Sunteți pe pagina 1din 123

LA STUPI1 DADANT 1 LAYENS

Din zi in zi, primavara punea stapanire pe intregul


tinut. Poamele salbatice de padure, parul i marul paduref,
cornul 1 cireul pasaresc, au prins sa infloreasca din timp;
porumbica salbatica xi inzapezise cu albul florilor crengu-
lele ei firave i,rca o cununa de lamina, inconjura negrul co-
pacilor din padure; drobi^a cea spinoasa i toate florile de pe
plaiuri ii umpleau coule^ele anterelor cu aurul polenului;
ulmul i bobi^elul ascund in fund i cite o picatura de pre-
tios nectar, licoarea ce'mbie pe sburdalnicile noastre sbura-
toare sa-1 soarba, ca, prin atingerea trupului, sa le dea tre-
sarirea iubirii i inchegarea vie^ii de maine. Din livada, mig-
dalul, piersicul, caisul i coacazul incep sa smal^uiasca cu roz-
-albul lor innegritele ramuri, dind un nectar plin de parfum i
dulceaa. Covoare de culori vii i sclipitoare au prins sa se
a$tearna pe pajisti i poiene; imaculatul ghiocel, sfioasa brand
ua, timida urzicufa mov i mirositorul rosmarin, ascunsa violeta
parfumata i vioaia viorea, toate, rind pe rand, ies din
somnul lor iernatic i ii scalda in scare, corolele lor pline de
vieafa i mirosuri amedtoare.
Temperatura era in plina cretere.
Intr'una din zilele acestea, pe la mijloeul lui Martie, am
' izita de primavara-^lafi^era cald; mci
o boare rece nu strabatea vazduhul; albinele carau de zor apa i
polen, pentru puietul care de sigur umpluse cateva rame,
Calinef'pentru tine, azi incepe cu adevarat cpala cea
mare a stuparitului practic. Nu voiu precupefi nimic in ce
privete explicadile i lucrarile, cbiar daca va fi nevoie si-d
mai repet cateodata ceva, din ceea ce tii pina acum
din ale stuparltului. A?a dar, sa nu te miri ca incepem cu cele
mai simple lucruri, pe care crezi ca le tii, dar care au totui in
ele inca taine multe, adanci i nepatrunse.
A. CUM SA TE PORJ1 CU ALB1NELE

lata, de pilda, tu lucrezi de un an in prisaca i nu ?tii


inca ce e fumul, ce e afumatorul, cand trebuie intrebuin^at i
cum trebuie sa umbli cu el in anumite imprejurari, caci am
socotit ca e mai bine, ca toate acestea si tii sa le faci cand vei
incepe adevaratul stuparit. $i cate altele mai sunt pe care nu le
tii inca!
Ne-am dus la stupul din marginea primului rand. Inainte
insa de a-1 deschide, am inceput sa-i spun baiatului:
lata, aici, Caline, ai stupul; el sta inainte-^i ca o tai-
na ce ateapta deslegare; ce tii tu din el ? nimic aproape 1
Pentru a-1 cunoa$te, trebuie sa gaseti cheia sa deschizi aceas-
ta^aini^a plina de vieapi i munca. $tii tu cum sa faci ? Nu
trebuiesc cuvinte mari, nici vrajitorii medievale; un singur lu-
cru cere din parte-p: stdpdnire de sine, rdbdare, mi$cdri cal
culate i incete, ca sa nu faci sgomot i sa strici linitea casei. Sa
aiba albinele in tine un prieten mai mare, sa simta ca aici e o
putere ocrotitoare i ce le vrea numai binele, ?i care le da o
mana de ajutor ori de cate ori intamplarile viefii le scot in
cale o greutate. Cand totui vine vreo albina sa te incerce, sa-
i dai pace sa te cerceteze cine eti; daca ea se aeaza pe mana
sau chiar pe faa, daca nu ai masca, n'o indeparta cu
mi$cari repezi i smuncite, caci ea va crede ca o ataci i vei
sim^i curind iu^eala maniei i usturimea a-
cului. Inva^a-te sa fii rabdator > chiar daca ea i-a lasat acul
undeva i e$ti in plin lucru, rabda durerea pana cand ai ma na
libera; atunci, senate repede acul i arunca-1 jos, caci, dupa
cum p-am mai spus odata, mirosul veninului e foarte puternic
i a{;a^a albinele vecine, care, crezand ca au de a-
face cu vreun duman, vin i ele sa incepe in acelai loc.

a) Mdsuri contra atacului albinelor.


Pentru ca sa lucrezi in liniste insa, e neaparata nevoie
sa ai fata. Cele mai usturatoare on^epaturi i ca-
re-fi urease infa(;i$area, sunt la obraz, i nu e nici placut la
vedere i chiar nici prea sanatos; se tie ca albinele la ochi
32
t
m*< - ..... -V***.-;-

498
se reped mai intai p e foarte primejdioasa infepatura aceasta,
daca se intampla ca ea sa fie chiar In cornee, caci o-
chiul se poate scurge.
De mdnu^i nu ai nevoie, caci mai mult te vor incurca p
chiar daca, la Inceput, te va infepa un numar oarecare de
albine, curand organismul se obi^nuiepe cu otrava, p nici
usturimea, nici umflatura nu mai sunt atat de man.
Di^Ao/o^aLjg:eyoie> caci mai ales primavara, albinele ip
lasa din sbor, rezidurile ingramadite de peste iarna in in-
testin; aceste rezidmi, pe langa ca sunt rau-mirositoare, dar
pateaza p hainele; halatul sa aiba sau doua buzunare man,
unul in dreapta p altul in stinga, sau unul singur, dar mare,
aezat in fafa, caci ai nevoie sa pui in el fel de fel de lu-
cruri mici, trebuincioase in operapile stupareti: ridicdtorul de
rame, cu$tile de regind, pupn putregaiu sau burete pentru
afumdtor 1 altele. Manecile halatului sa aiba un elastic, care sa
se stranga jos, deasupra pumnului, caci altfel, albinele se urea
in sus pe mineca, pe sub cama$a, de unde nu mai pot iep,
sfirpnd totdeauna prin a infepa. Daca nu ai acest elas tic, e
mult mai bine sa sufleci de tot manecile p sa lucrezi cu
mainile goale, caci albinele rar cand infeapa bra^ul gol; de
obiceiu, albinele ataca degetele sau dosul mainii.
bj Dibdcia stupamlui.

In manuirea feluritelor operapl, cand umbli cu albinele,


invafa-te sa prefuiepi viea(a micufelor muncitoare p sa te fe-
reti cat pop mai mult, sa nu le ucizi, caci vieapi uneia din ele
valoreaza mult, nu atat prin ea insap, cat pentru colec-
tivitate. De cite ori se intimpla ca una din ele sa moara
intrun chip tragic, mulpmea intreaga se nelinipepe. O parte
din ele alearga sa vada ce se intimpla p sa vina in ajutorul
nenorocitei, pe care o pipaie cu cornitele lor ca p cand ar voi
so mangaie, in timp ce altele, agitate, incep sa sboare p sa
caute dumanul, care a rapit vieafa uneia din ele, agi tate de
sigur p de mirosul de venin, pe care victima il re-
va-rsa in stup. Aceste lucruri se intampla cand stuparul nu e
destul de dibaciu in scoaterea sau introducerea ramelor in
stup, ori cand aeaza planpta deasupra ramelor, strivind un
numar de albine, fie intre lepoarele ramelor p intre pe-
rep, Pe intre marginea planptei p cea a stupului, Ca sa-p
499

dai seama cat adevar e in aceste sfaturi, am sa-b spun ce mi


s'a intamplat mie odata: cand am inceput sa ac stuparit, fund
un an sarac, am fost nevoit sa-mi hranesc stupii. Era o placere
sa vezi cum, la ora anumita, albinele, tiind ca le sose^te
por^ia, ateptau bucuroase i, de cum le dadeam hra-
na, se $i repezeau la ea so soarba. Numal la un stup, de in
data ce-1 deschideam, un nor de albine navalea asupra-mi, se
isbeau suparate in voal, imi in^epau miinile i erau aa de
rele, inc&t nici fumul nu le potolea. Am descoperit cur^nd
cauza: albinele, in ateptare, stateau i sub capac, prin care,
cand il aezam deasupra, fara sa tiu, ucideam o parte din ele.
Deci, dei ele aveau nevoie de brana i vedeau bine ca eu eram
cel ce le-o dadeam, erau foarte indarjite impotriva-mi, pentruca
tiau ca zilnic ucid o parte din ele. De cdnd am observat
greeala i n'am mai ucis albine,caci le inde-
partam cu fum inainte de a aeza capacul, albinele, dupa 2-3
zile, au inceput sa ma primeasca bucuroase $i nu mi-au mai
facut nimic.
B. FUMUL
In operap'ile obinuite pe care le faci la stupi, C&line,
fumul ib este cel mai prepos ajutor. El este pentru albine
ceva ce le ingrozete, e un necunoscut ce le spune ca o pri-
mejdie de neinlaturat le ameninta casa, puietul i proviziile. De
fapt, fpmul nu le linitete propriu zis prin el insui, caci
organele lor olfactice sufera chiar o uoara iritafie din pri-
cina lui; primejdia pe care o intrezaresc insa la aparifia fu-
mului, le face sa se repeada numaidecit la hambarele cu
miere i sa suga cu lacomie, pana ce-i umplu guuli^ele, ca sa
aiba, in pribegia lor, macar o oarecare cantitate de brana, de
unde sa se alimenteze $i sa-fi poata cladi o noua ae-
zare. In aceasta situate, din cauza ca au gua i stomacul pbn,
nu-i mai pot mica abdomenul in depbna libertate; tu tii,
Caline, ca albinele, ca sa infepe, trebuie sa-i indoaie ab
domenul, lucru pe care acum nu-1 mai pot face i de aceea,
dindu-i seama ca singura lor arma de aparare le e parali-
zata, se lasa sa fie conduse la voia intamplarii, aa precum
vrea stuparul.
a) Cum sa afumdm albinele.
Fumul insa, trebuie sa fie dat cu multd mdsurd; in can-

V;
t
j
3^
500

titate mare, el ame^e$te albinele, le face sa-i piarda pentru o


clipa sim^ul direcfiei i uneori le intarata, incat pofi ajun-
ge la rezultatul, contrariu celui dorit; unele din ele, neg^sind la
fndemana repede celulele cu provizii pentru a se indopa i
pierzdnd nadejdea ca-i vor putea scapa locuin{:a de pra-
padul intrezarit, se reped asupra celui ce le turbura i-l in-
eap&. Trebuie sa tii, Caline, ca daca afumi prea mult un
stup, albinele se opresc pentru catva timp din munca lor,
ceea ce e o pierdere foarte mare; in timpul cand ceresele
eladesc fagurii, de pilda, daca dai prea mult fum, ele para-
sesc lucrul; speriate de aceti nori negri de fum, ce le na-
padesc locum^a innecandu-le, ele se desprind din lanful unde
stateau in nemiscare ateptand ivirea solziorilor de ceara $i se
raspindesc in stup; pana ce lan^ul sa se formeze din nou i,
urmand evolufia normala,hrana inghifita sa se transforme in
solzi^ori de ceara, tree aproape 48 de ore ; abia dupa a-
ceasta trecere de timp, ele xi incep din nou lucrul dela care
fusesera oprite cu doua zile mai inainte. lata cat timp pre fios
este aa dar pierdut, timp in care albinele ar fi putut cladi i
aduna in faguri nectarul, ce nu ateapta prea mult in flori, caci
bogafia lui se trece curand.
Acesta e i motivul pentru care stuparii practici umbla cat
mai pufin la stupii lor in timpul marii activita.fi 1 ei folosesc
fumul intr'o masura cit se poate de mica in cercetarile ce le
fac.
Fumul sd nu fie prea fierbinte, iar combustibilul sa ar-
da incet ?i nicidecum cu flacara in afumator, caci in afara de
faptul ca dlntr'un combustibil prea aprins ies pe gura
afumatorului scantei, care cad intre rame facand pagube
insemnate, apoi, in loc sa linteasca albinele, el le afii^a foarte
tare. E bine ca, din cind in cind, afumatorul sa fie scuturat prin
apasari puternice i dese ale foalelor, ca cenua i scan-
teile ce ar fi in Conul afumatorului, sa poata cadea jos. Cand
dam insa fumul asupra albinelor din rame, apasarea foalelor sa
fie foarte inceata, pentru ca el sa iasa domol i nu prea repezit.
bj Combustibilul.
Combustibilul sa fie din cel ce da fum din bel$ug, dar
care totufi sa aiba o ardere inceata i o temperatard cat mai
scdzutd. Te vei feri sa pui in afumator bucafi de sac ori
carpe care ard repede i chiar cu flacara; de asemenea, a-
chiile de brad, sau talaul dela tamplar, vor fiv cu totul in-
laturate. Pofi intrebuin^a cu mult folos, burefii ce cresc pe
copacii padurilor batrane; cei de stejar sunt cei mai buni, caci
sunt mai tari, fin focul mai mult $i nu dau fum prea iute.
Salcia putredd de asemenea este foarte buna, mai ales
cand o umezfm pup'n la un capat, inainte de-a^o7 aprinde i a
pune foe in afumator. *
Cand am terminat lucrul $i in afumator a mai ramas
combustibil nears, vom stinge bucaple, cufundandu-le
dintrodata in apa ; astfel, ele vor ramane pupn umezite i cu
alta ocazie, ard i mai bine, dand un fum mai racoros.
c) Afumdtorul.

Prisecarul poate da fumul de-a-dreptul, {ina-nd cu mina


de un capat buretele de copac $i sufland deasupra capatului
opus, care e aprins. Aceasta insa cere stuparului o munca ce-
1 obosete i-i micoreaza aten^ia de care are nevoie la
observable pe care trebuie sa le faca i apoi, cantitatea de fum
e prea mica. De aceea, au fost nascocite felurite aparate numite
afumdtoare, in care punem combustibilul aprins i cu ajutorul
unui foiu, pastram in interior o ardere neincetata i regulate,
intr'o masura mai mare sau mai mica, dupa dorinfi. Din toate
aceste aparate, cele mai bune sunt afumatoarele Bingham i
Layens.

I. Afumdtorul Bingham.
Afumdtorul Bingham este alcatuit dintr'o cutie cilindricd de
tabid groasd, in care sta combustibilul; cutia are, in partea ei de
]os, pe o margine, o (eavd te$ita, pe unde patrunde un curent
de aer impins din foiu; capacul cutiei e conic, pentru a
concentra fumul i, cu cat acest capac conic e mai ascufit, cu
atit fumul iese mai rece. Foiul e pus in micare cu mana, ceea
ce il face cam nepractic, deoarece stuparul are astfel tot
timpul una din maini ocupata; din aceasta cauza, daca vrea sa
faca o cercetare amanunfita, el are nevoie cdteodata i de un
ajutor, care sa dea fumul in locul dorit i in can titatea
trebumcioasa. De aceea, un nascocitor sa gdndit sa uureze
operapa, adaugand afumatorului Bingham, un tab,

A
\
502

prin care trece aerul suflat de un foiu pus in raicare cu


piciorul.

Fig. Nr. 213 Fig. Nr. 214


Afumator Bingham. Acelai afumator cu un foiu pus
in micare cu piciorul.
In felul acesta, ai mainile cu totul libere, ca sa lucrezi in
voie la cercetarea stupilor, fara sa mai ai nevoie de ajutorul
cuiva.
II. Afumdtorul Layens.
Un alt aparat ce se intrebuinteaza ca afumator in lu-


inea stupareasca, e cel nascocit de Layens. Afumdtorul La-

Fig. Nr. 215


Afumator Layens.
yens este alcatuit dintro cutie patraid cu capac. tn cube, sta
combustibilul aprins ; alaturi, e o mori$cd pusa in mi$care de
503

un arc de ceasornic, ce se intoarce din cAnd in cAnd; morica,


invArtindu-se, formeaza un curent de aer ce strabate prin
cutia patrata incarcata cu combustibil, dAnd fumul afara
printr'un bot lataref, ce se gasete in partea opusa a moritii.
Aparatul acesta are multe neajunsuri, care 1-au facut sa
nu fie prea popularizat; mainaria ce-1 pune in micare se
sirica repede, lar fumul iese in prea mare cantitate i intr'una,
facAnd i un sgomot ce supara adesea albinele. In afara de
toate acestea, el e i costisitor i nu destul de trainic ca sa-1
putem avea in buna stare cAt mai mult timp.
C. RIDICATORUL DE RAME
CAnd porneti, Caline, la cercetarea unui ship, mai ai
nevoie inca de un alt instrument, care sa-^i ajute la desprin-
sul ramelor unele de altele, precum i la ridicarea lor de pe
scaunul pe care se reazema umeraele. Acest instrument este
de mai multe modele: sunt unele, ca nite cleti ce prind rama
i o ridica in sus; acestea nu sunt practice, caci mAna, nefiind
in atingere de-a-dreptul cu rama, stuparul nu tie cAnd ea se
love$te de peretele stupului sau de rama vecina. Acum cAnd tii
cAta nelinite produce sgomotul intr'o cer-
cetare i ce urmari rele poate avea strivirea albinelor intre
lefioarele ramelor i perefii stupului, i^i pofi da seama ca 9
modelul acesta nu e de loc practic. De aceea, vei folosi nu- I

mai un model din cele care ifi ajuta doar sa deslipeti ra-
mele unele de altele i sa le ridici pu(in capatul, ca sa le po(;i
apuca bine cu degetele, cAnd sco^i rama in sus.

3. Fig- Nr. 216 4.


A Felurite modele de ridicator penlru tame.
Dintre aceste modele, mai practice sunt cele dela nume-
rele 1 i 4, care servesc de asemenea 1 la multe alte operand.
* . '
Trebuie sa-^i spun, Caline, ca la stupii mei, atit plan-
eta c&t $i capetele ramelor, nu-s mai niciodata propolizate i
de aceea, mie nu mi-e teaxna ca, la deschiderea stupului
sau la desfacerea ramelor, voiu face prea mult sgomot, caci eu
totdeauna am grija sa ung, de 2-3 jori pe an, cu vaselina
cconsistenta, dar licbefiata mai inainte, toate suprafetele
Icapetelor de rama ce stau pe scaunul lor, marginije ramelor
Hoffmann ce stau una langa alta, cat i
I ramelor. tn locul ei de atingere cu
pului de stup.
ofCARE E CEA MAI BUNA POZ1T1E A AP1CULTORULUI
LA DESCHIDEREA STUPULUI
Inainte de a deschide stupul, trebuie inca sa mai tii,
Caline, care e cea mai buna pozi^ie, pe care trebuie so ai in
operable ce urmeaza, pe de o parte, ca sa nu stinghereti
albinele, lar pe de alta, pentru ca tu sa fii aparat' de
in^epaturi. Stand, sau in spatele stupului, sau intruna din
laturile sale, vei putea lucra astfel, incat albinele aproape sa
nici nu simta ca cineva le-a deschis casa i le cerceteaza.
Unii autori apicoli ne sfatuiesc ca, inainte de a deschide
stupul, sa dam cu afumatorul pe urdini cdteva aruncaturi de
fum. E insa mult mai practic sa nu urmezi acest sfat, caci
albinele, de le dai fum, se vor nelinifi, se vor urea pe rame in
sus i, cind vom ridica planeta, vom gasi acolo mult mai
multe albine ca de obiceiu $i nu prea bine dispuse.
E. CUM SA DESCH1DEM STUPUL
Aezad in spatele stupului, pe care voiam sa-1 cercetam,
am ridicat incet $i fara sgomot sau smuncituri, capacul 1 a-
poi perna, ce sta pe planeta; gaura de hranit avea un mic
capacef..deasupra-i, pe care 1-am inlaturat, dand apoi cateva
rabutmn de tu^ lasat cam zece se-
cunde pina ce albinele s'au linitit din b^zaiala lor i apoi,
mai dand cu afumatorul inca de vreo doua, trei ori, am ri
dicat plan?eta pufin dintrio latura. Aceasta a facut un sgo mot
uor i eu, ca sa n'o ridic brusc i cu pocnituri, am prins'o de
doua col^uri, in diagonals, i, cu o micare rinita pe loc, am
desprins-o foarte uor, deoarece, bind unsa de cu toamna cu
vaselina, albinele nau putut-o propoliza decat in parte.
Fum nam dat mult, caci In vizitele de primavara, el
sperie aa de mult regina, incat ea poate sa se neliniteasca, sa
fuga 1 albinele so ucida.
F. CERCETAREA STUPULUI

Interiorul stupului ni sa ivit dintr'odata inaintea ochilor, cu


toata viea^a lui dinlauntru; ^TT TU1?rat intAi ramele o-
cupate de albine, pentru ca sa ne dam seama de marimea co-
loniei, apoi, in vreme ce Calin finea deasupra cuibului plan-
eta, eu am trecut pe o latura i-am scos diafragma de langa
perete. In locu-i, am micat rama cu miere, ce-1 era vecina,
masurandu-i cantitatea din ochi iar greutatea in degete i tot aa
le-am micat pana ce-am dat de prima rama, pe care se vedea,
de sus, puietul. Am cercetat, uitdndu-ma pe deasupra, prin golul
destul de mare ce era intre rame, daca rama ve cina, mutata
cu pu^in mai inainte, are polen in ea. Cu micari foarte incete,
lucru destul de uor de altfel atunci cand capetele ramelor i
scaunul lor stau pe balot i mai sunt i unse din toamna cu
vaselina, am raicat din loc ramele cu puiet, una cdte una,
pentru a-mi da seama mai bine de intinderea pe care a
ocupat-o regina cu elipsele ouatului ei; dupa ce vazui a treia
rama cu puiet, am zarit, dincolo de cuib, i o alta rama cu
polen. Hrana deci era deajuns, caci, pe langa ca fiecare rama
cu puiet avea deasupra elipselor fiii de miere, am mai gasit
pe langa cele doua rame cu polen, inca patru rame pline cu
miere; era insa prea mult. De a-
ceea, dupa ce, printr'o mi$care de impingere, am lunecat toate
ramele pe balot, la locul lor,lucru foarte u$or de facut cand
ele sunt dupa tipul Hoffmann,am aezat diafragma Idnga
rama cu miere, ce era alaturi de cea cu polen, lasand celelalte
doua rame dincolo de diafragma; in felul acesta, am mic^orat
capacitatea stupului.
Cine nu are rame dupa tipul Hoffmann, n'are ne-
voie sa mai necajeasca din nou albinele, punand rama cu ra-
m ma la locul lor cel vecbiu, ci, atunci cand va deschide stu-
pul, va senate cu totul afara din magazie, prima rama cu
miere i astfel, toate ramele vor, veni una in locul celeilalte, iar
golul pentru rama scoasa va ramane in partea opusa, unde,
pentru micorarea capacita^ii stupului, se va pune chiar i
diafragma.
506

Albinele erau vioaie; nici un miros caracteristic nu ieea


din stup i, dupa ce-am pus la locul lor, planeta, salteaua i
capacul, am dictat lul Calin toate observable, pe care le-am
unit apoi cu cele facute mai inainte la curafitul fundurilor.
In felul acesta, am terminal in scurta vreme intreaga
vizita la to{i stupii, din care am gasit: cinci cu hrana mai
pu^ina, dar care le era in deajuns pina la vizita de fond de la
mijlocul lui Aprilie i, pentruca nu e bine sasuparam za-
darnic albinele tocmai^ in acest timp, am aminat orice inter-
venfie la aceti stupi; trei erau cu fagurii pufin mucegai^i.

foarte restrins, un altul era cu puietul rar, patru erau slabi ca


hrana iar ultimul era bolnav de diaree.
Celelalte colonii, cat i stupii primitivi ai lui Calin, erau
inti*o stare foarte buna.
G. 1NTERVENTH NEAPARAT TRE6U1NCIOASE LA STUPII
CU SITUATII PROASTE
A doua zi, am ipcalzit bine laboratorul $i-am inceput
sa facem vizita de ajutorare a coloniilor, care cereau seri-
oase masuri de indreptare, ce nu puteau fi de loc aminate.
Am luat, eu i Calin, cite un stup, pe care i-am
transportat in camera. Pentru ca albinele sa nu se supere, am
mers cu multa bagare de seama, finind stupul cu ramele in
direcfia drumului pe care-1 urmam, caci altfel, ramele se
mica pu^in, albinele se supara i, atunci cind deschidem stu
pul in laborator, ele ies prea multe deodata, sboara prin ca
mera i ne stingheresc mult in operable pe care le avem de
facut. Dind pu^in fum, am deschis incet stupul; era unul din cei
cu fagurii pufin mucegaiji in partea lor de jos.
a) Stupi cu faguri mucegdifi.
Vezi, Caline, cind vei avea stupi cu fagurii mucegalfi,
oricit de pu^in vor fi ei prini de mucegaiu, totdeauna sa ai
grija primavara sa indrepfi acest rau, caci primul lucru pe
care mucegaiul il ataca intr'un stup, este polenul, care, pu-
tind fermenta foarte lesne, se strica i nu mai e bun pentru
hrana puietului. Aa dar, vei scoate dela rezerva cite un
fagure cu polen pastrat bine i, dupa ce vei cura^i stupul 1
vei inlocui fagurii mucegdifi cu faguri buni, vei mic$ora cat mai
mult cuibul, bine in^eles cu socoteala,vei da hrana
indestulatoare coloniei i o vei duce apoi la loc, in prisaca.
De vei nesocoti aceste sfaturi ?i nu vei inlocui fagurii
mucegaip, sa nu te mire cand, in primavara, vei vedea cum
unele din coloniile tale incep sa-i paraseasca locuinfa.
I. Lipsa polenului i ajutorarea coloniei cu pasta $i sirop.
Polenul, Caline, e hrana cea mai insemnata pentru duiet;
sa fie in stup oricata hrana, daca Hpsete polenul i albinele nu
?i-l pot procura pe alta cale, puietul moare. De a-
ceea, daca vei vedea ca intrun stup, ouatul $i elipsele cu puiet
au luat o desvoltare prea mare, in timp ce afara, din cauza
vremii inca reci, florile nu se deschid pentru ca albinele sa
poata aduna polen in deajuns, iar stupul, datorita lipsei de polen
din vara, nu are destule provizii, in aceasta situate se
gasesc de obiceiu roiurile secundare i ter^iare, iar tu In
depozit nu ai rame cu polen cu care sa-i aju^i stupii, le vei
veni in ajutor in alt chip. Xi-am spus ca hranitorul cu polen ^i
fainup ipy trebuie sa lipseasca niciodata din prisaca; acest
hranitor trebuie sa fie pus la soare i ferit de umezeala. Albinele
iau cu placere din aceste mancaruri bune, pe care le due puilor
lor, dar larvele se vor desvolta incet, daca nu vor muri chiar,
caci toata aceasta hrana e buna ca ajutatoare i numai atunci
cand albinele o amesteca cu po lenul ce-1 au depozitat in
celule, polen care a suferit tran--
sformarile de fermentape despre care p-am vorbit altadata, i
care are puteri hranitoare foarte bogate in materii grase,
azotoase i hidrocarburoase, mai ales dupa ce albinele, inainte
de a-1 depozita, 1-au amestecat cu saliva. Ce te faci insa atunci
cand acest polen ip lipse^te cu desavirpre ? Cum vei scapa dela
pieire puietul, care, la aceasta vreme, a luat o intindere
frumuica in stup?
Pentru creterea larvelor, Maisonneuve ne sfatuiete sa
folosim o pasta a carei compozipe e urmatoarea:
50 grame gdlbenu$uri de ou, uscate pulverizate.
40 grame fdind de secard.
10 grame fosfat de calciu asimilabil.
400 grame miere.
40 grame zahdr rafinat $i pulverizat.
0,05 grame acid salicilic dizolvat in pufin alcool de 45 grade.
' Bine infceles ca aceasta pasta se poate face in cantitati
oricat de mari, dapa namaral stapilor ce avem de hranit.
Aceasta pasta se prepara astfel: amestecam toate
compusele solide i le sfardmam bine in pialita; in acest a-
mestec, adS.agam mierea i invartim bine, pentru ca total sa se
faca o pasta omogena ; varsam apoi solatia de acid salicilic
in pasta i amestecam din noa, pentra ca acidal sa se
raspandeasca pretatindeni.

