Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
cistor gbze, a dat fntbile cunogtinfi xkai sigure, de cliipul curn ,.''
.. .
. . ..
, , ~
...
,,
>. - ,
._1
., , ,
y:,
I
t', ' /
.
)
.
h ,
! ,'
. I 1 /
sii hdemne albinele la clgditul frumos a1 fagurilor fn rame .
drepte ori trapezoidale, rame pe care le scoti cAnd vrei, le
cercetezi, vezi cum merge colonia, $i apoi le avezi la locul
lor, fnchizlnd stupul, pentruca viafa din el sb-gi urmeze munca
pling de rodnicie gi voe
> - 8
$i a$a a propgqit stupgritul fn ultimul secol prin alte tg-
'
ri, cb de unde fnainte un stupar, care vroia sg facg miere '\ 1
. mulG trebuia sZi aibg prisaci fntinse $i locuri bune, din care bT
albinele ,s&-gitragg nectarul, acum; fntr'o prisacL cu un nu-
,
mgr restrgns de stupi, puqi fntr'o regiune bung, se poate
scoate bsutit.
In minunata revistg francezg .Vie A la Campagne" din F
i
, <
I
'sg fie mai ,mad"ca acolo. Miinoasa noastrL tarin&, u d a a de c
/ .;*'
t atgtea rauri ~i pArae, smgltaG de corolile atAtor milimne de
k)~
flori, c i ~dealurile acoperite de p ~ d u &bogate in nectar,, cu
Sesurile gi fgnefele pline de ierburi $i burueni mirositoare, -
A7
\A
- ."
-5
. b. .
ceara ~i mierea gesudor ~i muntilor nogtri, $ cu ele se pig- ,
\ \ C ' ,
*i>
I
I
. . teau pegchegele gi birurili sultanilor, care-gi hdulceau mesele
i gi fgi luminau seraiurile acelei vieti largi gi bogate de altg datii.
Pe atunci nu era sdtean care sb nu aibg o micL prisa-
c& pe\lbngil casii ori Kvadii, ~i chiar Pn pgduri, fn mijlocul
" *i
poenilor cu floare la tot pasul, sateau stupii ascungi h iarbii
pang la brbu, stdjuiti de vre-un biitrbn sfiitos cu barba albii
colilie, care de dimineatti $i pbnii'n noapte, Pgi giisea de treabg
cu tovarg~elesale dragi, albinele.
BZtrAnul aduna de pe crengde copacilor sburdalnicii roi,
Pi descbnta cu vorbe de vrajii stropindu-i cu apa Snmieres-
mas a busuiocului, gi potopul acela de aripi bbzbitoare venea
de se ageza sfios, ori pe buduroiul gata pregiitit, ori pe cren-
gile aluaului din prisacg.
Se tot mlrea numgrul stupilor pAnii toamna, cbnd venea
bstutul roilor; f n a i se alegeau cei mai buni de siimbntl pen-
tru la anul viitm; iar din ceilalfi, prisecarii, uciziind albina cu
fumul de pucioasii, fi fntorceau cu gura Pn sus gi scoteau toti ,
fagurii aceia albi gi frumogi, de mierea parfumatii a flo-
.rilor din fAnefe. Budanele se umpleau piing h gurii gi plecau
la vale fn ciirute ce scktbiau sub greutate, fn chiotele ~i ha-
zul tuturor, ca la un cules de vie.
Drumul plin de praf a1 Galatilor era neobosit de Sirul
chutelor, care duceau produsele prisgcilor romanegti, cu mie-
-
.
:,,-
'
ani de zile scriu gratuit articole prin gazete, pagini agricole . :. :! ~
.<:.. .
fndenibna tuturor, privitoare la aceastii frumoasii $i biinoasii . ,,'
.
,
V..
,~
,.1
[
'<
hdeletnicire.
;;;.I .
,, ~5 ., . - '
...
0 mdnii de oameni de inimii, strbnqi fntr'o societate cen- ,.
, , ~ o m b n i a ~ ~ ~ i c oluptZ
l i i " , din greu cu nevoile gi lipsa de a- ; >! .!
.,,,,
.<'
. .~
jutor din partea sktului, precum gi cu nepiisarea publicului. 1
. $i ei, gi eu, voim facem aci o operii national2 de redegtep-
tare a dragostei pentru albine gi sA redeschidem un nou isvor.
,:;':i3
'I
.,:, ;> ,
,
" I
Scot de sub teascuri, cu acest gAnd, prezentul studiu, in I
,.
care e tot ce h aproape douiizeci de ani de stupiirit am a-
duriat ca gtiinp pswticb. gi te~retics, la care se adbug&,
/
- :
,,
,,: . . . ,
, ..'.
:,
~
.j
'
..
.
.
.
, ,.
I,.
..,
,
,i
"
,
. .-.r .
r ,
. . ,
. .
I , . ,,:
>.'
,.
I
1 .',
.
ceea ce-i ese&al, - o piitimagz dragoste pentru aceste micute
sburiitoare cu aripile striivezii ca lumina, a acestor ,,bgutoare
de rouii", cum le numegte-marele Maeterlink, gi cu care h i fm-
pletesc viata de t a d , fn singuriitatea unui colt din Moldova.
In ele hi giisesc, privindu-le, un isvor nesecat de nii-
dejdi, de fndemnuri de bine, de munc$ de curaj gi voe bun&
~i nici o clip5 fn via* mea n'am fncercat, fn toviiriigia lor, a
vreo deceptie ori necaz. t
Am ciiutat fn aceastz lucrare sii unesc cele douii feluri
de scris a literatuni apicole din lume, pe care m'am striiduit
sii o cunosc pe cbt mi-a fost cu putinfii; astfel, unii scriitori
au poetizat numai splendida via@ a acestor mucenice, f s r i a da
vreo n0t;une de tehnicd, pe cbnd alfii, hitin potriv$ in recea
descriere a atbtor operat;uni, n'au coborit nici un pic din
mireasma-fmbiitiitoare a florilor, nimic din triisiirirea gi wata
acestei minuni, ce estupul, gi, ?n descrieri sumare, s'au miir-
ginit doar sd ne ariite cum se face una sau alta din cutare
$i cutare lucrare fn stupiirit. Dacd, citind pe cei dintbi, nu rii-
mbi decbt cu dragostea gi dorinta de a vedea albinele la
muncd $i a le studia pe teren, cercetbnd tratatele celorlalt;,
.
fntbmpini adesea oboseala unei ingiriiri de situatii, care une-
on te face sii lagi cartea din rnbini, gAsind'o fiirii interes gi
plictisitoare. Eu, dupd trei-patru ani de stupgrit, abia m'am
hotgrit sii studiez gi sii urmiiresc de aproape acele piirti din
tratate care vorbeau de morfologia albinei. Mi se pdreq a-
^*
nevoios gi plic!isitor de citit : cum, e ut.l sistem nervos, sau
cum actioneazi o antend, cum se articuleazii tarsul gi cum
acul veninos lucreazii Pn apirarea fiintei.
Cbnd am pornit la lucru, m'am g ~ n d i tla toate acestea
gi mi-am propus sg dau o forms noug acestei ciir6: sii fm-
preun frumosul cu practicul, poezia cu tehnica.
Am ciiutat aci de asemenea, pe cbt mi-a stat fn putintii,'
sii fnliitur neologismele, aceasfi niivalii de &orbe streine, ce-a
prins, dela o vreme sii ne cotropeasci graiul, fiicbndu-1 a-
proape de nefnteles .$i siipbnd o adeviiratii priipastie fntre pii-
tura cult2 gi popor. In aceastl lucrare, menitb sii fie cerce-
tat& $i de cei ce nu cunosc decbt dulcea limbii rombneascii,
n'am fntrebuinfat neologisme, decbt acolo unde, pentru ter-
menii gtiintifici, n'am putut gasi cuvbntul romAnesc, care sg
arate lgmurit .nofiunea potrivitii.
Cetitorii vbr aprecia mgsu~afn care am reugit. Eu fnsg
mi-am pus aci tot sufletul gi dragostea ce am pentru albinele
mele, toate cunogtintele teoretice gi practice pe care le-am
dobAndit pang azi.
Multumirea mea va fi cu adevirat mare, atunci c h d voiu
afla cg publicul cetitor a &sit, fn acest tratat, un fndreptar, o
bung c51guzg gi care i-a deschis gustul pentru a fncepe, cu
un ceas rnai devreme, sg studieze gi s&iubeascg via@ acestor
minunate insecte, aga de blbnde gi bune, ce aduc atgta bine gi
atbtea foloase materiale. Aceste foloase fnsg nu se mirginesc
numai la c%tigul propriu zis ce-1 putem avea prin desfacerea
produselor unei prissci, ci gi prinajutorulindirect pe care al-
binele P1 aduc fn cbmpul plugarului. Fecundafia florilor face
ca fructele s5 lege mult rnai sigur gifntr'o cantitate rnai mare.
In America, de pildg, marii cultivatori de portocali plstesc stupa-
rdor sg ving cu stupi: fn nesfArgitele lor planta$ii, pentrd a asigura
florilor o fecundare gi rodnicie cAt rnai mare. In ultimul timp
s'a stabilit cu preciziune cg floarea soarelui, pusii fn preajma
unei prisgci, produce mult rnai mult decbt cea de la o dis-
t a n g mare, pe care albinele n'o cerceteazii ~i deci nu aduc,
fn felul acesta, eleme2tul fecundator fiecgrei floricele fnparte,
spre a face sg Iege sgmtlnta, pe toatg suprafata florii.
Mai de luat fn se2mg sunt fnsii fndemnurile morale pe
care albinele ni le dau prin felul 9x1 care ele fnieleg sg trg-
iascg. Viata de munci hcordatii gi piing de devotament pen-
tru colectivitatea, pentru casa, stupul, cetatea fn care a des-
chis o c k , a iubit-oi a clgdit la ea, a apgrat-o gi a lhat-o ur-
magilor rnai fnfloritoare, rnai piing de huzur gi de ngdejdi
pentru un %tor perpetuu, nu e oare exemplul cel rnai viu
pentru noi oarnenii, ca, din toate ce avem ca him&, suflet,
putere, muncg, ssl consacrh, dacg nu totul, cel pu% o paste,
acestei colectivitgti, ce, dacg pentru albinii e stupul, pentru
noi e tara cgreia sg-i fnchinHm,-ca gi albinele, stupului lor,-
grija gi dragostea noastrii, tot devotamentul gi tot ce avem
n d mai bun fn fin@ noastg trecgtoare.
Eu h i aduc aci partea mea de contributie, fn care am
.-- - - -.. -.. . . .-
.._
-
Y.?;
, , , -, i)-.-.--..
', ~
. , . .-, - .. ,::
_- - ' . .
~
. . .
. ,
,. .
-
',..%
.
.--A
,
. .
I.'
-..-
..
,
.
.
,
.
,.
-
. ,. .
'
-.-
./.x,.>
,
. .
. .
. -
~
.-
r
. nu reese doar .recea.teorie ori s i d f ' i 'practic$ cipe ambndouz
sg 1,. fncheg cu. cimentul unei p.@&nice iubiii pentru aceasts
gbz$ iubire $i admiratie ,de magie.dnsemn$tate pentru un bun'
,.
:
.
. . ..
'
: ]
-
1
apicultor ~i pentru o bun& r6Kgit5 fn fndeletnicirea sa. . . y.:i/
-,
.
. -. Sunt de aceeagi pl$&, Clliie, cu dorin* ta 9i vom
studia l m p ~ u n udl plan dek:lucru, pentru ca s l pofi ajunge
la InfZiptuirea nizuinfei talw,P -
. ..
'
,I
,.' :
. x;
.,:',*!
i
. . %.
..
' '
.:
-'
+.;-
.. . ,
. .*
.,. .. -
c ..
: .
.
~
'u <.
.: . .+:.
. ..
