Inamicii traditionali ai albinei

In mod traditional albinele au dusmani; boli, pradatori si oportunis

ti. Unii mari cat un urs, altii mici cat un virus.
Ursii
Ursa. Pt. mine ursii nu reprezinta o problema. Cei ce locuiesc in zo
ne cu ursi pot avea probleme mari. La toate soiurile de ursi le plac larvele de
albine si nu-i deranjaza nici mierea deloc. Simptome ca aveti ursi: stupi rastur
nati si bucati mari de fagure cu puiet mancate. Daca oamenii vandalizeaza stupii
, de obicei nu mananca faguri cu larve. Singura solutie de care am auzit impotri
va ursilor sunt gardurile electrice de putere cu fire de masa alternative si mom
eala pe gard (sunca de obicei) astfel incat ursul sa-si expuna partile moi ale g
urii la curent. Metoda este eficienta de obicei. Uneori singura metoda de a opri
un urs este sa-l impusti si sa-l mananci. Dar atunci apare un alt urs in terito
riul vacant. Aspectul legal, de dificultate si pericol sa le lasam mai bine in s
eama revistelor vanatoresti.
Furtisagul
Daca aveti cumva furtisag, trebuie sa-l opriti imediat! Dauna progre
seaza rapid si poate devasta un stup. Dar prima data asigurati-va ca sunt la fur
at si nu fac zbor de orientare. Daca este furtisag, faceti ceva drastic. Inchide
ti stupul, acoperiti-l cu carpe ude. Deschideti maxim urdinisul la stupii putern
ici ca sa stea de paza la stupul lor. Dar faceti ceva chiar daca este pur si sim
plu inchiderea stupului cu plasa de sarma. Apoi va puteti gandi ce mai este de f
acut (intrare redusa, plasa de furtisag etc.). Principalul este sa opriti furtis
agul.
Uneori in timpul unei pauze de cules, stupii puternici ii vor fura p
e cei slabi. Rasa italiana este mai predispusa la furat. Hranirea agraveaza si d
e multe ori declansaza furtisagul. Cea mai buna este preventia. Cand observati o
pauza de cules, reduceti urdinisul la toti stupii. Aceasta va atenua fenomenul.
Dar trebuie sa fiti cu atentie si sa deschideti urdinisurile la cules.
Am observat ca stupii fara matca sunt furati mai des. Ma gandeam ca
hoatele omoara matca, si probabil ca o fac, dar cand iau matca unui nucleu toamn
a, nucleul est furat aproape instantaneu.
Un aspect este sa va asigurati ca sunt furate. Uneori oamenii confun
da un zbor de orientare de dupa masa cu furtisag. In fiecare dupa masa cu soare
din sezonul cresterii de puiet veti vedea albine tinere facand zbor de orientare
. Vor plana si zbura in jurul stupului. Dar cu experienta veti recunoaste albine
le care fac asta. Albinele tinere sunt confuze, dar sunt calme comparativ cu hoa
tele. Priviti la urdinis. Hoatele sunt frenetice. Albinele care locuiesc in stup
se pot aglomera la urdinis dar vor pastra totusi o oarecare ordine. Luptele la
urdinis sunt un indiciu clar, dar lipsa zborului la intrare nu inseamna ca nu es
te furtisag; doar ca albinele de garda au fost batute. O metoda sigura de a spun
e daca exista furtisag este sa se inchida urdinisul la lasarea intunericului. Da
ca dimineata apar albine care vor sa intre in stup acestea sunt hoate, in specia
l daca sunt multe.
Interiorul unei plase de furtisag

Exteriorul unei plase de furtisag

Daca exista furtisag, iata cateva metode pt. a-l opri. Un stup foart
e slab se poate inchide cu plasa pt. o zi sau doua. Hoatele nu pot intra si in c
ele din urma renunta. Ajuta daca le puteti da apa si hrana. Putin polen si cativ
a stropi de apa este suficient pt. un nucleu mic. Dupa ce deschideti stupul nu u
itati sa reduceti urdinisul. Daca le puteti hrani, adapa si ventila pt. 72 de or
e, inchideti stupul cand este plin de hoate si le veti forta sa se alature stupu
lui. O alta varianta de a inchide stupul este infundarea urdinisului cu iarba. A
linele o vor inlatura in cele din urma, dar intre timp se poate spera ca hoatele

