Sincretismul n arta americana

Evolutia artei din ultimul secol a creat numeroase controverse n rndul

creatorilor si al consumatorilor de arta. Inovatiile artistice au ajuns sa se
dezvolte n asa o masura nct orice standarde au fost spulberate. Frumos-urt,
10510m122k estetic-insestetic, etic-ne etic, toti acesti termeni devin lipsiti de
substanta cu ct formele de exprimare se afla ntr-o permanenta goana dupa
originalitate. ntrebarea "ce este arta?" persista n polemicile create pe aceasta
tema cu att mai mult cu ct se stie ca acesta evolueaza n conformitate cu
epocile si contextele sociale.

Se observa o pluralitate stilistica- formule ce apartin trecutului sunt

readaptate n formule moderne. Un exemplu n acest sens l constituie
Postavangarda care a sustinut superioritatea valorilor traditionale. Acest fapt
duce la instaurarea unei stilistici eclectice. Artele traditionale- pictura, sculptura,
grafica, arhitectura- nu mai sunt ncadrate n granitele lor firesti ci interfereaza
mereu cu mijloace de exprimare diferite crend un sincretism artistic, o
mbinare care demonstreza o evolutie ascendenta a artei plastice.
Este evident faptul ca n ziua de azi arta este nclinata n mod deosebit
spre satisfacerea intelectul privitorului n defavoarea spiritului. Acesta este
fortat sa paraseasca atitudinea de simplu privitor si sa intre ntr-o stare de
reflectie asupra mesajului transmis. Desigur, receptorul trebuie sa aiba
capacitatea si disponibilitatea de a ntelege scopul mamifestarii artistice, n caz
contrar atitudinea sa se va rezuma n cel mai bun caz la indiferenta ori, din
dimpotriva, va simti o puternica repulsie fata de ideea de arta contemporana.
Asemeni oricarui domeniu si n ara tehnologia si face simtita prezenta
din ce n ce mai fervent. De fapt, putem afirma faptul ca arta contemporana si
datoreaza forma actuala tocmai evolutiei tehnologiei. Impactul puternic pe care
l-a avut informatica ori arta video, a modificat modul de gndire si conceptiile
creative n domeniul artei. Sensurile n care artistii contemporani se pot
exprima, sunt practic nelimitate. Proiectele acestora poseda aceeasi ambivalenta
asemeni tehnicilor din acre se inspira n mod direct. Influenta tehnologiei asupra
artei care i este contemporana se exercita n limitele pe care aceasta le
circumscrie ntre real si imaginar.
Putem afirma ca America ofera artistilor plastici o libertate toatala de
gndire si exprimare. Infuzia de valori din domeniul artei ori stiintei care au
emigrat din Europa de teama celui de-al doi-lea Razboi Mondial, a dus la
formarea unor vaste centre culturale. Aici, artistii plastici europeni au avut
ocazia sa exprime prin creatia lor ceea ce pe continentul natal le era interzis.
Mai mult, artisti originari si de pe alte meridiane si-au putut etala produsele
artistice ntr-un mediu lipsit de constrngeri. Mai mult dect att, apetitul
americanilor pentru nou le deschidea artistilor calea catre recunoastere.
n acest context al sincretismului artistic contemporan evidentierea
creatiei unor artisti contemporani este binevenita, secolul XX rezervndu-ne
zeci, daca nu sute de nume valoroase n acest context artistic.