.,'>
:. '
20 :, w
Fig. Nr. 1
Stup d e observafie ")
*) Slupul d e obserpalie e o simp16 IBdifi prevlz"tB c n geamuri ; in;-
udlru ea a r e numai o singuri ram6 cu fagure; populatla aceslui slup e
redusi ca num6r d e albine, ins6 complect6 c a organizare. Cine vrea s i sib-
dieze viala albinelor, dB cele d o u i obloane de pe fereslre d e o parle, gi ina-
inlea ochilor i s e d e s f i g o a r i viala unui stnp, cu to1 c e harnica lui popu-
lafie lucreazi, in vederea scopului lor unic : propigirea gi perpetuaree
micii lor republice.
*') Cligeu Dadant ,L'abeille el la Ruche'.
Odatg cunoscute $i date toate aceste explicatii, ne vom
preocupa de alegerea unui loc potrivit pentru o prisacg, $i
fti voiu arlta cerintele gi conditiunile prielnice pentru ca vii-
toarea ta fndeletnicire sd-ti reugeascg pe deplin ; vom studia
deci locul ~i flora.
Toate acestea ne vor lua tot timpul, pbni fn primgvara
. u rmgtoare.
Stgpbni pe aceste cuno~tinfeprivitoare la individ gi me-
diul sgu prielnic, vom ~treceapoila praclica apicolfi cea rnai
simpl8, - cca a sgtenilor nogtri -, conducbn8 dupi sfatu-
rile mele, o mici prisaci primitivg. E neapgratg nevoe
faci practica cu astfel de stupi, cgci .primitivulu, prin greu-
tgfile ce-ti scoate fn calea dorintelor tale de a cunoaste viata
din lguntru, te va face s2 piitrunzi rnai cu greu, - dar rnai
sigur -, fn atbtea taine.
Ce bine ffi va prinde practica primitivg, vei vedea-o atunci,
-
studia rnai fntai care sunt stupii sistematici, de cbte feluri sunt,
ce caractere importante au, care e cel rnai potrivit unei. ex-
ploatlri apicole inicii sau mare, gi, dupi ce ne vorn hoar1
asupra celui rnai bun sistem, vorn trece la constructia gi pre-
giitirea lui pentru primiivarii. In acelaqi timp vorn pregiiti totul:
vorn fntinde sbrmele fn rame, vorn cumpiira ceara, - pe care
'
,-.
.-
-.,
-. . ..
, .
t:. . , . . . >. :~ ,
Cdnd va veni primlvara gi toate vor fi gata, la h p u l
potrivit, vom muta coloniile din stupii primitivi fn cei' siste-
matici, gi, din ace1 moment, prisaca ta fmpreunii cu a mea, vor
merge mdng fn mdng printr'o sene de operatiuni gi felurite
situatii. Astfel, pbng fn iarna celui de a1 doilea -an, ve1 trece
prin tot virul de fncercgri trebuincioase deplinelor cunogtinte
$i practici ce se cer unui prisecar cu stupi sistematici, dela
w vizita de primiivarg, pan5 la recolta vi iernarea lor, terminlnd
cu desfacerea gi transformarea feluritelor produse ale prisicilor
noastre. •
Pentrucg se nirnere~tecg in anul urmgtor, adicg cel de
a1 treilea a1 studiului nostu, e timpul sii schimb o parte din
reginele stupilor mei, y e i putea ~i tu sg urmgregti aceastii
insenmat& practicii a cregterii reginelor, mai mult decdt-tre-
buincioasg pentru o bung reugitg in stupgrit.
fn felul acesta, timp de trei ani, irei putea sg ajungi
sg-6 vezi visul cu oc&, sg-6 conduci singur $i prin propriile
tale cunogtin6, prisaca, pe care o vei m k i cdt vei voi, cgci
egti sigur cl.$atuncinu vei fntdmpina neplgceri, ci vei avea
totdeauna multe satisfactii morale gi mai ales materiale.
I
I C A P I T O L U L I1
Ordinul Hymenopterrc.
Seara, fn pridvorul r5coros a1 casei noastre, unde ne-am
adunat cu tofii, am fnceput s5-i dau lui Cglin cele dintbi no-
$uni de apiculturg.
- -
$tii desigur, Csline, dar e nevoe s5-t; rearnintesc
,- cii albinele fac parte din acea clasii mare a insectelor gi
anume din numerosul ordin a1 hymenopterelor, caracterizat
prin aceea cii au patru aripi membranoase. Fac parte dinfa-
milia Apidelor, genul Apis, iar albina noastrii domestic5 e din
speta : Melifica.
Ele sunt bune surate cu furnicile, viespile gi toate albi-
-
nele siilbatiee, dela singuratica Xilocopti, ce-gi face cuibul
fn lemn, pAng la Dosipode gi Halicte, Prosope, Panurge gi
Meliponite, ce reprezintg o scar5 crescbndii de perfect;onare
Pn felul lor de traiu, pAnb la desgvgrgita noastrii albinii.
.i
Desigur cii te-ai fntrebat gi tu, Ciiline, cum poate fi oare
furnica categorisitii drept sorl bung cu albina, gi cum s'au fiicut
E- - apoi deosebiri aga de mari fntre aceste insecte cuprinse fntr'un
,,
-.
singur ordin? Acestea le vom studia ceva mai departe. Deo-
.-
-. camdati s5 vedem care sunt caracteristicele ce le unesc fntre
- ele, adicg tr5sbturile generale ce le apropie.
- \
~ a % i a f dde exlerior.
a) Hymenopterele, aproape toate, triiesc maiamult sau mai
. putin bine organizate, fntr'un fel de republic; mici sau mari,
'"-
gi de unde sunt fnliiturate elementele fzrii folos sau a ciiror
..-
- ' . prezenti nu e trebuincioasii decbt vremelnic. Aceste republic;,
ii,.
.: dupi un grad mai inapoiat sau mai fnaintat de civilizat;e,
::.-
. *.
,., $-au organizat viata in comun. Astfel Xilocopele singuratice,
:
.. .
spre iarni, se aduni la rbdbcina unui soiu de liliac pentru
;,
):' .
a trece iarna la un loc, pe ~ 2 n dDosipodele, Halictele, Co-
letele,PanGgele, fie tlmporar, fie permanent, f$i duc un traiu
aproape fn comun.
Astfel Panurgele,- zice Peretz,*)-,fn ce privevte mun- ,
ca celulelor, fiecare se poarti ca $i cum ar fi singuri; dar
toate se folosesc de o intrare comung, deci de munca uneia
singure $i economisesc astfel timpul vi osteneala de a-$i face
fiecare o altg galerie de egire. Ar fi interesant de qtiut dacg
munca acestei galerii nu se face cumva de toate laolala ~i
daci rnai multe femele nu se htelegpentru a munci cu rlndulu.
Perfecfia acestor republici fn treapta cea rnai de sus *
a scgrii unei civilizatii, o .detin fnsi furnicile $i albinele, unde
munca, afecfiunea, unirea, devotamentul, sunt factorii care
formeazg gi cimenteazd coeziunea lor.
b) Hymenopterele se fnmultesc prinpumeroasa prbilg a
unei regine, care depune un numir rnai mic ori rnai mare de
,
cu saliva lor, -
Fig. Nr. 2 - Cuib de bondari ')
cearii .$i o materie lemnoasii, ca hlrtia sau cartonul. Viespel~
adunate fn societiiti mai restrlnse ori mai mari, Igi cliidesc, !a
adiiposturi, - dintr'o substan ii le
-
a_s& ce-i fn combinabe
arhitectomce cui uri in form2 de clopot, fn
care fagurii paraleli gi orizontali stau fn etaje frumos supra-
puse, sprijinite de pilagtri puternici.
Alte specii fgi fac locuinta fn form3 de conuri etajate, care
sunt striibgtute de -0singurs uli@ medianii din vlrf qi pang la
bazii, a.$a h c l t olliclnd poate fi miirit acest frumospalat ba-
bilonian, prin adiiugarea unui nou etaj Pn partea lui inferioarii.
grele pentru ca, spre bgtrlnete, sii le rsmlnd cele rnai ugoare
$i care le cer sfortgri rnai reduse, deci au o diviziune a mun-
. --- -
cii Pmpbrtitii pe categorii $i vlrste.
A-
la care-gi a~teaptgmAntuire.
Furia luptelor,_ca ~ibucuria giisirii unui loc fmbelgugat fn
hran$ sunt de asemenea m m e s t a n de ordin sufletesc, cese
observii obi~nuitfn via@ de toate zilele, mai a1,es la albine.
E recunoscut apoi cg toate au un limbaj specific fiecsrei si-
tuafii fn parte, gi despre care-$ voiu vorbi rnai tArziu.
Ca organizafie in tima-anatorniccT. asupra c&reia vom re-
veni cu amgnunte ceva rnai departe, Hymenopterele au de
asemena trhiituri ce le apropie $i faarte mici deosebiri.
a) Astfel, armele
Ad.-.
-
de atac gi apgrare sunt tan gi ascu-
-,=a
tite, compuse din fglcutele mai mxt sau rnai putin puternice;
au un ac cu venin, iar cele lipsite de aceastg arm&, au pu-
tin@ de a h p r o ~ c a ~Zjmagul cu un fel de otrav& sau
cu diferite lichide puternic mirositoare, asfixiante gi respingg-
_ _.._
domestic&gi cea sblbaticl se reproduc prin pathen.ogen~ezbl----
adibi fenomenul reproducerii T n n o u i X G - & o femeli ne-
fecundatb.
La albine hi, ffintele vii ce se nasc din aceste oug
nefecundate, sunt numai de sex masculin. De altfel, acest
dar nu-1 are numai regina coloniei, c&ci atunci cAnd aceasta
lipsegte gi albinele nu-gi pot cregte o alta, se aleg din ele
'
.--
I
Despre albinii, cam tot din ace1 timp aveni dovada exi-
stentei sale. S'a giisit la Aix-de-Provence fn Franta, pe o placii -I
ticulafii.
Fig. Nr. 5
Albina preistorici intiperit6 inlr'o place de gips din era terliari. *)
Mijlocul subtiratic e unit de abdomen printr'o gbtuitu-
rii de culoare galbenii, aripa dreaptz e fndoitii, iar cea stbn-
gA, foarte bine fntipiiriG, aratZi o retea arterialii asem5nitoare
cu a albinei noastre; numai o aelulii, azi dispgrutii, se gL-
sevte sub stigmate, fntre celula radials, -
caracteristica ge-
nului, - .$i bratul rnedio-transversal a1 arterei mediane. Se
disting la pbntece, cinci inele care au o culoare cafenie in-
chisii, cu urme deslu~itede strivire ; prima pereche de.l&bute
lipseqte, - de sigur cszutii, -perechea a doua, bine fntinsii, I
.
xului; ag putea da multe alte pilde de acest fel. Bouvier,
in cartea sa Comunismul insecielor' scrie : .pentru ca me-
diul intern sii susfinii fiirii fncetare acfiunea mediului extern,
el Pgi schimbd nehcetat constitufia sa fizico-chimicii, ceea ce
dii gi o schkbare corespunziitoarest&&fiziologice a indivizilor".
