APLICAIA 2

n ce a constat cauza Gravier. Descrieti pe scurt aspectele relevante n

cauz. Evideniai tipul de discrimare svrit. n ce a constat hotrrea
Curii Europene.
Suplimentar: gsii alte cauze asemntoare n jurisprudena CEDO
Cauza Gravier/Liege 293/83
Reclamanta din aciunea principal, domnioara Franoise
Gravier, avnd cetenie francez i prini cu domiciliul n
Frana, a venit n Belgia n 1982 pentru a studia arta benzilor
desenate n cadrul unui ciclu de studii artistice superioare cu o
durat de patru ani la Acadmie Royale des Beaux-Arts din
Lige. Pentru anul universitar 1982-1983, aceasta a cerut
dispens de la plata sumei de 24 622 BFR reprezentnd taxa de
nscriere prevzut pentru studenii strini care frecventeaz
nvmntul artistic superior. Acadmie Royale a informat-o c
cererea a fost respins pe motiv c orice student strin trebuie
s tie c studiile nu sunt gratuite i trebuie s prevad plata
unei taxe de nscriere. n consecin, nu i-a fost prelungit
dreptul de edere n Belgia. n aceste condiii, domnioara
Gravier s-a adresat preedintelui Tribunal de Premire Instance
din Lige pentru a obine dispens de la plata taxei de nscriere,
precum i eliberarea atestatelor necesare pentru prelungirea
ederii sale n Belgia.
CEJ a declarat c:Perceperea unei redevene, a unui drept
de nscriere sau a unei taxe de nscriere ca o condiie pentru
accesul la cursurile de nvmnt profesional de la studenii
resortisani ai celorlalte state membre, atunci cnd studenilor
din statul respectiv nu li se percepe aceeai tax , constituie o
discriminare pe motiv de cetenie interzis prin
articolul 7 din Tratat.
Guvernele britanic i danez, au contestat teza conform
creia cel care dorete s fac studii n alt stat membru, ar
putea fi calificat drept destinatar de servicii i au artat c art. 7
din Tratat nu interzice unui stat membru s-i trateze proprii

naionali n mod diferenial (favorabil pentru ei), n domeniul

nvmntului. Nu sunt favorizai de: accesul la nvmnt,
burse i alocaii de studii i alte faciliti de ordin social
acordate studenilor. Orice stat membru, ar avea asupra acestor
puncte, responsabiliti particulare vizavi de proprii si
resortisani.
Acesta a fost considerat un caz de discriminare pe
motiv de cetenie, naionalitate, privind accesul la
educaie i formare profesional.