului francez - Le Peuple souverain.
Izbucnind revoluia din 1848, reveni n ar i redact mpreun cu Nicolae Blcescu, Cezar
Bolliac . a. "Poporul suveran", dar - cznd revoluia - a fost exilat i se duse n Transilvania, apoi
la Constantinopol i, n sfrit, la Paris ca s-i continue studiile ntrerupte.
Grav bolnav, e silit s-i ntrerup munca. n 1871, boala lui Bolintineanu se agraveaz.
Poetul este srac. Pensia pe care o primea intra n buzunarele creditorilor. Oficialitatea refuz s-i
Page
28

acorde ajutor. n aprilie este organizat, din iniiativa lui George Sion, o loterie cu obiecte personale ale
lui Bolintineanu. La 28 aprilie are loc un spectacol la Teatrul Naional din Bucureti, n beneficiul
fostului membru al Comisiei teatrale. La 25 iunie, un grup de deputai (printre care i Cezar Bolliac)
propune Camerei votarea unei recompense naionale pentru bunul nostru poet Dimitrie Bolintineanu,
carele se afl lipsit de existena de toate zilele. Trimis spre studiu la seciuni, propunerea a rmas
ngropat n dosare. Poetul este internat la Spitalul Pantelimon. n condica de nregistrare a bolnavilor a
fost notat: Dimitrie Bolintineanu, fost ministru de Culte, intrat fr haine. 1872 n martie are loc
tragerea loteriei iniiate n 1871 de George Sion. Crile lui Bolintineanu au fost ctigate de V.
Alecsandri, dulapul bibliotecii de C. Negri, iar celelalte mobile de ctre Catinca Bal.

Grigore Alexandrescu
Grigore Alexandrescu (n. 22 februarie 1810, Trgovite - d. 25 noiembrie 1885, Bucureti) a
fost un poet i fabulist romn.
A debutat cu poezii publicate n Curierul Romnesc condus de Ion Heliade Rdulescu.
Poezia sa a fost influenat de ideile care au pregtit Revoluia din 1848.
Poet liric, scrie mai nti meditaii romantice, sub influena lui Lamartine. Tonul este
extraordinar de fantastic i umoristic. Cea mai reuit este Umbra lui Mircea. La Cozia (fcuse o
cltorie n Oltenia, cu prietenul Ion Ghica).
Page
29

E ultimul fabulist autentic din literatura romn, lsndu-ne vreo 40 de fabule, n care
adevrul e mascat, din cauza cenzurii autoritilor (Cinele i celul, Boul i vielul, Dreptatea
leului, Vulpea liberal, .a.).
Lui Alexandrescu i revine meritul de a fi consacrat n literatura romn ca specii literare
autonome epistola, meditaia i satira. A tradus din Lamartine i Byron.

Bibliografie
https://www.scribd.com/doc/81961930/Studiu-de-Caz-Romana-4-Rolul-Literaturii-in-PerioadaPasoptista
http://www.scrierile.com/referate/Mihai-Eminescu/PARTICULARITATI-ALE-ROMANTISMULUITEMA--LIRICA-A-IUBIRII-SI-NATURII-LA-MIHAI-EMINESCU-Dorinta-re-rom.php
https://ro.wikipedia.org/wiki/Literatura_rom%C3%A2n%C4%83_romantic%C
http://deacoffee.com/alexandru-lapusneanul-costache-negruzzi-eseu/
http://www.scrierile.com/referate/Grigore-Alexandrescu/Anul--re-rom.php
http://www.scrierile.com/referate/Nicolae-Balcescu/Romanii-supt-Mihai-Voievod-Viteazul-comentariure-rom.php
http://www.referatele.com/referate/noi/romana/umbra-lui-mircea-la-cozia--comentariu--poeziede584.php
http://www.referatexp.com/limba-romana/alecu-russo-cantarea-romaniei/#_
http://www.autorii.com/scriitori/andrei-muresanu/poezia-un-rasunet-tema-poeziei.php
https://ro.wikipedia.org/wiki/Miori%C8%9Ba
https://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Heliade-R%C4%83dulescu
https://ro.wikipedia.org/wiki/Mihail_Kog%C4%83lniceanu
https://ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_Alecsandri
https://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Heliade-R%C4%83dulescu
https://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_B%C4%83lcescu
Page
30

https://ro.wikipedia.org/wiki/Andrei_Mure%C8%99anu
https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_A._Rosetti
https://ro.wikipedia.org/wiki/Andrei_%C8%98aguna
https://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_Asachi
https://ro.wikipedia.org/wiki/Alecu_Russo
https://ro.wikipedia.org/wiki/Dimitrie_Bolintineanu
https://ro.wikipedia.org/wiki/Grigore_Alexandrescu

Page
31