Rudolf Stingel

Rudolf Stingel s-a nascut n 1956 la Merano, Italia. S-a stabilit la New
York unde si desfasoara activitatea, dar are o resedinta si n Bolzano, Italia.
Renumitul artist de origine italiana, Rudolf Stingel si-a dedicat opera
explorarii psihicului uman n contact fizic cu opera de arta. si propune
abordarea unor notiuni autentice si de context ntr-o maniera unica. Artistul
urmareste disjunctia dintre real si imaginar speculnd impactul pe care l va
avea opera de arta asupra receptorului. El experimenteaza o varietate de spatii si
subiecte cu scopul de a fi nonfigurativ. El apeleaza la o forma de sincretism
ntre pictura pe pnza si arta conceptuala.
n cadrul temelor sale favorite se distinge ironizarea diverselor curente
artistice cum ar fi spre exemplu foto-realismul. n acelasi timp el protesteaza
mpotriva utilizarii defectuase a spatiului expozitional. O alta ironie la adresa
conceptului "oricine poate fi artist", a fost publicarea unei mici carti (1989) n
care demonstra faptul ca pictura realizata cu un mixer si o arma cu aer
comprimat nu are nimic de a face cu emotiile ori talentul artistic.
Stingel este deosebit de apreciat pentru abordarile sale critice si riguroase
n domeniul picturii. Un minimalist convins, adept al conceptualismului si al
performance-ului, Stingel utilizeaza o gama larga de materiale neconventionale
cum ar fi textile, cauciuc si polistireni, evocnd constant intentia de a produce
un mediu artistic nclinat spre puritate. La una din expozitiile sale, ntr-un
articol din The New York Times yiaristul scria: "Vreme de 20 de ani opera
lui[Rudolf Stingel] a sedus ochiul, demonstrnd mai presus de toate, ce
constituie pictura, ce reprezinta ea si mai ales de cine este conceputa." Artistul a
avut un deosebit succes cu o instalatie formata din panouri de aluminiu pe care
le filma, si n care privitorii erau invitati sa le zgrie. Trecerea sa de la
abstractionismul monocrom pe care l aborda n lucrarile sale timpurii din anul
1987, la autoportretele supradimensionate din 2006, ncarcate de melancolie n
care abordeaza subiecte figurative si reproducerea fotografica. Stingel se vrea a
fi multivalent si ambitios, insistnd pe constanta radicalitate n ceea ce priveste
pictura, n toate formele ei. Scopul sau este acela de a-l cstiga de partea sa pe
privitor implicndu-l n actul artistic.
Un alt exemplu extras din opera sa l reprezinta o serie de picturi de aur
tapet. O compozitie formata din repetarea sistematica a unui modul, un model

reprodus mecanic, aparent identic, formnd un ansamblu omogen. Dupa o

examinare mai atenta a ntregului se pot observa erorile de executie, erori care
fac dovada unei creatii umane care individualiteaza prin imperfectiunile sale
fiecare model, desi fac parte dintr-un tot unitar. Practic, lucrarea e o reprezentare
a modelului biologic, desi autorul apeleaza la decoratiuni banale.
Diversitatea materialelor de care Stingel se foloseste n opera sa vrea sa
inspire receptorului conceptul "arte povera". De fapt, el doreste o demistificare a
artistului, prezentndu-l n timpul activitatii creatoare. Auriul modelelor e un
semn al decadentei, nsa Stingel urmareste o perturbare a modernismului
monocrom si o readucerea n atentia publicului a artei decorative. Scopul
autorului este acela de a identifica propriul spatiu locativ cu cel expozitional, iar
n ceea ce-l priveste stabilirea ierarhiei dintre opera de arta si context.
n 2006, Stingel a fost selectat pentru Bienala Whitney de la Muzeul de
Arta din New York.

Keith Edmier

Keith Edmier este un sculptor de origine americana. American sculptor.

Edmier se situeaza la intersectia dintre motivatia personala si interesul
publicului. El creaza calea prin care receptorul apeleaza la fondul comun de
memorie si informatii istorice. A colaborat si cu Hollywood-ul folosindu-si
imaginatia n crearea efectelor speciale.
n prima faza lucrarile sale interpreteaza cpilaria si inocenta din
perspectiva unui adult.Apelnd la tehnica re-colectionarii ca principala metoda
de expresie, el re-printeaza fotografii pe care le-a imortalizat n vremea propriei
copilarii: "Strutul din Brookesfield Zoo", Dimineata Sf. Valentin", "Trgul
renascentist-Regele Richard"- toate din perioada 1976-1993. Fotografiile au o
tenta unitara ca imagine, si o oarecare opacitate, ca si cum n cazul fiecareia
dintre ele fotograful a tinut n mod accidental degetul pe lentila. Aceasta
utilizare frustranta a unor imagini rebut demonstreaza interesul autorului pentru
propria biografie pe care o vrea ascunsa, necunoscuta publicului larg. Conform
acestei conceptii, n 1996, aduce un omagiu cascadorului Evel Knievel.
Monument dedicat spiritului adolescentin pentru care eroii sunt reali, niste