renunta.
O plasa de furtisag poate fi construita. Este o plasa care acopera z
ona din fata urdinisului si are o intrare deasupra. Aceasta obliga hoatele sa fa
ca cateva cotituri, si, deoarece ele se orienteaza dupa miros, le face confuze.
De asemenea opreste sconcsii.
Un stup slab va fi uneori furat de asa maniera ca nu mai ramane nici
o picatura de miere. Vor muri de foame rapid. Daca nu puteti controla furtisagu
l, este mai bine sa combinati stupii slabi, sau puteti ajuta stupii slabi cu pui
et capacit de la alti stupi. Orice este mai bine decat sa se lupte si sa moara d
e foame.
Soarecii
Genus Mus. Multe specii si varietati. In principal o problema in tim
pul iernii cand albinele sunt in ghem. Folosirea de plasa cu ochiuri de 6 mm la
urdinis este o rezolvare.
Moliile
Galleria mellonella si Achroia grisella. Sunt oportuniste. Profita d
e un stup slab si traiesc cu polen, miere si sapa prin fagure. Lasa in urma panz
e si fecale. Uneori sunt dificil de observat pt. ca incearca sa se ascunda de al
bine. Sapa prin ceara si prin degajarile din rame. Sunt o preocupare pt. multi a
picultori si motiv pt. contaminarea chimica a stupului, asadar vom aprofunda aic
i.
Climatul
In primul rand trebuie sa intelegeti ca aceasta problema este depend
enta de clima. Intr-un climat fara ingheturi, moliile pot trai tot timpul anului
si va fi un scenariu cu totul diferit fata de climatul cu ingheturi si cu iarna
lunga. Voi impartasi ce fac eu si cum functioneaza, dar retineti ca va trabui s
a adaptati dupa climat; daca locuiti unde moliile nu mor niciodata atunci metoda
pe care eu o folosesc nu va functiona.
Cauza infestarii cu molii
Moliile invadeaza fagurele nepazit in timpul sezonului cand sunt act
ive. Prefera fagurele cu polen, dar pot trai chiar si pe ceara goala. Majoritate
a problemelor cu molii le am cand fac o divizare nereusita sau cand un nucleu de
imperechere nu are albina suficienta sa pazeasca fagurele. In rest nu am proble
me, dar aveam in trecut cand faceam niste greseli.
Greseli ale apicultorului
Intr-un an, am lasat magaziile extrase nelinse si le-am pus la subso
l. Moliile nu numai ca au distrus toti fagurii, dar mi-au infestat in asa masura
casa ca nu am reusit sa mai scap de ele. Imi zboara moliile prin casa din 2001.
Niciodata sa nu puneti magazii, in special nelinse, la loc cald. In special can
d aveti posibilitatea sa le depozitati afara unde vor ingheta. Este un mit ca mo
liile au nevoie de fagure cu puiet. Il prefera dar nu le este necesar.
Controlul moliilor
Iata metoda mea. Fac extractia tarziu. Motivul este ca pot estima ma
i bine ce rezerve sa le las pt. iernare, asa incat sa nu fiu nevoit sa fac extra
ctie apoi hraniri, este munca mai putina. Nu trebuie sa izgonesc albinele din ma
gazii pt. ca daca astept o zi mai racoroasa albinele vor fi jos in cuib. Dupa re
coltare pun magaziile inapoi si astept cateva zile calde sa le linga. Apoi le ia
u si le stivuiesc afara, fara teama de molii pt. ca vremea este racoroasa si nu
sunt molii. Daca vreau sa recoltez mai devreme, pun magaziile inapoi pe stup si
nu le indepartez decat dupa primul ger.
Moliile, in zona mea (n.t. latitudine nordica 40-41 grade fata de Ro
mania 44), nu sunt problematice decat la sfarsit de iulie sau august si eu incer
c sa pun toti fagurii claditi in stupi pana la mijloc de iunie cel tarziu, acolo
unde albinele ii pot pazi. Nu am molii din mai pana in septembrie pt. ca faguri
i sunt paziti de albine. Nu am molii din octombrie pana in mai deoarece aici sun
t ingheturi ce omoara moliile si larvele lor nu am molii din mai pana in iunie p
t. ca moliile nu s-au intarit dupa iarna inca.
Colonii infestate
Ce sa facem cu o colonie infestata. Doar o colonie slaba poate fi in
festata. Preventia este sa nu le dam mai mult teritoriu decat pot apara, cu alte