IlMMtfi
m"'X.
M
Din aceasta pasta, dam fiecarei colonii cate o lingarita in
fiecare zi, cat timp albinele na gasesc polen, saa na-1 pot adace
de la camp, din caaza timpalai raa.
O panem pe plari^eth. ce acopere rama, alatari de gaara de
hranit, care ramane astfel deschisa; acoperim insa bine total
ca o bacata de postav gros, sac, panza ceraita, etc., pen tra ca
sa na iasa caldara, saa i mai bine, ca o catie intoarsa ca gara
in jos, care sa acopere ca desavarire gaara i pasta ce sta alatari.
Ea am facat malte incercari ca sa-mi pot ajata albinele in
acest anotimp, in care ele na-i pot gasi hrana trebaincioasa;
pentra o cat mai bana desvoltare a paietalai, am intrebaintat ca
malt sacces. an mijlpc^foarte practic de a da elemente
hranitoare i directe albinelor; am hranit 1
sa.ptam.cina toate coloniile ca cate 300 de
symsl^caldui,' facat in proper tie* _ ^
in care" panemm,^
gram de. cate ^ an oa Batat bine^ ^lbena ca alba i
amestecat ca siropai
Aceasta na e o hranire stimalenta; albinele ce hranesc
primavara paietal, sant din cele ce saa nascat in toamna,
anele mai tdrzia altele mai devreme, i de aceea, ea na pot
crede ca glandele lor laptoase, dei naa fanctionat p&na
acam, ar patea prodace atat cat de pilda cele ale .albinelor
tinere, nascate in primavara ; hraninda-le ca" acest sirop, le
venim malt in ajator. Ji-am mai spas cate elemente proteice i
azotoase contine acea papa laptoasa, ca care albinele ti nere
hranesc paietal. Aceasta hrana e foarte bogata in al-
bamine i ajata foarte malt la bana desvoltare a paietalai.
Deci, daca in primavara, le vom ajata direct ca o astfel de
hrana, intro masara potrivita de sigar, caci altfel paietal
509

se intinde prea mult,atat cat organismul doicilor sa poata da


din pirn hrana trebuincioasa bunei desvoltari a puietului, se
infelege dela sine, ce bine se va desvolta acest puiet. E tiut
in acelai timp, cate materii albuminoase confine un ou, materii
pe care albinele, pe aceasta cale, le primesc direct ; nu e
nevoie ca aceasta hranire sa fie prea multa vreme pre-
lungita, caci primele generafii de albine tinere vor Fi doici
bune, care vor avea papa laptoasa din plin, produsa de glan-
dele lor.
$i dupa toate aceste lamuriri, am terminat repede cu cei
trei stupi atini de mucegaiu.
b) Stupi cu rame de trdntor in mijlocul cuibului.
Stupul ce urma avea puietul frumos in tins, dar mai tot
era de trantor; era in toata regula; avea hrana din belug,
regina frumoasa, dar in mijlocul cuibului, erau lasafi doi faguri
intregi cu celule mari, uitafi acolo poate din greeala, de cu
toamna. Mirat peste masura, ca fi putut face eu o
asemenea gre$eala, am deschis partida stupului acela din anul
trecut i, cu bucurie am vazut, ca era unul din stupii lasafi
pentru selecfionare. Am inchis atunci stupul i 1-am dus la locul
sau.
La acest stup, Caline, fi se va fi parut,ca i mie
de altfel la inceput,o oarecare neregula, daca nu chiar o
mare greeala din partea mea. $tii inca de anul trecut, ca in
mijlocul cuibului aezat de cu toamna, trebuie sa fie numai
faguri cu celule de lucratoare i totu?i, in stupul acesta, ai
vazut, in mijlocul cuibului, faguri cu celule de trantor. Care
e cauza ? .
Stuparul care se ingrijete de fecundarea viitoarelor re-
gine, trebuie sa procedeze aa cum am facut eu. Va alege de
cu toamna, doi-trei stupi dintre cei mai harnici,' cuminfi, viteji
i rezistenfi la boala, carora le va da hrana cea mai aleasa i
o atenfie deosebita; le va aeza, in mijlocul cuibu lui, cel
pufin doud rame ca celule mari de trdntor, marginite de doua
rame cu polen. Ramele de cuib sa aiba pe deasu-
pra o faie lata de miere, pentru ca sa silim albinele sa ier-
neze pe aceste rame, iar in primavara, regina acolo sa-$i de v
puna cele dintai oua. In felul acesta, vom avea trantori la
inceputul lui ApriKe i, pe langa faptul ca pofi incepe cu
:,-y

510

succes mai curand creterea reginelor, apoi, cbiar in prisacile


unde nu se obinuiete o asemenea cre$tere, albinele, vazand
singure ca au aparut trantorii, se grabesc sa-i inlocuiasca
reginele batrane, caci acum aceti trantori le dau siguranfa
fecundarii tinerelor regine; mai tarziu, vei Vedea prin ce mij-
loace se oprete inmutyirea trantorilor in ceilal{i stupi din
prisaca. \
Cine insa a facut greeala sa fi lasat fara voie rame cu
celule de tran tor in mijlocul cuibului unei colonii care nu e
buna de selectie, va ridica ramele acestea, inlocuindu-le cu
altele goale, dar cu celule mici de lucratoare, scuturand uor
cu peria in golul stupului, albinele de pe ramele cu puiet;
aceste rame vor merge la topit.
Daca stupul prezinta unele caractere bune, atunci lasam
pe loc ramele cu puiet de trantor, imping&ndu-le insa pu^in
spre marginile cuibului; in locul lor vom pune 2-3 rame goale
cu celule mici $i care sa aiba pupna miere in paitea lor de
sus. Regina va incepe indata sa oua inele, parasind pe cele de
tnintor, in care ea de obiceiu oua cu neplacere. Peste 24 de
zile, in ramele acestea, nu vor mai fi de loc t ran ton; atunci
le vom impinge spre margin!, ca sa serveasca pentru adunatul
proviziilor, iar in locul lor, vom pune alte rame bune, cu celule
de lucratoare.
c) Stupi slabi.

Celor patru stupi slabi, le-am dat, fiecaruia, cate 1-2


rame cu miere, pe care le-am descapacit cate pu^in cu
pieptenele descapacitor ?i numai de la mijlocul ramei in jos*,
pen tru ca albinele sa duca mlerea de acolo i sa faca loc
feginei pentru ouat, marind astfel i cuibul, dar micorind in
acelai timp capacitatea stupului.
Cu acest prilej, aa
cum hotarisem in
planul pe care 1-am
statomicit dela ince-
put, ca, de cdte ori
ne vom lovi de ceva
Fig. Nr. 217 necunoscut, sa des-
Pieptene des-apacilor al eelulelor. batem i sa luminam
cbestiunea pana la starlit, i-am spus lui Calin tot ceea ce

r.
trebuie sa tie un stupar despre hrdnire, aratandu-i cum
trebuie sa pregateasca aceasta hrana i cum trebuie sa le-o dea
albinelor.

I. Hrdnirea cu miere in rame gaia cdpdcite.

lata, Caline, pe ace$ti stupi slabi, i-am ajutat, dupa


cum ai vazut, hranindu-i cu mierea din ramele pastrate inca de
cu toamna in acest scop. E cea mai bund, mai simpld $i mai
grabnicd hrdnire ce se_ .poate face.
Celui ce face stuparit cu adevarat, nu-i e ingaduit sa nu
aiba rame de rezerva pline cu miere, socotite cam la 5
kilograme de fiecare stup. Aceasta rezerva trebuie schimbata
din an in an, ca sa nu se invechiasca prea mult. De aceea,
chiar daca productia de miere a anului in curs e slaba, dar
albinele au avut putin^a ca, cel pu^in pentru ele, sa-i adune
hrana trebuincioasa, stuparul va pune in stup, cbiar langa
cuib. rama cu miere din anul trecut, sco^and o 1 altaL^fama
plina 1 gata. capacita din fimpul anului cureat]
BUM la rezerva ;,astel.el Iji, relmprospileuza anual mierea, pe
care.o ^ .peulffl anul vlitor cind u ya da ca hrana, jjtfPfrrT
hhi Albinele, pana sa mtre in larna, o' consuma pe cea veche,
chiar daca ea e cristalizata, E o masura de
prevedere foarte in^eleapta, pe care eu te sfatuiesc s'o ai
totdeauna in vedere; in stuparit, cine merge numai cu
gandul la ca^tig, se in$eala, caci i aici, ca in orice afacere
serioasa, sunt i ani de pierdere, cdnd productia e slaba, dar
aceasta pierdere sa nu fie marita prin lipsa de prevedere a
stuparului; nu e deci ingaduit sa nu ai o rezerva de miere
pentru a completa, la nevoie, proviziile stupilor slabi, dintrun an
rau. Intr'o astfel de situate nenorocita, stuparul neprevazator ii
poate distruge o intreaga prisaca, in care, pe langa multe
nadejdi, a pus i un oarecare capital.
Dar pentru ce sa pastrez eu miere in rame, in care s'ar
putea chiar strica, i sa nu-mi hranesc stupii, intr'un astfel de
an rau, cu sirop de zahar ? ma intreba odata un stupar, pe
care-1 sfatuisem, ca i pe tine acum, sa-i faca o rezerva de
rame cu miere. Nu i-am raspuns eu a-
tunci nu sunt de aceasta parere, mai intdi, pentruca mie rea
nu se strica daca o fii dela un an la altul i apoi, o hra-
nire cu miere curata nu se poate compara cu o hranire cu
512

sirop de zahar, atat in ce privete calitatea cat i cantitatea;


din punct de vedere al calitatii acestei hraniri, mierea are e-
lemente vitale ce lipsesc cu totul zaharului; cat despre cantl-
tate, trebuie sa tii ca 5 kilograme de miere fac cat 8 kilo-
grame de sirop de zahar, intr'o hranire. In afara de acestea, ifi
dai seama de sigur ca un an ran se rasfrange asupra
fntregii situa^ii materiale a stuparului, nevoi vor fi multe i
bani pu^ini, i atunci, unde vei putea gas! capitalul de care
vei avea nevoie pentru cumpararea zaharului ca sa poti fa ce
hranirea stupilor i sa-^i scapi prisaca dela o adevarata
nenorocire ? $i pufini bani ii vor trebui, in acest caz, unui
apicultor ce are de hranit cu zahar cateva sute de stupi? Pe
cand, stuparul cuminte i prevazator va lua dela rezerva a-
ceasta miere adunata in zile de belug, ii va hrani stupii i
anul cel rau va trece fara sa lase in unna-i jale i prapad.
II. Hranirea cu sirop de zahar, pus direct in rame.
Sa spunem insa acum, Calme, ca sunt i stupari care,
fie ca sunt la inceput $i nu $tiu, fie ca nau putut din anu-
mite motive,nu au aceasta rezerva de miere i sunt
sa-i hraneasca stupii cu sirop de zahar. lil vor face aceasta
hranire in deosebite feluri, dupa anotimpul in care se gasesc.
Mai intai, aceasta hranire trebuie fdcutd inca de cu toamnd
i din vreme, i dand toata cantitatea trebuincioasa, pentru ca
sa nu mai ai grija in primavara. In acest chip, albinele vor
putea sa-i capaceasca siropul din vreme, ferindu-1 ast-
fel de fermenta(ie i de feluritele schimbari ce-ar putea su-
feri in timpul iernii. Daca totui un stupar, din anumite mo
tive,fie ca na avut stupii de cu toamna ca sa-i ingrijeasca, fie
din alte imprejurari,na facut aceasta hranire de cu toam na, el
o va face acum in primavara. Refeta siropului este iiceeai
pe care ai facut-o i tu anul trecut in primavara, cand a trebuit
sa-fi hraneti cei doi stupi nevoia^i; aceasta hranire se face, la
stupii sistematici, aproape la fel ca la cei primitivi; de sigur insa
ci la cei sistematici, operatia va li cu mult mai simpla.
Aceasta hranire de aprovizionare a stupilor sistematici
devine o jucane, daca vei turna siropul, cu un ibric cu cioc sau
cu un ciainic cu burluiu, in celulele unui fagure a?ezat culcat
pe o nuirgine.
513

CAnd o parte a ramei sa


umplut, pui o hartie subpre
peste ea, pentru ca siropul
sa nu curga, i, intorcand-o
pe partea cealalta, umpli i 'I
fapi a doua a ramei. Daca
siropul e destul de gros i
facut intocmai aa cum 1-am
mai presens odata, vezi
pag. 267, el nu va curge din
celule. Operapa insa cere
foarte mult timp, caci lichi-
dul trebuie turna't in fir sub-
Fig. Nr. 218
pre p celula cu celula, a$a
Slupar umpland celulele goale ale
unei rame, cu sirop lurnal dinlrun ibric *nca* aeru* sa poata ie$i
cu burluiu. (Layens) din celule sa nu opreascci
cumva umplerea lor ; daca
nu pi socoteala de aceasta observape, abia de-p va incapea,
intro rama, un kilogram sau cel mult doua de sirop. Totup,
pentru cine are stupi pupni, operapa e foarte buna $i prac-
tica. Cine are insa prisaca mare i vrea sa-pi hraneasca stu-
pii in felul acesta,care e cel mai bun, uor i economicos, fie
ca ar umplea ramele cu miere, fie ca le va umple cu si rop,
are nevoie de un aparat special^ nascocit de contele
Pniir^a rlin Italia. Metoda adoptata Je el e'Toafte
practica: expui fagurii goi sub ploaia siropului sau mierei ce
curge din nite tuburi paralele, inzestrate cu gauri fine, in
fa^a carora urci $i cobori cu incetul, o rama, pana ce toate
celulele din ea sunt pline.
Aparatul umple mai mult de 30 de rame pe ora i
deodata pe amandoua fetele fagurelui.
Din figura de pe pag. 514, se vede ca acest aparat este
alcatuit dintr'un soclu, (1) in care se afla un cilindru putemic de
tabid zincatd, de o capacitate cam de 24 kilograme de miere,
inzestrat cu un dop cu ghivent, (2) pentru introducerea lichi-
dului i de un filtru mohil, a$ezat chiar in interiorul dopului,
cum sunt filtrele dela rezervoarele de benzinl ale automobile-
lor. Pe acest soclu, este o cutie de tabid zincatd, (3) pe margi-
nile careia sunt fixate doua (evi stropitoare de alamd cu gauri
foarte fine, (4) {evi care sunt intoarse spre interiorul cutiei

jrm*

t*
*
Fig. Nr. 219
Aparatul Piuma, penlru umplerea mecanlca cu sirop sau miere, a
fagurilor go!.
Lungimea nparalului65 cenlimetri. Larglmea lui 27 cenlimelri.
Inallimea -68 centimelri.
Lateral,fundul{5) cutiei fund oblic,se gasete, la gura lui, un
jghiab, (6) prin care se scurge prisosul de lichid ce se prelinge de
pe rama ce se umple. Acest prisos se aduna intrun vas aezat
la capatul jghiabului. Tuburile stropitoare sunt in le-
gatura cu Hchidul din cilindrul de jos, prin nite fevi, (8) cu
un robinet, (9). 0 pompd de alamd (10) produce o puternica
presiune in cilindru i un manometru (11) arata puterea pre-
siunii, care nu trebuie sa depa^easca l1/* atmosfere.
Cand pompa e pusa in raicare, Hchidul din cilindru e
apasat puternic de aer, se urea in sus i, cand robinetul se
deschide, tuburile stropitoare arunca automat prin gaurile lor,
siropul sau mierea. Coborind incet cu mana un fagure intre
cele doua tuburi stropitoare, acesta se va umple indata pe
amandoua fe(ele, in mai pu(in de 10 secunde. Pompa va face ca
in cilindru sa fie tot timpul o presiune de I'/a atmosfere;
515

cAnd cllindrul se gole^te, il umplem din nou. Cand operafia s'a


terminal, spalam bine marina. Xevfie sa nu fie fixe, ci
demontabile, pentru ca, daca se infunda, sa poata fi desfacute
i curafite.
Siropul trebuie pregatit in chipul urmator: topim la un foe
moale, 100 de kilograme dc zahdr rafinat, in 30 de litri de apd.
Dupa ce s'a topit, punem 120 de grame de acid formic i din cel
mai curat- $i mai tare, i fierbem totul incet, pe plita, nu
de-a-dreptul pe foe, timp de o ora. Apoi, mai adaugam inca
30 de litri de apd, urmand cu fierberea, tot adaugand, din
cand in cAnd, pufina apa, pAna cAnd siropul ce clocote^te are
o densitate de 28 29 grade Baume.
E neaparata nevoie ca toate aceste sfaturi sa fie urina te
intocmai. Cum acidul formic se .gasete cu greu in co mer!
in stare pura, (adica cu titlul de 100/o) va trebui sa tim
precis ce tarie are, ca sa, putem ti ce cantitate sa pu nem.
Daca acidul formic are numai 85(o tarie, vom pune 140 de
grame, ceea ce face cAt cele 120 de grame ce aveau o tarie de
100/o- La depozitul farmaceutic.,farmarom din
str, Brezoianu Nr. 13, Bucurefi, care are cele mai pure i
mai tari preparate aduse din strainatate, am gasit acid for
mic pur, de 100/o.
Siropul astfel pregatit, confine aproape 63/o zahar i
are o concentrare de 3334 grade Baume, la( 15 grade
Celsius.
Acest sirop e facut numai din zahar i se aseamana
mult, in ce privete compozipa, cu mierea naturalA, caci tre
buie sa avem in vedere ca la procesul de inversiune, se
folosete o cantitate de acid formic egala cu aceea pe care o
confine in mod normal mierea naturala.
Eu sfatuiesc pe oricine sa pregateasca siropul acesta in
locul mierei pe care ar lua-o din comer!, mai ales acum cAnd
pesta europeana sau americana se intinde in stuparii intr'un
chip ingrozitor. Pe lAnga faptul ca acest sirop, In ce privete
principalele elemente ce-1 alcatuiesc, e asemanator cu mierea,
albipele il sorb fara sa fie silite sa-i mai aduca vreo modificare
in gua. Totodata, trebuie sa tii, Caline, ca acest sirop, ca i
mierea, nu se poate strica de loc, ceea ce e de sigur, un maie
folos.
/
De sigur ca cine are miere din propria lui stupina i e
516

sigur ca nu are nici o colonie atacatS de pesta, va face mult


mai bine daca va umple fagurii sai cu miere curata, pe
care numai o lichefiaza bine, incalzind-o ca sSl poat& trece cu
uurin{A prin micutele i finele gauri ale tuburilor stropitoare.
Acesta, Caline, e cel mai simplu din toate mijloacele de
hranire pentru toamna i mai ales in primavara, c&ci, de o-
biceiu primavara, cand se face o hranire de aprovizionare
intensl, adici in cantitap mari, albinele, in graba de a
depozita acest neasteotat isvor de miergr~ffrnp.i celulele goale
de pe fagurii din mijloc, ceea ce face sa se stramtoreze cuibul
i sa stinghereasca mult^TiaTurjreginei; alimentind insa
coloniile Cu miere sau simp de-a-dreplul in fagurii cu care
incadrara cuibul, albinele vor cara cel mult o parte din el
drept deasupra elipselor puietului din cuib 1 in felul acesta
desvoltarea coloniei merge normal.
Singura masura de prevedere pe care trebuie s'o luim
este ca ramele, dup4 ce-au fost umplute, fie cu simp, fie cu
miere, sa fie lasate s& se scurga bine $i apoi, cu o carpa mu-
iata in apa calda, sa fie spalate bine lep^oarele, ca sa nu se
mai preling& miere pe fundul stupului, ceea ce ar da loc la
furtiag. Ramele cu simp sau miere sa fie date numai
nele, in cursul noppi, sa poata sa 91-0
vor gasi ele mai bine de cuviinfa; daca
s'ar da ziua, s'ar nate in stup o mare vanzoleala, mai cu
seanui la urdini$, ceea ce ar atrage atenpa hoarder i atunci
furti^agul s'ar deslanpii cu o iu^eala neinchipuita. De aceea, e
bine ca, pentru 2-3 zile, sa strdmtorAm pu^in^urdinigurile, i,
daca cumva se ivete furti^agul,s& avem grija sa luam cele
mai aspre masuri, mergand chiar pana acolo, incat, timp de o zi,
sa pnem urdiniurile inchise de tot la stupii hranip, dar dandu-
le totu$i putin^a si aibi aer in deajuns.
III. Hranire cu felurite sisteme de hrdniioare.