modele demne de urmat catre care tinzi, "barbatii adevarati". La un moment dat
al evolutiei sale artistice Edmire a intercalat personalitati istorice cu propriul
trecut. Ca exemplu, "Jill Peters"(1997) este o sculptura de marmura care mbina
maniera clasica a executiei si cultura pop. Lucrarea evoca o iubire din propria
adolescenta, peste care se suprapune imaginea vedetei de cinema a anilor '70,
Farah Fawcett. Alt exemplu este lucrarea "Beverly Edmier-1967" (1998) care
denota o si mai mare apropiere de propriile trairi. Statuia o reprezinta pe mama
sa iar materialul folosit este o rasina transparenta. Personajul este nvetmntat
ntr-un costum de dama roz, marca Chanel si prezinta o sarcina n stadiu
terminal. Transparenta statuii ne permite sa observam fatul, imaginea artistului
nca nenascut. Costumul Chanel este similar celui purtat de Jackie Kennedy,
sotia presedintelui asasinat, n ziua tragediei. Referindu-se la simbolurile
culturale americane si la narcisism, Edmire ntruneste n arta farme de istorie
spre a fi judecate de publicul privitor. n acelsi timp el expune eceste figuri n
ipostaze personalizate cu care receptorul se poate identifica, urmarind trairea
subiectiva.
Atractia lui Edmier pentru formele naturale si interesul sau pentru fiinta
umana se regasesc n uriasii nuferi Victoria Regia nmuguriti (1998), simboluri
ale masculinului si femininului, pentru realizarea carora autorul a folosit rasina
de poliester, silicon de cauciuc, acrilice, poliuretanice si otel.

Pentru a putea crea lucrarea intitulata "Cycas revoluae bulbil", Keith

Edmier apeleaza la ajutorul Graphicstudio's (un studio specializat n efecte
speciale pentru filme) si la specialistii din cadrul universitatii de geologie. Cu
ajutorul acestora a reusit sa readuca n stare lichida o roca vulcanica (bazalt) si
sa i dea forma dorita. Floarea a fost modalata din rasina si pictata manual si
atasata suportului de lava.
Edmire a gndit acest proiect vreme de ctiva ani. Ideea manipularii lavei
topite i-a venit n Hawaii unde a studiat efectul pe care l are ntlnirea lavei cu
o planta vie. a observat ca datorita umezelii lava pastra imprimat negativul
plantei dupa racire sau macar o urma a acesteia.
Cycadele sunt forme de viata vegetale care au supravietuit n aceeasi
forma milioane de ani. Un fapt neobitnuit e modul lor de reproducere alternativ.
Desi sunt de ambele sexe, plantele se pot reproduce prin generarea unor lastari
de acelasi sex.
Adeseori, sculpturile lui Edmire fac aluzie la sexualitate- fie ea feminina
ori masculina- fiind o simbolizare a renasterii, a renoirii.

Daniel Edwards

Daniel Edwards are ca scop demascarea grotescului ce defineste

fascinatia americanilor pentru celebritati, obsesia societatii de a viola cele mai
ascunse taine ale starurilor. Artistul ironizeaza dorinta oamenilor de a citi mereu
cte o stire orict de triviala n legatura cu o persoana ce apare la televizor.
Edwards a ridiculizat un mare numar de "V.I.P-uri" printre care Oprah
Winfrey, Britney Spears, Paris Hilton, Hilary Clinton ori Printul Harry.
Artistul da dovada de o fina ironie n lucrarea sa "Monumentul ProViatanasterea lui Sean Preston" n care o reprezinta pe Britney Spears nascnd
asemeni unei walkirii pe o blana de urs, desi se stie faptul ca artista a suferit o
operatie de cezariana.
n cazul lui Paris Hilton sculptorul apeleaza la o alta perspectiva, total
opusa nasterii. Vedeta este prezentata n coma alcoolica, tinnd ntr-o mna un
telefon, iar n cealalta un pahar golit. Lnga ea se afla reprezentat catelul ei
chiwawa, Clopotel, singura fiinta care i este ce adevarat apropiata. n varianta
finala, lucrarea intitulata "Autopsia lui Paris Hilton" va avea abdomenul decupat
si umplut cu polimer reprezentnd intestinele victimei. sculptura se vrea a fi un
mesaj mpotriva abuzului de alcool si a exemplului negativ pe care l reprezinta
teribilismul acestor "staruri" denaturate. Coronita ce se afla pe capul divei i
subliniaza statutul de "printesa" capitalista. Dar poate fi si o paralela la moartea
printesei Diana care a murit din cauza unui sofer beat.
Micul chiwawa poate fi si o trimitere la ogarul zeitei Artemis/Diana,
ocrotitoarea castitatii si vnatorii- desigur un simbol al valorii inversproportionale.