cuvinte, a nu lasa mult fagure cladit intr-o colonie prea mica. Odata colonia i
nfestata, solutia este reducerea spatiului la cat poate acoperi ghemul de albine
. Se indeparteaza restul fagurilor. Daca aveti la dispozitie un congelator, pute
ti ingheta fagurii pt. a distruge moliile, altfel puteti lasa moliile sa termine
de curatat. In final, vor transforma integral fagurele in panze care vor pica d
in rame. Daca fagurele are in el doar un tunel sau doua, prin inghetare se poate
salva fagurele. De obicei am probleme de genul acesta doar cu coloniile care au
murit din cauza de furtisag sau daca au ramas fara matca. La stilul meu de mana
gement, un alt avantaj pe care il au ramele fara fundatie este ca se pot pune in
cuib si vor fi un simplu spatiu pt. o viitoare extindere, nu va necesita sa fie
pazit ca si foita de fundatie. De asemenea se preteaza la stupi momeala, albine
le vor cladi pe rame dar se elimina foita de fundatie pe care sa o sfasie moliil
e.
Bt sau Bacillus thuringiensis
Unii folosesc Bacillus thuringiensis (Certan sau Xentari) pe fagure.
Va omori larvele si nu pare sa aiba nici un efect daunator asupra albinelor, co
nform studiilor facute. Poate fi pulverizat pe faguri infestati chiar cu albinel
e prezente. Poate fi pulverizat pe faguri inainte de depozitare. Poate fi pulver
izat pe foita inainte de a o introduce in stup. Eu pur si simplu nu am avut timp
sa fac asta in ultimii ani, dar, dupa cum spuneam, schema mea de management tin
e moliile sub control, exceptie la stupii care pier.
Controlul moliilor la tropice
Ce as face daca as locui intr-o zona tropicala unde moliile nu mor d
e frig: as pune faguri goi deasupra la stupi puternici ca sa fie paziti de albin
e.
Ce nu se face cu privire la molii
Ce nu as face, in primul rand nu as folosi bile pt. molii, in specia
l din cele cu naftalina. Ceva mai bune sunt cele cu para diclorbenzen. Dar ambel
e sunt cancerigene si nu isi au locul in mancare.
Sa urasc moliile
Am renuntat sa urasc moliile desi ele distrug munca albinelor. Sunt
pur si simplu parte a ecosistemului stupului. Isi fac treaba ,probabil utila. El
imina fagurii vechi care puteau fi infestati cu boli. Daca totusi nu suportati m
oliile, puteti face capcane. O sticla de doi litri cu gaurele pe laterale si in
interior un amestec de otet, coaja de banana si sirop functioneaza bine. Se prin
d si multe viespi. Moliile zboara prin gaurile din laterale, beau, incearca sa z
boare in sus si sunt prinse.
Nosemoza
Cauzata de o ciuperca (anterior clasificata drept protozoar) numita
Nosema Apis. Nosema este prezenta tot timpul si boala este oportunista. Solutia
chimica obisnuita (pe care eu nu o folosesc) era fumidilul, redenumit recent Fum
agilin-B. Dupa parerea mea cea mai buna preventie este sa te asiguri ca stupul e
ste sanatos, sa nu fie stresat si sa fie hranit cu miere. Cercetarile au aratat
ca hranirea de miere la iernare, in special miere inchisa la culoare, scade inci
denta nosemozei. De asemenea cercetari facute in Rusia in anii 70 a aratat ca di
stantarea naturala a ramelor (32 mm in loc de 35 mm)reduce incidenta nosemozei.
In opinia mea umezeala din stup la iernare, ramanerea in stup o peri
oada lunga de timp, orice fel de stres si hranirea de sirop de zahar mareste inc
identa acestei boli. Desigur, faceti hraniri cu sirop daca nu aveti miere si est
e vorba de ajutarea unui nucleu sau a unei familii care se lupta sa supravietuia
sca. Desigur, hraniti sirop de zahar toamna daca nu au destula miere ca sa supra
vietuiasca peste iarna, dar dupa parerea mea, incercati sa lasati miere pt. iern
are.
Daca doriti o solutie si nu vreti chimicale dar nu va deranjaza uleiur
ile esentiale, timolul sau uleiul de lemongrass in sirop este un tratament efici
ent. Dar tineti cont ca acestea vor distruge si multi dintre microbii benefici d
in stup.
Simptomele sunt un intestin umflat albicios (daca se sectioneaza alb
ina) si dizenterie. Uneori albinele intra in fructe putrezite care le provoaca d
izenterie, dar aceasta nu este neaparat nosemoza. Singurul diagnostic precis est

e identificarea la microscop a organismului nosema.

Daca doriti sa intelegeti necesitatea (sau nu) de a aplica tratament
e inpotriva nosemozei, voi sublinia cateva lucruri. In primul rand, sa inteleget
i ca multi apicultori (inclusiv eu) nu au tratat niciodata pt. nosema. Nu numai
ca exista multi apicultori care nu doresc antibiotice in stup, dar de fapt utili
zarea fumidilului in stup este in multe locuri interzisa de lege. Cu siguranta n
u sunt singurul care crede ca nu este o idee buna utilizarea fumidilului in stup
. Uniunea Europeana a interzis folosirea lui in apicultura. Motivatia? Exista su
spiciunea ca ar cauza defecte de nastere. Fumagillin-ul poate bloca formarea vas
elor de sange prin lipirea de o enzima numita metionina aminopeptidaza. Ce se fo
loseste in Uniunea Europeana pt. asta? Siropul cu timol.
De ce se doreste evitarea fumidilului?
Cat este de periculos fumidilul in stup? Este greu de spus exact, da
r dintre toate chimicalele administrate in stup este probabil unul dintre cele m
ai putin periculoase. Se distruge rapid. Nu pare sa aiba multe dezavantaje, cel
putin aparent. Dar daca va intereseaza apicultura organica atunci de ce sa punet
i antibiotice in stupi? Cu siguranta nu le doresc in miere, si, dupa mine, tot c
e se introduce in stup poate ajunge in miere. Albinele muta tot timpul lucruri.
Toate cartile pe care le-am citit despre miere in faguri sectiuni arata cum albi
nele muta miere din cuib in magazii daca se face o divizare. Sa ai o zona in stu
p unde se aplica exclusiv chimicalele este o idee frumoasa, dar nu este realista
.
Echilibrul microbian
Ce fac antibioticele cu echilibrul unui sistem natural? Experientele
cu antibiotice arata ca deranjaza flora oricarui sistem. Omoara organisme care
probabil trebuiau sa fie acolo, iar daca dispar, locul lor poate fi luat de altc
eva ce poate sa prospere in conditiile date. Probioticele sunt mai nou in voga d
in cauza ca folosim mereu antibiotice si deranjam flora sistemului digestiv. Exi
sta microorganisme benefice care traiesc in stupi si in albine? Sunt afectate el
e de fumidil? Din experienta pot sa spun ca toate sistemele naturale sunt foarte
complexe pana la nivel microscopic. Nu vreau sa risc sa distrug echilibrul.
Apoi mai este motivul ca fumidilul este interzis in cea mai mare par
te a lumii, datorita faptului ca produce defecte de nastere la animale.
Sustinerea si propagarea albinelor slabe
Intr-adevar, din perspectiva stiintifica veti gasi aceasta opinie dr
ept ofensa. Dar nu stiu cum sa-i spun altfel. Crearea unui sistem apicol tinut l
aolalta de antibiotice si pesticide; care perpetueaza albine ce nu pot supraviet
ui fara interventia constanta a apicultorului; in viziunea mea de apicultura org
anica este contraproductiv. Crestem albine care nu pot supravietui fara noi. Pro
babil ca unii au satisfactii personale stiind ca albinele au nevoie de ei. Dar e
u prefer sa am albine care se pot ingriji singure.
Ce alte practici non-organice pot contribui la nosemoza?
Incurajarea nosemozei
In timp ce grupul non-organic tinde a dori sa creada ca hranirea de
zahar in loc de miere va preveni nosemoza, eu nu am gasit dovezi pt. aceasta. C
onsumul de miere poate produce mai multe solide sau creste aparitia dizenteriei,
dar in vreme ce dizenteria este un simptom al nosemozei, nu este nici cauza nic
i dovada pt. nosemoza. Daca au dizenterie nu inseamna ca au nosemoza.
Multe dintre problemele albinei, cum ar fi nosema, puietul varos, lo
ca, si varroa, toate prospera si se reproduc mai bine la ph-ul zaharului decat l
a ph-ul mierii. Acest lucru, totusi, pare sa fie universal ignorat de apicultori
pe plan mondial. Teoria care prevaleaza despre cauza eficientei tratamentului c
u acid oxalic administrat prin picurare este ca hemolimfa albinei devine prea ac
ida pt. varroa si paduchele moare, in timp ce albina supravietuieste. Asadar cum
sa fie avantajos sa se faca hraniri cu zahar care are ph-ul favorabil pt. major
itatea daunatorilor in loc sa se lase miere, la al carei ph majoritatea daunator
ilor nu au succes?
Concluzia
Aceasta este concluzia. Trebuie sa evaluati care sunt riscurile. Ce
sunteti dispusi sa puneti in stupi si deci in miere. Cum doriti sa tineti albine