In sfarit, Caline, hranirea se mai poate face p prin aa


zisele hrdnitoare, ce au fel de fel de forme: mai mari, pentru
hranirea de aprovizionare, mai raid, pentru hranirea stimulenta.
De ar fi mari ori mici, cele mai bune hranitoare sunt
cele cu care alimentam colonia fara si fie nevoie sa deschidem
stupul.
HrAnitoarele sunt de trei feluri : hrAnitoare din care colonia
se alimenteazA pe dedesubt, adicA prin urdini sau prin spatele
stupului, hranitoare cu care hranirea se face pe deasur pra
ramelor, adica prin gaura de hranire a plan$etei i In sfarit,
hranitoare pentru interior.
1. Hrdnitorul pentru urdintf.
Hranitorul ce alimenteaza stupul prin urdini, e for
mat dintr'o scdnduricd, pe care sunt sApate nite jghiaburi; la
capatul acestei scAnduri, intr'o mica adAnciturA, sta gAtul
unei sticle pline cu sirop sau miere; sticla este {inula In pozifie
verticalA, printr'o armatura de tablA in care se sprijinA;
presiunea aerului care se exercita asupra mierei din jghiaburi,
face ca mierea din sticla sA nu curgA decAt pe incetul, In
mAsura In care albinele stupului vin i o sorb din jghiaburile
scAndurelei.
E nevoie InsA ca platfoxma fundului sA fie perfect pusA la
nivel, cAci altfel siropul din jghiaburi se scurge pe fund i de
acolo jos, stArnind furti^agul.
2. Hrdnitorul Alexander,
Marele apicultor industrial
Alexander a nAscocit $i el un hrA-
nitor ce alimenteazA colonia pe
dedesubt, dar acesta se a$eazA
lAngA lea{ul din fund al stupului,
cu care se aseamAnA ca InAlfime,
Fifl. Nr. 220 lungime i grosime; in jghiaburile
Hranitorul de alimenla|ie sApate In acest lea{, punem mierea
prin urdini;.
sau siropul i tragem stupul pufin
IndArAt, peste hrAnitor, astfel cA albinele, coborlndu-se, pot sA
ia cu uurin{A mierea de jos i s'o ducA sus In celule. HrAnitorul
acesta nu poate fi folosit InsA, decAt numai la stupii Dadant,
ale cAror funduri sunt dupA modelul casei Rooth. El trebuie
sA fie bine IiqMj^^^garafia^-xAci altfel, siropul se infiltreazA
prin celulele sale i a{AfA albinele la furti$ag. din IncercArile
mele, am constatat cA nu e tocmai practicj fiindcA cere o
supraveghere deosebitA, ca sA nu se stArneascA furti^agul.
3. Hrdnitorul Doolittle.
Din hrAnitoarele cu care se alimenteazA stupii in in-
tenor, cel mai practic este al lui Doolittle; acest hrinitor e
alcatuit dintro cutie lunga lata intocmai cat rama stupului; e
inzestrat cu doua umera^e cu care se reazema de scaunul
ramelor; lefiorul de sus insa lipsete, pentru ca In gblifi
cutiei, sk punera sirop sau miere, de unde albinele vor lua
hrana ca s'o depoziteze in faguri.
4. Hrdnitoml-rama.
TTranilofuf-ramd are
inauntrul sau, un fel
de scara pe care al
binele se urea i co-
boara pana la sirop,
pentru ca sa nu se
innece in el. Fiind de
Fig. Nr. 221 o capacitate mare,
Hranitorul Dooliille. (3-4 litri) acest hra-
nitor e foarte practic,
{ pentruca odata ce
1-am alimentat i 1-am
pus in stup, nu mai
avem nici o grija; il
vom lasa in launtrul
stupului atata timp,
cat vom crede ca le-a
fost destul albinelor
ca sa depoziteze mie-
Fig. Nr. 222 rea din el in celule.
Acela?i hranilor cu o portiunr dinlf-un Aceat hranitor mai
perele inlalural. ca sfi se poala vedea inleriorul. prezint4 inc5 un f0l0S
deosebit: deoarece este aezat langa diafragma, deci langa
ramele goale ce maiginesc cuibul, albinele, in graba de a
depozita mierea din el, umplu fagurii marginal, lasand cu
totul goale ramele din mijlocul cuibului, pentru buna desvol-
tare a ouatului reginei. Singurul sau neajuns e ca, pentru a-1
aseza inlauntrq, trebuie sa deschidem de tot stupul, ceea ce
face ca in primaverile reel sa nu .prea fie intrebuin(at; se
poate inlatura insa acest neajuns daca, atunci cand se face
alimentafia, un om de ajutor fine planeta de deasupra rame lor
deschisa numai pe porfiunea de langa diafragma, acolo unde
vine pus hranitorul, acoperind cu restul planetei ramele
cuibului: in felul acesta, caldura din cuib nu poate s4 se
iroseasca prea repede. La construcfia acestui hranitor-rama,
trebuie sa ai in vedere, ca pere^ii sa fie foarte bine incheiafi,
lipiti cu cleiu^ prin$i in cuie mici si dese. iar interiorul sa fie
uns pe toata suprafafa sa cu parafipA topita i mai ales
incheieturile, pentru ca siropul sa nu se scurga.
5. Hranitorul Miller $i Sibenthal.
Hranitoarele ce se folosesc pe deasupra stupului, adica
aezate pe planeta ce acopera ramele albinele luand hrana
prin gaura de hranit, sunt numeroase i foarte practice.
Cand colonia are nevoie de o cantitate mare, deci pentru o
hrana de aprovizionare, putem folosi cu mult succes cele
doua tipuri de hranitoare mari pe deasupra: hranitorul Miller $i
hranitorul Sibenthal, care sunt bazate cam pe acela$i princi-
piu; aceste hranitoare sunt alcatuite din cite doua jghiaburi
mari, pu(in departate unul de altul; prin distanfa dintre aceste
doua jghiaburi, albinele se urea $i
i Ki
- iau hrana din marginea hranitorului.
i
B Pentru ca albinele sa patrunda ina-
W untru, in cele doua jghiaburi mari
f' pline cu miere, aceste hranitoare au
nite perefi despar^itori chiar alAturi
ml
W de marginile pe unde se alimenteaza
y_Jp albinele ; aceti pere^i nu le ingaduie
sa umble decAt prin por(iunea mij-
Fig. Nr. 223
locie dintre cele doua jghiaburi.
Hranitorul Miller.
Hranitoarele, dupa ce-au fost alimen-
tate, trebuiesc acoperite cu un capac, care nu ingaduie caldurii
din cuib sa se iroseasca, atunci cand mierea sau siropul din
hranitor sa terminat.
6. Hranitorul Hill.
Cand cantitatea de hra
na nu e atAt de mare, vom
folosi hranitoarele Hill, care
sunt foarte bune i foarte
simple; hranitorul acesta e
alcatuit dintro cutie de
tabla de capacitatea unui
litru, de care e fixat bine
un capac gaurit ; dupa
ce-am pus siropul in
Fig. Nr. 224 hranitor, il intoarcem cu
Hranitorul Sibenthal. gura in jos, deasupra ga-

u%.
urii de hrAnit din planetA

t J*.
i albinele via de iau hrana
prin aceste mici gAuri ale
capacului; apAsarea de jo^
in sus a aerului face ca
D. K1
Fig. Nr. 225
Aceia$i hranilor (Sibenlhal )vazul in siropul sA nu poatA curge
sec|iune. S| fundui ; N| nivelul siropului JecAt }nmisura in care
din hranilor ; G| geamul; 1| locul pe unde
albinele se inlroduc in hranilor. albinele il iau i-l depozi-
teazA. Acest hrAnitor poate fi folosit foarte bine in hranirea
stimulentA, cand se dau zilnic coloniilor canti-
tati de 100200 grame de sirop, pentru
a{atarea reginei la ouat.
Mai sunt i alte hranitoare destul de prac
tice, de origina englezeascA. Un astfel de hra
nitor e com pus dintr'o cutie rotunda de tabid
mai mult lata decAt inaltA, ce are la mijloc
Fig. Nr. 226 o gaurd cAt cea a planetei, un man$on de tabid
Hrdnitorul Hill. ceva mai mic decat inal{imea peretilor exteriori;
in cutie se gasesc o serie de panze de sarma
aezate in cere, pe care albinele se coboara $i se urea ca
sa suga siropul din cutie i sA-1 transporte jos in celule.
Capacul ce acopera cutia are un geam de sticla pe unde se
poate vedea dacA provizia e consumata i trebuie reinnoita.
Neajunsul acestui hranitor e ca la reaprovizionarea lui, gasim
prea multe albine in el, pe care trebuie sa le scuturam, ori pe
scAndura de sbor, ori peste rame sau chiar jos, ceea ce adesea
le supArA.
Acestea, Caline, sunt toate sistemele de hranitq^re mai
cunoscute; fiecare iI are parlile sale bune slabe; cel mai mare
neajuns al lor, mai ales primavara, consta in faplul ca atunci
cand facem hrAnire cu miere, albinele sunt pornite sa inceapA
furtiagul.
De aceea, stuparii sau gAndit la un mijloc mai practic,
care mai intAi sA-i scuteascA de atAta material apicol,lucru de
mare insemnatate intro exploatare mai mare, i sa simpliflce
hranirea, aparAnd in acelai timp stupii i de primejdia
furtisjagului.
IV. Hranirea cu zahdr de cdpdfdnd.
In acest scop, unii au intrebuin^at zahdrul de cdpdfdnd,
f . IA
pus dc-a-dreptul deasupra ramelor, In bucap mari, care*, a-
coperite apoi cu o panza 'ceruita, sub acfiunea vaporilor ce se
produc din caldura ghemului, se umezesc In deajuns,
pentru ca albinele sa le poata lua u$or, fara sa mai prezintc
vreo primejdie In ce privete furti^agul. Se tie ca zaharul sub
aceasta forma, nu raspAnde$te in stup nici un fel de mi-
ros caracteristic, ce-ar putea atrage albinele hoa{e, care is-
codesc mereu orice locu^or unde ar putea sa gaseasca o ma-
terie zaharoasa, 91 astfel zaharul nu poate fi descoperit de ele.
V. Hranirea cu zahdr cubic.
Alpi au fdlosit zaharul cubic, pus Intro cutie de o capa
citate de vreo 2 Kilograme, pe care au a^ezat-o deasupra ra
melor, dupa ce i-a\j taiat in fund,cu un cutit bine ascufit,
cateva mici jghebulfcte, atat cit poate trece o albina; albinele
vor suge dulceafa pit care o gasesc in zaharul ce se tope$te
Incetul cu incetul sub acpunea vaporilor din stup; e nevoie ina^
ca Intreaga cutie \sA fip acoperita cu. oAnzA Ceruita sau
musama cat^c^^catg^ ca^e sji nu_ ingadule fie apa sa
iasa aiara. De asemene^, stupul trebuie si Ife astfel
oranJiiTC ineat nici o calorie'sa nu se piarda; in acest scop,
punem deasupra cuibului, o, magazie de recolta goala, care sa
aiba lep^oare pe margin! i sa imbuce bine gura stupului ;
deasupra ghemului, a$ezarh cutia cu zahar acoperita cu pan za
ceruita 91 umplem tot golul magaziei cu carpe sau saci, peste
care punem paie binet Indesate; peste magazie vine pusa
plan$eta, salteaua 9! apoi capacul.
Dupa indelungate studii Insa, invita^ii apicoli au ajuns la
convingerea ci numai foloVirea zaharului fara o adauga-
re a mierei in hrana. slabe9te puterea de Tezisfehla a orga-
nismului tmpntjiya Ifoalelor ce pot napadi astfel
U90V coloniaT^mai ales daca 9! ahe imprejurari vm de1eu9u-
reaza desvoltarea.
Intr'un an de lipsa mare a mierei 91 necunoscdnd toate
acestea, am hranit albinele cu sirop de zahar nerafinat, dat de
Stat cu.dm pret pupn mai mic ; am avut pierderi foarte mari,
caci de unde ani de zile n'amVvut nici o boala la al binele
mele, dintrodata a aparut nosema. Cita pierdere am avut in
produc^ia acelor stupi in vara urmatoare, precum
91 oat m'a costat tratamentul acestei boale, fara sa mai pun
522

la socOteala am w
elmisItea mea,' a fi putut cumpara de doua ori
toat^j cfhtitatea de zahar i inca din celrafinat, aa cum ar fi
trebuit sa dau albijielor mele de cu tbamna, fara sa fi fa-
cut o economic fara rost $i chiar pagtibitoare. De aceea, na
sfatui pe nimeni sa mai faca o astfel de incercare; cand ci-
neva va avea nevoie sa-i hraneasca albinele cu zahar, sa
intrebuinteze numai din cel rafinat ; nici zahaml rristalixat.
sau tos nu e bun. Cel care gasete in corner! sub forma
de pulbere, de obiceiu e falilicaKcu amidon i deci nu e
bine sa fie folosit pentru hranirea albinelor. Totdeauna insa
stuparul trebuie ^a caute ca in hranirea cu siropul de zahar, sa
adauge i o oarecare cantitale de miere, care aduce cu dansa
elementele vitale pe care zaharul nu le are.
VI. Hranirea cu $erbel de zahar (candi).
De aceea, apicultorii au ajuns si faca o compozifie de
erbet de zahar amestecat cu miere, pe care francezn o numesc
zahar Candi, sau ceea ce ar insemna zahar fondant, cum i se mai
zice^f^^acoreRmTTfflflS^ale^Tr^Simirea cle ferbet de zahar,
pentruca $i compozifia i culoarea e ca a $erbe-
tului de zahar pe care-1 fac gospodinele noastre.
Acest erbet de zahar e foarte mult folosit acum in toa-
te stupariile din strainatate i in special in America i Franja, i
el da rezultate minunate atat in hranirea de toamna, cAt mai
ales in cea de primavara. El e folosit cu mult succes in
industria creterii regineloff CicL in afara ca insei colo-
niile din pepiniere sunt adesea hranite cu el,mai ales cand
anii sunt slabi in producfie albinele au adunat prea mult nectar
extra floral, dar acest erbet se intrebuinteaza mai ales in
cu$tlle in care sunt -inchise reginele de rezervS, ore-
cum $i in cele, in care crescatorii le expediaza in toatie^Sr-
(ile lumii.
Eu am experimentat zeci de re^ete de erbet de zahar,
gasite prin toate revistele de special!tate pe care le primesc.
Cea mai buna e una din revista La ruche beige" i care mi-a
dat cele mai bune rezultate, dar pentruca ea se aseamana in
totul cu aceea data cle maestrul Maisonneuve in
monumentala sa lucrare ^Apiculture intensive", o voiu folosi-o
pe aceasta din urma, deoarece are o technica cu mult
superioara celorlalte i mult mai sigura.
1. Cum se prepara $erbetul.
0 l
-Wfe* "
*
Intro oala smaltuita, de aluminiti sau de arama nespo- itd,
in tot cazul sa nu fie de fonta, incalzim unhtru i trei
sferturi apa $i, cand s'a incalzit, o ridicam de pe foe
turnam peste ea 10 kilograme de zahar rafinat i pisat pe ca i /too ^
re, dupa ce sa umezit bine, u punem din non pe un foe iutejine, tr punem ***&%?
pina ce da in clocot. 11 lasam sa clocoteasca bine timp de 30
de minute, f4i*4 sa mestecam de Inc siropnl. ci numai il vom <^j\A
spumui pe masura ce necurateniile se urea la suprafaja. Dupa t. S9 0
aceasta clocotire de 30 de minute, ce poate fi prelungita daca Tm'tA* I f
focul a fost raoale, introducem o lingurita in lichid i apoi _ . ~~
repede in apa rece, din care va fi scoasa iute. Daca zaharul
se lipe^te pe lingurita i are o ingro^are ca s4-l putem in-
varti intre degete i sa-1 facem ca o bobita cleioasa, dar nu ^' 3 i-0
tare,cu alte cuvinte, daca siropul a ajuns la gradul de fier-^ai^^ ?>- Q
bere, pe care cofetarii il numesc siropul cu margelute mici, (Wvi
e timpul sa punem in sirop
mai buna calitate, ce va fi J
^-a-dreptul pe foe, ci intrun ya s cu apa, mi ere care,
una cu siropul, va fierbe cel mult timp de 3 minute.
Vom avea grija sa intrebuin^am un vas destul de inalt,
pentru ca siropul, care se umfla ca o supa c4nd i se pune
mierea, sa nu dea in foe.
Daca dimpotriva, zaharul hu se lipe^te pe lingurita in
felul aratat mai sus, inseamnar < fierberea trebuie prelungita
p4na ce ajungem la rezultatul liorit, dar o mare atenfie o
oarecare repezeala sunt de .siguii trebuincioase pentru a nu
depai gradul exact al fierberii, qaei altfel rezultatul va fi rau.
C4nd fierberea a fost prea l mult prelungita i siropul
lipit de lingurita i muiat in apa irece, In loc sa se adune ca o
margica cleioasa, se intare^te il se sparge cand il apasam, vom
cauta sa indreptam raul, allaugand apa siropului, pe care-1
lasam sa clocoteasca pdna de obtinem gradul dorit.
E foarte greu, Caline, saj poti statornici gradul i
timpul cand trebuie sa iei de pe ooc $erbetul, lucru pentru
care se cere o mare indemanare; Ipana mam deprins sa sta-
tornicesc punctul exact, am strica^ mult ?erbet de zahar $i a
trebuit sa comand din Franta c^teva kilograme anume, ca sa
am un model de cum trebuie sa| fie i abia tarziu am a-
/

jun.8 sa capit fndeminarea trebuincioasi ca s4 pot pregiti un


$erbet desavar^it. .
Acum in urrnd iiS&, s'a statornicit cu precizie gradul cel
mai potrivit pentru a capata un erbet de zahar desavarit.
Constat4ndu-se ca temperatura se urea cu cat concentrarea
lichidului e mai mare, s'a putut statornici,ori cu densimetrul
Baume, ori cu termometrul ,ck cel mai bun moment cind
trebuie sa iei vasul de pe foe, e atunci ednd densita tea
IichkjulmaS_^Q^i^^txg.de Baume^s^j^^ergigme^^^^^ 118
graa^Celsiusr
**"jCnesfecului i se adauga, cu cAteva minute inainte de
terminarea fierberii, un desinfectant. Maisonneuve ne
sfatule^te sa punem, sau 5-6 picaturi de formol pentru fiecare
kilogram, sau cite un decigram de acid salicilic disolvat In
cAteva picaturi de alcool de 45 grade pentru fiecare litru de
sirop. Eu am ajuns insa la convingerea, ca cel mai bun de
sinfectant $i in acelai timp un ajutltor pentru organismul
albinelor, e acidul formiitpur, suta la suta,i care se adau gk
In proporfie cam de jumatate de Iinguri(a de cafea la fie care
litru de sirop, doza care poate fi indoita chiar, in cazul cind
albinele sunt bolnave.
E lucru bine statornicit, Cel acidul formic pe care albi
nele il au in organism, joaca un mare rol in viea(a lor $i a-
tunci c4nd organismul e lipsit de acest acid, il napadesc
microbii. De aceea, de cate ori vei da, Caline, o hrana oa-
recare albinelor, acidul formic nu trebuie sa lipseasca nicio-
data, deoarece, pe langa ca ajuta mult albinelor, acea hra na
este depozitata cu mult mai multa placere $i-i consuinata mult
mai bine decat cea pregatita cu alte antiseptice. Cei ce folosesc
insa acidul salicilic in acest scop, vor avea griji sa nu-1 puna
in erbetul de zahar har&zit hranei reginelor.
$i acum, sa ne intoarcera, Caline, la erbettil nostru.
C4nd gradele de mai sus, controlate, tie cu termome
trul, fie cu densimetrul, sunt in sfar^it atinse, luam vasul de pe
foe $i rasturnam conpnutul sau intralt vas de tabla; daca nu se
gase^te in gospodarie unul la fel, confinutul se poate lasa in
acela$i vas; lasam apoi erbetul intr'o deplina nemi-
care, pina ce se raceste atat cat pop sa fii vasul o clipa in
maini, fara sa te friga. Dupa ce-am facut acest control, in-
cepem sa inv&rtim siropul voinicete cu o lopafica de lemn
$i numai in acela$i sens, pAnA cAnd, iagroindu-se din ce in ce,
incepe sA,sefacA ca o pasta alb^rDaca serbetuf^s'^ in
crtgat prea repec Tan, cifAt iisonneuve,
inainfp<ica si se fi 8tul, va fi
$i grimjossir^JacA ey fblosit la Tirana Dinelor, le-ar puteA
ucide*
l $erbetul e atunci gata i, inainte de a se intari cu totul, e
turnat in forme sau cutii. DacA nu e turnat inainte de a se
rAci cu totul, se poate pune in forme $i mai tArziu, incAl-
zindu-191 inmuindu-1 intPo oalA ce stA intr'un vas cu apA fier-
binte; niciodatA erbetul nu trebuie pus de-a-dreptul pe foe.
PlAcile de erbet se fac foarte uor, turnAndu-1 in sim
ple rame de lemn puse pe o marmurA sau pe o placA meta-
HcA, unsA pu^in cu untdelemn, sau chiar pe o foaie de hArtie.
$erbetul se~pbate pastra vreme de mul(i ani, dacA vom
lua mAsuri de prevedere/ca sA fie inchis, cand e frig, in cutii de
tablA sau in borcane de sticlA.
DupA o experien^A indelungata, CAline, am ajuns la
convingerea, cA un foarte mare rol in reuita unui $erbet
desAvAr?it, il joacA inyAxti.tul _cgm^ozi^ei. Pasta trebuie sA fie
omogenA, nici prea raoale, cAci ar curge, dar i deajuns de
umezitA i cu grunzi^orii destul de tari, atAt cAt sA nu ramAnA
fArAmituri, cand o consumA albinele.
Pentru aceasta, se cere ca dozele sA fie exacte $i
temperaturile arAtate mai sus, pAzite cu sfinfenie i sA nu fie
intrecute nici cu o jumAtate de grad. Mierea, dupA cum am
mai spus*. sA fie de calitatea cea mai bunA i sA"ai siguranfa cA
nu are microbi de boalA. In caz contrariu, mierea va trebui
clocotitA, ca sA poatA fi uci$i sporii boalei; din nefericire insA, o
miere clocotitA i$i pierde aproape toate elementele sale vitale
$i nu mai poate fi socotitA ca atare; de aceea, totdeauna vei
cAuta sA ai miere provenitA numai din stupi de a cAror
sAnAtate nu te mai indoieti.
Din cele de mai sus, CAline, cred cA ai in^eles urmAtoa- * rele
lucruri: cA acest erbet are o fabricate care cere in-
demAnare i cA nu poate fi fAcut dintr'odatA de oricine, fArA
oarecare experien^A; incepAtorii il vor face intAi in mici canti-
tA{i, pAna ce se vor obinui; vei avea toatA multumirea i vei putea
spune cA $erbetul e bun, cAnd acesta va fi in deajuas de moale
dar farA sA curgA, destul de tare fAra sA fie insA
V*

526

greu de consumat $i, ia sfarit, in stare sa mai absoarba apd,


adica sa se umezeasca sub acpunea vaporilor i calduni ghe
mului.
2. Cum se da $erbetul.
$erbetul fie zahdr se pune in forme, de mdsura unei
jumdtdp de rama,; cdnd avem de hrdnit in toamnd colonii cu
totul slabe, taiem jumdtate^ de sus a unui fagure dintro rama
goald i aezam placa cu erbet deasupra jumatdpi de jos a
fagurelui,, pe care se a$eazd albinele i consuma din blocul de
erbet, de deasupra. ^v

Fig. Nr. 227


Slup hrfinil cu $crb-?l de zahar, pus bloc pe jumalalea de sus a
unei ramc.

Sub lep^orul de jos al ramei, punem o bucata de car ton


ce depaete pupn lapmea sa, pentru ca faramiturile de erbet
ce-ar cadea din intamplare de sus, sa ramdna pe car ton deci
la indemana albinelor, ca sa nu so imprd^tie jos, pe fund.
Blocul fund drept deasupra ghemului, vaporii ce se desprind
din caldura lui, ajuta albinelor sd absoarba lesne hrana.
Iscusitul Maisonneuve a fdcut o rama foarte practicd
pentru hrdnirea unui stup cu erbet de zahar. Rama aceasta
527

e infundata cu totul pe o parte; ea ^ despartita la rnijloc,


de-a-lungul, cu un lep$or orizontal, formand astfel doua ca-
marute puse una peste. alta i pe care le umplem cu erbet.

