Alegerea vetrei de stupina

| postat in Lucrul in stupina | 0

Dupa ce ne-am referit in articolele precedente la tipurile de albina si de stupi
, astazi vom prezenta cateva aspecte pe care le consideram importante referitoar
e la vatra de stupina.
In momentul alegerii unei vetre de stupina, in apicultura sunt aplicate doua cri
terii majore: expozitia sudica si o izolare buna impotriva vanturilor. Sunt cele
mai importante caracteristici pe care o vatra de stupina trebuie sa le aiba si
nu vom insista prea mult asupra lor deoarece sunt deja binecunoscute de catre ma
joritatea apicultorilor. O singura mentiune ar fi de facut: izolarea impotriva v
anturilor, fie ca este naturala sau amenajata, nu trebuie sa impiedice circulati
a curentilor de aer. In cazul in care curentii de aer nu pot circula este eviden
t ca se atinge un nivel crescut al umiditatii in stupina, iar acest fapt va daun
a familiilor de albine. Cel mai simplu mod de a evita acest risc este ca vatra d
e stupina sa fie inchisa pe trei laturi si sa fie lasata o latura deschisa, de p
referat cea sudica.
Vom insista insa asupra unui aspect cel putin la fel de important ca si cele men
tionate mai sus: asezarea stupilor in cadrul stupinei. Experienta a aratat ca mo
dul in care stupii sunt pozitionati are o importanta majora atat in ceea ce priv
este bunastarea familiei, cat si in cazul rezultatelor obtinute in cules. Din mo
tive inexplicabile din punct de vedere logic, stupii sunt de obicei asezati in r
anduri, toti avand urdinisul indreptat intr-o singura directie. Trebuie sa spune
m ca si noi am urmat aceasta asezare intr-o perioada pana cand am realizat dezav
antajele majore pe care acest tip de pozitionare le prezinta.
Atunci cand nu exista diferente majore si extrem de clare intre stupi, albinele
nu pot recunoaste propriul stup. Drept urmare, ele pot incerca sau chiar vor int
ra in alti stupi decat ai lor. In timpul culesurilor, ele vor fi primite in alti
stupi fara a intampina rezistenta, insa atunci cand nu exista cules vor fi atac
ate si chiar omorate daca incearca sa intre in alti stupi. In ambele cazuri deza
vantajele sunt majore: in primul caz, cel in care exista cules, va exista o supr
apopulare a unor stupi si o depopulare a altora, motiv pentru care comparatia in
tre productiile realizate per stup nu mai este relevanta. Ar trebui stiut ca si
in familiile care se suprapopuleaza, de obicei la capatele randului, se produce
un dezechilibru major in cadrul populatiei, ceea ce impiedica atingerea unei pro
ductii proportionale cu numarul mare de albine. Mai mult decat atat, intrarea al
binelor in alti stupi decat ai lor este principala sursa de raspandire a bolilor
de la un stup la altul in cazul in care exista familii infestate. In al doilea
caz, al lipsei totale de cules, este favorizata aparitia furtisagului. Este impo
rtant de spus ca desi exista diferente intre rase, toate albinele sunt predispus
e la furtisag. Chiar daca nu se ajunge la omorarea stupului, furtisagul este far
a indoiala responsabil de pierderea multor regine intr-o stupina, in special reg
inele tinere care in momentul in care simt pericolul se agita mult mai repede, i
si schimba comportamentul si de multe ori sunt ucise chiar de propria familie.
Exista cateva mijloace prin care incurcarea albinei sau furtisagul pot fi reduse
, chiar daca nu pot fi evitate complet. Unul dintre cele mai eficiente este asez
area stupilor in grupuri patru stupi in grup urdinisul fiecaruia dintre ei fiind ind
reptat catre alta directie. Conform traditiei, stupii ar trebui sa aiba urdinisu
l catre sud-est sau sud, dar experienta noastra a aratat ca directia spre care e
ste indreptat stupul nu are nici cea mai mica importanta in ceea ce priveste can
titatea de miere pe care o strange o familie. Exista chiar avantaje pentru stupi
i asezati catre nord cum ar fi faptul ca familiile vor sta mai linistite toamna
si iarna.
Pozitionare stupi in grupuri de cate 4

Pozitionare stupi in grupuri de cate 4

Pozitionare stupi in grupuri de cate 4
Pozitionare stupi in grupuri de cate 4
Pozitionare stupi in grupuri de cate 4
Pozitionare stupi in grupuri de cate 4
In plus, acesta asezare in grupuri are si alte avantaje practice. In timp ce luc
ram la un stup, vecinul sau devine masa de lucru pe care asezam capacul si podisor
ul stupului la care lucram. Acolo unde terenul este in panta si nu permite aseza
rea in grupuri de cate patru, stupii se pot aseza in grupuri de cate doi respect
and acelasi principiu: indreptarea urdinisului catre directii diferite.
In incheiere, ne vom referi la numarul de stupi care ar trebui tinuti pe o vatra
si vom spune ca in cazul familiilor foarte puternice, pentru a avea un randamen
t maxim in ceea ce priveste culesul, numarul lor nu ar trebui sa depaseasca 40.
Asta mai ales daca tinem cont de cea mai importanta regula in cazul productiei d
e miere si anume ca ar trebui sa conteze productia medie per familie si nu una s
au doua exceptii.