. Cat de mult aveti incredere intr-un sistem natural sau daca va doriti o viata m
ai buna prin chimie .
Puietul pietrificat
Este o boala cauzata de un nr. de ciuperci Aspergillus fumigatus si
Aspergillus flavus. Extracte din aceste ciuperci sunt folosite la producerea med
icamentului Fumagillin folosit pt. tatarea nosemozei. Larvele si pupele sunt sus
ceptibile. Cauzeaza mumificarea puietului afectat. Mumiile sunt tari si solide,
nu au aspect spongios ca si la puietul varos. Puietul infectat este acoperit cu
spori gen pudra verde. Majoritatea sporilor se gasesc in apropierea capului puie
tului infectat. Cauza principala este umiditatea prea mare din stup. Se sporeste
ventilatia. Deschideti fundul cu sita. Nu se recomanda tratament. Se curata de
la sine.
Puietul varos
Este o boala cauzata de o ciuperca Ascosphaera apis. A intrat in S.U
.A. prin 1968. Cauzele principale sunt umiditatea prea mare din stup , puietul r
acit si genetica. Sporiti (dar nu prea mult) ventilatia. Deschideti fundul cu si
ta sau cresteti aerisirea la capac. Daca gasiti in fata stupului particele de cu
loare alba de forma boabelor de porumb, probabil aveti puiet varos. Daca se pune
stupul in soare si se sporeste ventilatia boala se curata de obicei. Mierea in
loc de sirop de zahar poate contribui la vindecarea bolii, deoarece ph-ul mai al
calin al zaharului favorizeaza boala.
Ph-ul mai mic (echivalent cu cel al mierii, polenului si hranei puietului) au red
us drastic dezvoltarea si productia de spori. Ascosphaera apis pare a fi un pato
gen inalt specializat pt. viata pe larve de albine. Autor Departamentul de Stiint
e Biologice, Politehnica Plymouth, Drake Circus, Plymouth PL4 8AA, Devon, UK. Co
d de biblioteca: Bd. limba: En. Abstract Apicultura de la IBRA: 4101024
Puiet varos
Reginele cu igiena sporita contribuie la reducerea puietului varos.
Albinele igienice vor inlatura larvele inainte ca ciuperca sa faca spori. Avanta
jul puietului varos este ca previne loca europeana.
Loca europeana
Cauzata de o bacterie care era denumita Streptococus pluton dar a fo
st redenumita Melissococcus pluton. Este o boala a puietului. Larvele infectate
devin moro cu trahea maro mai intens. A nu se confunda cu larvele hranite cu mie
re inchisa la culoare. Cand starea bolii este grava, larvele vor fi moarte si ev
entual negre, eventual capacele lasate, de obicei puietul moare inainte de a fi
capacit. Puietul capacit va fi dispersat deoarece s-a indepartat puietul bolnav.
Ca sa faceti diferenta de loca americana folositi un betisor si trageti afara o
larva infectata. Cele cu loca americana se vor intinde 5-7 cm. Este o boala leg
ata de stres si trebuie indepartat factorul de stres. Se poate de asemenea, ca i
n orice boala a puietului, rupe ciclul de puiet prin sechestrarea reginei sau ch
iar indepartarea reginei pt. ca albinele sa creasca una noua. Pana ponteaza noua
regina, puietul vechi a eclozionat. Daca vreti sa folositi chimicale, tratament
ul este teramicina. Streptomicina este si mai eficienta dar folosirea ei nu este
aprobata.
Loca americana
Este cauzata de o bacterie care formeaza spori. Era denumita inainte
Bacillus larvae si a fost redenumita recent Paenibacillus larvae. Larvele infec
tate mor de obicei dupa capacire dar arata bolnave inainte. Puietul va fi disper
sat. Capacelele vor fi lasate si uneori perforate. Larvele moarte recent se vor
intinde daca sunt trase cu un betisor de chibrit. Mirosul este de putrezire. Lar
vele moarte mai demult se transforma intr-o zgura pe care albinele nu o mai pot
indeparta.
Testul cu lapte al lui Holts:
Stupul si albina. Editia 1975 pag. 623.
testul se foloseste pt. a identifica enzimele produse de B. Larvae. C
u o scobitoare se introduce o proba intr-o eprubeta ce contine solutie 1% de lap
te praf degresat. Se incubeaza la temperatura corpului. Daca sunt prezenti spori