Fifl. Nr. 228


Kama specials, oranduila penlru hranirea coloniei cu gerbel dc zahar.
Pentru ca faramiturile din erbet sa nu cada pe fund,
fiecare camaruta are cate un ulucel in partea ei de jos, unde se
aduna faramiturile, pe care albinele le consuma apoi cu
uurinfa.
Cand folosim serbetul de zahar in hranirea de prima-
vara, il a^ezam direct deasupra ramelor, acoperit cu o pan-
zd cefuitd sail 6 Tnu|ama cauciucata, adaugand stupului o
matfazle goala de recolta, acoperitd bine cu paie sau bar tie,
II I..I i.!>-. ,

aa cum am spus mai inainte, pentru ca sa nu se piarda


caldura; peste magazia de recoltaf asezam olan 3eta.-saUeaua $i
capacul. blocul de erbet se mai poate pune de asemenea $i
deasupra plan^etei, peste gaura de hrdnit, de sigur tot aco
perit cu pdnza ceruitd; albinele iau i consuma din bloc, a-
tat cat au nevoie. Deoarece albinele consuma $erbetul pe
incetul i neincetat, aceastd hranire poate fi socotita drept o
hranire stimulentd pentru colonia carera i sa dat, chiar atunci
cand acea colonie are pfovizii destule in stup.

primavara trebuie fdcuta,atunci cand stuparul tine neapdrat


s'o facd,cu multd bagare de seamd i grijd.
Se intampla adesea ca primavara, dupd o perioada bo-
*

gatd In nectar, sd apard deodatd o perioada de seceta, care de


obiceiu trece repede, dar inraurete foarte mult asupra
desvoltdrii cuibului, cdci regina ii restrange ouatul tocmai
Intrun timp cdnd ar trebui sd fie mai in toiu; intro astfel de
situate, stuparul care are *rijaca, la timpul potrivit,adica la
culesul cel mare, aibd an cdt mai mare numdr de cu-
legatoare pentru nectarul ce va veni, va ajuta coloniile cu
/! V cate un sfert sau o jumatate de bloc de erbet de zahdr, ce-
ea ce dd albinelor iluzia, in perioada de seceta ardtatd mai

I sussed nectarul nu s'a terminal pe cdmp i deci, regina poate


sd-i urmeze in voie desvoltarea cuibului.
Dupd cum vezi deci, Cdline, pentru albine, hrdnirea cu
$erbet de zahdr e cea mai bund din toate, oricand in
r

d) Stupi muribunzi de foame.

in sfar^it, ca sd termindm tot ce e in legdturd cu hrdni-


tul i ajutorul ce trebuie dat coloniilor in anumite situafii, tre-
buie sd mai amintim Inca un caz, pe care in prisaca noastrd
nu 1-am intdlnit, dar pe care 1-am vdzut anul trecut in prisa
ca bdtrdnului, cand am ridicat stupii tdi: e vorba de stupii
muribunzi $i lipsifi cu iotul de brand, sau de stupii morfi de-al-
-binelea i cdrora nu le mai putem face nimic. Cum vei pro-
ceda In aceste doud situafii la stupii sistematici ?
in pritaul caz, de indatd ce-ai deschis capacul, ifi pob
da seama repede de starea lui nenorocitd: albinele, in cea
mai mare parte, nu se mi$cd, stau cu capul addncit in celule
i din grup abia de mai bat cateva din aripioare, cu totul
desnaddjduite; de le priveti cu atentie, vezi cd toate au lim-
bile scoase afard $i pdntecele alungit.
Acest stup il vom salva aproape la fel ca pe cel al bd-
tranului, ducdndu-1 numaidecdt la cdldurd, intro camera.
Vom face un sir op cald $i cu pulverizatorul vom stropi toate
albinele, ramd cu ramd, cdt i pe cele ce stau gramada jos.
Vom pune apoi doud rame cu miere descapdcitd i una cu
polen chiar aldturi de ramele unde stau, in grup, albinele in-
fometate, vom inchide urdiniul, avdnd insd grijd sd nu impie-
dicam patrunderea aerului in stup; punem apoi capacul dea-
supra stupului, pe care-1 a^ezdm pe cuptor, ca sd stea mai la
cdldurd; albinele amoi^ite i infometate, dand de caldura
din camera, mai intAi se vor desmor{i, apoi vor incepe sa se
linga una pe alta i sA prinda incetul cu incetul putere,
micAndu-se in spre ramele cu miere. Spre searA, colonia e vo-
ioasA $i strAnsA in ghem langa proviziile imbel^ugate. Cu cele ce
stau incA moarte pe fund, e zadarnic sa mai incercAm ceva;
vom curA^i fundul, uitandu-ne bine dacA nu cumva printre
moarte se aflA i regina, iar seara, vom duce stupul in prisacA,
la locul sAu, urmand ca peste 12 zile, sA-i facem din nou o
vizita, ca sA vedem daca regina a pornit ouatul i deci are
puiet cApAcit. Pe acest stop il vom ajuta cu un bloc de erbet
de zahar i, daca nam avut polen sa-i dam, ii vom pune zilnic
cate o linguri(a din hrana specialA pentru puiet, alaturi de
gaura pentru hranit, pana la jumatatea lu-
nii Aprilie, cAnd poate merge singur cu propriile sale mijloace.
e) Stup mort.
La o colonie gAsitA cu totul moarta, vom cerceta mai
ntai, daca nu cumva regina mai e inca in vica^a. S#au vA-
zut multe colonii moarte de-al-binelea de foame, care, pas-
trand ultima picatura de miere pentru draga lor regina, au
scapat-o dela moarte. In cazul cand regina mai poate fi a-
dusa la vieata, o punem intr'o colivie 1 iucercam sa vedem
daca dintre albinele stupului ii mai pot veni in fire, Cel pu-
pn cateva, ca sa-i dam reginei 2-3 tovarae. Daca insa
regina e singura supravieiuitoare, ii dam pupna miere pe de-
get, pana ce se intremeaza, ii punem in cuca ^erbet de za har
i o dam unei colonii orfane; peste vreo 15 zile, ii vom cerceta
activitatea, ca sa vedem daca mai e in stare sa de puna oua
rodnice. Scoatem apoi din stupul mort, toate ra mele, pe care
le batem de o margina a unei mese, pentru ca albinele ce stau
infundate in celule, sa cada jos; pe cele ce nu ies astfel, le
vom scoate una cdte una; de sigur ca pentru aceasta
operatic, ne trebuie oarecare rabdare; de nu le scoatem insa
astfel, a$ezam atunci toate ramele in dulapul de rarae, dAndu-
le fum de pucioasa sau sulfuri de carbon, dupa cum vei vedea
mai tArziu. CAnd incepe recolta i sun-
tem siguri cA in stupul care a murit n'a lost vreo boala, pu
nem aceste rame cu albine moarte drept in mijlocul unui
cuib de stup; albinele scot atunci indata cadavrele, cura(a
bine celula cu celula i regina incepe sa depuna oua.
530

In caz cA nu suntem siguri daca stupul ce-a murit a suferit sau


nu de vreo boalA, atunci vom topi ceara, vom desinfecta ramele
i stupul, a$a precum vei vedea cand ifi voiu vorbi despre
masurile de higienA.

f) Stupi orfani.
Timpul trecu repede cu aceste lAmuriri i se inserase de-
-al-binelea; pentrucA acum venea randul celor trei stupi or
fani asupra carora voiam sA lAmuresc pe CAlin, am lAsat si fac
operafia la aceti stupi a doua zi, pentru a-i da mai intai
cunotinfele teoretice, lAmurindu-i care sunt cauzele ce produc
o astfel de situafie, cat i mijloacele de indreptare, ramanand ca
aplicarea teoriei in practicd s'o facem a doua zi.
Intr'un tArziu, seara, cand omul sta mai bine la sfat, am
inceput sA-i spun :
Trebuiesa-fi aminteti, Caline, de pe cAnd fi-am vorbit
despre moartea reginei, care sunt cauzele ce-o produc. Nu-i
nevoie sa le mai repet decat in treacAt : bdtrdnefea cAteodatA,
furti^agul alteori,cAnd el e ceva obinuit intr'o prisacA, i de
cele mai multe ori grefelile stuparului, din pricina caruia albinele
ii ucid propria lor regina.
I.Cauzele.
1. CAnd regina e bdtrdnd, putem indrepta uor raul,
inlocuind la timp regina batrAna cu una tAnara, aa precum
fac eu, din doi in doi ani. De aceea, reginele stupilor notri
nau putut sa moara de batrAnefe.
2. Furii$agul, daca acesta ar i fost cauza pierderii
celor trei regine,sa intAmplat, sau in toamna, cAnd am fa-
cut vizita i orAnduirea cuibului, sau acum in primavara. De
sar fi intAmplat toamna, am fi observat, la curatitul fundului,
semnele caracteristice stupilor orfani. Aa dar, daca intra-
devar furti^agul a fost cauza mor^ii reginelor, aceasta nu sa
putut intAmpla dec At in primavara, Supravegherea serioasA a
prisAcii noastre nu ne ingAduie insA o astfel de bAnuialA.
3. Sgomote $i fum nu sau fAcut, cAci abia acum douA
zile am vizitat stupii.
4. O singurA cauzA a mai rAmas cu putinfA $i de sigur cA
aceea e: in primAvarA, cAnd intAia zi de deteptare a ro-
iurilor e cAlduroasA, sau chiar in timpul iernii, intr'o zi prea
frumoasA cu scare mult i cald, albinele ies buluc afarA, dor-
nice de caldura $i lumma soarelui, i impinse de rezidurile
ingramadite in intestine.
Se intampla ca, in imbulzeala ?i valmaagul unei ieiri
atat de nea^teptate, albinele sa prinda i pe stapana lor, care, sau
iese ?i face un uor sbor intorcandu-se apoi repede in stop,
aa precum au observat catfva apicultori insemnafi, pe care
trebuie sa-i credem, sau se impotrive^te albinelor ce vor s'o
ia cu ele afara, se sperie de sgomotul i huietul din stop, i
cauta sa se ascunda; atunci, albinele o strang in ghemul lor i o
ucid; e singura data din vieafa acestui popor de gdze cumintf
i pline de griji pentru viitorul cetatfi, cand, uitand ca maine
no mai are cine sd le asigure dainuirea i inanate de o supdrare
de-o clipd sau de-o intunecare treed -
toare a mintii, nerecunoscandu-i poate pe propria lor mama, o
ucid $i stupul rdmdne astfel orfan.
intro astfel de imprejurare, de sigur, Cdline, cd au mu-
rit i cele trei regine ale noastre, caci, daca erau ucise din
toamna, albinele, dandu-i seamd de starea lor nenorocitd, $i-
ar fi ales pand acum albine oudtoare, sau, daca reginele ar fi
apucat sa oud cdt de putin in stop, ele i-ar fi cladit cd-
teva botci, oricat ar fi tiut ele ca trantori nu se gasesc la
vremea aceasta ca sa le fecundeze pe tdndra principesd.
II. Mijloacele de indrepiare.
Acestea sunt deci cauzele obinuite ale motfii reginelor,
mai ales primdvara. Si vedem acum, care sunt mijloacele prin
care am putea indrepta acest rdu pentru ca aceste colonii
orfane sa fie pdstrate i sa le dam putinfa de a-i duce mai
departe vieafa, cu cat mai pufine pierderi de timp i vietf de
albine.
1. De sigur ca cel mai bun ^i mai grabnic mijloc este
introducerea neintarziatd in colonie a unei regine fecundate,
care se i apucd de ouat, iar situatfa devine normald. E sin
gura cale practicd in acest anotimp, caci de vora lasa in-
dreptarea in grija albinelor, ddndu-le chiar putinfa sd-i crea
sed o regind din oud mai mici de trei zile,ar fi zadarnic
acum, intru cdt in prisacd nu sunt trantori care s'o fecun
deze $i, pe langd aceasta, intdrziem mult colonia in desvol-
tarea ei, chiar daca acest lucru ar putea fi infdptuit.
2. Cand insd nu vom avea regine ca sa le dam stupilor or-
S'

532

fani i nici nu voim sa impreunam aceste colonii,ca sa nu


pierdem din numarul stupilor, vom prelungi traiul acestor
colonii orfane, alimentandu-le cu cate un fagure de puiet, luat in
fiecare saptamana de la cate un stup bun, p&na cand tran-
torii selectionafi din stupii lasafi anume ca sa-i creasca, vor
incepe sa colinde (inuturile prisacii. Aceasta operatic insa face
ca stupii orfani sa nu dea recolta in anul acela,caci regina
pe care o vor create, va da albine ce vor iei la re colta abia
dupa ce nectarul s'a trecut,l'n acelai timp, sla-
bim i stupii dela care luam cate o rama de puiet pe sapta
mana. Mai mult chiar, adeseori coloniile care au fost multa
vreme (inute orfane i deci cu un numar prea mare de al bine
batrdne, i$i vor ucide tanara reginil pe care au atep-
tat-o atat de mult. Aceste tinere sprinfare nu-i mai ga-
sesc locul i alearga tot timpul prin stup, de indata ce-au ie$it
din botci; din instinct, ele banuiesc ca regina batrina poate e
pe acolo i o tot cauta ca s o ucida. Apoi, pe langa toate
acestea, ele sunt foarte sperioase $i stau mai totdeauna pe
fagurii raarginai, care de obiceiu sunt locul harazit ba-
tranelor ce vin cu provizii sau fac alte dereticari prin casa. De-i
frig, tanara regina amorfete prin vreun coif, sau de nu, o
prind babele i-o ucid in stransoarea inchingata a tru-
purilor lor. Sau vazut chiar i regine tinere, intparse din
sborul lor de fecundare, ce nau fost primite in stup de ba-
trdnele care sunt foarte pornite impotriva tineretului acesta
prea sburdalnic.
Din cele ce fi-am spus, Caline, vezi deci ca nadejdea pe
care i-ar pune-o un stupar in salvarea unei colonii orfa ne
prin aceste mijloace, nu-i poate da rezultate bune, i adesea
munca i cheltuiala raman zadarnice.
INTRODUCEREA REG1NELOR

Ramane tot metoda cea dintai, singur&, simpla $i cea


mai sigura dintre toate : introducerea unei regine fecundate in
siupul orfan.
Aici, Caline, ne lovim insa de caracterul hotarit al albi-
nelor, care, dei ii cunosc slarea desnadajduita in yare se
gasesc, nu ingaduie nici o straina in regatul lor. Trebuie sa ne
folosim de o intreaga serie de operafii, care sk le atra-
ga mai intili atenfia in alta parte, ca sa nu bage de seama
533

ca a intrat in casa o straina i apoi, so facem sa capete


mirosul stupului; toate acestea insa trebuiesc facute astfel,
incat nici albinele sa nu bage de seama, dar nici regina, caci i
intr'un caz $i intr'altul, o pandete moartea.
Albinele nu pot observa aceasta schimbare, decAt prin
doua mijloace: sau ca regina nu are mirosul coloniei i atunci
albinele, dandu-i seama ca-i straina, o ucid TrnTaTa, sau ca
regina, speriata, incepe sa 1uga pe faguri i atunci, de$teptanij
banuiala"albinelor, e prinsa i aceea^i nemiloasa soarta o
a^teapta.
Experienfa atAtor cercetatori din lumea stupareasca a
dat prilej unora sa nascoceasca o sumedenie de aparate $i
metode, prin care sa poata introduce direct o regina intr'o
colonie, punand albinele orfane in anumite situajii grele, cand
acestea, preocupate de grija casei i de propria lor persoana,
1
nu mai observa prezenta strainei, care, de indata ce s'a
aternut linitea in stup, se i apuca de ouat, ca i cand nimic
nu s'ar fi intamplat; atunci albinele o lasa in pace 91 ii dau
chiar ingrijiri deosebite. Acestea sunt aa zisele metode directe
de introducere a reginelor in stupii orfani.
Mai sunt insa i alte metode, numite indirecte, datorita
carora regina prinde mirosul stupului, fara ca albinele s o
poata observa i ataca, inchisa fiind in nite colivii de fel de fel
de fofme $i inzestrate cu tot felul de dispozitive; de in data ce
regina e liberata din colivie, albinele o socot ca pe una de-a
lor.
Cred ca acum, dupa ce-ai vazut insemnatatea cea mare pe
care o are regina intrun stup, nu te mai poate mira atAta
VJ
grija pentru introducerea ei intro colonie. in afara de
aceasta,
regina, chiar prin ea insai, valoreaza mult: pre^urile cu
care
se cumpara reginele, mai ales primavara, fac cat
valoarea
unei jumatab de roiu. In strainatate, aceste prefuri sunt
de
80 150 de lei bucata, mai ales cAnd o comanzi la o casa
re-
numita i care da regine selectionate i incercate. 5*>i sa nu
creada cineva ca prin aceasta se face vreo specula, caci
in
stuparit, nu exista o mai mare migala, decat in aceasta
speci-
alitate a cre^terii reginelor, i prelurile cu care se cumpara
de
abia daca rasplatesc munca i grija crescatorului. Se
intelege
deci dela sine, ca orice grija 1 masuri ar lua stuparul in
ve-
derea introducerii unei regine intro colonie orfana, nu
sunt
534

de prisos, caci, in afari de faptul c& va avea o colonie buni,


care-i va da o recolta frumoasa chiar in vara aceea, mai are
Insa i o regina selecfionata i de soiu bun, din care el insui va
putea apoi sa-i creasca viitoarele sale regine.
Metodele de introducere, atat cele directe cAt $i cele
indirecte, au fiecare foloasele i neajunsurile lor. Trebuie sa
spun insa dinainte c&, daca prin introducerea directa, munca
stuparului e mult u^urata, rezultatele prin metoda indirecta
sunt insa cu mult mai sigure.
Sau cu o metoda insa, sau cu cealalta, primirea unei
regine intro colonie orfana e un lucru ce atarna de anumite
intamplari, caci vei vedea ca in acelea$i situafii dar in
imprejurari pu{in deosebite, rezultatele nu sunt totdeauna
acelea^i. Trebuie sa punem colonia intro intreaga serie de
imprejurari i condipi, pentru ca primirea reginei sa devina
un 1'apt indeplinit 1 cu rezultate fericite.
a) Care-i limpul cel mai prielnic introducerii reginele ?
1. De sigur ca un timp prielnic introducerii reginei intrun
stup, e atunci cdnd albinele sunt in plin cules, in toiul muncii i
aa de preocupate, ca nici nu vor sa ?tie ce se petrece in juru-
le; ca proba e ca in acest timp, trantorii intra prin top stupii
ca la ei acasa, i strajerele pnmesc de rnulte ori i albine straine,
care nimeresc din gre^eala, dar vin cu gua plina; in aslfel de
imprejurari, albinele vor lasa sa intre aproape neobservata o
regina, mai ales cand stupul e orlan; nu tot acela$i lucru insa
se va intarnpla toamna, cand ele sunt cu ochii atintip la orice
strain ce le vine in casa.
2. De asemenea, o astfel de operape va reu$i de sigur
mult mai bine, cand va fi facuta pe un timp liniiit, decat
atunci cand e furtuna i trasnete, caci e lucru $tiut ca albi
nele, pe o astfel de vreme, sunt pline de nervi i arpigoase.
3. O introducere facuta spre seara, va reui cu mult mai
bine decat una in timpul amiezii, cand albinele sunt in
lierbere; intunericul nopfii inlesnete de asemenea o apropiere
frafeasca intre locuitorii aceleaiji case, iar teama de strain! $i
hoafe e inlaturata, i prin urmare albinele nu mai sunt aa de
aprige in straja ca in timpul zilei, cand urmaresc pe oricine le-
ar parea curios sau strain de acele meleaguri.
4. Kara indoiala ca aceea$i metoda, intro stuparie in
care domnete furtigagul, va fi mult mai ingreuiata decat in- \ :
tr'o stuparie in care gnja sluparului veghiaza ca o astfel de.?: ru/itit
nenorocire sa nu se abata asupra coloniilor sale. S ^
5. De asemenea, nu tot aa de uoara va fi introducerea iy rn.j<ir\ dr ro**n|
unei regine intr'un slup a carui colonie are deja albine lu- ^"Tun/Ha t "0(1^
cratoare alese, care depun oua in stup,ceea ce le da sspe-6pe kJt
ranta ca-i vor putea create o regina prin propriile 1lor pu- "" I ^ >
teri,fa^a de o alta colonie care e 01
k /K
i care, neavand nadejdea aceasta, va primi regina introdusa 1
cu mai multa u^urinfa. , (
v
6. De sigur ca primirea
A/ v Olg il X yjv Ci
unei regine Introduse cu aceeai
X 1IXXIX V i U iiv 1 X v_/ IXXv 1 XX X1 Vti Udv V_ IX UV. vVCly*

metoda, nu vafi totdeauna la fel, deoarece aceasta mai atarna '


i de faptul daca regina este sau nu fecundata.
7. Prezenfa puietulul i a oualor mai mici de trei zile,
din care albinele i-ar putea cladi botci, de sigur ca va in-
greuia mult primirea unei regine, pe cand la o colonie lip-
sita, cu to^ul de oua. regina va fi primita mult mai lesne.
8. $i in sfArit, CAline, aplicand acelai fel de proce-
deie unei colonii ramasa orfana mai de multa vreme cAt $i
uneia ce-a ramas orfana numai de cAtevaztle, vei ajunge la
rezultate deosebite.
lata deci, baiete, o serie intreaga de condifii, de ca
re stuparul trebuie sa fma socoteala totdeauna cand intro
duce
0 regina intrun stup orfan ; dei aceste condifii au fost
infinite pana acum intrun nuraar aa de mare, toate se ba-
zeaza insa numai pe trei lucruri: linistea coloniei, mirosul re-
ginei si firea ei blaiind si nu prea sperioasa.
cm luam pe rAnd pe fiecare, Caline, i sa vedem care
sunt cele mai bune metode, atAt din cele directe cAt i din
cele indirecte, pentru ca sa pop alege oricAnd in orice situ
ate, pe cea mai potrivita.
Maisonneuve le-a strAns pe toate in lucrarea sa, iar eu,
in desele mele incercari, le-am aplicat mai pe toate cele di
recte* care jpi-au dat insa rezultate indoielnice. Deci nu-p voiu
vorbi decAt de cele prin care am obpnut intradevar re
zultate bune.

I. Metodele directe de introducere.


Mai intAi, inainte de a proceda la o schimbare sau in
troducere de regine, trebuie sa vedem daca colonia nu are

0
- As %
10 '

J
536

cumva vreo re gin A tAnArA sau botci capAcite, in care caz


regina sosita, ^m ca te p:ct p revederi am introduce-o, va fi ucisa.

1. Metoda amelirii cu fum de salpetru.


Cel mai bun mijloc, Caline, $i pe care eu il practicam cu
mult inainte de a-1 fi citit undeva, era amefirea coloniei cu pul
in fum de salpetru, sau cu acea ciuperca numitd be$ica lupului^
cu care am facut impreunarea roiurilor batranului slu-
par anul trecut. E un mijloc ce mi-a dat totdeauna rezultate
uJtes fara gre, cu condifia ca fumul sa fie dat potrivit,
^^minute i in raport cu marimea stupului; e dela sine in{e-
uei" 'Ss^^TTnTrun nucleu vom da numai jumatate din acest timp,
iar intrun stupuor de fecundate, in care sunt abia 50 de
albine, sunt deajuns cateva rabufnituri bune de fum ; alta con
dole e ca solu^ia sa nu depa^easca 5 grame de salpetru, im-
bibat cat se poate de bine in canepa aprinsa, aa precum am
aratat anul trecut, caci dacA doza e mare, putem sa asfixi-
em albinele, i, in sfarit in stup nu trebuie sa iie de Jpc pu-
iet, care moare totdeauna din cauza vaponlor de salpetru.
Dupa ce-am afumat bine colonia, introducem pe urdinig re-
gina si dam dupa ea cateva fumuri cTe salpetru, pentru a o
ame{i i pe ea pupn; dup A 2 minute, oescnidem stupul in
partea lui de sus, pnandu-1 astfel timp de cateva minute,
pentru ca vaporii de salpetru sa se irapratie i sa intre in stup
aerul curat; pentru ca sa formam un curent de aer cu
rat, datorita caruia albinele sa se trezeasca, ridicam pu^in
stupul de pe fundul sau, cam de 3 milimetri, astfel ca albi
nele sa nu poata iei; peste gaura de hranit a plan^etei, ae-
zam o panza de sarma, lasand stupul fara capac vreo */ de ora,
in care timp toate albinele sau desmeticit i ii incep munca,
fara sa observe ca au o noua regina. Mai ales daca regina e
luata chiar atunci din vreun nucleu $1 incepe sa oua indata,
ele o ingrijesc cu deosebita atenpe i dragoste.
iQ j 2. Metoda lui Alley.
Metoda lui Alley mi-a dat i ea rezultate bune; mai in-
tai, inca de cu ziua, apropiem bine doua rame, mic^orand
spapul lor normal de 1 centimetru, astfel incat albinele sa fie
mai stranse unele in altele; ungem cu vaselina locurile de
atingere ale planetei, astfel ca nici un sgomot sa nu turbure
albinele cand vom face introducerea. Cand a sosit noaptea,
ungem bine regina peste tot cu miere pulin amestecata cu
apa 1, ndicaml meet pism^etS ae deasupra ramelor, punem */
regina astfel incleiata intre cele 2 rame apropiate ; apoi, cu i y, i
multa atentie, inchidem stupul fara sgomot i nu mai cerce-'
tarn colonia 5-6 zile.
Rezultate i mai bune am obtinut cu aceasta metoda,
cand mai intai am lasat regina timp de *Jt ora inchisa in cu-
ca ^i deci ar^flamanz^^tnajute de introducere, caci mica-
nle ei sunt in' felul acesta si mai potolitc : apoi, a doua ob-
servatie pe care am facut-o 1 care mi-a dat un prisos de
siguran(a, e ca inca de cu ziua, ednd umblu la stup, sa scot
din cAteva celule din partea de sus a unei rame, intro lin-
i
gurita, pu{ina miere ce provine chiar dela stupul orlan; ori-
cAt s'ar parea ca acest lucru e de mica" Ins'emniffafe, eu am
avut totu$i rezultate deosebite dand miere obinuita i miere
luata din stup, care sigur ca are i ea ceva din mirosul ca-
racteristic i particular al coloniei.
3. Metoda lui Doolittle.
i
Metoda cu fum a lui Doolittle nu mi-a dat rezultate
bune i sign re, i de aceea nici nu starui asupra ei. 4

4. Metoda siropirii cu apa zaharata.


Metoda stropirii cu apa zaharata e buna. Ea consta in ^
urmatoarea operatic: seara cautam regina batrana i o inchi- % Isau
dem intro cuca sau o ucidem; apoi, scotand ramele, periem 3
toate albinele de pe faguri in spre fundul stupului, in""tunp 'i
ce un ajutor stropegte cu pulverizatorul sau cu o proaca, '
apa zaharata peste grupul de albine, in care punem i re-
gina. A'$ezam apoi repede ramele la locul lor i inchidem
stupul. In timpul operatiei, urdini^ul trebuie sa fie fochis
i-l vom deschide abia dupa vreo zece minute, cand credem
ca albinele $i-au ocupat din nou fagurii. Urdiniul il des-
chidem pujin, atilt cat sa poata trece una^audoua albine i
aceasta numai pana dunineata.
5. Metoda lui Froissard.
Froissard perie in fata urdini^ului 2-3 rame, pe care
le strope$te cu apa zaharata, punand regina udata intre al
3
bine i astfel ea mtra odata cu cele scuturate. Aofest fel de
procedare e mai putin practic decat cel de mai susr
r*ts"P

6. Metoda lui Samuel Simmins.


Samuel Simmins fine regina cea noua infometata jumatate de
ceas $i-i da drumul !a mijlocul grupului de albine noaptea,
calauzind-o cu o lampa electrica i lasAnd astfel stupul in
linite timp de 2 zile. De sigur ca la introducere, trebuie sk ne
Terim de a face vreun sgomot. Rezultatele pe care le-am avut
au fost indoielnice, cad adesea, dei nam facut nici cel mai mic
sgomot, albinele s'au nelini^tit, poate din cauza lu-
minii puternice, care le-a deteptat atenpa. Dei regina fla-
manda se mica cu anevoie $i de indata ce intAlne$te o ai-
bina i$i intinde pa^nica limba ca sk-i dea de mdncare, to-
tu$i, adesea albinele o prind in cuca trupurilor lor i-o ucid.
7. Metoda lui Rooih.
Rooth libereaza regina cea noua intr'un stup^ in care
nu e nici o albina, ci doar 3-4 nyne cu puiet ce sta gata
^.. sa iasa din celule, rame pe care le scoate din alp stupu Eliasa
d,n ceu,e> rame Pe care le scoate dm alp stupu HJ
k ^Scutura toate albinele care se afla pe aceste rame i, pentru
<r ca puictul sa nu raceasca, mic$oreaza capacitatea stupului
yvupTU/t- printro diafiragmJLj ducind apoi stupul intr'o ram^ji calda:
urdiniul trebuie sa fie incbis, pentru ca regina si nu fuga
pana ce nu ies primele albine; totu^i, aerisirea trebuie sa fie
asigurata cu nite pene de lemn puse intre fundul i corpul
stupului, incat sa-1 pna cu cel mult 3 milimetri mai sus. Ur-
dini^ul sk fie acoperit cu o panza jle sarma sau chiar cu o
grade Hanemann, prin care regina nar putea iei. Albinele,
de indata ce-au inceput sa se nasca, inconjura cu dragoste
pe stapina lor i colonia se marete apoi mereu prin nate-
rile neincetate ale albinelor: daca mai dam 1-2 rame cu
puiet gata de ieit, se va forma astfel o colonie r\pua, desa-
var$ita i care va progresa repede, daca stuparul va inter-
veni cu o hranire zilnica, pana cand albinele vor incepe sa
iasi la cules.
buoiAvX 7'. Tot Rooth mai da un mijloc practic de introducerea
3L, xeglnelor: lasand stupul orfan, li ia toate ramele cu ouiet
5 fU*afara de cele de recolta, lasAnd colonia in aceasta situate
t*1 *Ww^i''wt*desnadajduiti timp de o noapte, pusa intr'un loc r^y^gf
la intuneric, de pilda intr'un beciu. A doua zi, ia 2-3 rame
cu puiet, albine rinere i regina ce sta pe aceste rame, i le da
coloniei orfane, aezAnd node rame in mijlocul stupului.
Din propriile mele observapi, am constatat cA e mult mai
bine cAnd, cu 2 zile inaintea acestei operapi, pui atAt in stupul
pe care vrei sA-1 lap orfan, cat p in cel cu puiet p regina
buna, pe care vrei so introduci,cate o pungupi din pAnzA
de sArmA, in care pui nafialind sau camfor. Albinele, avAnd
acelap miros atunci cAnd le uneti, nu se intAmplA nici cea
mai mica neplAcere.
8. Metoda lui Smelgrave.