Deci, Cdine, dintr'un ordin mare, - s l zicem a1 H y -
menopterelor, - s'a desprins, de-a-lungul vremii, sub acfiunea'
feluritelor elemente cu care ordinul s'a giisit fn atingere, fn
lnediuri deosebite, o diferenfiere ce-a dat nqtere la soiuri.
noi gi tot aga de deosebite. Odatii celula vital5 modificatl, ea
s'a transmis astfel, cu forma ei noud, descendenfilor, ~i s'au
creeat, fn felul acesta, diferenfierile. Acegti indivizi cu 0 altA
fnfiit;sare, desigur cg s'au apropiat unii de alfii, s'au unit,
s'au fecqndat, gi un nou tip s'a creeat gi s'a fnmulfit, urmAnd
o evolufie fn raport cu nevoile pe care mediul i le impunea,
ajungand astfel la o stare de fixare gi perfecfie. Legiitunle
comune ordinului ins5 s'au piistrat; numai apareptele le des-
part Pn familii, genuri gi spete deosebite. fnzestrate cu organe
-
felunte, aripi la unele, mandibule la altele, etc. - fiecare
specie nouii gi-a croit o altH formii de vieatii, unalt mijloc de
traiu, gi le giisim astfel fn &ra ter+iarii nu numai ca insecte de-
sivtwgtie, dar chiar organizate fn clanui-dupii cum Weler
le-a giisit ca fosile fn riigina acelui conifer texjiar baltic, des-
pre care am mai vorbit.
Astfel deci s'a format gi albina noastrii, pnn diferen-
tieri, din marele ordin, gi ea fnsiigi s'a despiirt;t fn genuri gi
specii, mai mult sau mai pu$n bine organizate.
Dar oare sub condi$a gi fortarea ciiror elemente au fost
ele' silite sii se uneascii qi sii formeze societatea de azi?
$i aci, Cgline, mergem pe drumul dibuitor a1 presupu-
nerilor, fn care desigur fnvtitatii n'au ciizut de acord. Cea
mai apropiatg -de adeviir fnsii mi se pare cea a lui Dumas,*)
care afirmii cii albina, fn era, secundarii, triiia la hceput sin-
guraticii. In regiunea unde azi sunt ziipezile nesfbrvite ale po-
lului, acolo, fn ace1 timp, era un raiu, vegnic in ,floare, cu ciil-
durii gi ume~ealb,,~otlivitii unei vieti ce se puteacbatiga gi trAi
simplu, cu organe gi organizati; tot atbta de simplificate.
Ce-ar fi putut sili oare, fn acea vreme, pe albinii, sii se
alipeascg de tovariiga ei cu care se asemiina, dacii nectarul
era continuu gi cildura nu avea variati;? De ce trbntorul a r
fi triiit ca un parazit intr'o colonie unde culegiitoarele sii-i
care nectar-de-a-gata, cbnd el fl ggsea la once orii din zi gi
cbnd avea poftii ? De sigur cii ideea de organizatie n'au sim-
$it-o decAt mai tbrziu, cbnd toate acestea s'au schimbat.
Intr'adevir, spre sfbrgitul erei texjiare, dar mai ales la
fnceputul formafi;lor quaternare, sosi o perioadii glacialii, cu
frig mare care a crescut din ce fn ce. Aceastii perioadii gla-
cialii, care durii 224.000 de ani, - dupii geol~gulZabrowski,
- schimbii cu totul conditiunile de existents ale vietiitilor;
acelea care nu s'au putut adapta noului mediu, sau au pie-
rit, sau au emigrat spre tropice, unde ghetarii nu-gi htinse-
sera stgpbnirea.
Albina,-ciireia, dupii cum o vedem, 6 prieste on unde este,
gi triiiegte de te intrebi cu ce, fie fn $nutul friguros a1 Groen-
landei unde abia o lung, douii pe an e verdeatii gi pufine
flori, ca gifn uscatul pustiu a1 Saharei,- e o fintg foarte uqor
adaptabilg mediului Pn care trgiegte gi conditiunilor noi de vieafg.
La inceput, organismul singur a luptat, crebndu-gi gi a-
coperind insecta cu pen, c e - ~aptirau de frig, peste finbrgcg-
mintea ei de chitin5 simp15 gi ugoarg. A fost fnsg nefndestulg-
toare aceastti autoprecautie brganicg. Ea a simtit nevoiea de
c%ldurg ma; multg, $e care i-o putea da tovgriigia unor .fiinte
asemiiniitoare ei gi astfel, din doug fiinte apropiate, s'au fgcut
lnai multe ; din societate in clan, din clan fn roiu mare, gi
astfel, ahptbndu-se mediului gi nevoilor, gi-a schimbat obice-
iuhle, incat sfbrgitul erei ter$iare o ggsegte constituitd intr'o
astfel de organizare.
Albina prei~toricii,giisitti ca fosilg la Aix-de-Provence,
despre care 6-am vorbit, are un sistem plros foarte pronun-
tat. Multe schimbbri, - zice Dumas, - Pn organizaf;a albi-
nei gi a societgtii ei, dovedesc cii ea a gtiut mai repede decbt
alte animale sociabile, $i mai ales decbt omul, sti capete simA
-
tul perfectiunii sociale: Ceea ce noi abia fntrezbrim afirmti
el,- adicti principiile organizatiilor gtiintifice, diviziunea mun-
cii,-pe care lucriirile lui Durkaim, Taylor, Henri Ford, Gil-
bert, Pncep sb le desprindii din haosul lor empiric,-albinele
le-au fnviitat acum 350.000 de ani. *
Organiza:ia,vietii interne, Cgline, s'a fgcut printr'o e v o ~
lutie lentb: din poligine, adicti mai multe mame fntr'o colo-
nie, ele au ajuns monogine.
Intrucbt colonia a devenit monoginii, dacg regina,-unica
mamg a tuturor, gi lucrul cel mai de pret, - nu s'ar fecun-
da, ar dispgrea Intreaga organizatie. De atunci trbntorii au
ajuns gi ei la uk mare pret. Albinele, ca s S i aibti la indemb-
ng la ,nevoe, ,le-au fnggduit o vieat2 ugoarg, feritii de primej-
diile din afar& i-au hriinit din belvug din propriile lor gugu-
lite gi astfel, de unde odatl gi ei adunau nectar, au ajuns nig-
te paraziti buni numai pentru unicul scop a1 fecundgrii unei
viitoare regine, ce ar urma pe , tronul celei btitrane, sau din
fntbmplare ucise.
$i astfel, vieafa $i-a tesut nevoe cu nevoe, pbng a a-
juns la perfectiunea de azi.
Din minunata carte a lui Bouvier, - amintitti maisus,-
se poate urm'Ari evolufia aceasta, gi eu nu mg htind mai
mult fn aceastii istorisire, cgci studiul de fa@ are alt scop.
***
Era tkziu cAnd Bin terminat toat5 aceastg poveste. Gla-
sul kigcat a1 lui Cdin rupse tgcerea ce se lgsase fntre noi
timp de cateva minunte.
- Ce minunat mi se pare, tat&, tot ceea ce mi-ai spusl
- -
Am retrilit acum, langfi tine, ceva din copiliiria mea pecbnd,
blbnd ~i bun, primeai la$ treburile gi sg vii sii-mi spui
o poveste. Cu capul pe brafele tale, neriibdgtor, agteptam, gi
tu hcepeai sg fn~iridespre smei' gi fmpdrafi, despre Ilene co-
sinzene qi palata de cristal!
.... ....
A fost odatii cii dacii n'ar fi nu s'ar povesti 1
$i biiiatul tiicu, stiipbnit pafcg gi acum de emotia zile-
Jor acelea!
- Da, Ciiline, a fost odatg. ... cgci lceea ce ti-am
spus.... de n'ar fi fost, nu s'ar fi povestit. Oamenii hvgfat;,
ce se ocupg cu studiul pgmbntului, a1 lucrurilor vechi, a1 ro-
cilor, a1 erelor antideluviene, a1 fosilelor qi a1 gtiintelor natu-
rale, afirmg cu to6, cele ce +am spus.
$i trebue sii-i credem gi s l ne fmpodobim mintea cu cele
ce ei se trudesc sii ne fnveie.
C A P I T O L U L IV
FELURITE R A S E DE ALBINE
Y =
Rosa comund, care se giisegte in toatA Europa $1 care
e cea mai r;sticb, rasa care-gi are leag&nul 4n Italia,
dar $a, rkpiindit aproape pretutindeni prin ,caliafle ei h-
cercate gi care se pot observa u ~ o r , sa cipriolb, a1 c5rei
sz---
leaggn e Pn insula Cipru gi fn sf&&, cea -5~-cazrand ce stA-
P
pbnegte 4n regiunea din Sudul Rusiei, spre Casp~ca.
Prin apropieri fntbmplgtoare sau voite, din aceste patru
rase deosebite, s'a 'creeat o serie htreagii de subdiviziuni. A-
-
Fig. Nr. 6
Felurilk rase de albine recunoscule prin coloralia abdominali *)
Se deosebegte prin aceea cii reginele sunt f o a r t subti-
ratice; pot trece prin gratia Hanemann, dacg intervalele sunt
') Cligeu dupi5 Alfandery: .Le livre d e s abeilles".
A
,
,,
.
I... .. ,
. ..,
+.+, < ; >..-*
I ; ".*,; '
I ,,r 4
i ,
mai msri de 3 milimetri .$ 8 diviziuni, ceea ce a apropie, la
1
1 -. ., /. prima vedere, de forma viespilor ; are de altfel, ceva comui . cu
aceste surate, cgci fesgtura ciipi%celelotcu care fnchide puetul, o
8 .
:,<. $
.>.. . , ,
..;; .
:\ '.' . construiqte dintiun arnestec in care intr3 rnai multe substante
i,:' . . .. .
r:.:.
,.
.>
celuloidice $i pufing ce'arg, cu totul coitrar albinelor noastre,
.;::: r i gi polen. .
.
, '.. . ,.'
..
D) In sfbrgit, rnai avem rasa cqucazian&, ce-i ibtermedi-
, ,.
. . ar5 intre italiad $i ciprioa, cu un caracter,blAndgi&coltAnd
. , \
.
celui foarte pgroasii, iar pbntecele galben fn .partea lui din
,
I
, I . ,. . '
. , , . . ,,,
. , ,
~
, . fatii, negri spre mijloc $i cenuqiu albicios spre vbrf. I
I:
... , . , ,
"
Apis indicn e mai m i d decgt albina noastriiJ gi fn colonie,
indivizii au culori deosebite. Astfel regina e de culoare casta-
pie 'fnchis, trbntorii supt negri $i albinele, galben deschis..
Apis florea e cea rnai micg din toate; la colorit seamgnii
i
cu apis . dorsata ; abdomenul fnsg are inelele colorate gelunt cu
cdte un cerc alb. \
Toate aceste trei rase, datoritii faptului c?i triiiesc fntr'o
regiune caldg cum e cea a Indiei giIndochinei, Pgi aliidesc fa-
gurii fn aer Iiber, atgrnati de crengile copacilor, acolo unde
L
e rnai sus $i rnai umbrg. Suntnomade; cliidesc, scot un rand
ori doi de pui 6,dupg trei-patru luni, pleacg Pn altg parte,
mdnate mereu de acest neastdmpgrat dor de d u d , Pn vegni-
cg rebnoire a vietii.
De sigur cii atat rasele europene cat gi celelalte care
traiesc Pn diferite continente, se rnai fncrucigeazii fntre ele,
formand felurite tipuri de metigi; totugi ele, h cea rnai mare
parte, ss pbtreazg cu semnele distincte atatate rnai sus. ,
b Intr'o prisacg mare gi care ar avea mai multe rase, e foarte
' greu sg fie selectionate fiecare fn parte, ciici aceasta ar cere,
CINE P O P U L E A Z A STUPUL?
A. REGINA $I V l A T A EI.
I .
I
- Vezi tu, Ciiline, albina aceasta mai mare, mai lungg-
reaw, galben-argrnie, cu piciorugele rogietice, cu pdntecele gre-
3 , .
oiu ~i care e gata s2 intre fn stup ? Ea e mama tuturor aces-
tor albipe-mii gi mii-ce le-ai viizut agiifate adineaori fn ci-
\
regul nostru. Ea e singurii cu roiul acesta, ciici fntr'un stup
numii o singurii regin6 poate triii.