de B. larvae suspensia cetoasa dispare in 10-20 minute. Testul este negativ la

probe de loca europeana si puiet in sac. Kituri sunt disponibile la diversi furn
izori de materiale apicole.
Este de asemenea o boala cauzata de stres. In unele state este oblig
atorie arderea stupilor cu tot cu albine. In unele state este obligatorie scutur
area albinelor in stup nou si arderea stupului vechi. In unele state se afuma ec
hipamentul. Unele state pur si simplu cer folosirea de teramicina. Multi apicult
ori trateaza cu teramicina preventiv. Problema este ca tratamentul poate masca b
oala. Sporii de loca americana nu mor niciodata, decat daca echipamentul este fu
migat sau parlit. Prin fierbere nu dispare. Teramicina nu ucide sporii, doar bac
teria vie. Sporii de loca americana sunt prezenti in orice stup. Cand un stup es
te supus la stres, izbucnirea bolii este cea mai probabila. Cea mai buna este pr
eventia. Protejati stupii de furtisag sau de infometare. Furati miere si albine
pt. a ajuta stupii slabi. Ce este permis sa se faca in legatura cu loca american
a depinde de legile statului, care trebuie respectate. Personal nu am avut nicio
data boala. Nu am tratat cu teramicina din 1976. Daca as avea o epidemie ar treb
ui sa decid ce este de facut. Depinde cati stupi ar fi afectati, dar daca as ave
a o epidemie redusa probabil as scutura albinele in stup nou si as arde stupul v
echi. Daca as avea o epidemie generalizata, as incerca sa intrerup ciclul de pui
et si sa inlatur fagurii infectati. Daca noi apicultorii omoram albinele infecta
te cu loca americana, nu vom obtine niciodata albine rezistente la aceasta boala
. Daca folosim preventiv teramicina vor incuraja loca americana rezistenta la te
ramicina.
este bine cunoscut faptul ca o dieta neadecvata scade imunitatea. Atu
nci nu ar fi rezonabil sa credem ca hranirea intensa de zahar le face mai suscep
tibile la loca americana si la alte boli ale puietului? Se stie ca loca american
a este prevalenta in zone nordice. De ce? Nu cumva din cauza ca mai mult zahar e
ste hranit la albine in nord decat in sud unde au un cules mai lung? Regine mai b
une, Jay Smith.
Parafoulbrood (paraloca)
Este o boala cauzata de Bacillus para-alvei si posibile combinatii a
le altor microorganisme si are simptome similare cu loca europeana. Cea mai simp
la solutie este intreruperea ciclului puietului. Sechestrati regina sau indepart
ati-o si lasati-le sa creasca o noua regina. Daca puneti regina veche intr-un nu
cleu sau intr-o banca de regine, o puteti reintroduce daca nu reusesc sa-si crea
sca una noua.
Puiet in sac
Cauzata de un virus numit Sacbrood virus. Simptomele sunt puiet disp
ersat ca si la alte boli ale puietului dar larvele se gasesc intr-un sac cu cape
tele ridicate. Ca in orice boala a puietului, intreruperea ciclului puietului aj
uta. De obicei boala dispare la sfarsit de primavara. Uneori ajuta si schimbarea
matcii.
Intreruperea ciclului puietului
Este utila in toate bolile puietului. Chiar si impotriva varroa deoa
rece elimina o generatie de varroa. Trebuie adus stupul in situatia fara puiet.
Daca intentionati sa schimbati regina oricum, pur si simplu o omorati pe cea vec
he, apoi dupa o saptamana distrugeti botcile. Dupa inca doua saptamani se introd
uce matca. Daca va cresteti singuri matcile, pur si simplu indepartati matca (se
poate pune intr-un nucleu si reintroduce in caz ca nu reusesc sa-si faca matca)
. Pana cand noua regina ponteaza, nu va mai fi puiet.
Celula mica si bolile puietului
Apicultorii pe celula mica au raportat ca ajuta in bolile puietului.
In special daca celula este sub 4.9 mm. Se stie ca odata ce celula scade sub o
anumita dimensiune albinele o rod (vezi cercetarile lui Grout despre acest subie
ct). Nu stiu daca aceasta ajuta in bolile puietului, dar eu speculez ca celula m
ica este roasa inainte sa se acumuleze multi coconi ca si in celula de 5.4 mm. A
ceasta acumulare permite mai degraba dezvoltarea patogenilor.
Vecinii
Vecinii infricosati se stie ca uneori dau cu insecticide pe stupi, d
ar de obicei le este prea frica sa faca asta si isi dau cu pesticide pe flori ca