Metoda scaldatului reginei in apA, e de aSemenea bu


na. Ea e creapa apicultorului Smelgrave p se bazeaza pe
principiul ca o baie cu apa facuta reginei ii ia mirosul ei
caracteristic, cat p pe cel al cdlomeT'urule^'a stat pana atunci, p
albinele orfane o primesc ca pe a lor.
Inlaturam regina cea batrana p inchidem noua regina
intro cutie goala de chibrituri. Umplem apoi cutia cu apa
r caldu^a,daca in timpul introducerii e rece a far A, sau cu
apa rece daca timpul e cald p, timp de 20 de ^cynde. o
clAtinam incetior; dupA aceea, aruncAm apa p introducem cu
tia intre doi laguri, impingand cu degetul cutia in jos p p-
nand capacul fix, pentru ca regina sA aibA pe unde iep.
Acestea sunt, CAline, cele mai bune metode directe de
introduceiea reginelor; ele mi-au dat rezultate destul de
multumitoare. DupA cum ai vAzut, toate se bazeazA, atAt pe
starea^snfleteasrA n rolomVi pu$A_in anumite situapi, cAt p pe
linipea _p_ cjumintetUA. reginei introduse. Folosul acestor
metode e urmAtorul : regina inlAturatA este inlocuitA numai-
decat cu una tAnArA, bunA, ^selecponatA p prolificA, p nu
numai cA ouatul nu se intrerupe de loc, dar el ia un avAnt p
mai mare, pregAtind colonia pentru o recoltA sigurA, mai ales
dacA ea e bine populatA p cu provizii indestulAtoare.
II. Metodele indirecte de introducere.
In sfArpt, CAline, mai sunt p metodele indirecte de in
troducere, cele care de fapt se intrebuinfeazA mai mult,
deoarece dau rezultate mai sigure decAt cele directe.
Aceste metode indirecte se bazeazA pe mirosul stupului, pe
care regina il ia stAnd incbisA intro colivie timp de 48 pAnA la
60 de ore, apAratA astlel de albinele ce-ar putea-o a-
taca, De sigur cA regula generalA, care cere ca nici botci,
- V4-

540
i

nici vreo regina batrana sau taparft sa m fi r-rJrmit*


trebuie neaparat respectata, pentruca altfel, oricate masuri de
prevedere vom lua, albinele vor uclde pe noua sosita; de a-
ceea, pana la eliberarea ei in stup, trebuie inlaturata aceasta
pornire du^manoasa a albinelor impotriva noii stapane.
a) Coliviile sau cuftile.
Coliviile de introducere sunt de mai multe modele i
au infap^ari i dispozitive felurite; unele se deschid cu mana,
altele automat, punand in felul acesta in libertate, la timpul
potrivlt, pe prizoniera. Dintre toate, cele mai bune sunt &ele
automate i asupra acestora voiu starui mai mult.
Oricare ar fi insa modelul, vei avea grija sa pui intai in
colivie pevechea regina, ca sa stea acolo cateva ore,
lisflnd-o in stup in locul unlle vei introduce-o pe cea noua.
Nona regina va'prlhde mai usor mjros'ul reginei batrane sT
apoi, prm fapful ca cucaa r4mas pe acelai loc, albinelor nu li
se va parea straina aceasta situape. Eliberarea reginei tre buie
neaparat sa fie facuta chiar de albmele stupului i de acFed,
foate sistemele de colivu,tie dm cele- cu deschidere automata,
fie din cele pe care singur stuparul le descbide, se bazeaza
pe acelai principiu; capatul de jos al coliviei pe unde trebuie
sa iasa regina, e inchis cu erbet de zahar, pe cart albinele il
rod dupa un anumit timp, punand astfel in libertate pe
prizoniera.
o) Colivii simple.
Coliviile pe care stuparul le descbide cu mana, avand
orificiul de eliberare. inzestrat cu $erbet de zahar, sunt lacute, sau
din tabla gaurita, sau din panza de sarma sau celuloid. Ele
sunt lasate in stup timp Je 4648 de ore, avand tubul cu
erbet acoperit cu o placufa de tabla. Dupa trecerea a-
cestui timp, scoatem colivia, deschidem capacelul de tabla ce
acopera erbetul i punem cobvia la loc, exact in pozipa in
care a fost mai inainte; albinele rod in 1220 de ore erbe-
tul din tubul de eliberare i dau drumul reginei, care, in a-
cest timp, s'a obi^nuit destul de bine cu mirosul special al
coloniei. Din aceste modele de cu?P, cea mai buna e cu$ca
Miller, foarte simpla, de o forma lata, incat intra foarte bine
intre doua rame. Unul din capete e infundat cu o bucapca de
lemn, pe care e sapat tubul, in care se pune erbetul de zahar
si care se deschide la timpul potrivit.
b) Coliviile automate.
Cu^tile automate se bazeaza pe doua principii: I. Dupa un
anumit timp, in care regina a prins mirosul stupului, albinele pot
intra la regina, printro mica gratie Hanemann i, II. dupa ce trece
inca un numar de ore, regina e liberatd de albine fdrd interven(ia
stuparului.
1. Cufca Asprea.
Cel dmtaiu care a facut aceasta incercare a fost Thomas
Chartrie, dar prima aplicalie cu un adevarat succes a facut-o
marele apicultor Italian, Asprea, a carui cuca automata e
mult intrebuintata pentru introducerea reginelor.
2. Cu$ca Piana sau Gaspir.
'"Ea a foil "desS-
vArita apoi de fra^ii
Piana din Italia, care
intr'adevAr au gasit
mijlocul cel mai bun
pentru liberarea au
tomata a reginelor.
Cu$ca aceasta are o
forma lata dar sub
fire. Peretii lateral!
Fig. Nr. 229 sunt facu(i din panza
Cu$ca nascocita de Asprea, pentru introdu*
de sArma. Pe una din
cerea automata a reginelor.
laturi, se gasete o
portion pe unde in-
troducem regina, iar pe o margina, sunt doua tuburi, unul
mic, care are in spre fundul lui o mica gratie Hanemann, i
al doilea, mai lung, c^comunica de-a-dreptul cu exterlorul.
AmAndoua tuburile se umplu cu erbet de zahar i
colivia e aga^ata intre doi faguri, intre care se sprijina cu
ajutorul a doua same diametral opuse, a^ezate in colour!.
Tuburile cu $erbet sunt astfel calculate ca lungime, incat al-
binele, rozAnd erbetul din tubul cel mic, sa poata ajunge la
regina dupa 24 de dre de la introducerea coliviei in stup, timp in
care regina i-a insu^it pe deplin mirosul coloniei. Albi-
nele patrund inauntru, ii dau de mancare, se freaca de ea i
astfel, mirosul lor caracteristic se transmite i mai mult vii-
toarei lor stapAne. Abia peste 48 de ore dela introducerea
- '*J*i V

542
coliviei, albitiele isbutesc sa roada $erbetul din tubul cel mare,
care comunica de-a-dreptul cu exteriorul; astfel, fara inter
venes. nimanui, albinele
libereaza pe prizoniera,
care incepe de indata sa-
-i vada de ocupafia ei
speciala. De sigur ca, da-
ca colonia are un numar
mic de albine, de pilda
un nucleu,tubul cel ma
re al coliviei nu va fi um-
plut de tot cu erbet, caci
albinelor le va trebui prea
mult timp, ca sa poata
Fig- Nr. 230 libera prizoniera din la-
Colivia automata pentru inlroduceiea re- untru.
ginelor, nfiscocila de Ira|ii Piana $i care Stupul nu trebuie des-
poarla numele de .cu?ca Gflapir. chis decAt dup4 4_5 ^
in care timp albinele $i regina i$i due traiul intr'o intelegere
deplina, fara cea mai mica intamplare neplacuta. Acesta e,
Caline, cel mai bun sistem de introducere, nascocit pana acum.

3. Cu$ca Maisonneuve.
Maisonneuve are $i el o colivie cu deschidere automa ta,
dar mai pu^in practica decat a fraplor Piana.
Ea e facuta din
celuloid i-i prevazuta
cu un manon, care
acopera gratia Ha-
nemann; introduce-
rea albinelor in in-
teriorul acestei cuti
se face prin aceas-
ta grade Hanemann,
cand apicultorul mi-
ca manonul din lo-
cul sau, i
Fig. Nr.
231 desenide
i placuja de
tabla
Colivia de introducere de jos, ce
automata regine- acopera
lor, nfiscocila .de
erbetul ^cle
Maisonneuve.
zahar.
Aceasta cuca e insa foarte practica in feluritele operapi pe
care le vom face la anul viitor, c^id ne vom ocupa de cre terea
reginelor.
$i cu acestea, Caline, am incheiat p aceasta ultima par te
a discutiei cu privire la introducerea reginelor, discupe din
care ai capatat cuno^tinte ce-p vor servi foarte mult ar tunci
cand va trebui sa facem schimbarea unui mare numar de regine
in stupi, operatic pe care eu o fac din doi in doi arii.
Deocamdata, fund nevoiti sa intervening numai la ace?ti
cinci stupi care sunt fara regine, (trei orfani, unul besmetic i
cu albine ouatoare iar altul cu regina epuizata) vom practica
mdine cinci metode deosebite de introducere, ca sa te pop
obinui $i tu cu ele.
A doua zi dimineata,avand in vedere ca ace$ti stupi
erau orfani p fiindu-ne teama sa nu se starneasca furti^agul,
ceea ce ar fi iiltaratat albinele, care astfel ar fi primit mai cu
greu reginele pe care voiam sa li le dam,am dus stupii in
laborator.
Cu toate ca introducerea reginelor noastre nu vom
face-o, Caline, decdt diseara, a$a precum p'am spus c4 e mai
bine sa procedezi la o astfel de operate, totup, acum de
dimineata, vom face o inspecpe amanunpta a ramelor, ca sa
vedem daca nu cumva colonia p-a ales albine ouatoare, caci
intro astfel de situape vom proceda altfel. Apoi, pentru ca sa
nu intaratam colonia diseara facdpd sgomot la deschiderea
stupilor, e nevoie ca inca de cu snua sa ungem cu vaselina atat
marginea de sus a corpului de stup, cdt p pe cea a plan$etei,
acolo unde ele se intalnesc.
g) Stup cu regina epuizata.
Am adus primul stup cu multa grija inauntru, pentru ca
sa nu suparam albinele. Sa nimerit sa fie cel cu regina
epuizata.
L-am deschis incet, fara sgomot p dand foarte pupn fum.
Reginele, Caline, fug* mult de lumina p fum in pri-
mavara, p de aceea, trebuie sa fii foarte prevazator in cer-
cetarea stupilor.
Departand incet diafragma ca sa fac loc mai mare, am
mi$cat rami cu rama, pdna ce-am dat de ciiib ; prima rama am
lasat-o de o parte, alaturi de ramele mi^cate din loc mai inainte
p-am ridicat-o pe cea din mijloc.
- w

544

Vezi, Caline,*cand ridici o rami, trebuie sa procedezi


cu cea mai mare dibacie, ca sa nu-i loveti lepoarele de
perepi stupului, cj s'o urci drept in sus i popn departata de
rama vecina, pentru ca albinele de pe o rama sa nu se frece de
cealalta, caci aceasta atingere intarata albinele care,
nelinitindo-se, ar cauta sa te infepe; pe langa aceasta, regina
se poate speria i va fi greu atunci s'o mai gasim. Apoi, daca
cumva regina,speriata popn la deschldere de lumina ce-a
patrons in stop,ar fogi pe marginea lep$oroloi, ar potea fi
ocisa de neindemanarea stoparoloi.
/ *
Regina lini^tita i$i caota de rostol ei, inconjorata de
ceata doicilor i a cortencilor sale. Coloarea roie co care era
insemnata pe spatele toraceloi, o Taceii sa se vada dela

4
distant
lata folosol insemnarii reginelor, Celine ! Cand o
caop, o gase$ti indata; o pod vedea chiar atonci cand, fara s&
ridici rama, te oip prin golol dintre rame $i no mai e nevoie
sa cercetezi stopol mai departe, in afara de cazol cand pi
neaparat la acest locro. Mai ales vara, cand fornicarol de a
bine ajonge la cate 80.000100.000 de albine intr'on stop, ip
pop inchipoi cat de greo pop gasi regina, daca nar fi
insemnata. Toamna, tarzio^cercetarea e poate i mai
anevoioasa, caci regina de indata ce inceteaza ooatol, ii
mic$oreaza volomol panteceloi i mai pierde parca i din
stralocirea ei galbena aramie, pe cand, daca e insemnati, o pop
deosebi repede.
Un al doilea mare folos al acestei insemnari e faptul ca,
vopgjmLjeginele co cate o coloare depsebitA, dopa anol
natenlor, vei fi*totcTeaona de^e varsta sont ; de vei g&si in
stop ona nevopsita, vei ti cS albinele $i-ao crescot o regina
natoralaT In Pmpol verii.
Apoi, vopsitul toraceloi co acel lac colorat, apara reginele
de nemilosol i desgostatorol p"a^aat - nomit padochele
albinelor, care ataca oneori reginele i le epoizeaza.
Toate aceste foloase deosebite mao indritoit sa-mi
insemnez totdeaona reginele. Pentroca no e nici timpol, nici
locol potrivit ca sa-p arat com se face aceasta operape, o
lasam pentro anol viitor, atonci cand ne vom ocopa de
cre^terea reginelor, co care ocazie vom Insemna reginele pe
care le vom schimba.
545

Regina cercetata de noi nu avea nimic deosebit, care sa


ne fi dat de banuit starea ei de epuizare, ba dimpotrivd, era
foarte voioasa i din observapile citite la partida acelui stop,
am aflat ca aceasta regina paete abia in al doilea an de
vieafa. Am prins-o de torace i-am pus-o in cucd.
Dar de ce-ai apucat-o de torace? ma intreba cu rios
baiatul.
Totdeauna, Caline, cand umbli cu o regina, s'o a-
ujguci nuinai.dc tOTSCfc, cdci, de-ai apuca-o de aripi, ele s'ar
rupe, de aijmftb de vreun picior, vei rdmdne cu el in mana
$i o regina chioapa nu mai e buna,ai vazut pe cand oua,
cum se sprijina pe amandoua picioarele de dinapoi, sau,
daca ai apuca-o de pantece i-ai pne-o pupn mai strans,
pentru ca sa nu-p alunece dintre degete, sigur ca-i vei strivi
ovarele, care sunt organele cele mai plapande ale reginei.
Dupa ce-am uns stupul cu vaselina, 1-am inchis i 1-am
dus in prisaca.
Vezi, tu, Caline, situapi de acestea nu prea intdlne^ti
des i ele se datoresc mai multor imprejurari, pe care le vei
vedea i mai bine, cand vom deschide' stupul cel besmetic.
Suntem in fa{a unui caz de inceput de epuizare a sper-
maticei reginei, lucru ce se intampla rar, dar care e ceva
natural. Cand vei gasi o regina tanara i frumoasa, i care, pe
Idnga oua de albiae lucratoare, axe_ un numar prea mare de
celule mici, in care alblnele cresc trdntori, ca i cand stupul
ar avea albine oudtoare, sa tii ca acea regina este epuizata.
Explicapa o gase^ti in faptul ca adeseori fecunda-
pa, dei a lost facuta la timpul potrivit, tr^ntorul cu care s'a
fdcut impreunarea a avut o spermatofora cu pupni sperma-
tozoizi. in aceasta situape, reginele, cand simt ca saman^a
barbateasca e neindestulatoare, ies la o a doua sau chiar la o a
treia fecundare. Se intdmpla insa uneori, ca regina sa creada
ca are spermatica destul de plina, sau, din pricina timpului
neprielnic fecundarii, sa nu mai poata iei pentru a i-o umple
la o alta fecundare $i atunci ea ramdne pe ju-
matate fecundata. in primul an, ea depune un puiet des $i
numai cu oua fecundate, dar in curdnd se terraina saman^a cea
buna, i atunci regina depune, printre ouale fecundate, i oua
nefecundate, care, dei sunt puse in celule mici de al-
bind lucrdtoare, nu pot sa dea na^tere decat la trantori.
35
Albinele, cand vor vedea aceastA situate nenormalA, de indata
ce vor fi destui trAntori in prisacA, vor face botci, in care-i
vor create o regina menita sA InlocuiascA acea regina epuizata.
Noi insA, deoarece avem regine de rezervA, vom inlocui
diseara aceasta regina epuizata printruna fecundata $i in felul
acesta, stupul, nu numai cA nu va avea mult de ateptST
pAnA sA-i mareasca popula(ia, dar, la timpul recoltei, vom avea
multe albine culegatoare tinere i deci, cAtig bun pentru acel
an.
I. Unde putem gasi regina 7
Am vAzutimi spuse Calinadineaori, cAnd ai deschis
stupul cu regina epuizata, ca te-ai dus de-a-dreptul la raraa
pe care statea regina. De unde ai tiut ca ea se ga sete chiar
acolo ?
lata, Caline, un lucru
6 . pe care pneam sa p-1 spun
* ***%& chiar acum!
Trebuie sa $tii, ca, de in
data ce^ se insereazA, regi
na ii ia locul sAu obinuit
din mijlocul cuibului. De sigur
ca spre diminea(a, ea va fi
pe primul sau cel mult al do-
ilea fagure de langa cel din
mijloc, iar de la aruiazA $i
pana pe la ora 4 d. a., o
vom gasjT spre cel mai de-
partat loc ce-1 ocupA puietul,
A
adicA pe ramele dela margi-
nea cuibului. La ora acea
3V'j; sta, deci de diminea(A,nu
cut J* J
putea sA fie decat pe fagu-
rele mij!oca; de-am fi fAcut
Fig. Nr. 232 cercetarea dupA amiazA i
Schema oualului reginei dela amia- nam fi gAsit-O pe primul fa-
za spre miezul nop|ii. (Peters) gure din marginea cuibului
unde operam, am fi fost siguri cA ea se gAse^te in mar
ginea opusA, intru cAt regina ii desvoltA cuibul deopotrivA,
atAt in dreapta cAt i in stAnga ramei din mijloc. Spre mie-
547

zul noptii, ea ajunge in mijlocul cuibului i a doua zi va pleca


cu ouatul in partea opusa celei in care fusese cu o zi mai
inainte.
II. Fehirite metode penim gdsirea reginei in stup,
Cand totu$i, dm pricina unui cdt de raic sgomot sau
xdnd s'a dat ceva mai mult fum,regina fuge de se ascun-
de in vreun colt de stup sau in vreo gaurice a fagurelui de pe
marginea leti^oarelor, pe unde albinele de obiceiu ii lasa
loc de trecere, $i stuparul are nevoie neaparat sa o
gaseasca, atunci se va folosi de anumite metode prin care s'o
poata descoperi cu uurinta.
1. Afezarea unui fagure gol in mijlocul cuibului.
Unii pun, cu o zi inainte, un fagure cu celule mici de
lucratoare drept in mijlocul cuibului i a doua zi de
dimineafa, vor fi siguri ca regina va oua in fagurele gol, pe
care 1-a gasit acolo cand s'a intors la miezul noptii spre
mijlo cul cuibului.
2. Afezarea unei magazii goale deasupra stupului.
Alfii aeaza o magazie de recolta goala deasupra stu
pului, ridicAnd de sigur plan^eta de deasupra ramelor. Apoi,
dau din belug fum pe urdini? i ciocanesc cu doua bete in
peretii stupului; regina va fugi atunci in magazia de recolta de
deasupra, urmata de un ghemu^or de albine, ce-o acopera
formdnd un mic roiu. Cu putin fum, pofi impratia albinele
91 apoi prinzi regina,

3. Inlocuirea stupului populat cu un stup gol.


Altii, mai putin practici, pun un stup gol in locul celui cu
albine; la urdini^ul celui gol, ei aeaza o grade Hanemann, care
ingaduie numai albinelor sa intre in stup, pe cand re gina
ramane in stupul ei. Aezand o patura sau un cear^af In fata
stupului, scuturi rarnele una dupa alta pe cear^af, in fata
stupului, privind atent, daca printre albinele care se in-
dreapta spre urdini nu e cumva i regina, pe care astfel o poti
observa uor. In cazul cdnd nai vedea-o, inseamna c'a ramas in
afara de gratia Hanemann, prin care nu poate trece* $i de unde
o poti lua foarte lesne. Aceasta e insa o meto-
da foarte putin practica, deoarece i(i ia foarte mult timp.
'
* if/
-f
1

548
4. Metoda lui Dadant.
Dadant ne sfatuie^te insA sA nu intrebuintAm niciunul din
toate aceste mijloace, spunAnd cA el gasete mult mai u$or regina
dacA, fara fum sgomot, deschizAnd stupul, ridicA prima
rama cu puiet, privete indata prin golul rainas pe fa{a
exterioara a ramei urmatoare din stup, unde regina se poate
vedea cu u^urinta, mai ales daca e insemnata cu o culoare
ce-o deosebete uor de albine.
h) Stup besmetic, *
^
Veni randul i celor trei stupi orfani.
Trebuie sA ne asigurAm, Caline, In primul land, daca
stupul nu i-a ales cumva albine ouAtoare, cAci intr'un
asemenea caz, vom proceda cu totul altfel decAt atunci, cAnd
stupul e numai orfan.
incepuram sA cercetAm cei trei stupi. ^
De indatA ce deschidearn cate unul, ne isbea bocetul
prelung i plangAtor al albinelor, de-fi era mai mare mila.
Fugeau sArmanele nelinitite pe rame, par'cA voiau sa ne arate i
nouA cA o cautA $i no gAsesc; stAteau cu pAntecele ridicat in sus
i bateau din aripi, ca i cAnd ar fi fost ventilatoare, dar
sunetele lor aveau un ton deosebit.
RamA cu rama, am cercetat stupii i, spre multumirea
noastrA, n'am gAsit ouA depuse in celule.
Dovada, Caline, cA o colonie orfani i-a ales albine
ouAtoare, o vei avea atuncea cAnd, privind in celulele cuibu-
lui, vei vedea cAte 2-3 ouA in aceeagi cAsujA. CAnd au trecut a
zece zile de cAnd aceste albine au inceput sA depuna ouA, vei
gasi celule de lucratoare cu marginile mult inaltate $i cApA-
cele bombate; acolo e puieF de trAntor, ce se va na$te din
aceste ouA nefecundate, dei ele sunt puse in celule mici; pe
fagurii marginal ai cuibului, vei mai vedea multe inceputuri de
botci, ca nite potirae de ghindA, dar inAuntrul lor nu vei vedea
nimic. DacA cumva ai zAri ceva sclipind in vreun
inceput de botcA, sA tii cA aceea e papa regalA cea ivorie,
"*
cu care albinele-doici, crezAnd c'ar putea sA creascA din
ouA nefecunde vreo regina, au indopat larvele de trAntor;
aceste larve insA nu se pot hrAni cu o astfel de hranA i mor in
primele zile ale evolutiei lor.
S'ar putea, CAline, ca intr'un stup ce se prezintA in
aceastA situate, sa gase^ti chiar vreo regina frumoasa, bine
desvoltata i cu puiet in elipse ininunat de bine desenate, dar sa
tii ca acesta nu-i decAt puiet de trantor, de$i e depus in celule
mici. Intr'o astfel de situape, si tii ca te afli in faa unei
colonn care, pierzAndu-i spre toamna regina, i-a cres-
cut una tanara, care n'a gasit nici timpul prielnic i nici
trantori prin prisaca sa o fecundeze, colonie ce are acum o
regina nefecundata. Albinele in ghemul carora aceasta re gina
nefecundatA a stat toata iarna, sau obi^nuit cu dansa $i acum
in primAvarA, au hranit-o din belug; drept multu-
mire, ea a depus atata puiet de trantor, ca te intrebi cum de nu-
i dau seama albinele $i no ucid. Am gasit odata un stup
Layens cu trei rame mari pline cu puiet de trantor, iar
albinele pareau foarte multumite de regina lor. V
I. Introducerea unei regine fecundate.