Albinele se daideau fn laituri din: cale-i gi, -peste cele care,
din nebiigare de seam% nu o observau cumva,-cu o semefie
regalii, ea trecea pe deasupra, griibitii $i preocupatai de a a-
junge rnai repede la palatul unde o aqtepta bucuria unor zile
bune $i a altei vieti.
- ~ u ~ cumi i vezi, ea e Pnconjuratii cu un sentiment
w
Fig. Nr. 9
I
Bolci regale pe marginea unui fagure')
.
I
F' Acestui leagan regesc, noi stuparii fl zicem bolcd regold.
Peste ou gi fn fusdul leagiinului, albinele-doici, recrutate
f din cele mai tinere albine ale coloniei, varsii o hranii galben- .
, 34 ivorie, numiti%,,pap& regald", un lapte pe care albinele, tine-
!. .
L
re fl produc cu nigte glande esofagiene, lapte a ciirui compo-
z i ~ ee foarte bogatii fn materii proteice, grase ~i azotoas/e, gi
e gata digerat de ele.
Ce rost are aceastii hranii ? Ea are o putere minu- 9
' _ natii asupra oului, ciici din el iese o altg fun^ care nu mai
semanii cu albinele decAt fn parte, gi care e menit5 sii asigu-
re viitorul de mbine a1 unei colonii.
') Cliqeu dupll Dadant : "L'abeille 41 la Ruche".
. I
$i acea noug fiintg cu totul strginl e o regina.
Intfadevdr, dacg am lua o reginti sg o compar5m cu o .
albing lucrgtoare, am vedea deosebiri foarte fnsemnate fn
anatomia ei, degi amhdoug au ieqit dintr'un ou fntocmai la fel.
Deosebirile se datoresc atbt acestei fermecate hrane, cbt .$i
locului sau botcei 4n care privilegiata $-a trecut evolufia pbni
la nagterea ei.
rC.
Care sunt efectele gi deci, care sunt deosebirile anato-
mice produse de papa regal2 ? Privind, Ggline, fnfAtiqarea ce-
lor dou5 surori, vei vedea dintfodatd cg una are:
a) 0 culoare deosebitd fa@ de cealalti: regina e de
un galben--Si cu picioarele rogietice, pe cbnd alb'ma e
de culoare castanie qi cu picioarele negre.
b) Albina are, la picioarele de dinapoi, c ule ele unde
* !@
fgi adung polenul gi care reginei ii lipsesc cu totu cgci =
n'areI+
ce face cu ele, ea avbnd alt rost fn stup gi alG menire in
vieata ei, decbt de a cgra aurul florilor .$i dulceata lor.
C) De asernenea, partea cea mai vgditii, -- p - s
la regind e lungAret qi bine desvoltat, pe cbnd la albind e rkdus.
Dacg am analiza apatomic pe cele douti surate, am
/bw\v
vedea iargvi deosebiri interne:
a) Regina are o limb& mult mai scurtd decbt a albinei,
cdci ea n'are nevoe sg sugd nectarul din fundul potirelor de
flori, fiindcd prime~tehrana gata datti de curtencele ce-o
. fnconjurd.
b b) Guqulita- unde se fac transformarile nectarului, re-
gina n'o arZ;<cdci ei i se dg o hrang gata digeratA de cele
ce-o fngrijesc.
Analizand fn sfbrgit pbntecele, a&c2 principals parte a
corpului unei regine, vom vedea cg:
c) P m ei are doug pungi numite ovare, foarte
desvoltate, pline cu oug fn felurite sttiri de desvoltare, pe -
cbnd albina are numai doud ovare mici, bchircite gi nepo-
e~ trivite unei reproduceri.
d) Mergbnd la comparatia o
gssi la reging desvoltate, pe cbn
zgregte canalul receptacol pentru sgmbn$a btirbiiteascg, ctici'
cu vremea el s'a hchircit la fel cu ovarele.
1
I
, \
. \
_ ,., ......, ..
.. .')*.,
,:. * *
.>. , '
cikeci de ori moi mare; ciici trebue sii gtii, Ciiline, cfi o rg-
' .;,.
, . .
>I,,
-
.
gihd poale trdi dela 4-6 oni, pe cAnd o albid, h timpul verii
..I"'., .
;.;, gi fn perioada de lucru mare, abia de atinge 6-7 siiptiimbni.
, >,
... ,
<,. I Numai cele mai norocoase,aare se nasc spre tdamd, pentru-
b .~
. . cii nu mai au ce munci, gi deci -nu se istovesc, pot tr&,pAnii ri
t.:.: -'r h' primdvara urmiitqare, cbnd mor. gi,. ele . dupii 2-3 sCiiptAmAni
;!;,..
s,
I
$.:
. >
de alergAturCii.
i.
, ,
. \ . Iatii deci,. fn cbteva cuvinte, ce .$i cum este ~dgina
I. '.&
.:;:I . . . . noastrii.
1 ., Noslereo unei . regine.
- Dar din oul ptis fntio botcii, c mmEcregte gi se nagte
o. reginii ? - m'a btrebat CCiilin.
!.- d* > - I
Mai htAi, CCiiline, trebue s%gtii din ce se compune acea
i repurnit%pap5 regalii, de care ti-am vorbit fn treadit.
S -Ea e produs%de albinele tinere gi numai pAnii la o a-
numik vArstii, prin nigte glande ce se giisesc lAng% faringe
:1
'
, t
, . / * '
$i esofds, numite glandele esofagiene.
1 %A, Analizath aceasti hranii $a dovedit cii are :
Apii . . . . . . . . . . . 24.15Ofo
Azot . . $4.580,'0
Proteins . . . . . . . 30;6%,0
Sulf . . . . . . . . . 0.38°/o
6
FosfaG . . . . . . . . . 0.67010
Zahgr sub form5 de dextrozii . 11.70°10
v n zaharozH . . . . 3.350~0
Felunte extrase eterate gi cenugi- 17.92Oi0
? , ..- . .
I...
.,.
';
,
Din tabloul de mai, sus,, se vede . :mares bogiitie a materii-
. ,
..., - . ,
:
, lor proteice gi a azbtului, precum 6 a zahiirului, . elemente .a
I.
ciiror valoarea :nutritivA.e pr.ea. cunoscutii ca sii mai stiirui.
I
": i'.',
,,
. ,I .
,..,..:'
,
1 : . . VItamina B, atbt de mult cercetatii de hvii@fi, se giisegte .. li
., ,......
+ -
.,
fntr'o mare cantitate fn b p a p o aceasta, nu mi^ cu drept cu-
. .~,'
. . . ,.,....
.\..
,v8n.t ,,regala; 3.
..,, ,.\
... Oul pus Pn botd, avbnd aceastii hrahii fermecatii,, st&
'..!,
h nemigcare timp de trei zile, apoi coaja lui. se craps gi. din
.,. .
el iese, ln a patra zi, un viermigor albicio?, care, din ziua a
cincea pang fntr'a noua, tot cregte, ajunggnd aprotspe de gura
botcii. Atunci albinele fac un capac leagiinului acelei niici
principese, ce fncepe a-gi tese un giulgiu fn care se Pmbrach
ca sg-$i ducs un somn de nimfii timp de cinci zile, somn din
care se trezegte, ca prin farmec, o insectii pe dep& formats.
In ziua secta vrea sb ieasb din pfatul
C
ei de bear&, ,puse cu gapte zile, fnaiate de
cgtre fngrijitoarelt ei, nu-i ingiidue sg pgyeascg afarg.
Atunci, cu clegtigorii pe carei are la gur$ fncepe sii road5
~is&subtieze grosimea capacului, pan& ce apare, pe marginea
'lui, o ggurice ca o fmpunsgturg de ac, pe bare o liirgegte me-
reu, pink ce regala prizonierii poate s5-gi scoatii limba prin
ea. Doicile ce stau sg-i ajute, se reped de fndaG cu gugulifele
e pline gi ea soarbe nesdfioasg prima p i e u r g de hrarig. E par'c5
stropul de putere 'a1 voinicului din poveste, care, cu o sorbi-
turg de apg vie, prinde noi puteri, cii sg continue lupta cu
smeii.
Era gi timpul pentru aceasta, deoarce hrana, pe care nimfa
o sorbise pentru
- toat5 vremea cat va dormi somnul h giul- -
P
degi le $in fnchise fn otci, albinele le fngrijesc cu atentie,
far& fnsii a le a~iitd.pa-- multii dragoste, ciici fn stup ele nu
_-_--- doi domni, albinele
-9i ,,la nu se fnchin6".
------ ----s-s-T=-..
$i aga se 'nagte, Ciiline, o printesii, care, peste cAteva
zile,~va fi cu adeviirat regina stupului, cgci sg gtii cg deo-
camdatg, degi s'a ngscut cu darul de a putea sii dea nagtere la
fiinw v i i f&ii s&fie fncg impreunatg cu un biirbat, totu~i,
-
-
din coapsa ei, aga dupg cum +am mai spus,-nu poate
ie$i acum decbt numai parte bArbgteasc5, adicii trbntori, care
nu sunt de un folos prea mare, ci de scurta duratg pentru
vieata'coloniei. Numai du$l ce se va Pmperechea cu un
trAhtor,'abia atunci va putea face ca din ouiile fecundate cu
*siimAntaliisatii de biirbat, sii se nascii albine 1ucrAtoare ~i
nu trbntori cum s'ar fi niiscut, dacii ea n'ar fi fost fecunda-
ti%. Cbnd Pfi voiu vorbi, putin rnai departe, de felul cum se
fecundeazii oul, vei pricepe mai' bine mecanismul acesta fi-
.,
ziologic.
- Dar albinele crese vreodatii o reginii noug cAnd au
o altg reging fn stup? mii fntrebg biiiatul.
- Da, dar 'numai cbnd regina care a stgphit in ce-
tate PARI a ~ c i ~ a3d4 yir, d u p ~o rbunci~aht de isto-
cului. Ici un fir de iarbii, dincolo un ciob, putin rnai departe
salcAmul ce-gi apleacii o ramurg grea pbni aproape de acope-
rigul altui stup, dincolo un punct negru pe zidul alb a1 pro-
priei ei locuinfe, ce pare a fi un numiir de ordine a1 stupului,
fn sfdrgit, totul de jur fmprejur : culoare, miros, miscare, e fn-
registrat cu atentie gi migalii fiirii de seam%, de fricii ca nu
cumva sii gregeascii la fnnapoierea din sborul de nunfci $i sii
nimereascii intr'un alt stup, unde desigur, gi-ar gdsi moartea.
- Sbor de nuntii ai zis?, m% opregte Cilin $i mii fn-
treabii.
- Da. Credeam cii ti-ai fnchipuit cii un alaiu aga de mbnd
dru n'ar putea fnsofi decbt o nuntii! $i iatd cum se siivbr~e-
gte ea: dupg ce vdrtejul acela furtunos a tot dat tbrcoale stu-
pului,- timp in care din prisacii $i chiar din fmprejurimi au
putut veni fn calea principesei un cbt rnai mare numiir de
trbntori,-de odatt tbniira fecioarii fgi ia sborul fn Inaltul ce-
rului. Albinele lucrgtoare riimdn fn urmg vi vin de se ageazi
fngrijate par'cg pe scdndura de sbor, fn pragul urdiniSului,
agteptdnd fntoarcerea reginei.
VArtejul se'tot ridicii fn sus, mereu fn sus, urmat gi Pn-
grogat de alt numiir de irdniori miri, ce nu sliibesc din ochi
bobu~orulacela auriu, care, pe aripi de vis, se tot fnaltg de
pare c& le-ar cere gi lor dovada destoiniciei $i a puterii, pur-
tAndu-le fnainte ispititoarea ei fiipturg pe care le-o dg spre
o fmbkfiSare diving.