sa scape de albine. Daca folosesc Sevin multe dintre albine vor muri. Copii cura
josi ai vecinilor uneori rastoarna stupii intr-un act de bravura. Daruri de miere
catre vecini si poate o buna stategie de PR ajuta. Daca cineva va priveste cum
lucrati la un stup fara masca atenueaza fobia. Dar este posibil sa deschideti st
upul intr-o zi proasta si sa fiti intepati ceea ce le va creste frica. Eu as pur
ta masca fara manusi si as incerca sa nu reactionez daca ma inteapa. Astfel ei v
ad ca nu este mare lucru si ca albinele nu vor toate sa te omoare.
Inamici recenti
Au aparut inamici recenti.
Paduchii varroa
Varroa destructor (inainte denumit Varroa jacobsoni care este o alta
varietate de paduche din Malaezia sau Indonezia) este un recent invadator al st
upilor. Au ajuns in America in 1987. Sunt niste mici capuse. Se atasaza de albin
e si sug hemolimfa adultilor, intra in celule inainte de capacire si se reproduc
acolo. Femela adulta intra in celula cu una sau doua zile inainte de capacire.
Sunt atrase de feromonii emisi de larve inainte de capacire. Femela se hraneste
din larve o vreme si apoi depune cate un ou la fiecare 30 de ore. Primul este ma
scul (haploid) si restul femele (diploide).
Intr-o celula marita (vezi capitolul Celula dimensiune naturala) fem
ela poate depune pana la 7 oua si deoarece paduchii imaturi nu supravietuiesc la
eclozionarea albinei, intre una si doua femele noi vor supravietui. Acestea se
vor imperechea inainte de eclozionarea albinei.
Paduchii varroa sunt vizibili cu ochiul liber. Sunt ca niste pistrui
pe albina. Au culoare maro purpurie si forma ovala. Cu o lupa se pot vedea mici
le picioruse. Pt. a monitoriza infestarea cu varroa este nevoie de fund cu sita
si o bucata alba de carton. Aceste funduri se pot cumpara sau confectiona. Se pu
ne o hartie lipicioasa sub sita. Este bine sa se monitorizeze mai multe zile si
sa se faca media. Daca sunt putini paduchi (0-20) situatia nu arata prea rau dar
daca sunt multi (50 sau mai multi) cazuti in 24 de ore trebuie facut ceva sau a
cceptate pierderile.

Mai multe metode chimice sunt disponibile

Dupa mine ideea ar fi sa nu facem tratamente. Dar iata unele folosite in mod cur
ent.
Apistan (fluvalinat) si Checkmite (cumafos) sunt cele mai frecvent folosite acar
icide. Ambele se acumuleaza in ceara, cauzeaza probleme pt. albine si contaminea
za stupul. Eu nu le folosesc.
Chimicale mai blande folosite sunt timolul, acidul oxalic, formic si acetic. Aci
zii organici se regasesc deja in mod natural in miere si nu sunt considerati con
taminanti ai stupului. Timolul este acel miros din Listerine si, desi se regases
te in mierea de cimbru, nu se regaseste dealtfel in miere. Eu am folosit acidul
oxalic si mi-a placut pt. controlul provizoriu in timpul regresionarii pe celula
mica. Am folosit un evaporator simplu facut dintr-o teava de alama. Nelinistea
mea este in legatura cu impactul asupra florei microbiene benefice din stup.
Chimicale inerte anti varroa
Uleiul mineral alimentar este unul dintre cele populare. Dr. Pedro Rodriguez a p
ropus si a facut cercetari apupra acestei metode. La inceput, sistemul lui const
a din sfori de bumbac impregnate cu o emulsie de ulei mineral alimentar, ceara s
i miere. Metoda era sa se tina uleiul mineral un timp cat mai lung astfel ca pad
uchii sa fie sau indepartati de albine sau sa se sufoce din cauza uleiului. Mai
apoi s-a folosit un vaporizator cu propan pt. a suplimenta cu ceata de ulei. Un
alt avantaj al metodei este ca se pare ca distruge si paduchii traheali. Dar in
acelasi timp asta ar fi si un dezavantaj pt. ca se perpetueaza albine care cu o
genetica nerezistenta la paduchi traheali.
Praf inert. Cel mai folosit este zaharul pudra. De cel obisnuit. Se prafuieste p
e albine pt. a disloca paduchii. Dupa cercetarile lui Nick Aliano de la Universi
tatea din Nebraska, aceasta metoda este mai eficienta daca se scot ramele cu alb