Ce vei face cu o astfel de colonie ?


Vei proceda dupA anotimp: primavara i toamna intr'un
fel, iar vara,cand e puiet mult in ceilalp stupi $i in prisaca
sunt trantori mulp, intr'alt fel.
Mai intai, trebuie sa ne scApAm de regina nefecundata
sau de albinele lucratoare, dupA cum e cazul.
Cu o regina nefecundata treaba e uoara; o cautam pe
ramele cu puiet, o prindem i o ucidem.
CAnd colonia are albine ouatoare i e primavara, inca
cu 24 de ore inainte de operajie, dam unui nucleu cAt i
stupului besmetic, acelagi m^pos. punand cate o pungufa de
naftalina in fiecare stup; apoi, luAnd stupul besmetic fara
fundul $i capacul sau, il ducent la vreo 5060 de metri departe de
prisaca i scuturam in iarba toate albinele, punAnd apoi ramele
in stup, pe care-1 ducem indata la locul sau. Ramele cu puiet
de trAntor le inlaturam cu totul, iar in mijlocul cuibului,
adicA in locul acelor rame cu puiet de trAntor, aducem cele 2-
3 rame cu puiet id, albinele i regina din nucleul cu acela^i miros,
i le aezam in locul lor. Pentru a feri pe noua regina de
vreun atac din partea albinelor batrAne din stupul cel besmetic,
o inchidem ceva mai inainte intr'o cucA mo<ieljCaspir, dar cu
pu{in ;rbet de zahAi' Jn tuburi, pentru ca albinele so poata
libera cel mult in 24 de ore?
Situapa se va schimba ca prin minune, caci albinele
, ry

sf-i UK

550

besmetice venind acasa $i gAsind o colonie ce are acelai


miros ca al lor 1 care are puiet i regina, nu mai Iasi pe
albinele ouatoare sa depunA ouA i chiar le ucid. O parte din
aceste albine ouAtoare nici nu mai vin acasa, cAci, prin faptul
ca ele de multa vreme nau mai parasit stupul, caci erau
ocupate cu ouatul, au uitat local lui i, ducAndu-se atunci la
stupii vecini, sunt prinse i ucise.
In felul acesta ne scApAm, Caline, atAt primAvara cat
$i toamna, de un stup besmetic.
II. Impreimarea stupilor besmetici.
Cine insA, in aceste doua anotimpuri, nu are la
indemana un nucleu ca sa indrepte astfel situapa, va
impreuna stupul besmetic cu vecinuj. sAu, lira sa pe seama ca
acesta e pufefmc sau sla'f? "atSrA de cazul dacA nu e bolnav.
'j 1, Impreunarea prin suprapunere.
^ Impreunarea stupilor besmetici sistematici, Caline, vei
T'tu K tUT face-o In etape; mai intai, apropii zilnic ex-1 doi stupi vecini,
f''>1 ,^v_tu cite un sfert de metru innecare. seariTpanir ce-i vei
* i la*, C(utdapr0p|a mult Unul de altul. S*ara, vei clescnide stupul cel
bun, luAndu-i planeta de deasupra ramelor i il vei acoperi
cu un ziar, peste care vei a$eza corpul de stup cu albinele
besmetice, dar fara fundul sau; vei acoperi apoi stupul de
deasupra cu planeta, salteaua i capacul sau. In acest chip, vei
avea doua corpuri de stup, unul peste altul, a^ezate pe un
singur fund i acoperite numai cu un singur capac. Mi-
rosul celor doua colonii trece dela una la alta i peste noap-
te, albinele, rozand ziarul ce le despar|ea, se gasesc de a
doua zi unite. Cele din stupul de deasupra, cand vor cobori
prin stupul cel bun ca sa iasA a fara, vor gasi regina i puiet in
corpul de jos i vor ucide albinele ouatoare. Peste 23 zile,
cand toate albinele s'au obinuit $i-i cunosc bine po-
zipa i noua situape, ridicam stupul besmetic de deasupra,
scoatem toate ramele din el i scuturam albinele in fapi stu-
pului de jos, pe care-l acoperim apoi cu o planetA, sal tea i
capac. In felul acesta, colonia va capata un numar insemnat de
albine, temperatura din lAuntrul cuibului se va mAri i re gina
va depune din ce in ce mai mult puiet, caci acum are cine
acoperi elipsele ei, oricAt ar fi ele de intinse; stuparul, ajutAnd
colonia cu hrana, daca socotete ca cea din stup
nu-i indestulatoare, poate pune numai erbet de zahar peste
gaura de hranit a plan^etei,va forma o colonie foarte
puternica, ce-i va da, de sigur, o recolta cdt doi stupi odata.
Ramele cu puiet de trantor vor fi descapacite cu un cufit
desoperculator i puse una cate una, drept in mijlocul cuibului
stupilor puternici, care vor da afara numaidecit puietul de
trantor mort, iar reginele vor depune oua in celulele astfel
curable. Ramele care au numai larve $i nu sunt c&pacite, vor fi
lovit^ de marginea unei mese, pentru ca larvele sa cada din
fundul celulelor; aceasta operatic trebuie facuta pentru
amandoua fetele ramei; chiar daca larvele nu cad toate,
datorita insa faptului ca au lost micate din locul lor, atunci
cand le punem in mijlocul cuibului stupilor puternici, cate o
rama de fiecare,albinele nu mai cresc mai departe larvele, ci
le dau afara, ca sa curete celulele pe care le pun indata la
indemana reginelor.
2. Impreunarea cu ajutorul fumului.
In afara de aceasta metoda,cu intrebuintarea unui ziar,
mai exista alta, a carei rezultate sunt mult mai grabnice.
Dupa ce-ai apropiat bine stupii unul de altul, pui, timp rKo&&x&ru
de doua zile, pe fundul fiecaruia, cate o pungufd cu camfor 5 J^olao
sau naftalind, dind astfel coloniilor acela^i miros. Apoi, spre 3 ^>cCtaJL
seara, cand inca soarele n'a asfinpt, afumi stupul besmetic ^
prin urdini, ciocanindu-1 bine timp de 3 4 minute, cu o-
priri ceva mai dese; atunci, albinele se incarcS. cu provizii din
belong. Deschizi apoi stupul i maturi toate albinele in fa$a
urdini^ului stupului vecin, urdini$ care trebuie sa fie larg deschis
i albinele acestui stup primesc cu bucurie albinele stu pului
besmetic, mai int4i, pentruca au acelai miros i al doilea,
pentruca vin cu gu^ile pline.
3. Impreunarea prin rame cu puiet
In timpul verii, daca n'ai putin^a sa dai stupului besme
tic o regina a$a precum am aratat mai sus, care e de
altfel cel mai bun mijloc,vei proceda atunci intralt fel.
Te vei folosi de vechea metoda, scuturand albinele stu
pului besmetic undeva, cat mai departe de prisaca, i, in locul
ramelor cu puiet de trantor, vei pune 23 rame cu puiet de i
toate varstele, rame de pe care n'au fost maturate albinele,
caci acelea sunt albine tinere, care ingrijesc cu multa dra-
" :

0'

652

goste de puiet, i vor create cu multi grija botci i regine.


Pentru ca sa nu se ite lupte intre aceste albine tinere i cele
batrdne, ce vin inapoi acasa, vei pune, cu doua zile mai inainte,
in amandoi stupii, pungufe cu naftalina. R neaparata nevoie
ca ramele cu oua proaspete sa nu fie date fari al bine
tinere, cici acestea vor fi garda reginei ce-o va apara de
albinele cele batrane, care au par'ca o mare ciuda pe regina cea
tanara, pe care adesea o gonesc; uneori nici nu vor s'o
primeasca in stop cand vine din sborul de f^cundare, sau o
prind in stransoarea trupurilor lor i o ucid. Salaluiete de
sigur in sufletul lor un sentiment de revolta impotriva a-
celeea care le-a rapit putinfa de a se arata ca i ele pot fi
odata mame vrednice, care, dupa parerea lor, ar fi putut sa fie
folositoare bunului mers al viefii din stop.
Garda de albine tinere care insofe^te pe noua nascuta, o
apara insa de o asemenea vrajmaie i, odata ce incepe sa oua,
ea ii ia toata autoritatea, cu care e inzestrata de la natura.

4. Imprcunarea prin schimbarea stupilor.


Cand totui, dupa toate acestea, albinele se ncapa(i-
neaza $i nu vor sa cladeasca botci din ramele cu puiet proaspat,
date de noi, vom intrebuinfa atunci un alt mijloc;
schimbam stupii vecini unul in locul celuilalt, in mijlocul zilei,
cand activitatea e in toiu, dand stupului besmetic 12 rame cu
puiet de toate varstele, luate dela stupul vecin. CAnd
culegatoarele duse la camp vin acasa i vad aceasta situape
nenormala, ucid albinele lucratoare i-i cladesc botci ; tanara
regina va avea astfel mai multe aparatoare imprejuru-i, care o
vor feri de albinele batrane i arfagoase, i stupul va fi atunci
inzdravenit, cu puteri noi de vieafa.

Soarele lumina destul $i nu se lasase inca racoarea se-


rii, cand noi i terminasem operafiile la tofi stupii orfani,
dand celui besmetic ramele cu puiet, regina i albine luate
dintr'un nucleu, dupa ce, mai intai scuturasem de o parte, in
prisaca, albinele ouatoare. Celorlalfi trei stupi orfani, precum i
celui cu regina epuizata, pe care i-am luat-o de diminea-
fa, le-am dat cate o regina fecundata, luata dela rezerva, in-
trebuinfand, pentru fiecare in parte, o alta metoda, din toate
cele pe care le-am descris, pentru ca, odatA cu teoria, Calin
sa cunoasca p practica.

i) Stupi bolnavi.
A doua zi, a venit in sfArpt i randul ultimului stup pe
care, dupa cum il insemnasem, trebuia sa-1 cercetam cu ma1
multa atenpe. Acela era stupul bolnav de diaree.
Dintradins am lasat, Caline, la urma acest stup,
pentru ca sa tii ca aa trebuie sa procedezi p tu
intotdeauna. C4nd ai stupi bolnavi, sa nu-i iei la cercetat decdt
dupa ce-ai vizitat p-ai facut tot ce trebuie celor sanatop,
pentru ea nu cumva, dintro nebagare de seama, sa infectezi p
pe cei sanatop. Inainte insa de a porni la o cercetare a
stupului bolnav, cred ca-i nimerit sa-p infapez mai pe larg,
aceasta materie, a$a precum am facut ori de cate ori sa ivit
ceva necunoscut in noua-p vieapi de stupar.
BOALELE ALBINELOR
Introduc aceasta parte aici, aproape de inceputul cu-
, notintelor tale despre stuparitul sistematic, deoarece cred ca e
mult mai bine sa cunopi de la inceput primejdia ce te
amenin(a in drumul acesta, pentru ca, prevazdnd raul, sil nu-
1 lap sa se iveasca, sau, de sa ivit, sa-1 pop inlatura cu succes
la timp.
a) Nofiuni pregatitoare asupra boalelor albinelor.
Un infelept proverb glasuiepe astfel: Un om prevent
face cat doi; iata deci motivul care ma face ca inca dela in
ceput sa caut sa adancim impreuna marea problema a boa
lelor albmei, inainte ca sa ti invafat prea mult din ale stu pa
ritului sistematic.
Nu sunt de loc de aceeap parere cu ceilalp autori
apicoli care, in cea mai mare parte, ip sfar$esc raanualele de
apicultura cu aceasta cbestiune, ce pare, tocmai prin
aceasta a^ezare in materie, ca prezinta o prea mic& impor-
tanta. Eu o socot mult mai insemnata decit tot ce cuprinde o
carte de apicultura, caci, de altfel, dintro practica mai mult
sau mai pupn indelungata, stuparitul cu feluritele lui operapi
tot il invep, dar vai de prisaca pe care au napadit-o boalele
albinelor p stuparul abia atunci trebuie sa invefe cum sa-p apere
p sa-p scape albinele de ele! Odata ce lupul a scapat in
turma, greu sa mai ramdi cu oi sanatoase p multe.

5
5
4 aa.
a/1
De aceea, eu m'am gindit sd-fi vorbesc despre boalele albi-
nelor chiar printre primele nofiuni de stuparit sistematic. Cum
fi-a putea vorbi oare despre boala dezinteriei sau diareei, pe
care trebuie s'o tratdm la acest stup bolnav, fdrd sd-fi spun
nimic despre simptoraele sau semnele pe care le pre-
zintd 91 despre urmdrile sale? Aceste simptome sau semne ale
boalelor albinelor se aseamdnd mult unele cu altele, $i numai
cu mare atenfie 91 dupa oarecare experienfd le poate deosebi
un apicultor, ca sd poatd lua masurile neapdrat tre-
buincioase, masuri speciale pentru fiecare boala in parte.
E bine ca In astfel de situafii, Caline, sd nu te lai
inelat de nadejdi amdgitoare, ci sa mergi totdeauna cu
gandul mai departe, sa nu te opre$ti numai la ceea ce fi se
pare la prima inlafi^are, sa pui totdeauna rdul inainte, sd-1
vezi mai rau decat este el, sa te gandeti la grelele lui
urmdri, pentru ca masurile pe care le vei lua, sa fie din cele
mai depline $i salvatoare. Mai bine sa faci ceva mai mult, dela
tine, decat sd-fi para rau, mai tarziu, ca nai facut ceea ce-ar
fi trebuit sa faci.
Nu rareori vei auzi, Caline, in tratamentele pe care fi le
voiu ardta, cuvintele: distruge intreaga colonie desinfec-
ieazd cu foe ramele $i stupul! intradevar, e dureros ca cineva,
care-i iubete cu atdta patimd albinele, sa ia o mdsurd a$a
de neomenoasd, dar in stuparit trebuie sd te invefi sa ai
cdteodata i pagubd, nu numai sa tragi foloase. Nimeni sd nu
piece pe drumul acesta, daca se gandete ca numai bucurii J
catig va avea, edei yor veni ani in care desnddejdea va fi
mare $i cu atdt mai mare, cu cdt avdntul de la inceput a fost
mai pronunfat. in cei 20 de ani de stuparit, am avut ani cu
adevdiat nenorocifi $i totui, inarmat cu nadejde $i cu o
muned incordatd, nu m'am dat bdtut, ci dimpotrivd, cele din
urmd venituri le-am incredinfat dragilor mele albine $i ele nu
mi-au in$elat nadejdea ce mi-am pus in ele.
Nu te da inldturi, Caline, niciodatd de a lua masuri
chiar dureroase, edei ele sunt de cea mai mare inseranatate
pentru binele intreprinderii tale, pentru linitea, sdndtatea i
siguranfa albinelor. Tratamentele, oricat de costisitoare ar fi i
oricat timp i migald ar cere, trebuiesc fdcute intocmai, zilnic
i cu mare atenfie ; trebuie sa te invefi astfel sd iu-/ beti
migala i rabdarea, condifil de cea mai mare insemnd-
tate pentru un stupar. Cat de mi^cat am ramas citind o broura
a batranului apicultor francez Baldenspergher, care, impreuna
cu batrana lui sofie, atunci cdnd pesta europeana le-a napadit
prisaca, mergea cu migala pana acolo, incat i-a tratat stupii, nu
numai ram& cu rama, ci i celula cu celula, pentru ca, in
sfar^it, dupa o raunca de doi ani, sa isbuteasca sa alunge
nenorocirea ce-i ameninta cu pieirea prisaca lui dela munte ! Ce
coala de rabdare in&ltatoare $i ce vrednici de lauda i de
admirable sunt aceti doi batrani I
Apicultorii la noi, din nefericire, nu dau cuvenita aten-
fie primejdiei boalelor, caci, in primul rand, nu le cunosc i
apoi, apicultura in (ara noastra nu e inca destul de or-
ganizata in lupta ce trebuie dusa impotriva boalelor. De cdfiva
ani, in sfarit, Institutul Zootehnic din Bucure^ti (str. Ko-

f galniceanu Nr. 63) sta la dispozifia apicultorilor, pentru a le face


gratuit analizele de care au trebuin(a.
E nevoie apoi de educafia apicultorilor, care, pe langa
cunotinfi serioase in ce prive$te boalele de care sufera al-
binele, trebuie s&-i formeze un caracter frumos sa fie ne-
gustori cinstifi cu produsele prisacii lor i, cand au neferici-
rea ca in prisaca sa gaseasca colonii atinse de boale molip-
sitoare, sa nu mai vandi produsele fara sa intiin(eze pe
comparator, care, folosind mierea sau ceara intr'o prisaca sa-
natoasa, o va molipsi cu siguranfa. O miere infectata de
sporii boalei numita pesta albinelor", daca va fi intrebuin-
tata de un stupar ce vrea sa vina in ajutorul coloniilor sale
lipsite de hrana, va imbolnavi tofi stupii sai i raul se va in-
tinde astfel din ce in ce mai mult. De asemenea, o ceara in-
fectati, pastreaza in ea sporii acestei boale, care se poate
raspandi prin fagurii presafi, intro prisaca sanatoasa. Un
om contiincios, care i-ar da seama de primejdia i raul ce-1
poate face, i ar vinde produsele sale sfatuind pe cumpara-
tor sa intrebuinteze mierea numai pentru consumul omenesc
?i ceara pentru alte industrii decat aceea a fagurilor presafi,
ar face cea mai mare opera de bun stupar 1 ar da dovada
nu numai ca e un om de inima, dar ca intradevar iubete
albinele $i vrea ca apicultura, aceasta frumoasa ramura de
activitate, sa-$i primeasci din nou rangul i important de
altadata.
De sigur ca i Statul ar trebui sk vina in ajutorul stupa-
: V' '. ;

ritului, prin masuri de police veterinard, acolo unde se ivete


raul, creand obligativitatea declarafiei boalelor $i despagubind In
parte pe stuparii care ar fi silifi sa ia mAsuri intinse
distrugAnd un numar prea mare de colonii.
Sr? Boalele albinelor, Caline, sunt vechi ca i albinele.
Aristotel, Columella, Plinius 91 Vergilips, tofi vorbesc despre
boalele albinelor, unii mai mult, altii mai pu^in, descriindu-le
i simptomele care au ramas aceleai pana azi, ceea ce in-
seamnA ca i in vechime albinele au suferit de aceleai boa-
le de care sunt bantuite i in zilele noastre.
Va spune de sigur vreun nepriceput, cA dacA mii de
ani albinele au strabatut i sau razboit cu boalele i totui
ele traiesc i azi, i sunt incA un insemnat mijloc de cAtig
pentru unii, ar fi dovada ca aceasta primejdie nu e atAt de
mare. Ciiie judecA astfel, rau face, cAci, mai intAi, chiar daca
unele colonii, dela o vreme, intampina cu o rezistenfA mai
mare boala cu care au luptat ani de zile i ajung cateodata
chiar de-o inving, aceasta nu inlatura .insA putinfa ca cele
mai raulte sa cada rapuse pentru totdeauna de boala.
Stuparitul european a fost adeseori lovit greu de unele boale
nimiciloare.
Un adevArat prapad a fost in anul 1690 in Italia, prin
1717 in Silezia i in 1782 in Anglia, fara sA se cunoascA bine
M cauzele. De Rocca spune in carlea sa ce trateazA despre
stuparit i care a aparut pe la 1790, ca in regiunea sa au
pierit, in timp de 2 ani, toate frumoasele prisAci ce populau
finutul, bAntuite de pesta albinelor, boala pe care el insui,
netiind cum s'o trafeze, mai mult a impratiat-o in loc s'o
inlature, prin faptul ca hranea stupii slabi cu miere infectata
i folosea ceara provenitA din stupi bolnavi, pentru nevoile
albinelor..
In 1906 a aparut de asemenea boala numita acariosa, in insula
Wrightuna din insulele britanice din canalul MAne-
cii, unde a nimicit cu totul prisAcile, trecAnd apoi in An glia i pe
Continent, unde face i azi un adevarat prapad.
Fara indoialA ca i inaintaii notri au luptat impotriva
f '
boalelor, cu oarecare succes chiar, printro masura de care
ei nu i-au dat seama cAt le-a fost de folositoare. Intrade-
I
var, asfixierea cu pucioasA a coloniilor pentru recoltarea lor,
stArpea raul chiar in faA, caci de sigur ca prisecarul ii o-
prea de saman(a, in fiecare an, stupii cei mai grei, mai populap
i mai sanato^i, ucigAnd recoltand totdeauna pe cei ce erau mai
slabi i care nu prezentau destula garanpe ck vor ajunge
p4na la anul viitor. Numai atunci cand erau silip sa hraneasca
stupii ce le-ar fi rarnas poate intrun an far& prea rnulta miere,
ei dadeau stupilor sanatop, fara sa-i dea seama, microbul, prin
mierea infectata. Acest rau nu se int&mpla ins& decit foarte
rar pe vremea aceea, caci padurile erau pline de flori iar
plaiurile i fdnetele erau numai parfum i culori, incat
asigurau cel putin o hrana imbelugata pentru stupi, cbiar in
anii secetop, i tocmai pentru aceasta stuparii nu prea aveau
nevoie sa pastreze, dela un an la altul, o oarecare cantitate de
miere. $i astfel se lamurete cum de-au scapat stupii i
stupariile in cea mai mare parte de prapadul pe care-1 ac de
obiceiu boalele.
De sigur ca stuparitul sistematic, cu metodele sale a-
desea rau aplicate, a facut ca boalele sa se raspandeasca mai
uor in aceeai prisaca, dela stupii bolnavi la cei sdnatoi.
Raul obiceiu de a uni stupii slabi i bolnavi cu cei bine populap
i sanatoi,lucru pe care, dei-i de necrezut, 1-am intAlnit ca
un bun sfat intro carte franceza de apicultura a unui autor ce
scria aceasta nazdravanie in 1918,a ajutat i ajuta inca la
raspdndirea boalelor. De asemenea, prin faptul ca piesele ce
alc&tuiesc stupii sistematici sunt la fel pentru toate sistemele
de stupi,$i aa cbiar tiebuie sa fie,a inlesnit raul acolo
unde prisecarul na tiut sk deosebeasca coloniile bolnave de
cele sanatoase, i astfel a dat $i produse i piese dela un stup
bolnav la unul sariatos.
In schimb, in stuparitul sistematic, daca acolo unde
prisecarii au fost nepricepup p, din pricina lipsei de atenpe, au
r&spdndit boalele, acolo unde insa ei / au fost prevazatori, a-
tenp $i pbni de grija pentru albinele lor, au fost de un mare
ajutor pentru cunoa^terea boalelor, pentru studierea lor $i pentru
gasirea leacurilor.
Prin noile metode de apicultura intensive i prin schim-
barea regulata a reginelor, raul se micoreaza din ce in ce mai
mult, puterea lui slabe^te i nadajduim ca peste pupn timp,
savanpi ce se ocupa cu studierea bacteriilor p cu tra-
tamentul boalelor, vor gsi leacuri sigure pentru st&vilirea r&-
ului. E locul sa aducem prinosul nostru de lauda p recuno-

m --

558
Irfr .
tin{a tuturor acestor trudnici muncitori din laboratoare,
care, de dimineafa pAna in noapte, i$i istovesc toata vla-
ga i-i sting luminile ochilor, privind prin microscoape i el
de fel de aparate, pentru a veni in ajutorul albinelor i stu-
parilor. White, Burri Philips, Miss Harvey in America, Zander
i Massen in Germania, Morgenthaler in Elvepa, Angeloz,
Tumanoff, Maisonneuve i alpi in Franca, top muncesc cu
rAvna pe acest nemAsurat camp, necunoscut incA pe deplin,

fr aducAnd contribupi prepoase i gasind leacuri care, dacA nu


vindecA cu desAvAr^ire, cel pupn inlatura primejdia raspan-
dirii boalelor.