Incetul cu Pncetul, gloata pefitorilor se micgoreazil, cgci
unii din lei se retrag din lupta aceasta de a cuceri o amantii a-
tdt de amggitoare; cei cu puteri rnai mici, he rnai putlnd fnfrunta
sfoeHrile cerute de un sbor sprig gi anevoios, lasii altora rnai
puternici, rnai bine fnzestrafi dela naturi.; grija de a putea
ajunge gi a-i da logodnicei sgxutul de nuntg.
$i iatH c i gi clipa aceea se apropie. Mirele, unicul feri-
cit, cel mai voinic, cel cu aripile mai puternice gi mai dibaciu
fn sbor, cel pe care natura 1-a fnzestrat cut calitgfi mai alese,
In s'fhgit.,. f ~ ajunge
i chinuitoarea pradl a Forinfelor sale pii-
timage gi acolo, fn fniilfimile albastre, sus, - atdt c$t ocbiul nu
rnai poate vedea, fn linigtea gi pacea vAzduhului, fn sclipirea
soarelui, fn baia aceea de luminti $i c&ldurii,f i bnbrAtigeazii
54 ,
-
$i totugi, dacii natura a pus vieata stupului la o astf'el
de fncercrrre, a fkut-o cu m i l a fntelepciuhe. Intr'adevgr,
cine nu-gi poate da ie&a cg dacg ea ar %fi or~kduit @re-
unarea fn stup, aceastg fecundare s'ar fi ficut cu u n trdn/or
frate bun cu mireasa. Si cine nu stie . oare urmiirile rele
, c e le aduce unei specii p r w d.".
.
i a consangoinitd)ik? Apoi, -
fn a1 doilea rand, - cum $i-ar=a
____r_
oare alege t r h -
torul cel mai bine preggtit ? Pe cand astfel, ea nu-$ alege
biirbatul, ci el se alege din gloata aceea ce numh& cu miile
~i el singur suportil o fncercare aga de chinuitoare,.aceL sbor
de nun& care-i cere o htreagii pregiitire, -foe& gi calitk6
fizice deosebite, - fa@ de tovarigu sgi r h a g i fn urmii.
Natura, dacii ar fi ceva de corectat, vine fnsii curbnd
de fndreaptii lipsa *parent$ - dacg ar fi htr'adeviir o lips$
- prin aceea cii micgoreazii cbt rnai mult timpul cbt regina
cere s5 fie fecundat&. , c
Prin moartea fulgeriitoa~ea mirelui, de fndatii ce fm-
preunarea are loc, regina riipegte cu dbnsa organele fecun-
datoare cu toate apendicele purtiitoare de ' siimiinfi. In sborul
ei de coborfre $i pbnii la curiitirea gi roaderea lar de ciitre
albine, apendicele organului fecundator a1 trbntorului cu cana-
lele lui seminale, descarcii mereu siimbntii fn punga sperma-
tics a reginei, siimbntii care asigurii fecundarea a sute de
q
mii de OU$ din care vor iegi albinele lucriitoare de mbine.
\
ea, mor foarte u$or la temperatun joase. De aceea, cei care tri-
mit regine $tuparilor*care au nevoe, o fac cbnd timpul e cald
$i nu amenintg vreo. revenire 'bruscg a tempe~aturii reci.
$i dcum, dupg ce-am spus toate acestea, s&ne fntoarcem,
Cgline, iarggi la povestea reginei noastre, pe care am b a t - o
acolo sus fn bratele unui iubit norocos prin fericirea unei
clipe, dar atbt de tragic rgsplgtit prin sinistrul lui s f b i t .
.:'.1
I . -
:?
,. :.
.
.: . .
,\ '
,
.J-
:;.'3 ,
.1 .;-s:.
A. IGstuT aces&pe~
ire ,- \.&.~td. h" *%B&*mbT
s $ks$e ca-
re+ voiu vorbi rnai pe larg &va rnai tbrziu, std fn prin-.
cipiul argtat cu atbta fntelepciune de unul dihtre cei rnai . '
de seam5 stupari ai lumii, americanul Doolitlle, care, prin-
t i o formulli scurtii, rhpunde atgtor Insemnate chestiuni Pn , .
stupgrit: .dd-mi o regind bun6 $i fdndrd - zice el - si,.
tfi uoiu da o recolt& Imbel~ugald".Ce poate fi rnai limpede de- ,
cAt.icest principiu ? CAci o regins tgngrii va depune un mare
numgr de o u i ; in timpul cel rnai scurt, ,populafia se va mdri
foarte repede, ava cd in vremea marelui cules, care dureazg
prea pufin din nefericire, nectarul va veni fn stup fn ra-
port cu n u m d ~ culegiitoarelor,
l pe care stupul le are la ,timpul r
rn
potrivit. fn stupArit, Ciiline, este un principiu sacru, pe c&e
niciodatg sii nu-1 uiti dacii vrei sii isbute$tiin meseria aceasta
, gi oricine trebue sg t;nii socoteald de el, dacii voieste sg a-
Ouoful reginei.
-$i ce face regina apoi, dupg ce s'a htors din sbo-
C
rul ei de nunG?, - mli 4ntrebA nersbditor bgieatul.
- P&, sd vezi: ea mai stZ aga '- ei zile. t .i
lenevind rnai lass prin celule cltiva oua e rAntor, ca apol sa
d e p u a e o u i fecundate, din=
criitoare;fntr'un, numir din -ce In ce rnai mare, in raport cu vre- _ '.,.,.!: %
.,.;
\,.
p7,.*9a
I
: , ,
, ,
;*
,:.
* ,
care florile au nectar din belgug trece aga de repede f n e o ,,
regiune, $i numii&i culegitoarelor ar & prea
' I&, provizGle
.
i
. .,."
~,,,
git, ciici albinele nici n'ar putea s'o f a d , limba lor fiind putin t'
. .
j, I*-',, .
!
' ,
-
.
.i?-
I
cuibului n'a avut grijl sii fndepgrteze ramele cu celule de
trantor din cuib, gi regina giiseate drept En locul cald o ram5
de acestea, hcepe sii depunii oui fn ea, oricAtZ neplgcere P;
face acest 'lucru. U& Pnvg@$ au statornicit c2 ea oui mai
cu drag fn celule mici, pentrucg fecundarea oului i-ar da sen-
zatii ~liicute.Dup5 cum vezi, Cdine, gi aci natura a avut
grijii sii hsoteasc& cu un simt de pliicere operafiunea fecun-
d~rii'oului,pentru ca regha s& caute mereu s i depunii ,un
cat mai mare n u m b de ouii rodnice, din care vor e ~ ialbi-
nele lucrktoare.
Cu cAt vremea fncepe sZ se fncazeascii, regina oug din
ce fn ce mai mult. D e dimineatil. vi'pani'n sear3, ouii mereu,
iar fn timpul verii, cbnd recolta se apropie, ouii chiar $i
noaptea. Far2 hodinii ea trece din chilioar6 h chilioarii,.lubn-
du-le pe toate la rand, hcepAnd cu cea din mijlocul cuibului,-
care-i fn fomii de elips5,-din centru fagurelui spre margine,
le cercetead fntdi pe fiecare, vede dacii leagiinul - in care
urmead s2i pu& oul e curat ~i bine grijit de albinele PnsKr-
cihate cu acest lucru, piivegte de sus cu grije Pniiuntru .gi
apoi, ridic,hdu-se fncet pe picioarele lungi de dinapoi pe care
le sprijing pe marginea celulei, fgi fncovoaie pdntecele ei lun-
g ~ &pe care-1 fntroduce cu biigare de
seam&in celulii gi, . Pncordbndu-gi mu$-
chii, dii drumul unui singur ou din cele
.,
douZ un cu ouA, numite oaare..
& n f o suprafa@ a fabrelui e pli-
nii de ouk regina trece pe cea de a doua
f a g gi oug fnceplnd tn aceeagi ordine,
adicA din centru spie margine. Rostul
acestui fel de -a lucra fl gZsim fn faptul
c& puetul de pe o. fat&,Gne de cald celui-
lalt de pe f& a doua a ~ n u ifagure,
Fig. Nr. lo
Cum ouZi o reginil *)
ciici totul h organizatia unui stup, - ca '
tot ce porne~tede altfel de la albinii,-
e aga de fntelepte~tefiicut,cii nici un locugor du se pierde
nefolosit, nici un grad de ciilduri au se irosevte, nici o
. <
11;.
I
1 ,
I
, - ?.'
tru. Voiu ciiuta deci sii-ti arst felul fn care e compuvi aceastii
I T
i . celulL germinativii, cum se desvoltii, se fmpreunii gi ajunge
II insectii desiivbrgitii Iiimurindu-fi totodatii acea tainii a parthe-
I
Fig. Nr. 11
O v a r ~ l ereginei ')
01 ovare; E] oviduct; D] spernialica : C. Sj canalul spermatic ;
H] uler; V1 vagin; C j m u ~ c h i u ; A] vezicula veninoasii; R] reclul; A c ]
a c u l ; C. n. v] canale conducflloare d e venin; K] c o c u l ovarului; F] so.
cul c u aer.
--
') C l i g e ~dupe D s d ~ s :l ,L'ebeille el le Ruche",
16 ii are nucleul ovulului gi alij 16 ar trebui si-i vini dela
nucleul spermatozoidului, prin fmpreunarea celor doui nu-
clee, ar face tocmai 32 de cromosomi, din care, prin acela~i
proces de fnmultire ca la om $i viermele ascaris, a r trebui
sii iasii, dupg un timp hotikit, acea insect5 desivkgitii, care e
albina lucrdfoare. Lucrunle fnsii de data aceapta ies din fai-
gavul lor obignuit, cici daci vom diseca oricare celulai ce
I)
compune corpul unei albine, a1 unui trantor sau a1 unei
regine, nu vom gisi fn ea decdt 16 cromosomi, adici tocmai
cat am ggsitfn nucleul ovulului, ceea ce fnseamnii c i nucleul
celulei germinative dintr'un ou depus de regini, se poate fn-
multi gi da navtere unei fiinte vii, chiar fgrg $ s imai fie ne+oe
s i inee fn acfiune $i elementul birbgtesk, adicii spermatozo-
idul. De aceea, $-am spus cii o reginii, chiar nefecundatii, e tn
stare sii nascii fiinte vii. Acesta e fenorn~nulparfhenogenezei.
Fig. Nr. 12
\ Abdomenul rrginei ')
* ,
a. b. c . d. el inelusele pfintecelllli ; N] Ian1 ganglionar nervos ;
MI guva ; E] bvar; V] oviduct; S] spermatica; D] intestinul mijlociu ;
. . R] inleslinul g r o s qi reclul: A] anus; S. s ] feaca acului ; S. I] acul PI mu$.
chiu ; HI glands mucoas8 ;
AnalizAnd h s i acum nucleul unui spermatozoid de trAn-
.. tor, vom vedea c i el e compus numai din 8cromosomi.
- Dar bine-fmi spuse Ciilin, -
atunci cei 16 cromo-
c somi din nucleul oului; hpreunii cu cei 8 ai spermatozoidului,
I vor face 24 de cromosomi, atunci cand se vor uni. Cum se
,
face totuvi cii, analizand o celulii din albinii, gbim fn ea nu-
mai 16 cromosomi gi nu 24 cat ar da hpreunarea celor douii
, nuclee-a1 ovulului gi a1 spematozoidului ? Ce s'a ficut cu cei-
t
ugoarii de urmlrit, cici, disecbnd un tub ovarian din cele do-
u i ovare, putem urmlri starea de desvoltare a ovulelor ce se
ggsesc de-a-lungul lui. Astfel - dupbFlammarion-fn partea de
sus, acolo unde tubuletele se strdng ca fntr'un coc, vom giisi
oul In starea lui cea rnai primitivi, a$a cum porneqte orice ou,
de orice fel, adicl cu prima sa celull germinatid $i nucleul
sgu alcituit din cei 16 cromosomi.*) Mai jos, vom ggsi aeeastii
celull germinativg organizatl fn celule ovuligene $i altele nu-
tritive, fiecare fn camere aparte, dar strdns apropiate. CAnd
ovulul a ajuns la maturitate, avand desvoltati fndeajuns cei
16 cromosomi, el absoarbe confinutul camerei n u t ~ t i v ede ali-
turi $i f$i formeazii astfel ace1 oilelus nufrifiu, pe care-1 gbsim la
onvice ou, de orice..naturb ar fi el. In aceask5 stare, oul se
fmbracl cu o cima~iichitinoasi, care-1 a p l r i de apisarea fe-
luritelor organe printre care trece p l n l iese, $i care e $i un fn-
veliS ce-1 pizevte de toate intemperiile ce-ar putea veni pe ne-
agteptate. Inveligul fnsi are fntr'unul din capetele sale, o micg
deschiz5t:ri numiti%microfil, care comunicg cu interiorul lui.