Un alt exemplu este statuia care l nfatiseaza pe printul Henry.Sculptura

n marime naturala l prezinta pe Harry ntins pe spate, tinnd ntr-o mna un
medalion cu chipul mamei sale, avnd banuti pe pleoape, capul sprijinit pe o
biblie si un vultur plesuv la picioarele ncaltate cu cizme de razboi.
Urechile i lipsesc- o referire la o amenintare unui lider al militiei
irachiene conform careia, n cazul n care l prinde pe acolo o sa i-l trimita
napoi bunicii sale, Regina Elizabeta a II-a, fara urechi.
Turnate n bronz, "urechile lui Harry" sunt vndute la licitatie pe site-ul
E-Bay.
Conform acestei amenintari statuia a fost intitulata "Monument memorial
al razboiului din Iraq- Moartea printului Herry, martirul din Maysan". Trebuie
mentionat ca ironia nu i este adresata printului Harry, ci Casei Regale Britanice
care si-a impus vointa mpotriva deciziei tnarului.
"Spiritul printul Harry trebuie sa fi murit n ziua n care i s-a spus ca nu se
va putea nrola. Cam la asta se refera monumentul."
Pe un alt plan se situeaza lucrea numita "Primul caca a lui Suri Cruiseaugust 18 2006", o mica stateta de bronz reprezentnd excrementele unui copil.
Stralucitoare, acestea se afla pe un suport de lemn lacuit, cu o placuta aurita pe
care scrie data. Suri Cruise este fiica actorilor Tom Cruise si Katie Holmes.
Desigur, lucrarea se doreste o critica la adresa mass-media care bombardeaza
publicul cu stiri intime si insignifiante ridicndu-le la statutul de "BreakingNews" numai pentru ca sunt implicate persoane foarte importante n viziunea
publicului. Protestul mpotriva presei care se hraneste din astfel de subiecte
sordide si ncurajeaza receptorii sa fie interesati de ceea ce li se prezinta este
evident.
Un astfel de personaj mentinut n atentia publicului n mod artificial este
si Oprah Winfrey care nu a scapat nici ea de ironia muscatoare a artistului.
Edwards ne prezinta imaginea unui sarcofag figurativ de aur. Capacul o
reprezinta pe Oprah asemeni unei regine egiptene. Totusi sensul poate fi
interpretat si n alt mod. Privitorul nu poate vedea minile modelului si privit de
distanta, forma sarcofagului aminteste de Venus din Willendorf. Coafura
circulara lasa impresia unui cap supradimensionat, lipsa minilor si picioarele
unite cu o forma fusiforma ne trimite n mod clar la artefactul magdalenian.
Lucrarea se numeste "Sarcofagul lui Oprah". Nu e greu sa ne imaginam
cteva scenarii care sa explice motivatiile acestei sculpturi. Se poate referi la
declinul vedetei, ori poate la stralucirea cu care se prezinta n public. Nu ar fi

exclus ca lucrarea sa se refere chiar la statutul de "zeita" a televiziunii- faraonii

erau considerati zei coborti pe pamnt.
Ar fi exagerat sa l consideram misogin, desi lucrarile sale se refera
ndeosebi la figuri feminine din show-biz. Are victime si n lumea politica, e
adevarat, tot femei.
"Bustul prezidentia al lui Hilary Rodhman Clinton- Prima femeie
presedinte a Statelot Unite ale Americii" o nfatiseaza pe fost prima doamna a
S.U.A. Denumirea are doua sensuri. ntr-adevar, este un bust, autorul
desavrsind numai capul, umerii si pieptul personajului care nsa e reprezentat
cu sutien. Nu e greu de observat "bustul" doamnei Clinton. Totusi sensul
sculpturii este faptul ca artistul e un sustinator al ideii de femeie presedinte, un
concept fara sanse de izbnda n S.U.A.

Se poate considera ca acesti artisti americani fac dovada libertatii

americane. E bine de stiut faptul ca arta are un refugiu n care sa poata germina
si rodi la reala ei valoare. Am ales acesti trei artisti din acelasi motiv desi sunt
extrem de diferiti. Fiecare din ei demonstreaza un lucru extrem de iportant.
Rudolf Stingel a ncercat sa distruga gaunosul concept conform caruia "oricine
poate face arta". Keith Edmier a demonstrat prin munca sa faptul ca arta
figurativa poate nca sa prezinte concepte abstracte, subtile si totusi sensibile.
Iar Daniel Edwards duce o lupta neobosita mpotriva prostului gust, miturilor
false si ideilor preconcepute. Fiecare dintre ei si-a asumat o misiune plina de
responsabilitate. Ar fi un lucru bun ca exemplul lor sa fie urmat de ct mai multi
artisti contemporani.

http://www.sadiecoles.com/index.php/site/category/rudolf_stingel/
http://www.askart.com/askart/s/rudolf_stingel/rudolf_stingel.aspx
http://www.ira.usf.edu/GS/artists/edmier_keith/edmier.html
http://www.culturekiosque.com/art/news/paris_hilton_autopsy_pictures.ht
ml
http://en.wikipedia.org/wiki/Daniel_Edwards
http://www.caplakesting.com/danedwards/clinton.htm
http://www.smh.com.au/news/arts/dead-prince-harry-sculpture-onshow/2007/10/12/1191696131660.html