Pentru o cAt mai buna studiere a acestei chestiuni


atat de insemnate, vom face, Caline, o discupe generalA a-
supra masurilor de higiena ce trebuiesc luate pentru prein-
tAmpinarea. feluritelor boale $1 apoi, asupra masurilor de vin-
decare.
Xi sar parea oare ceva curios sA auzi vorbindu-se de
o higiena a albinelor? Dar oare ele nu sunt ca i noi, oa-
menii, nite fiinte ce au nevoie de o locum^A buna i calda,
curatA, aparata de frig i umezealA ? Crezi oare ca li-i dea-
juns sA aibA numai hrana buna i multa, daca de sus le plor
uA i frigul le ingheapi ? Le e destul o scorbura de copac,
oricAt de buna ar fi ea ca adapost, daca pe undeva patrun-
de apa care pAstreazA umezeala, mucegaiul $i putreziciunea
inAuntru ? Microbii nu le pAndesc i pe ele, ca i pe noi ?
Nu le inacresc ei raierea $i nu le stricA polenul? Nu se des-
volta inca cu i mai multA vigoare acolo unde atatea zeci de
mii de suflete stau ingramadite intPo incApere ingusta i ne-
aerisita in deajuns ? Soarele, in care-i scalda iiinpi lor in-
treaga, nu trebuie sa patrunda de loc in lAuntrul stupului?
Razele acelea luminoase ce se strecoara pe un urdini mai
larg, nu le ajuta oare cu nimic ? lata numai cAteva intrebari,
la care nu pop da decAt un singur raspuns : Da, intr'ade-
var, albinele au nevoie de toata grija stuparului, pentru ca sA-1
poata rasplati din plin; $i rasplata lui va fi cu atAt mai mare,
cu cAt aceste ingrijiri vor fi mai mari. Dar pentru aceasta,
vin la vorba mea dela inceput i-p spun din nou ca zadar-
nicA e toata tiinpi pe care ai invAfat-o, daca nu vei cunoa-
te cAt mai adAnc vieaja albinelor. CAta dreptate are in a-
ceasta privinta marele bacteriolog apicol Morgenthaler cand
zice: Fiind bacteriologist, voiu fi cel din urma care si neg
valoarea incercarilor i cercetarilor facute in laborator. Dar
aceste incercari nu sunt decat o parte din munca ce ne lu am
pe umeri, pentru a sprijini albinele in lupta impotriva riului.
Mai presus de toate, trebuie sa cunoatem adanc vieata acestor
fiinte.
Dar nu nufhai vieafa albinelor trebuie s'o cunoasca un
stupar, ci i pe cea a vrajma$ilor ei, sa tie cum traiesc i in ce
conditii se desvolta ei mai prielnic, pentru ca astfel, sa le
inlature prilejul de a se inmulti.
b) Bacieriile.
Bacteriile raspindite inspaimantator de mult pe toata
suprafata pamintului, sunt nesfdr$it de felurite, atit in ce
privete infa(iarea i vieata ce-o due, cit $i mediul prielnic de
desvoltare ; unele traiesc in aer uscat, pe cand altele nu-
mai la umezeala ; unele numai in apa limpede, pe cind altele
numai in apa sarata; unele consuma, in respiratie, oxigen
liber, pe cand unele fug de acest element al aerului i tra iesc
din oxigenul ce se desprinde din corpurile pe care le
descompun. Unele sunt inzestrate cu organe ce le ajuta sa se
mite, pe cand altele, lipsite de asemenea organe, sunt duse
de agenfi straini dintr'un loc in altul (vant, apa, etc.); unele se
inmultesc prin diviziune directa $i pier de indata ce alimentatia
li-i neindestulatoare, pe cand altele se inchid in nite inveliuri
tari, formand acei spori atat de primejdioi, caci rezista la
temperatura de4-100 grade Celsius, precum i la un frig c4t de
grozav i, de indata ce mediul prielnic ii pune in stare de
desvoltare, sporii ii incep activitatea lor distrugatoare.
Bacteriologii se casnesc sa clasifice aceste bacterii in
grupe, dupa o anumita ordine, grupe pe care numai oamenii de
specialitate le mai pot tin minte.
In studiul nostro insa, Caline, ne intereseaza doua soiuri
de bacterii sau microbi, acei paraziti i dumani ai albi nelor,
ce fac adesea un adevarat pr&pad in prisacile noastre ; grupul
animal i grupul vegetal.
I. Grupul animal,
Unele bacterii fac parte din grupul animal; acestea sunt
> T' ^ - ;
\ .V / f - i'-V

560

cele mai primejdioase pentru vieata albinelor. Intr'adevar,


printr'o inmultire ne mai pomenit de repede, ele tr&ind pe
socoteala organismului albinei,il ndpadesc intr'o masura
neinchipuita 91,0a oriunde este vieata 9! deci nevoie de
alimenta^ie 91 evacuare a rezidurilor, aceste bacterii animale
intoxica organismul albinei cu rezidurile lor; cu alte cuvinte,
produc un fel de septicemic sau infecpe generala, care
distruge sangele din care se alimenteaza.
Deoarece au 9! putinta de a se mi9ca, infectia devine
contagioasa, adica molipsitoare, de indata ce condi^iile de train
ale coloniei devin slabe, nesigure 9! rele.

II. Grupul vegetal.


O alta categoric de bacterii sunt cele ce fac parte din
grupul vegetal, ramura talophitelor, ni9te ciupercufe ce produc
micelium, dand felurite boale, pe care bacteriologii le-au de-
numit micoze. i aceste bacterii sunt primejdioase, dar, fiindci
putinta lor de m^care este mult mai mici 9! conditiile de des-
voltare cer un mediu mai -deosebil decat cele din grupul
animal, micozele nu sunt atat de nimicitoare ca cele dintai-
In sfdr9it, albinele mai sufera de anumite boale, care nu
sunt datorite, la inceput, unor elemente straine, ce sar des-
volta 9! le-ar nipadi organismul, cu alte cuvinte,ca 9! oa-
menii,ele sulera de unele boale, care se datoresc, dupa
cum spune Paillot, unei depresiuni fiziologice a insectei,
provenita dintr'o inraurire neprielnica a mediului exterior, o
insuficienta de hrana, o intoxicate, o oboseal&, o ingramadire
prea mare de reziduri in intestine 9b ca in mulfe din epizotiile
septicemice, microbii nu sunt isvorul principal al infecpei sau al
boalei, ci un corolar 9!, de indata ce r&ul de la inceput e
indepartat 9! microbii patogeni dispar, se stinge 91 boala".
in aceasta privint&, stuparii au cautat sa faci fel de fel
de incercari asupra feluritelor rase de albine, pentru a vedea
puterea*lor de rezistenta 9! sa praseasca din cele care lupta mai
bine impotriva boalelor.
Din nefericire, numai in fata unei boalepesta euro-
peand sa putut stajornici ca rasa italiana e cea care lupta mai
cu mult succes, pe cand in celelalte boale, atacul micro-
bilor nu fac: deosebire. De sigur ca aici intervine 91 o anu-
mita stare de imunitate a acestei rase de albine, imunitate,
pe care o mo(enesc din generafii Indepartate, dat fiind ca ele
au trait intro clima calduroasa, umedA, mediteraneana, in care
microbii boalei de mai sus s'au desvoltat mereu $i au dus o
lupta apriga cu albinele care, in cele din urma, $i-au putut
forma o pseudo-imunitate, caci i ele sunt atacate de pesta, dar
lupta mai cu mult curaj i rezista mai mult puterii nimicitoare a
boalei.
$i dupa toate acestea, Caline, sa vedem acum, care
sunt masurile de preintAmpinare ale boalelor albinelor, masuri
pe care fiecare- stupar trebuie sa le ia ?
A. MASUR1 HIOIENICE PENTRU PREINTAMP1NAREA BOALELOR
Ele fin in primul rand de o buna afezare a prisdcii, de o
construcfie buna a stupilor $i apoi, de priceperea fi 'grija,
dragoslea atenfia stuparului in a feri albinele de toate pri-
mejdiile unei infecfii- Sa le luam pe rand, Caline, pentru a fi le
statornici ca o lege strictA de urmat in viitoarea ta vieafa de
stupar, dacA vrei sa ai tot ceea ce atepfi dela albinele tale.
a) Mdsuri higienice privitoare la prisacd.
1. Distanfa dintre stupi.
Mai intai, sa vedem cum trebuie sa a$ezAm stupii, pen
tru ca aceasta higiena sa fie pe deplin pAzitA.
S'a observat ca boalele sunt
cu atAt mai nimicitoare i se
intind cu atat mai mult intro
prisacA, cu cat apropierea stu
pilor intre ei e mai mare. De
aceea, cand fi-am vorbit de
stuparia inchisa, unde coloniile
stau unele langa altele, am
atins in treacat $i aceastA ches-
tiune.
Albinele se in$ealA cateo-
data asupra pozifiei locuinfei
lor, mai ales cAnd vin obosite
Fig. Nr. 253 dela cAmp, ingreuiate sub po-
Una din prisacile mele, unde lip-
sa de loc nu mi-a ingaduit sa vara co^ulefelor pline cu polen
sau a guulifei incarcate, svAr-_
se* slupii la dislanja reglemenlara. , ,7 j ' x
Urdlnisurile au (osl a?ezale in di- te la intamplare de o putermcA
rcc|ii opuse $i vopsile leluril. rAbufnire de vAnt pe vreo scan-

v;-
\

562

dura de sbor strairta. Str&jerele, orient de aprige sunt ele, daca


vad ca noua sosita aduce cu ea incarcatura grea i-a venit fiira
niciun gand de zarva i hope, o lasa sa inlre, fara sa tie de
sigur Cct, sau In ea, sau pe ea, stau la panda raiile de microbi
ce- vor aduce cu ei moartea i prapadul easel primitoare, care i-
a deschis larg porple, daca ea vine cumva din vreo colonie
care e atinsa de boala.
Pentru aceasta, stupii vor fi a^ezafi in prisaca, la o
departare de 2jneifi^inn dfeaftfyn. sau, daca locul nu e
indestulator pentru o aslfi?Tcie afsTan(a, urdini^urile vor fi
intoarse, parte oblic la dreapta, parte oblic la stdnga, iar altele
drepte, pentru ca nicio albina sa nu se inele luandu-se dupa
uniformitatea aez&rii.
2.Colorarea ?i desenarea scandurilor de sbor.
Scandurile de sbor vor fi colorate felurit i nu e rau
ca pe ele sa fie desenate dungi drepte, vargate, patrate, romburi,
cercuri, etc., pentru ca fiecare sa aiba o infityi^are cu totul
aparte, deosebita de celelalte.
3.Curafenia.
In prisaca, trebuie sa fie, Caline, cea raai desavarita cu-
ratenie, mai ales in fa(a stupilor. In felul acesta, vei putea
totdeauna sa-fi dai seama ce se petrece inauntru, caci atunci
cand albinele-ciocli nu mai dovedesc sa care departe cada-
vrele albineloi moarte sau ale puietului racit, pe care ele le scot
pana in prag $i le dau drumul jos, de pe sCandura de sbor.
Daca locul n'ar fi cur apt i razaluit bine, iar in fa{a
stupului ar fi multa iarba crescupl, stuparul ar prinde prea
tarziu de veste de neregula din stup. Albinele moarte trebu-
iesc zilnic pe.jp. ^Tfi Cei care
le ingroapi hu rac hide, caci microbii in special boalele cu
spori rezista foarte mult.
4.Picioarele stupilor.
Stupii vor sta pe fiicioare incite de cel^utin 25 <fe ^cen/i-
metri dele pdmdnt, ceea ce-j a p ara* Tte^nv^^aTd^idT'^itrun -
derea oarecilor, care sunt purtatorii multor microbi pri-
mejdioi. Broatele raioase de asemenea ucid multe albine,
stand la panda pe sc4ndura de sbor, atunci ednd stupii sunt
aezap chiar pe pamant. Apoi, albinele bolnave patrund a-
desea in stupii sanato$i, tarandu-se; ele merg incet i nu dau
de banuit strajerelor, care le lasa sa patrunda inauntru $i cu
ele aduc boala si moartea. Picioarele stupilor vor fi unse in
iiecare saptamana cu paa^m. care opre$te rurnicile sa se
cifi3 in prisaca s'a declarat vreo boala i
albinele se tarasc pe jos, picioarele stupilor vor fi unse cu
din cel cu care pomicultorii ung tulpinele copacilor,
cieoarece, in felul acesta, albinele bolnave nu se mai pot c&-
(ara pe ele i nu mai pot patrunde inauntrul stupilor.
5. Addpdtorul.
In prisaca, trebuie sa stea un addpdtor zilnic alimentat cu
apd proaspdtd, cdldufd $i pu(in sdratd, pentru ca albinele sa nu se
duci sa suga apa de prin gunoaiele putrede, de unde, o-
data cu apa, sorb fel de fel de microbi vlt&matori. tn fiecare
saptamana, seara, scdnduraic^^alonilui^sf. fic pdrujtd bine cu
var, care e un bun desinfectant. Cdncb e boala in prisaca,
scandura sa fie varuita zilnic. Adapatorul sa fie neap^rat din
cele cu apa venic curgatoare, pentru ca primenindu-se mereu,
sa nu se poata infecta.
6. Lampa ucigdtoare de Sdselnite.
De asemenea, din timpul lunii Mai i pina la jumatatea lui
Septembrie, va arde noaptea in prisaca o lampd mica cu

YlPi SS&Mtf/gna- a?ezati in mijlocul unei tavi man, puna cu


; fluturii de ;aselnita vin la lumina i, jucdndu-se in
ea, se iimeaca in uleiu. Sa observat ca viermele acestui fluture
e cel mai mare raspanditor de spori ai boalelor primejdioase
ale albinelor, in afara de pagubele pricinuite fagurilor; de
aceea, trebuie sa starpim fluturii.
bj Mdsuri higienice privitoare la stupi.
Toate acestea, Caline, sunt masuri de prevedere ce privesc
higiena din prisaca.
1. Construcfia stupilor.
Cele ce privesc stupul propriu zis, atarna mai mult de
r felul construirii lui, c&ci, daca va fi rau incheiat i va lasa go-
luri, pe langa curentul, frigul i umezeala ce-ar patrunde inla-
untru toamna, primavara i iarna, apoi, boafele i-ar gasi porfi
dosnice pe unde s'ar putea strecura, aducand, pe langa zarva i
nelini^te, boala pe care au luat-o, fie de la vreun alt stup
bolnav pe care 1-au mai pradat, fie din propriul lor stup.
A* .V A&\ l

564

Apoi, slaba alcatuire a perefilor ar fi un motiv series


de imbolnAvire, cAci frigul S' umezeala pAtrund u$or printr'o
scAndurA subfire. DacA In tratatele straine de stupArit rar de
citesti despre cbnstruirea stupilor cu perefii dubli, la noi in
{aril e insA de neaparata trebuinfA ca stupii sA fie construifi
astfel, cAci schimbArile brusce de temperaturA, care iarna se
coboarA pAnA la-3545 grade Celsius,precum i primaverile
capricioase, cAnd, ori e cald, ori e prea frig, fac ca numai aceti
stupi cu perefi dubli sa poatA rezista racelii puietului, cauza
principals i cea dintai in declararea unor boale foarte
primejdioase.
2. Curdfenia.
Curdfenia cea mai mare trebuie sa domneascA in stup i pe
platforma lui; din douA in douA sAptAmAni, fundul va fi
curAfit bine, dacA albinele n'au dovedit so facA ele. De o-
biceiu, ele curAfA singure interiorul; cAnd totui vom gasi
PreAPrea multe albine moarle pe fund, sau rumeg us de ceara,
V3*. S i ca i n el se petrece
gl ck !n '
ceva neobi^nuit,ceva neobisnuit, ceea ce va cere o neintArzi.o
neintArziatA cercetare amAnunfitA.
3. Numerotarea accesoriilor stupilor.
Toate pArfile ce alcatuiesc un stup sa fie numerotate cu
acelasi numar, de la fund pana la capac, magaziile de re-
colta si ramele, pentru ca sa ^tii totdeauna dela ce stup pro-
vin s> cAnd e nevoie de facut vreo operafie din cele ce se
obisnuiesc in stuparit, ca: reuniri, adaugiri de rame cu puiet
etc., sa s^' d unde provine fiecare s' ce incercari anu-
me a avut de suferit in tot trecutul sAu acel stup. Aici se
vede incA o data marele folos al unei desAvArs'te catalogari a
fiecarui stup in parte, cu toate operafiile, recolta S' intam-
plArile din vieafa coloniei. Ramele se vor insemna cu aju-
torul unor numere intiparite, pentru ca sa nu se steargA; se
gasesc astfel de dm^otel, la magazinele de
fierarie; printr'o simpla lovitura cu CTOcanul, intipAresti in
lefisorul de sus al ramei nuraArul ce corespunde intocmai celui
al stupului din care face parte rama.
latA deci, CAline, cA s' stupul trebuie sA indeplineascA
anumite condign de higienA.
c) Mdsuri higienice privitoare la vieafa interioard a coloniilor.
MAsurile de prevedere, CAline, ce privesc vieafa inte-
rioara a coloniei, sunt de sigur de o mare insemnatate.
Aceste condign sunt urmatoarele:
1. Populafia stupului.
Coloniile sa aiba o populate puternicd, deoarece lupta
impotriva boalelor va avea cu atAt raai mulp sorp de isbanda,
cu cat populapa va fi mai numeroasa; cdldura din stup sA fie
bine pastrata p gospodaria din launtru la fel. Puterea unei
colonii trebuie sa creasca neincetat numericepe, ceea ce aduce
de sigur o crepere a activitapi: ori de cate ori stu parul va
observa ca o colonie a slabit in ceea ce privepe po pulatia ei,
sa cerceteze totdeauna amanunpt
yiinii gfajkririaflaiiMei- Niciodata sa nu crezi, Caline, caf
daca nu vezi multe albine moarte in fata stupului sau pe
fundul lui, colonia aceea merge bine, caci sunt boale care pun
capat vietii albinelor tocmai in toiul muncii, afarA la cAmp,
unde mor in numar mare, fara sa poata atrage atentia
stuparului. De aceea, trebuie sa fii totdeauna cu atenpa
apntitA asupra stupilor care, fara nici un motiv vAdit, ip
pierd populatia. Un mijloc ce-p poate da oarecare ajutor in
aceasta privinta e p cantaml de control, care, dupA cum p-am
raai spus, este adesea trebuincios in prisacA, deoarece ip
poate da unele lAmuriri in anumite imprejurari, cand in
stuparie se intampla de piida un lucru neobi^nuit. De sigur
ca acest cAntar nu-p va arata decAt schimbarile de greutate a
coloniei pe care o cercetezi, dar, oricAt, ip este de ajutor.
Cantarul de control, aratandu-p o scadere a greutapi unei
colonii intriun timp, cand, de piida, greutatea ar trebui sa
creasca, ip va atrage atenpa, fAcAndu-te sa priveP mai de
aproape raersul general al prisAcii.
2. Regina p puterea coloniei.
Puterea unei colonii atarna in primul rand de regina.
0 regina bund, tdndrd p prolificd: iata cine face puterea colo
niei. De aceea, printre masurile pe care trebuie sa le iei pen-
tru ca sa ai stupi cu populatii cAt mai puternice, este schim-

se^nj^egeM^Hre^iimf^^P^S^i^vei introduce trebuie sa pro-


vina numai din stupii cei mai buni p sAnAtop. Pe cAt e cu
putinpi, reginele sa p le procuri din propria ta crescatorie,
pnand socotealA de sigur de anumite legi, pe care le vei stu-
^ - 7-
.' V

566

dia mai tArziu, cAnd ne vom ocupa cu creterea reginelor;


deocamdata, sA tii seama mai ales de chestiunea
consangvinitatii.
CAnd totui vei voi sA-ti aduci regine strAine, trebuie sa
ai siguranta cA ele provin din crescAtorii in care se res-
pectA toate legile unei bune selectionAri. $i aid, de sigur ca intra
in primul rand cinstea, buna credinfcA i priceperea cres-
cAtorului. Cinste i buna credinta, pentru ca sa ai siguranta ca
primeti intr'adevar ceea ce ai cerut; pricepere de aseme-
nea se cere crescAtorului de regine, cAci, trebuie sa tii, sunt, unii
care cred cA pot face o Industrie din aceasta migaloa-
sA i grea indeletnicire, la care se cere o deosebita atentie,
pricepere i tiinta. Ca sA-p dai seama numai de cata insem-
natate este priceperea unui crescator de regine, iti este de-
ajuns sa tii ca acela care prase 5te regine, trebuie sA $tie cA,
dei reginele indeplinesc anumite conditii de selectionare,
totu$i, dacA strAmo^ii lor au suferit de anumite boale, acestea,
dupA cAteva generatii, pot sA se iveascA din nou, cAci, dupA
cum vei vedea cAnd ip voiu descri boalele albinelor, sunt unele
dintre cele mai pqmejdioase, de naturA congenitalA, deci care
se motenesc de cAtre urmap.
De aceea p-am spus sa ai intr'adevAr colonii puternice
prin regine schimbate din doi in doi ani, dar aceste regine sa fie
crescute cu multa atentie $i grija chiar de tine,
Importul raselor strAine este de multe ori o cauzA a
rAspAndirii boalelor. In aceastA privintA, te poti lamuri pe de-
plin citind urmAtoarele rAnduri scrise de marele apicultor
francez, Baldenspergher, in cartea sa: ..Boalele albinelor" :
ln Orient, unde am stat aproape 30 de ani, n'am avut ocazia sA
studiez boalele albinelor, nici in Egipt, nici in Balestina, Siria
sau insula Cipru p nici nam auzit vorbindu-se de a$a ceva.
Totup, dupA plecarea mea, in 1891, sa semnalat pre-
zenta unui microb nimicitor in cplpniile evreie^ti, singurele
care au importat stupi p regine din liuropa, cu scopul de a
imbunAtAti rasa existentA. In timpul cAlAtoriei in Orient, fA-
cutA in iarna p primavara anului 1922, am gAsit, in stupA-
riile din Sudul Palestinei, groaznicul distrugAtor, bacilus larvae,
microbul pestei americane,care, din nefericire, s'a aclimatizat
acolo de peste 30 de ani".
Nu vreau sA spun prin acestea cA trebuie oprit de pil-
Hi. ,
d& importul de regjne italiene, care se Face de ca(iva ani la
noi, dar acest import nu trebuie sa ia o intindere prea mare,
pana ce nu se vor sfudlaVtfrnp -dggftftgarjtyf pri
saci mari, institute^ ferine de Stat, etc., adevaratele foloase,
pnsosul de recolta, rezxstenfa la boale a acestei rase, $1 nu-
mai dupa aceste indelungate studii, sa se statorniceasca dacd
intradevar aceasta rasa da bune rezultate la noi in {ara i
raspunde tuturor calitap'lc^ recunoscute in {ara ei de origin^.
3. Stdrpirea furti$agului.
Una din condipile de capetenie in higiena albinelor,
pentru a impiedeca r&spandirea boalelor, e atenpa deosebita pe
care trebuie s'o dea fiecare prisecar furti^agului. Nimic nu
inlesne^te mai mult infectarea unei prisaci decAt furtiagul,
caci albinele cele hoa^e, intrand intr'un stup ca sa fure, de-s
bolnave, due in stupul pe care-1 prada., microbul boalei lor, iar
daca-s sanatoase, dar stupul pradat e bolnav, atunci, oda-
ta cu prada, iau i boala. Masurile ce trebuiesc luate impotri-
va furtiagului (vezi pag. 271) trebuiesc aplicate cu cea mai
mare stra^nicie, deoarece, pe Idnga ca albinele hoate sunt un
factor de raspdndire a boalelor, furtiagul sl&bete coloniile i,
dupa .cum ifi spusei mai inainte, arma cea mai buna impotriva
boalelor este o populate putemica. Aceste masuri trebuiesc
luate insii nu numai de un singur prisecar i numai in propria
sa prisaca, ci de to(i stuparii vecini din-
tr'un bnub caci zadarnic ar lupta impotriva furtiagului unul
singur, daca la vecin furtlagul e in toiu i albinele lui sunt
astfel in vacate, incat ataca i prisaci le vecine.

re nepoFtue sa le treaca gusTur sa mai atace 91 sa lure.


4. Stdrpirea paduchilor albinelor.
Stuparul trebuie sa ia masuri higienice pentru ca stupii sdi
sd nu fie napadifi de paduchii albinelor, care, dupa cum s'a
dovedit, sunt buni purtitori de microbi i acari *)NQjte^a^un-
gute cu camfor, puse pe fundul stupului in nop(ile oe vara,
fac^S^*a&e|rF paduchi sa cada pe fund, pe un ziar, de unde ii
putem lua u$or $i arunca in foe ; afumatul coloniei cu fum de
tutun da aceleai rezukate i, dupa cum p-am mai spus,
vopsirea reginei pe torace o ferete cel pupn de ace$ti parazip.
*) Acari=parazi(i ce Iraiesc 9! se inmul|esc in aparalul respirator at
albinelor, provocand boala numila .acariosa".
Mai tArziu, cAnd ip voiu vorbi despre du$manii albinelor, ma
voiu ocupa mai pe larg i de acest uricios parazit.
5. Inldturarea roirii naturale.
Roirea naturald sd fie cat mai pu{in practicatd $i cat mai
mult impiedecatd, cAci este unul din mijloacele de rAspandire a
boalelor de care suferA colonia de unde a plecat raul. lata deci
un motiv mai mult ca sA sfAtuiesc pe stupari, ca atunci cand
totui vor sA-i inmulteascA prisAcile pe calea roirii, sa se
foloseasca numai de roitul artificial, pe care-1 pot practica
oncAnd vor, dar nuS59T,*?:u aceie* colonii care prezinta toate
garantiile de buna selectfonare.
d) Mdsuri higienice privitoare la vieafa individuald a albinelor.
In afarA de aceste mAsuri de KigienA ce privesc buna
stare a coloniilor unei prisAci, mai trebuie sA tii seamA, CA-
line, i de acelea, care privesc direct viea^a individualA a locu-
itoarelor unui stup. Astfel, dintre aceste mAsuri de higienA a
viepi albinelor, cele care trebuiesc respectate cu cea mai mare

cf , strAnicie sunt: aerisirea, hrdnirea, schimbarea fagurilor $i ier-


narea stupului in cele mai bane condifii.
1) Aerisirea.
Aerisirea neincetatA, bine fAcutA i potrivitA anotimpu-
lui, e un punct hotAritor pentru vieafa individualA a albinei.
SA nu-p fie teamA, CAline, cA albinele vor suferi de frig da-
cA, in timpul iernii de pildA, urdini^ul e mai lung i deschis;
de frig, de sigur cA nu vor suferi, mai ales dacA stupul e
Sfi, bine fAcut i aparat, dar de pe urma unei aerisiri neindes-
tulAtoare, cu siguranpi cS da. Vaporii de apA, neputand iei
afarA din cauza unei aerisiri neindestulAtoare, se vor con-
densa pe pere^i, care, uraezindu-se, vor strica aerul, vor rAci
r- interiorul stupului, i vor forma un mediu neprielnic pentru
buna pAstrare a mierei i mai ales a polenului, hrana cea ma{
de seamA a puietului.