In aceasG situafie, oul e gata s l iasi din cele doui
oviducte $i s l treacl fn uter. Aci, Clline, ne oprim cu ex-
plicatia noastrg, cici nu vreau sg-$ vorbesc despre fecunda-
rea oului pbni nu-$ voiu limuri mai fntli cum e trbntorul, din
ce se compune organul s i u fecundator, cum se formeazi $i
cum pgtrunde elementul blrbitest: fn organul femelei $i
ajuti la fecundarea ouilor.
Llsand deci s i desluqim, Ciline, pu$n mai departe, a-
'
ceastl gingavg parte a vie$i intime a reginei noastre, sH tre-
cem mai departe $i s i studiem vieata de exteripr a acestei
unice finte, $i anume particularitiGle sale esen$ale. Partea
ce o are aseminiitoare cu albinele lucriitoare, o vom studia
atunci ciind vorn vorbi aminunfit despre ,acestea din urmi.
Alte particularitc?fi distincte a h reginei. ~
vikra de gratie.
.1 -~
, . - Hangerul ascutit fn vbrf gi veninos piitrunde cu u p -
-
r--,
. rinw Pn locul vulnerabil, $i rivala cade riipusii, dupi ce, cbteva
k, y
clipe, vieafa din ea rnai palpdie fncii fn mi$ciiri desordonate.
j ~.:
. ~. $i pe chid alaiul pornegte voios fn frunte cu regina st2ipd-
.y
,. .
nitoarecare-qi ia fn primire cetatea, albinele aruncii afarii din
:
.2-
- .- C
stup cadavrul celei fnvinse, ce mai svbcnevte Pncii fn ultimul
I~L sughit a1 mo*.
m
1 :. Acestea ar fi, Ciiline, tot ceea ce pot sd-ti spun deocamdatii .
I : despre reginii gi vieata ei, fn afar& de 'actul fecundgrii, pe care
. .
1'.
41 vei prisepe rnai bine atunci- cbnd vom vorbi despre trbntor.
!. . Ne-a mai riimas de spus fncii un singur lucru deose-
* ,
bit, fn 1egzturii.c~regina $i care e foarte fnsemnat, 9'1 anume,
K: ..-.
.. cum moare o reginii.
:.,
~
I;j,:
f -
4
.,. .. -
Rareori o reginii moare 'de moarte natural$ cu toate cii'
-.:,t. .
albinele o fngrijesc a$a de bine .$i o piizesc de toate riscur.de
p, :< . ti'--
' - ii amenintiirile. Dacii friguI e prea mare $i le fnghe&, ele
l k o fin pe reginii chiar in mijlocul ghemului, hciilzind-o cu
!.
i.
.. . ...?trupuqile $i riisuflul lor. De.foame regina moare numai atunci
cAnd cea din urmL picbturii de miere s'a terminat Pn stup;
adesea s'au ggsit roiuri numai cu cgteva albine sleite $i
lihnite de foame, gi unde regina era vioae gi puternicii; ele
pbstreazb tot ce e rnai bun fn stup pentru ea $i mor pbng
la una, sacrificdndu-givieata, numai ca regina lor sB poatii trsi
gi sb-$i duca rnai departe neamul. De accidente de sbor ea e feritg,
cici nu pbriisegte stupul decbt atunci cbnd se fecundeazd
ori roiegte. De boa15 ea e cea din urmd atinsb, cbci grija
albinelor gi hrana curatg $i aleasii xe-o primegte, o apbrg
fntio mare misurg. Mai curbnd moare din cauza nepricepu-
tului stupar, care, uitdnd cb reginele din firea lor sunt foarte
simtitoare la sgomote, fum gi luminii prea bruscg, cercetbnd
stupul, ridicg cu stbn,obcie ramele. Adesea regina noastrL
-
Albinele oua'toare.
- Am auzit fnsb-fmi spune Cdlin-cb nu numai regina
poate sb fac5 oub, ci $i unele albine.
- Da, ai auzit bine vi iatd cum staulucrurile,-mb grb-
besc eu sb-i rbspund. Sunt imprejuriri fn vieata stupului, cbnd
regina moare pe nea~teptate,fntr'o vreme cbnd, fiind fng, ea
nu rnai depune oub de loc, - cum e iarna de pildii, - $i
atunci albinele nu pot sd-vi creascd o noud reginb, cbci
n'au de unde.
Dacb stuparul nu observb lucrul acesta $i nu db colo-
niei o noub regind, lulnd precaut;ile cuvenite, pe car* ti le
voiu spune la timpul $i locul potrivit, atunci unele albine,
rnai ales din cele rnai tinere,-clnd timpul Pncepe sb se fncbl-
zeascb vi munca i*n s tup pornegte, -vbzbndu-se fbrb conducb-
toare, fncep sb se hrbneascb, sau rnai bine zis, sb fie hrbnite
de albine, cu aceeagi hranb cu care ele hrbneau pe regina
lor de rnai inainte.
$tii din cele ce ti-am spuscbnd am vorbit despre papa
regala', cb aceasta are darul ca, printre alte schimbbri ana-
tomice vi vitale, sb facd ca ovarele reginei sb fie foarte des-
voltate iar tubuletele cu ovule sb fie rnai multe la n u m k $i
bine organizate, ca sd poatb rdspunde rostului pe care regina
fl indeplinegte fn stup.
Acelea~iovare se gdsesc la toate albinele, dar fnchir-
cite, micvorate, reduse la un numdr de tubulete ovulifere ce
nu trec de doubzeci.
Ele, in aceasti inchircire, au urmat legea naturals dupd
care, un organ nefolosit fyi pierde din ce fn ce mbrimea $i
apoi chiar puterea lui de vieatb, dispbrgnd aproape cu totul.
La originb, clnd albinele singuratice ouau fiecare, desigur
cii aceste ovare au fost rnai desvoltate, dar PndatZ ce vieata
-
s'a organizat pe bazg de comunitate, unde rolurile au fost
fmpgr$ite iar cel a1 ouatului $i creat;ei a fost fncredintat nu-
-
rnai reginei, ovarele albinelor, ne rnai funcfionbnd, s'au tot
fnchircit p i h i ce-au ajuns ceea ce le vedem azi.
Fig. Nr. 14
A. Ovare de regin&').
B. Ovare-inchircile de albinl lucriloare.
C . Ovare pufin desvoltale de albin6 ou6loare.
In schimb, regina g;-a pierdut unele organe ce nu i-au p
2,
rnai trebuit in noua ei situat;e.
.r
Astfel, pe picioarele ei de dinapoi, se mai ggsevte $i a- .- * 1
-
Cbnd voiesc fnsti sii-gi creascii o reginii dintr'un ou depus
de o albinii ouiitoare, puiul crescut fntr'o botcii largii $i bine
pregiititii, moare dacii i se dii numai acea pap2 regalb, cu care
ele de obiceiu scald%larvele ce au o astfel de menire gi nu
ajung niciodatii sii creascd o regin5 dintr'un astfel de ou.
In ce privegte fnsii puietul, el se fnmultegte, cregte ~i
801onia riisuflti u~uratiide apiisarea chinului cii cetatea va
rtimbne fiirii urmagi. Munca prinde a spori. Albinele aleargii
...
dupii apii gi piisturii cu care sii-gi hriineascii puii, dar vai !..
ele giisesc cdte 2-3 $i chiar 4 ouii in aceeavi chilioarii; atunci
-
. . .
I
. .
. , . - ~.
I ' Aparatul
c .- Canal seminal
' ' genital- d. - Punga de locuit a spermatozo&~or
e. - Ventuza
>,
.::~,%: . .
:
,.*..,, - . . . . tr&ntorului
,
f. - Canal defergnt . \ '
:.',: +: . . - .
. * . I
:::
, . :.. .- ,4"
I
-
. -
.Cctwlul. ejacdator e cea mai fnsemnat5 parte a organu-
..,' ..,...
- lui genititli;al trhtorului. El-se liirgegte prelungindu-se fn j
,... ,. :,.,.. - .
.. ., .~ .,
' .A:?
. ,,'.. ;
os.
.
,.-. . .-. - - . ' .')
.-...,, ! .. .
1
<,
. -: ' , -
',, '.re
;,,,.;~ ;,:;:;$;.:. .. L
. .-, , . . ~ .
,L,,;<L.
,,.- *,. .%,+,
2+><>,:. --.J..~;-.~'..
;L? .,
.,
. -
,1 . . ..
.
" %
n :
-
,
. , . ., . 2":,*;I,:.,..a . .i: . . -
:- -': ,...,:;,3j.
<;,; , .. . . '..
.,,-.::., .,$.>. ..~*.'" -
. \ . ,- $ A .
. .
. .
. . . . . ! *'.' = ., rr-7'.
'
, * r .
., , ,
.,<
-.-- '.. '
i *
. . ,.
,. '*'*: .'*<_.'.,.
W b 5 :,;+<
..
z..:v.
. -
.
s
. ,
., +.,:
- ,
,L'-
7
,
+ '
'
7 1 ' .
.
3
,
'
, ':
,.<,,
,
7/-:.-,
.-,.'.r -.-:q&tp.:c. . : .-, .- 4
'-
-.,
;
&?,:;!*! >&*. .:;+,!:>&*$* ,.:;z, ::-, . fi~ ,
;, -, , ,
. 4-
w Fig. Nr. 18
- *,.
.. Tiiieturl de-a-lungul gi de-a-latul unui tub seminifer. de trtintor. ' ,
Td;,
~:. S. e. - spermatocist. 1 .
8..
'
-.
.
C. e. - celulii epilelianl.
C. c. - cimenl celular.
spre v6rf. . -
. .
>
.
1 .
2) S. c. - spermatocist.
*
S. g. - sperrnatogoni.
C. f. - celull folicularl.
c. e. - celull epitelianii.
c. c. - ciment celular.
. I Tlieturi
de-a-lungul,
spre mijlocul
tubului.
,
. *--.
- ,.
..
. .L.:
-
,
.
- ..C
*.,
'. .
3) S. g. - spermatogoni.
C. f. - celull folicularl.
c. a. - cirnenl celular.
.c. f. - celulii folicularir.
,
I
Tiielurii
de-a-latul,
spre
C. Sp -cuib de sperrnatozoizi. sfirgitul lu-
bului seminifer.
, .
-
- .i
, .
-
- ..-,-..
j4
% -
.,
. ,
.,;I
1
.
84
* \
1 . 2 - 3
Fig. Nr. 19
Cum lecundeaz5 un frtlntor pe o regin;. *')I
1) Pozitia d s sbor c l n d o ajunge.
2) $i 3 ) Pozitia in clipa feclmd6rii.
~
. . , \
- In acea clip& sacii cu a e r apasii &supra oiganului siu
. .
. .
>. . . fecundator $5. el intrii In vaginul reginei larg deschis, gi se
":(.
.:
.. .
,
' .
. ~~ind iya
e de putcrnic qu cele doud ventuae ~i periyorii sii
. . spirali, c i frbntorulnr,i-1 mai poate retrage.
- . . .
. . ., . . .. .
= calul popii.. ' .