ine din stup, se prafuiesc si se pun la loc. Este o metoda foarte dependenta de
temperatura exterioara.
Metode fizice. Unele metode sunt doar componente din stup sau ceva de acest gen.
Cineva a observat ca sunt mai putini paduchi la stupii cu colectoare de polen,
si s-a presupus ca paduchii cad in colectoare. Rezultatul a fost fundul anti-var
roa cu plasa. Acesta face ca paduchii curatati de albine sa nu se poata agata ia
rasi de albine. Cercetarile au aratat ca fundul cu plasa anti-varroa elimina pan
a la 30% din paduchi. Eu ma indoiesc sincer de acest lucru dar imi plac funduril
e cu plasa pt. monitorizarea numarului de paduchi si pt. ventilatie si pt. orice
fel de metoda de control se aplica.
Ce fac eu. Folosesc celula mica/naturala si folosesc funduri cu plasa anti-varro
a; obisnuiam sa monitorizez numarul de paduchi cu un carton alb pus sub plasa. A
tata timp cat numarul de paduchi era tinut sub control, si, deocamdata, din 2002
incoace a fost, asta este tot. Nu a fost nevoie sa fac nimic altceva si numaru
l paduchilor a scazut pana la un nivel greu de detectat. Daca numarul paduchilor
ar creste cat timp magaziile sunt pe stup probabil ca as indeparta puietul de t
rantor, as vaporiza ulei mineral sau as prafui cu zahar pudra. Daca ar fi tot in
nr. mare dupa recolta de toamna, as folosi acid oxalic dar as intentiona de ase
menea sa schimb matca. Pana acum nu am avut nevoie de nici un tratament deoarece
albinele mele au fost regresionate. Celula mica singura s-a dovedit eficienta p
t. ambele tipuri de paduchi in conditii normale.
Mai multe despre varroa. Fara a pune in discutie care sunt cele mai bune metode,
consider ca este important ce succes au acestea. Am folosit vaporizarea de ulei
mineral pt. doi ani si dupa ce am tratat cu acid oxalic la sfarsitul acelor doi
ani, nr. de paduchi a fost in medie de 200 pe stup. Este un nr. foarte mic. Dar
unii au observat o crestere brusca cu mii de paduchi intr-un timp scurt. O part
e din acestia vin desigur din puietul eclozionat infestat. Dar consider de aseme
nea ca vaporizarea de ulei mineral (si de asemenea alte sisteme) au ajutat la st
abilizarea numarului de paduchi din stup. Cu alte cuvinte, paduchii care mor sun
t in echilibru cu cei care eclozioneaza. Aceasta face subiectul multor metode. R
eginele cu comportament anti-varroa reduc abilitatea paduchilor de a se reproduc
e. Dar chiar daca ajungi la o populatie stabila de paduchi asta nu va elimina ri
scul unei invazii masive din exterior. Folosirea prafuirii cu zahar, celula mica
, vaporizarea de ulei mineral si alte metode care previn reproducrea paduchilor
functioneaza in anumite conditii. Eu cred ca aceasta se intampla in conditiile i
n care nu intra in stup un mare numar de paduchi din alte surse.
Toate aceste metode par a da gres in toamna cand exista un influx mare de paduch
i.
Apoi mai sunt si alte metode mai brutale. Cu alte cuvinte omoara toti paduchii.
Dar chiar si acestea dau gres cateodata. Am presupus ca este din cauza rezistent
ei, si probabil ca si aceasta este un factor. Dar daca este uneori din cauza unu
i influx urias de paduchi din afara stupului?
O explicatie ar fi ca albinele hoate si cele care sunt in deriva sunt cauza.
procentajul de lucratoare dintr-un stup care origineaza din alte colonii in aceea
si stupina sunt de la 32 la 63%
articol publicat in 1991 de Walter Boylan-Pett si
Roger Hoopingarner in Arcta Horticulturae 288 (editia ian. 2010 Bee Culture, pa
g. 36)
Nu am observat acest fenomen folosind celula mica... inca. Nici folosind vaporiz
area de ulei mineral. Dar am vazut ca s-a intamplat asa pe vremea cand foloseam
Apistan. Totusi altii au observat fenomenul si folosind vaporizarea de ulei mine
ral. Se pare ca esista cel putin doi factori pt. succes. Primul este crearea unu
i sistem stabil astfel ca populatia de paduchi sa nu creasca in stup. Al doilea
lucru este folosirea unui sistem de monitorizare si recuperare in cazul unui inf
lux subit de paduchi. Conditiile care fac ca populatia de paduchi sa explodeze s
unt intrunite toamna cand se intampla furtisag asupra stupilor care sufera de pa
duchi. Acestia sunt adusi acasa de hoate si in acelasi timp toti paduchii care a
u eclozionat nu mai au celule de puiet in care sa intre.
Paduchi traheali
Paduchii traheali (Acarapis woodi) sunt prea mici pt. a fi observati
cu ochiul liber. Prima data a fost denumita boala insulei Wight pt. ca acolo a fo