I Aici, Caline, intr'o atmosferA cu aerul stricat, se desvol-


tA cei mai priraejdio^i microbi. Ei sunt de originA vegetalA,

I
ni$te ciuperci mici cA nici ochiul nu le poate vedea i care
se desvoltA de minune in prielnica umezealA caldA a stupu
lui. Aici, ei prind sA se inmulteascA, formand o ellorescen^A
deasupra puietului; primAvara, doicile inghit aceastA HranA
infectatA de boalA, se imbolnAvesc la randu-le i transmit
ori puietului, ori celorlalte tovarie, raul ce se intinde din ce in
ce mai mult, daci stuparul nu bagi de seami i nu ia masuri ca
si stivileasci raul la timp.
De aceea (i-am spus 1 cu alt prilej, ca stuparul pre-

provizie, acolo langi cuib, $1 nu la margmea


pului, unde se intinde de oblceiu mucegaiul; la prima viziti de
primavari, nu avem decat sa adiugim cafiva din cei dela
rezervi, dupa nevoile i mirima colonie .
lata deci, Ciline, ce mare rol joaca, in rispindirea
boalelor, aerisirea neindestulitoare a stupului.

2. Hrdnirea.
Hrinirea de asemenea are unul dintre cele mai insemnate
roluri in ce prive^te viea(a albinelor, caci trebuie si tii, Caline,
ca cele mai multe din aceste rele pornesc dintro bra nd prost
pastrata i de rea calitate.
Pentru a-(i brini stupii a$a cum trebuie, adici dan-
du-le brand deajuns i de buna calitate, Inca de cu vara,
cand se face recolta, vei pune de o parte, intr'un loc uscat,
cdte 34 rame cu mierea cea n5^3iB5*ll^f*TBSr,^S?fB'tflafa>'
pentW1TS?^^^S5ioamna^cSn9l^fGpfEl*Sl1fl8l,W1MM88*9S
miere, dar dm cea adunata spre toamna de pe tlon mai putin
alese, sau chiar din nectar extrafloral, deci miere de ca litate
mai pu^in buna i cu multi dextrini in ea, (element pe care
albinele il digera greu i care le umple intestinele cu reziduri
prea multe in timpul iernirii, ceea ce poate da na^tere unui
inceput de boala i fermentare) vei senate ramele cu aceasti
miere $i le vei inlocui cu cele 34 rame de miere aleasd, puse de
o parte de cu vard. Ramele cu mierea de calitatea a doua, culeasi
spre toamna, le extragi i mierea o vinzi sau o foloseti in
felurite produse industriale : hidromel, o(et de miere, rachiu,
turta dulce, etc., aa dupa cum vei vedea mai departe, cand vom
vorbi despre feluritele intrebuin(iri ale mierei.
Nu trebuie sa faci prin urmare nici o economic in
privin(a aceasta, ci dimpotrivi, si dai albinelor, pentru iernare,
numai miere de cea mai buni calitate.
In cazul cind anul a fost sirac in produc(ie i albinele
n'au putut aduna cele trebuincioase, vei face hrSnirea de a-
provizionare de cu toamna i din vreme, pentru ca albinele sa
poata evapora prisosul de apa din sirop i sa aiba timp in
deajuns ca sa-1 capaceasca; altfel, siropul se va inacri, va
mucegai i va provoca imbolnavirea albinelor. In orice sirop, fie
pentru hrana de aprovizionare, fie pentru cea stimulenta,
clupa cum p-ani mai spus, nu trebuie sS IipseascS niciodata
acidul formic, o jumatate de lingurita la litrul de sirop,
dpza, pe care o vei dubla in caz de boala.
Cand vei face hranirea cu rame pline cu miere capa
city, sa te uip, Caline, totdeauna la numarul ce-1 poarta rama
pe lep'$orul ei de sus, ca sa cercetezi, la partida stupului de
unde provine, daca nu cumva, din gre^eala, a fost luata
dintrun stup boln.iv, caci atunci, odata cu mierea, le vei da i
microbii boalei.
3. Lini$tea coloniei in timpul iemii.
O alta masura de higiena in ce privete viea{a indivi
duals a albinelor, este Unified desduarfild a coloniei in timpul
iemorii. Se tie cat de grav se pot imbolnavi albinele atunci
cand, nelini^tite de sgomot, ele sunt silite sa se indoape prea
mult cu miere ; din aceasta cauza, li se umplu intestinele cu
reziduri ingramadite intr'o prea mare cantitate, ceea ce for-
meaza elementul cel mai priincios pentru desvoltarea micro-
bilor. Soarecii, aceti mosafin care nu numai ca strica fagurii i
consuma proviziile, dar nelinitesc colonia intro mare ma
sura, trebuie sa fie cu desavar^ire oprip de a patrunde in
stupi.
Acestea sunt, Calme, masurile higienice ce privesc prisaca,
stupul, colonia i viea(a fiecarei albine in parte.
e) Alte mdsuri higienice privitodre Id prisdcd fi stupi.
1. Formolul.
Nu pot insa incheia aceasta parte, pana ce nu-p voiu
spune ca acolo unde bantuie de obiceiu boalele, toate aceste
masuri despre care p-am vorbit, nu sunt deajuns. Stuparul
prevazator ^tie sS preintilmpine raul i sa-1 i inlature; de
aceea, n'am ramas de loc mirat atunci cand am citit, nu-rai
amintesc unde, pa. doi frap, ce au 2000 de stupi in A-
merica, stau de ani de zile cu prisacile lor in mijlocul unei
regiuni bantuite de pesta americana a albinelor, fara ca vreo
V

571

colonie de a lor sa fie atins& de aceasta boala; ei au luat insa


masura de prevedere ca in fiecare stup sa stea tot tim-
pul cate o sticluta cu formal, care se evaporeaza pe incetul in
launtrul stupului, printrun filil de bumbac ce iese prin gatul
sticlei cu 23 centimetri mai sus, astfel ca sa poata inlesni
evaporarea. De sigur ca punand c4te o sticluta cu fortnol in
tofi stupii din prisaca, toate coloniile vor avea a-
celai miros $i jatunci strajerele nu vor mai putea cunoate pe
hoa(e, ceea ce va inlesni furti$agul. De aceea, vei par-
fuma, cu esente deosebite, formolul din fiecare sticla hara-
zita fiecarui stup aparte i astfel, fiecare colonie va avea
mirosul sau deosebit.

2. Floarea de pucioasd.
In ultimii ani, datorita migaloaselor studii facute de Dr.
Debochelle din Franca, s'a statomicit neindoios ca floarea de !
pucioasd raspandita pe fundul stupului odata pe sapt&manS,
inlrtin strut cal o muche de cutit, cu ajutorul unui foiu din cel
ce se folose^te la prafuitul viilor cu pucioasa, este cel mai
desavAr$it mijloc de a impiedeca raspandirea boalelor la albine.
Emanaliile sulfuroase, incete dar neincetate, impiedeca cu
totul desvoltarea microbilor de origina vegetala, a pa rand* astfel
stupul de boala.

B. MASUR1 HICiENICE DE ORDIN GENERAL. IN CAZ DE EPIDEM1E

Acestea ar fi, Caline, masurile pe care fiecare stupar


trebuie sa le ia pentru prisaca sa, chiar daca in acea regiune nu
bantuie vreo boala oarecare. Misurile generale de higiena,
atunci cand boala a isbucnit, sunt de sigur cu mult mai serioase.
Pe cele speciale, le vei vedea cand vom vorbi de fiecare boala in
parte.
Acestor masuri higienice de ordin general, trebuie sa le dai
cu atat mai multa atenfie, cu c&t boalele, in cea mai mare
parte, au, la inceput, infafisari asemanatoare i cateodata colonia
poate fi atacata chiar de doua feluri de molime; nu rare sunt
cazurile cand amandoua felurile de pesta a albinelor, cea
europeanii $i cea americana, au atacat aceeai co lonie;
deseori iarai, acariosa se intrunete cu nosema, pen tru a
distruge cu totul albinele unui stup; constipa^ia, raul de Mai,
etc., nu vin mai niciodata singure.
572

lata deci, CAline, primejdia cea mare, caci tratamentele


trebuiesc facute aparte pentru fiecare boala, i-s migaloase,
costisitoare $i anevoie de aplicat.
Nu trebuie sa-fi pui insa nici prea man nadejdi in deplina
lor reu^ita, caci, oricat se trudesc savanpi bacteriologi in
laboratoarele lor, pAna azi, ei nau facut decAt sa gaseasca
uncle cai lAturalnice de a scapa albinele de microbii boalelor; i
nici nu putem spune macar cA vreunul din aceste mijloace e
sigur, cA lovete i distruge cu totul microbul boalei.
Apoi, cu albinele, aceste Hinfe micute i firave, trebuie
sA umbli cu multa bagare de seamA in ce prive^te doctoriile i
taria lor, caci plApAndele lor organe suferA mult de pe urma
tratameatelor prea aspre i nu trebuie sA dai foe morii, ca sa
arda $oarecii.
Din nefericire, puterea de rezistenfA a microbilor e foarte
mare i inmulfirea lor neinchipuita: in 36 de ore, un singur
bacil al pestei albinelor, ajunge la 16.500.000 (asesprezece
milioane i jumatate) de indivizi gata de atac 1 greu de in-
vins; cAnd se transforma in spori, nici frigul cel mai mare nu-i
poate vatama, precum nici cAldura de peste + 100 grade
Celsius; pe lAngA aceasta,puterea lor de viea{A dureazA de la
3 pana la 5 ani.
De aceea spuneam eu, Caline, mai inainte, cA e mult
mai bine i mai uor sa preintAmpini o, boala decat s'o vin-
deci; pe langa nesiguranfa i nelini^te, langa cheltuiala
cu doctorii i timpul pierdut, paguba cea mare o ai la recolta i
cateodata chiar la recolta intregii prisAci i deci a unui ca pital
destul de mare, pe care, cu mari nadejdi, 1-ai pus intr'o
asemenea intreprindere.
Mijloacele higienice de preintAmpinare i de vindecare
in timpul isbuenirii unei epidemii, sunt urmatoarele :
a) Siarpirea furli$agului.
Stuparul nu-fi va cerceta stupii decal seara, cAnd albinele
sunt retrase, ca sa nu starneasca furti^agul, care, dupA cum ti-
am mai spus, ajuta atat de mult la raspandirea boalelor in
prisacA. Trebuiesc luate cele mai aspre masuri, dacA cumva se
arata cel mai mic semn al furtiagului.
b) Stupilor orfani li se da. o regind fecundatd.
Nicio colonie nu trebuie sa ramana orfana, caci un stup,
intro asemenea situate, da cel mai bun prilej pentru
deslin(uifea furti^agului. Pe cat e cu putin^i, trebuie si dai,
Ciline, stupilor orfam, regine gata fecundate, pentru ca
desvoltarea coloniei sa nu fie de loc opriti; daci cumva n'ai
observat la timp ca o colonie a fost oprita in desvoltarea ei, o
vei ajuta acum cu un fagure cu puiet, luat dela un stup
sinitos $i bine populat.
c) Cum trebuie sa umbldm la ^stupii bolnavi.
Cand umbli la stupii bolnavi, Caline, sa te imbraci cu un
halat special, iar cind vei trece la stupii sinito^i, sa te speli i
sa te desinfectezi pe maini cit mai des i si te im braci cu un
alt halat curat, finut in alti parte.
d) Intrebuinfarea sculelor.
Sculele cu care lucrezi la stupii bolnavi sa fie mereu
desinfectate i, daci se poate, si ai un al doilea rind de
instrumente pentru stupii sinito$i.
e) Analiza albinelor.
Vei trimite, Caline, la cel mai apropiat institut de anaiizi,
cateva albine moarte, impreuni cu albine vii, sau, daca te afli in
fata unei boale a puietului, vei tiia o bucati de fa gure cat
un decimetru patrat i-l vei trimite la analiza.
Numirul Albinelor pe care le vei trimite la analiza, va fi
cel pufin de 30, $i, pentruci e greu si prinzi un nurair atat de
mare de albine vii, mai ales atuncea cind trebuie si trumfi mai
multe mostre dela mai mulfi stupi atini de boali, te vei folosi
de o prinzdtoare de albine speciald niscociti de Angeloz.
Aparatul acesta este alcituit dintr'o pdlnie Idtdreafd la un
capdt i care se termini cu un tub rotund in cealalti par te.
Partea cea lati o introduci in urdini^ul stupului; cu har-
tii sau cirpe, astupi restul urdini^ului; din pricina acestei o-
rinduiri, lucritoarele care vor si iasi, sunt silite si treaci
prin tub, la capitul ciruia pui o cuci previzuti cu panzi de
sirmi pe partea cu care cu?ca sti in sus, pentru ca lu-
mina si poati pitrunde iniuntru 1 si atragi albinele. Por-
ti(a acestui aparat poate fi inchisi cu un dop oarecare, sco-
bit pufin iniuntru, ca si poati adiposti in el pufin erbet de
zahir, ce va servi albinelor ca hrani pentru drum. Aezi
V

574

colivia in capacul tubului prinzator, pe care, la randu-i, il pui


in urdiniul stupului, ciocanind stupul de cateva ori, pen-
tru ca albinele sa iasa $i deci, trecand prin prinzatoare, sa se
opreasca in colivia dela capatul exterior. Cand numarul

1 2 3
Fig. Nr. 234
1, Apnai penlru prins albinele ce se Irimil ea moslre la analizd.
1. Aparalul propria /is ; 2. Colivia-moslra ; 3. Aparalul pus la urdini$ul anal
slap aulomal, penlru prinderea albinelor.

albinelor este de 25 30, sco(i prinzatoarea i o desfaci din


colivie, careia ii pui indata dopul cu erbet de zahar, fixandu-1
bine, pentru ca sa nu se desfaca pe drum ; pe colivie, vei
insemna numarul stupului din care provin albinele trimise,
scrimd pe ea, bine in^eles, adresa institutului de analizi la care
o trimip.
f) Distrugerea coloniilor bolnave.
L)aca boala de abia sa ivit ?i numai la un n.imar mic
de stupi, nu mai sta, Caline, de loc la indoiala distruge
numaidecat coloniile atacate, inchizand seara stupul, atunci
candvtoate albinele au venit dela camp,i innabuindu-le cu
fura de pucioasa. Cadavrele albinelor le vei arde indata. Da-
ca ai de a face cu o boala serioasa a puietului, dm cele care se
transmit prin spori, cum e de pilda pesta americana,vei topi
fagurii, dar ceara no vei folosi la foile de ceara presata.
iVlierea o extragi in centrifuga ^i o dai numai la consumafia
gospodariei ; in nici un caz n*o vei vinde, pentru ca nu cum-
va vreun stupar s'o cumpere pentru hrana albinelor sale, $i
astfel raul sa se intinda i mai mult. Marina extractoare va
trebui sa fie apoi desinfecta'.a foarte bine. Stupul ?i toate
accesoriile lui vor fi trecute de doua ori la flacara unei ma-
ini de benzina, pdna ce scandurile se vor innegri ; mai ales la
incheieturi, flacara trebuie sa patrundd cdt mai bine. E bine
de asemenea ca ace^ti stupi sa fie vopsip i pe dinduntru i pe
dinafard. Acelai tratament vor suferi toate ramele stupului, pe
care insa, dupa ce le-ai trecut prin flacara, le vei desinfecta cu
o solupe de apd formolatd (20%) $i apoi le vei lasa cdteva
ceasuri la scare. Numai dupa ce-ai luat aceste masuri,
desinfectand stupul i accesoriile lui,vei mai putea folosi in
viitor, fdrd primejdie de molipsire, stupii ce-au fost odata atacap
de o boala.
Cand insa boala s'a intins prea mult i nu pop lua aceste
masuri atdt de pdgubitoare, cdci ar insemna sd-p distrugi
intreaga prisacd,vei face tratamentul special al boalei, mai
ales daca ai primit i rdspunsul dela institut, pentru ca sa tii
precis impotriva cdrei primejdii ai de luptat. Odata cu trata
mentul stupilor bolnavi, vei lua cele mai serioase masuri pen tru
preintdmpinarea intinderii boalei i apararea stupilor sanatop.
Masurile ce trebuiesc luate pentru stupii inca neatini de
boala, sunt masurile pe care le-am aratat mai inainte, i dintre
care cele mai de capetenie sunt: apararea im potriva
furti$agului, izolarea picioarelor stupilor cu cleiu de pomi,
desinfectarea zilnicd a addpatoarelor, sulfuratul fundurilor stupi
lor cu floare de pucioasd, precum i evaporarea in stup a u-
nei solufu de formal (20Io) pusa intro sticla cu fitil. Acest
din urma tratament,cu solupa de formol,are un indoit
folos: din cauza puternicului miros ce se raspandete in stup,
albinele sunt silite sa feed o ventilape foarte puternied,
datoritd edreia, larvele moarte din stupii bolnavi se usued i, in
acela^i timp, prin feptul cd pentru aceastd ventilape, stau mai
multe albine la urdini, acesta e mult mai bine pdzit i hoafele
nu mai pot sa intre; la stupii in care pui sticlufe cu formol,
numai ca sa preintampini boala, solupa de formol evaporata in
stup nu ingaduie desvoltarea microbilor care ar fi putut intra,
adui fund de culegdtoare sau de vreo albind hoafd, pe langd
feptul cd, in acelai timp, albinele ocupate cu ventilapa, ies
intrun numar mult mai mare pe scandura de sbor, in fafa
urdiniului, unde pot opri astfel mult mai uor intrarea
albinelor strdine.
Sticlufele cu solupe de formul pot sa fie din cele obi-
nuite la farmacie, de 100150 de grame. Conpnutul se reim-
576

prospateaza odata pe luna; in limpul iernn, cand evaporapa


deci e mult mai mi-
ca, daca sunt um-
plute de cu toamnd,
ajung pana in pri-
niavara urmatoare.
Sticlutele nu vor fi
A niciodata pline pdna
sus, ci numai pe trei
sferturi; le vei aeza
in stup, Caline, sau
intro taietura fdcutd
in coltul de jos al
unui fagure din ra-
ma, sau, i mai bine,
te cu fitil, penlru evaporatiu soluliei. _ ,
A) Sliclula cu formol a?czala intro taietura diatragma, alatun de
facula in coital de Jos al unui fagure de ra- rama ; evaporapa in
ma ; B) sliclu|a asezela la marginea dinspre dia- aceasta pozi^ie se fa-
frtigmS.
ce mult mai bine. Sin-
gura grija a stuparului e ca, din cand in cdnd, sa deschida
stupul i sa vada daca nu cumva albinele au propolizat capatul
fitilului care iese din sticlupi, impiedecdnd astfel evapora^ia;
in acest caz, ori vei schimba fitilul, on vei disolva propolisul in
pu^in spirt.
g) Stdrpirea trdntorilor.
O alta masura ce trebuie luata in lupta impotriva boalei,
adica mai bine zis pentru starpirea unui agent de raspandire,
este impu^inarea trantorilor in prisaca, intro ma sura cdt
mai mare, lasdnd numai ataxia cdp sunt neaparat trebuincio^i
pentru fecundare. Motivul ce indreptate^te a-
ceasta masura e cunoscuta Hbertate pe care o au trantorii de
a patrunde vara, din stup in stup, fara ca albinele sd-i
opreasca, raspandind astfel boalele in toata prisaca.
In acest scop, au fost nascocite mai multe aparate foarte
potrivite, mai toate alcatuite aa fel, incdt trantorii ce-au in-
trat in ele sa nu mai poata iei. Un astfel de aparat, numit
prinzdlor de trdnlori, este format dintr'o cu'jcd din gratii Ha-
nemann; in aceasta cuca, pot intra atdt albinele cat i trdn-
577

torii, dar, pe cand albinele se pot libera uor trecAnd prin


zabrelele gratiilor, (rantorii raman prizonieri acolo. Cutile a-
ezate la urdini in orele cand e cald afara i trantorii incep

Fig. Nr. 236 Fig. Nr. 237


[Prinzalor de Iranlori, a$ezal la ' All model de prinzalor de Iranlori,
urdini$ul slupului. a$ezal pe scendura de sbor,
in fa|a urdini$ului.

Fig. Nr. 238


All model de prinzalor de Iranlori, la care se vad zabrelele prinlre care
Iranlorii nu se pol slrecuro afara.

cU

V*

Fig. Nr. 239


Model de prinzalor de Iranlori. A) Prinzatorul a$ezal la urdini?; B)
Schema acestui prinzalor.

sa iasa, prind un numar foarte mare. Le scoatem dela urd'ni?


' 37

usj&.fkii r

ii pin ii mini miyjipu

578

cdnd sunt aproape pline cu trantori, le cufundAm intro caldare


cu apa i astfel ne-am scapat de ei, innecAndu-i.
Daca boala in prisaca e numai la inceput, ei pot fi da^i
pasarilor sa-i manance ; daca insa pot fi atini de vreo boala le
vom arde cadavrele. In niciun caz, trantorii ucii nu tre-buie sa
fie arunca^ pe afara.
Apa in care au fost innecafi trAntorii, va fi vArsatA intr'un
loc unde albinele nu pot veni s'o soarbA i astfel sa se
molipseascA.

h) Distrugerea coloniilor.
Daca coloniile bolnave sunt slabe i numarul lor nu e
mare, le vom distruge, dupa cum am aratat mai inainle.

i) LJnirea stupilor slabi.


Daca boala e prea intinsA $i stupii sunt slabi, putem
face unirea lor, dar numai daca cei ce urmeazA sa fie uni(i sunt
atini de aceea^i boala i sunt vecini. Sa nujinegti, Caline,
niciodata stupii bolnavi de la distante mari unu de altii, caci,
oncafe mdsuri ai lua, albinele se intorc de multe on la vecmul
loc unde, negasmdu-^i stupul, patrund in cei vecini, raspandind
in felul acesta boala. E mai bine, in acet caz, sa distrugi stupii
care sunt slabi i la distante mari unul de altul, cAci, daca ii
vei pAstra in felul acesta, izolafi, voi fi un neincetat prilej de
furti^ag i de raspandire a boalei, pe langa cheltuiala fara de
folos $i lipsa de recolta, fiindcA, trebuie sa tii, Caline, cA in
niciun caz ace^ti stupi slabi nu pot da recolta.

j) Inlesnirea aerisirii.
Aerisirea stupilor trebuie sa fie, in tiprpul boalei, cAt mai
activA, fara ca printr'o prea mare deschidere a urdiniului la
timp nepotrivit, sa inlesnira furtiagul. De sigur ca fundurile
stupilor vor fi curapte adeseori de albinele moarte, mai ales la
boalele in care albinele mor fulgerator i chiar in lAuntrul
sttipului, impiedecand cu cadavrele lor intrarea aerului proaspat.
Cadavrele acestor albine trebuiesc arse, peria cu care le-am
maturat trebuie desinfectata bine i cutia in care am adunat
cadavrele trebuie trecuta prin flacArA, dupa fiecare
intrebuintare.
579

l) Inldturarea reginei bolnave.


Cdnd eti sigur ca boala se datore$te reginei $i ca ea
insai este bolnava, o buna masura e uciderea ei i inlocuirea
cu una tanara i sanatoasa. S'au vazut multe cazuri cand o
colonie a putut fi vindecata numai prin schirabarea reginei. In
tot cazul, daca nu vei inlocui regina stupului bolnav, nefiind
sigur ca acea regina este bolnava, i astfel tii ca boala nu
atdrna de ea, e bine, mai ales cand ai de a face cu boalele
puietului, so (tf prixonierd timp de 812 zile intr'o elid ed in
mijlocul coloniei, pentru ca, In acest timp, albinele sa se poata
ocupa de puletul bolnav, pe care sa-l dea afara i deci boala sa-
$i piarda din tarie i din durata.
Acestea sunt, Cdline, masurile higienice de ordin
general ce trebuiesc luate in caz de epidemic.
i acum, sa trecem la descrierea feluritelor boale i la
tratamentele speciale pe care le cere fiecare din ele.

A. BOALELE ALBINELOR ADULTE

Boalelor albinelor, Caline, se impart in doua mari ca-


tegorii: I. boalele albinelor adulte fi II. boalele puietului.
Aceasta categorisire este bine facuta, caci boalele albine
lor adulte nu pot trece la puiet i nici ale puietului la albi nele
adulte. Numai una singura din toate, care insa nu este
*
aa de primejdioasa,atinge i puietul i albinele adulte.
Din prima categoric, adica a boalelor albinelor adulte,
cunoscute sunt: dezinteria sau diareea sau urdinarea, cum i se
mai zice pe la {ara, constipafia, rdul de Mai, inchircirea fi chelia
albinelor sau paralizia, nosemosa, amibiosa fi acariosa.
Cele de categoria a doua, adica boalele puietului, le
numesc incepand cu cele mai u$oare i sfarind cu cele mai
!
primejdioase, sunt: puietul vdros, impietrirea puietului, sack-

i
brood-ul sau putrezirea puietului in forma de sac $i, in sfarit, cele
doua boale grozav de primejdioase, pesta americand fi pesta
europeand, denumita i putrezirea larvelor sau putrezirea cdfeilor.
Le vora lua, Caline, pe rand, urmand clasificatia facuta
mai sus i incepand cu ale albinelor adulte, caci avem prilejul
s& studiem chiar la fa{a locului priraul i singurul nostru stup
bolnav, dupa c4t se pare, de dezinterie.
Spre seara, cand sborul albinelor s'a lini^tit i rar mai

k.
V/ n-hn'tii i
l-^j: .'i