'
. .
') Libelula
..,-.
. .
4,:. I.
,
...&. _. ") Cligeu dup6 ,,L'apiculleurU 1935. - ' '
id:%.
..
'
, :' ' > ,>: ,,>:-,*,
,. ,.;:..', ,'.,
<.- >.
/' . ,
. . ..
-7 <, +-, . , .*>, ,.~. .'
..,,. - .. . , .,,..--..
, - . ,
\
. .. - ..
.:,A.. . .
..: -.,+:.
L
.
. .
-9 .
<. : . ,
' .
,
.
:,.;
.:,,. .
"+.?'
. .i.;y..:; ,. '.
.
. : ., : .,,*
. ., , -:' 8 ': . s .:.,
, , , . . y f i : . . -..:
Fig.Nr. 20') Organele fecuadatoare ale trbnlorului $i aeezarca lor in 'abdomen
TI tesliculul; V. Sj vezicula seminal6 ; BJ bulbul; C. El canal eja-
cula1or;C. Dl canal delerent; R] reclul; 5, 6, 7, etc., segmenle dorsale $i
venlrale ale pbntecelui.
Bulbul aparatului genital a1 masculvlui, cu to$i sperm'a-
t
tozoig fnchi~if n , e u ~ c alichidului vdscos produs de veziculele
seminale, r5rnAne fn gura vaginului, sprijinit $i (inut bine de
acul reginei, $i f r l timp ce trdntorul se desprinde, murind din
aceastg frnbrgtivare fatalg, mugchii acului 8; zii vaginului,
. ..,v.' , ,
. ,
.
/
. 1: . ,
-
#
DCr .
Fig. Nr. no*) - '0ig&ndle lrbnlorului $i'reginei in momentul fecundafiei. .
.I-C. El canal ejaculator; B] balbul; P. p. s].porfiunecu peri spirsli;
P. p. Dl portiune cu peri drepti,P.p. 11 portiune cu peri triangulari; V] venluza;
2-'C. El danal ejaculator; 6 1 bulbul; U. S. A. V] ullimul segment ,. , .'
. _.
' .
e pus fntr'o celulg micii d e albinti lucrlitoare. I
Y- ?
x.
I
-Cum adicii -
m& fntrebg el
vreo fnrAurire asupra fecundgrii oului ?
-
mgrimea celulei are
Fig. Nr. 23
'
Schema canalului~spermalofer.*)
Canalul spermalic tBieal de-a-lungul. stiu.
E. C. S j - Epitelium cilindric a1 peretelui canalului spermalofer
1; chj - invelig de chitin;
C. Sj - deschiderea canalului in spermatic&.
C. s ] -- canalul seminal.
Slructura exterioari! a canalului spermalofer.
S. p] - spermalica.
M. C j -- m u ~ c h icompresgri.
M. F] - mugchi c e s e slr8ng.
\ M. Ej - mugchi c e s e inlind.
.
'.
..
\
,..
,
normalii de Lesvoltare a embrionului,
sex masculin.
-
v a ie$i o f'iintg de
.: . - .
q * .,
') Cligeu dup6,Alfandery : .T~;I~c ccrmplel d ' s p i ~ l t u r a " . . .
. .
Deci, din cele de fnai sus, poii trage concluzia cg po-
tenfialul cromosomic e cel care hoGrdgte sexul fiintei ce ur-
meazd s2 se nascd.
Ce se f n t h p l i in cazul albinelor, cbnd cele doug nu-
clee,- a1 spermatozoidului cu 8 ,cromosomi gi a1 ovulului
cu 16, - se fntAlnesc $i se fmpreuni ? Aci intervine aceastd
lege a potentialului : cei 8 cromosomi ai spermatozoidului
absorb 8 cromosomi bgrbdtegti ai ovulului, formbnd hpreund
J , ,
un grup numai de 8 cromosomi bdrbdtevti, fat5 de celglalt
\
grup de 8 cromosomi femeievti. De sigur cd potentialul fn acest
caz, fl are grupul de cromosomi bgrbgtegti.
Urmeazd deci c& dupd legea biologicg amintit&mai sus, -
potenfialul avbndu-1 grupul mascul, --se va nqte, dupd o evo-
lutie pe care o vei vedea mai departe, o femeld, ceea ce se
$i Pntbmpl$ cdci din contopirea cromosomicd a celor doud
nuclee, va iegi, dupd douiizeci $i una de zile, acea femeld
care nu e alta declt albina Iucra'toare.
. Cum se face evolutia $i fnmulfjrea celulelor, o vei vedea .-d
atunci ~ 2 n dvom vorbi despre metamorfoza oului.
Deci, Cdline, acum cred cd ai ldmuritd bine 4n minte
nofiunea parthen~~enezei, ace1 dar pe care-1 are o regini de
a da navtere, chiar nefecundatt la fiinte vii: trbntori.
- Dar oare o regind fecundatii nu va c'epune gi oud
I: s.
-
. ..
,
mbne nefecundat gi atunci, din el nu :poate iegi decbt un ,.
.-i
. < , 1
.*
tr~ntbr. .
<. ,
.&!
I:: .., . . .- ..
C .: ,
.a,-.
...
.
bine lucriitoare niiscute fn aelule de 'trbntori, nu gi-au dat
osteneala sii priveascii lucrurile rnai de aproape.
Eu, chiasfn aceastii varii, am putut face o asemenea ob-
servat;e : -albinele strbmtaserii gura celulelor de trbntor cbt
a celor de albine lucriitoare, pentru ca, prin apiisarea lor asu-
pra pbntecelui reginei la introducerea lui fn celulii, biigica cu
siimbntii biirbiiteascii sii fie pusii h migcare gi deci sii fecun-
deze ouble, din care vor iegi albine lucriitoare degi vor fi
crescute h celule mari de trbntor.
S'au rnai viizut de asemenea cbteodatii chiar regine fe-
cundate gi prolifice depunbnd'ouii nefecundate fn celule de
lucriitoare, ceea ce ar dovedi cii teoria de rnai sus n'ar ficea
adeviiratii. S'a dovedit hsii cii acest fenomen se fntbmplii
rar gi numai spre sfbrgitul anotimpului mare de ouat, dato-
ritii faptului cii mugchii ce apasii punga cu s&m%ntii- biirbii-
teascii, obosesc cbteodag gi, ne mai functionbnd, cu toat3 a- 4
,
. , . ,.
"
!
,
,
1 .
' I
- .
. .. -' .... <..,
' 1
, , . . . .
meazg gi cum se fecundeazg, pentru ca din el sb iasg o albi-
nii IucrZitoare.
Depus de reging fn chilioarg, el igi incepe o vieat2 aparte,
ajutat de trei klemente cu totul trebuincioase viefji lui.'El are
nevoie fn primul rind de :
a) Ca'ldura' - care trebuie sa' fie intre 27-30 grade, pentru
ca oul s w d e s v o l t a normal. Albinele pcist&aza' aceasta' ca'l-
dura' in stup prin caloriile cele r&pcindesc corpurile lor. Tu gtii,
Cgline, c& hrana pe care noi o lugm, ne servegte la alimen-
ta$a shgelui yi deci la fntretinerea corpului. Aceastg hranii
desvoltg fn noi, prin arderile ce se produc fn ~ o r p ,un anu-
niit numgr de calorii, care dau ciildurg trupului. Tot aga $i al-
binele, ca sg-~i. pgstreze
- c d d u ~ atrebuincioasi, consutna' rniere
gi, cu cdt e mai frig gi deci au nevoie de mai mult5 cgldurii,
cu atit vor consuma mai multii miere, pentru a produce cAt
* mai multe calorii. Asa dar, cgldura.de care are nevoie un ou
ca sg se desvolte normal, o ggsegte in stup, produsii de al-
bine. Puietul, ccind se desvolta', produce la rcindul sciu, oarecare
ca'ldura', care ajutg astfel propriei lui desvo1tib-i.
A doua . conditie f nsemnatg e :
pe care o cere oul precum ~i puietul pentru
. Fgrg umezealg caldg, ooul sau larvele s'ar
usca gi-ar pieri. Un fnvgwt american, Wallace Park, a stator- ' I
-
nicit cg albinele pgstreazg fn stup umezeala trebuincioasg prin
apa adusii de afar& de cdtre cgrgtoare, care o tin in gugii gi a
n'o scot de acolo, deciit atdt c&t cere nevoiea. /
dL) yl
c) fn sfdqit, ultima condif;e pentru evolutia unui ou \ )
4
4
Tot ceea ce ins5 a mbncat pAn5 in ziua a noua, - zi
in care albina, i-a pus portit2 la celulii, - larva a fngriim5-
dit fn intcstinul ei. Intrebarea e acum: ce face ea cu toate
rezidurile acestea, c l t gi cu scutecele din fundul celulei, care,
dacii ar riimbne aga, ar strica hrana ce o rnai are adunaki
acolo? $i aici- natura a qtiut sii deslege minunat de bine
problema I Larva, degi-i aga de desvoltatii, face sfortiiri foarte
-, mari, se fndoaie plnii ce ajunge cu capul unde Pi era coada,
f
soarbe qestul de hranii ce rnai riimbsese fn fundul celulei $i
.- Fnghite toate scutecele ce-o fmbriicaserii odatii gi pe care le
aruncase acolo.
Apoi, fntorclndu-se fn pozit;a ei naturalii,-dupd ce hra-
na a fost absorbitii de s4ngele din organismul ei,-f$i descarcii
dintr'od'atii tot continutul stomacului gi intestinului cu toate
scutecele fnghitite, gi, desbriicitndu-gi ultima cimavii ce-o a-
coperea, hpinge aceste reziduri fn spre peret;i celulei sale,
acoperindu-le cu cbmbauta desbriicath-pentru ca leagiinul fn
care-gi va face somnul ei de nimfii, sii rbmbnti c l t se poate
de curat. De fndaa apoi fncepe a-gi tese un giulgiu, care e
-
m. .
Fig. Nr. 50 '1 - Ochiu de albinii. -
- Par'cg ar fi fscuti din n$te fefigoare multe, multe,
ca piatra scumpg de briliant dela un inel.
- Da, ai dreptate, ~i sd gtii cb fnvgtatii le-au numgrat \-..-:
gi-au g h i t cg sunt 6.300, gi cg fiecare fe~goariifn parte e un
-
I
. .
. .
- . . .
rit cu un pufu~orcenugiu gi pe alocuri par'ci avea fivii de .
scutece; aripioarele-i erau lipite de trup $i moi.
-
Privegte, Ciline, aceastg parte dela cap gi p l n i unde
albina e strlnsi ca fntr'un corset: se chiamg trupul sau tora-
cele. Si pentrucg tdt ce o sg-ti spun, are nevoie de o obser-
vaije de aproape, troiu prinde o albini vi, finbnd-o cu un \
'
mijloc gi care e cel mai mare,
\
: o priasi o alti per&he de pi-
cioare, iar .pe spate, legate d e. -
acelavi inel, vid o pereche de
Fig. No. 32'). - ..
Impiirfirea corpului unei albine.
ciripi ceva mai man. In sfl~git,
pe ultimul inel sunt legate pi-
a] Capul ; b ] ' - ~ & ~ ~ uinel
l al tore-,
celui (proloinrax) ; c] A1 dollea inel ciobrele cele lungi de dinapoi
a1 lorocc?lul (mesotorax) ; dl Al Irei- $i a doua pereche de aripi, ce-s
lea inel al loracelui (melaiorax);el Se- mult mai mici ca cele de. dim
, gment median ; f] Abdo,menul. nainte.
~ntade zor s i swpe din ghia-
rele clegtivorului.
' - oeci, Cgline, albina .are, dupi cum ai spus, trei pe- ~ . ..
rechi de picioare qi douii perechi de aripi. . ,
. , . .
I . '
$3
-
C
- , . ,
.:j ..' . . :', . '..:..