st observata prima data si la acel moment nu se cunostea cauza. Apoi, cand s-a d
escoperit ca era vorba de un paduche, a fost numita boala acariana pt. ca era sing
urul paduche cunoscut al albinelor pe vremea aceea. Simptomele sunt albine care
se tarasc, albine care nu fac ghem iarna si au aripi in forma literei K (cele doua
aripi de pe o parte s-au separat si arata ca si litera K ). Se stie ca paduchii tr
aheali exista in America din 1984. Existenta lor se poate constata doar la micro
scop. Nu un microscop puternic, dar totusi nu se pot vedea cu ochiul liber.
Paduchii traheali trebuie sa intre in traheea albinei pt. a se hrani
si reproduce. Albinele au mai multe orificii de intrare in trahee si un sistem
muscular care le permite sa le inchida complet daca doresc. Deoarece paduchii su
nt mult mai mari decat cel mai larg orificiu (primul orificiu toracic) trebuie s
a gaseasca albine tinere cu invelisul chitinos inca moale pt. a le largi orifici
ul toracic prin roadere. Odata intrati, traheea mult mai incapatoare le permite
viata si inmultirea. Paduchii traheali trebuie sa patrunda in trahee cat timp al
bina are o zi sau doua de viata, apoi invelisul chitinos se intareste. O metoda
eficienta de control o reprezinta turtele cu grasime (grasime de gatit amestecat
a cu zahar) pt. ca mascheaza mirosul folosit de paduchi pt. a localiza albinele
tinere. Daca nu pot gasi albine tinere nu se pot reproduce. Mentolul este ulitiz
at frecvent pt. a omora paduchii traheali. Uleiul mineral vaporizat si (dupa une
le raporturi) acidul oxalic ii omoara de asemenea. Inmultirea albinelor rezisten
te si celula mica de asemenea ajuta. Teoria asupra eficientei celulei mici este
ca orificiul din trahee este mai mic la o albina mai mica si astfel paduchii nu
pot intra. Mai multe cercetari sunt necesare asupra acestui subiect. Dar oricum,
eu folosesc doar celula mica si paduchii traheali nu reprezinta o problema.
Rezistenta la paduchii traheali nu este greu de obtinut prin inmulti
re. Daca nu se fac tratamente si se cresc propriile matci se ajunge desigur la a
lbine rezistente. Nu este cunoscut mecanismul rezistentei la paduchii traheali.
O teorie ar fi ca sunt mai igienice si se curata de paduchi inainte ca acestia s
a intre in trahee. O alta teorie ar fi ca orificiile de intrare in trahee ar fi
mai mici sau mai tari. O alta ar fi ca albinele tinere nu ar mai emite respectiv
ii feromoni prin care sunt detectate de paduchi.
Acarapis dorsalis si Acarapis externus sunt paduchi care traiesc pe
albine si nu se pot distinge de paduchii traheali (Acarapis woodi). Sunt clasifi
cati altfel dupa locatia unde se gasesc, ceea ce aduce intrebarea: sunt altfel d
e paduchi sau doar nu au putut intra in trahee.
Gandacul mic de stup
Un alt daunator recent aparut care nu a reprezentat o problema inca
in zona in care ma aflu este gandacul mic de stup (Aethina tumida Murray). Larve
le mananca fagure si miere, ca si moliile, dar sunt mai mobile, stau in grupuri
si se tarasc afara din stup in pamant pt. a se transforma in pupe. Gandacii adul
ti sunt hraniti de albine dar albinelor le place cateodata sa ii inghesuie in co
lturi. Exista o controversa asupra utilitatii colturilor pt. ca ofera un loc und
e sa se ascunda gandacii, dar de asemenea ofera albinelor un loc unde sa-i inghe
suie.
Daunele cauzate sunt similare cu ale moliilor, dar mai ample si mai
greu de controlat. Daca in stup exista miros de fermentatie si se gasesc mase de
larve tepoase care se tarasc prin stup, probabil aveti gandacul mic de stup. Si
ngurul tratament chimic acceptat este CheckMite, doze mari aplicate in pamant in
apropierea stupului pt. a omori pupele.
Desi au fost identificati in Nebraska, nu am avut inca aceasta boala
in stupina, dar daca ar deveni o problema as folosi mai mult fagure cladit comp
let din plastic. Familiile puternice par a fi cea mai buna preventie.
Unii apicultori folosesc diverse capcane (unele facute in casa altel
e comerciale), altii ii ignora pur si simplu. Se pare ca prospera pe sol nisipos
si clima calda dar supravietuiesc chiar si pe sol argilos cu ierni aspre. Cat d
e mare problema reprezinta si cat efort este necesar pt. a-i controla depinde de
tipul solului si asprimea iernii.
Sunt necesare tratamentele?
Cartile clasice de apicultura vor evidentia faptul ca tratamentele s
unt absolut necesare si ca albinele ar fi disparut fara interventia omului. Pt.

a va face o impresie, iata istoricul meu complet:

1974 am folosit teramicina pt. ca am fost alertat de carti ca nu se
poate fara.
1975-1999 fara tratamente deloc dar le-am pierdut pe toate in 1998 s
i 1999 datorita varroa.
2000-2001 am folosit Apistan pt. varroa. In 2001 toate au murit oric
um de varroa.
2002-2003 am folosit acid oxalic pe o parte din albine. Ulei mineral
pe alta parte, ulei de perisor pe alta parte si nimic pe alta parte, de asemene
a am inceput regresionarea.
2004-prezent zero tratamente.
Deci singurii ani cand am facut tratamente la toate albinele au fost
1974, 2000, 2001. In 2002 si 2003 am tratat partial, deci in total cinci ani.
Cei 32 de ani cand albinele mele nu au primit nici un fel de tratamente au fost:
1975, 1976, 1977, 1978, 1979, 1980, 1981, 1982, 1983, 1984, 1985, 1986, 1987, 1
988, 1989, 1990, 1991, 1992, 1993, 1994, 1995, 1996, 1997, 1998, 2004, 2005, 200
6, 2007, 2008, 2009, 2010.
Monitorizez nr. de paduchi (la fel si inspectorul apicol an de an) s
i ma uit cu atentie la albine moarte sa vad daca au murit de varroa. Nu mai vad
probleme cu varroa in stupinele mele. Ocazional gasesc cate un paduche.
Niciodata nu am tratat pt. nosemoza sau paduchi traheali (desi uleiu
l de perisor, uleiul mineral si acidul oxalic probabil ca i-a afectat).
Am cumparat roi la pachet din timp in timp dar totodata m-am extins
de la 4 stupi la 200, am si vandut ocazional nuclee pe celula mica si am crescut
matci.