<
.
. .
' -".. ,.
...A
. ,
1 rn . .
. . *' 8 -.
Aripile. .
.,..
-.
.- , -(.a ' ,
.
,. . ..
r:,>< ;?'~:..q..
~
,
.
..%. . .,'.,..,--p:+,:
, . ~<..
.,c.-,
:
-
....
.k:.!
') Cligeu dupl Ralhsamhausen (Alfandery).
: .
.
-'.:.
.
:. . .*
- . .-;.- j:,+
:,>$$2,
$
;:.
.~..,.. ,?,.
.*: <
..
?
.-;
..
,..:.,:..,>
- , d:<<.f:';:
-
. ,. .
:. .. . .
.
.:
>* , >, j ,
, , ~ , 2.; ~ ~
,
, . ~5,;*ZL: <, :, ,;. 7; .' . >? .
..-a . . . <. , ,
. . . .. ,, .-. ,,
'
- .:. .*..;;a . ."*ThH, ..- .,. ---- :
- a, . .
' &A%-, , .
gi albina f$i curiifii limba de bobugorul de polen, ca apoi
iariigi pistonu1 sii intre fn functie fn- tubul refiicut repede,
.
sugand ultimile piciituri de nectar din fundul florii.
Unii autori au sustinut cii albina ar linge numai, gi n'ar
suge lichidele; s'a dovedit drept un neadevdr aceastii spusii
ciici, ddndu-se sirop rnai gros on rnai subtire, s'a putut ve-
dea cii albinele carii fn celule mult rnai repede pe cel subt;re
decdt pe cel fngrogat, prin faptul c i acesta din urmii trece
mult rnai anevoie prin tubul, fn care pistonul merge rnai greu.
CAnd lichidul e prea gros gi pompa nu-1 rnai poate ab-
sorbi, intrii fn functie al$e douii glande care sunt In gurii,
llngii esofag gi produc o salivii ce fnmoaie $i subfiazii lichidul,
pentru a-1 putea pompa astfel. Aceste glande servesc gi la
schimbiirile pe care nectarul le suferii fnainte de a fi prefii-
cut fn miere. \
- Dar cum hriinegte albina de colo pe noua niiscutii ?-
m i fntrerupe din nou biiiatul.
- Fie cg hriinegte o albinii, Ciiline, ori varsii hranii lar-
velor din chirioare, albina-doicii fgi contractii nigte glande
liiptoase t e se giisesc la baza limbii, fn gurii, - $i ele pro-
duc acea papii de care +am rnai spus,-sau scoate din gugii
mierea ~i hrana pregiititii din polen gi nectar, gi aceastii hranii
alunecd fn jos pe ulucelul ce-1 are fiilcuta de jos; limba fiind
piiroasii, retine la vdrf $i pe toatii suprafata ei aceastii hranii,
pe care o fntinde sii o sugii tinerelor albine sau reginei, ori o
*varsii peste larvele ce le creste fn celulele cu puiet. Limba,
-
irnpreunii cu guru, intestinul mijloca~ ciiruia unii autorii-au
rnai dat ~i numele de stomac,~cu intestinul subfire gi gros, for-
meazii fntreg aparatul digestiv a1 albinei.
Stii, acum, Ciiline, cii mierea nu-i altceva decat nec-
tarul florilor, dar nu gtii fncii de sigur cii acest nectar trece
' printr'o sene fntreagii de transformiiri ce se fac- h corpul
albinei,' pdnii sii ajungii rniere curatii.
Tubul digestiv, la albinii, nu e+iumai ceea ce noi, oa-
menii, fntelegem prin tub digestiv, adicii un conduciitor de ali-
mente ce-s trimise rnai departe in organe, care le transform5 fn
hranii pentru sdnge; la albinii, o parte din tubul digestiv are
tntr'adeviir acest rost, dar gi .fncii unul de o hsernnbtate mult
rnai mare,-acela despre care ti-am spus,-adicii transforma-
,
Fig. NI.38')
Lirnba $i lubul digesliv.
fn gu@ e fabrica cea mare, care transformi $i nectarul
fn miere, $i pregiteqte $i hrani puietului; guSa e ca o punga'
subfire, ca'ptu~ita'insti pe dina'untru cu peri~ori inclinafi spre fun-
dul ei. Ea e cea mai Pnsemnati parte a htregului aparat
digestiv $i iati cum lucreazi ea la preschimbarea nectarului
h miere: se $tie c i nectarul e o secretie a florilor ; analizele.
au stabilit c i el contine: 7S0io api, 22O10 zaharozii, adici zahir
' de trestie $i 3010 felurite minerale. Pompat de limbs, ac%st
nectar ajunge Pn gugg, unde Pncepe a f; prelucrat sub actiunea
. sucurilor acide pe care le produce guga, -
aceste sucuri dar
') Cligeu dupe Barbo-Dadant: ,,L1abeille et la ruche'.
asamilna cu sucul gastric din stomacul nostru, - 9;-i tran- -
+r
- -.. +-
6 marele simpatic. gT
.-
; '
.
-?
%.
'
- ,
.: :
.)
. . x
.-:,.'.I-
% .:..
.'
.'
~. \
..
+ ..
....
:<: .;. , ' *
La albinii, fn cap sunt doi ganglioni care formeazg creerul;
din ei pleacii strgbdtand tot corpul, un cordon neruos, pe care
sunt fmate din loc & loc, qapfe perechi de ganglioni ceva
mai mici : douci perechi sunf in forace, cornandand mi~ciirile -
Fig. Nr. 44 *]
mb TBieturl de-a-lungul unei jurnititi de a c .
A] canalele penfru a injecla veninul in ranl.
B] chrligele c a n i ~ l eundite c e afundl acul in ranl.
- .Da, gi cu aceste cArlige acul se prinde fn locul unde
?nteap& firg s i se desparG de be+a cu venin din pktecele
vitezei apkitoare a cet%fii. Aceste undite, de fndatii ce acul
a intrat in piele, se a g a g gi nu-i mai dau voie s i iasi.
Pentru ca sg-ti dai mai bine seama de felul cum lucreazi,
am si-las albina aceasta si-Ifii fntepe bratul gi atunci vei
studia atent, cu ajutorul lupei, tot mecanisqul acestei arme
primejdioase, pe care albina o fndreaptg contra oricui i se
pare cg i-ar fi un du~man.
Mi-am rgsfrbnt mAneca dela &mqa $i acolo unde pielea e
'1 Cliqeu dupe Peter's : ,Ma metkode en apiculture".
mai netedb, lbsat albina sii-gi prindb acul, ceea ce aceasta
se $i grabi sii facb. Dups cbteva smucituri, albina I"gi lug
sborul lbsbndu-mi fn ran5 aculfmpreunb cu begica de venin.
E a hcepu ar@goas8 sb sboare pe lbngb noi, fncercbnd -
sb ne fnfepe din nou, ca gi cbnd nu gi-ar fi dat seama cii-i
sunt zadarnice acum orice sforfbri. fn curbnd ea va muri,
ciici nici c, albina' nupoate trcii mult fcirci acul sciu, care e un or-
gan foarte insemnat, ce formeazb un tot nedespbrtit de fiinta ei.
Bbiatul privea cu atentie fncordatb migciirile ordonate ale
acului ce intra din ce in ce mai adbnc fn rang.
Fig. Nr. 48 *)
0 firbrl muscularl din m u ~ c h i iaripelor ;
grosimea ei abia are a 10-a parle dintr'un milimelru.
clirui diametru e dela a 5-a pdnl la a 10-a parte dintr'un
milirnetru,-dues 'volumul fntreg a1 mugchiului; canalele aces-
tea au numeroase celule fn ele.
Fiecare fib& are vieata ei aparte, cdci celulele lor interne
au un hvelig pe care se giisegte o fntreagii retea de tubulete
*) Cligeu dupl Alfandery: ,Traile complel d'apiculture'.
foarte fine, pline cu aerul primit din sacii traheeni. fn felul
acesta, fiecare celul& muscular& respir5, fnlbhrlnd din ea
toxinele provenite din sforfirile fibre;.
-- -
Fig. Nr. 49')
CBleva fibre ale unui mugchiu. S e vede lanlul nucleelor din canale.
r . farii, lume despre care suratele lor le-au povestit & sigur a-
-
:A \
- .-L ,
,
,-2
I ',
Toatii .aceastii rnunci pe care o fac tinerile albine, e c i
un stagiu ce li se cere, ca sii se deprindg cu toate treburile,
dela cele rnai uvoare pang la cele rnai aspre gi dela cele rnai
plzcute, pan5 la cele rnai desgustiitoare. Ele fac ca gi ace1 lord '
i e ' c bc
Fig. Nr. 52 ')
Glandele cerlfere.
I.ml inleslinul mijlocag; g] guga; I,g] inlestinul gros
a. b. c. dl glandele cerifere.
Aceate glandc au fost mult studiate de naturaligti, din-.
tre care hsii Rotshamhausen ne dii celt mai pretioase amii-
, nunte. El spune cii Pntre a1 7-lea gi a1 10-lea segment ven-
trql, sunt douai ,rlnduri de glande
1 cerifere, formate din celule cil&drice.
' Fiecate albinii lucrcitoare are deci opt
f 66
I ) Cdmdrufele fagurilor.
Celulele fncep sii se deseneze bine acum 2n noul fa-
gure gi slrguitorul meu elev mii roagii sii-i spun c e ~ ;despre ele.
- fn aceastii privinfq - 6 riispund - vei ptltea sii-ti
dai seama rnai bine, privind fagurele cel vechiu. din rama
stupului nostru de observa~e.
Iatii, Pn cea rnai mare parte, fagureh e compus din cefule
mici de albine lucrdfoare. Etajele se coboarii de sus fn jqs 9;
piing la trei degete dela speteaza de jos, se viid numai celule
mici. Apoi apar celulele mari de trcintori, care sunt mult rnai
inciipiitoare gi lungi atunci clnd au puiet h ele, gi rnai cu seami
clnd sunt ciipiicite, ciici ele intrec in lungime cu vreo 3 mi-
lirnetri celulele de albine lucriitoare.
fntre celulele mici .$i cele de trlntor, vezi altele care nlau
o formii regulatii ca celelalte; ele sunt celulele de trecere, ciici
dela mici la mai-sau invers, -albinele au nevoie de n i ~ t e
celule mijlocii, care' hsii nu se pot folosi pentru crescutul pu-
ilor, ci numai pentru piisturd sau nectar.
fn sflrgit, albinele rnai cliidesc nigte celule nurnite botci,
h care fgi cresc reginele. .
Dar sii le studiem ge rAnd pe fiecare adicii rnai bine
zis, sg ne oprim rnai cu seams asupra celulelor de lucrgtoare,
cAci cele de t h t o r sunt aaemenea lor, - numai ceva rnai
-F
mad,-~i apoi sii vorbim despre acelea, fn care albinele Egi
cresc reginele.
Fig. Nr. 58 *)
Pragmenl dintr'un fagure cl8dil.
O ] celul6 d e lucr6loare ; MI celul6 d e 'lr6nlo1 ; i] celule d e Irecere ;
m] b o l c 6 d e reginfi terminal6 ; c ] i n ~ e p u l u r id e botci nelerminale.
Iat$ cdsutele acestea sunt ca n i ~ t eexagoane cu laturile
egale; peretii unei celule sunt comuni cu pere$i celulelor ve-
cine din partea opusd; ele sunt clddite pe temelia comund
din mijloc ~i se sprijind unele pe altele ; fiecare celuld are
fundul format din cbte trei romburi ~i fiecare romb intrg fn
alcdtuirea unei celule de pe partea opus3 ; deci fiecare ce-
luld corespunde fn partea ei opusd, altor trei celule.
F
Construind astfel, au deslegat fiird sd ?tie,
o problem& din cele mai grele, cdci ddnd
aceastd form5 celulelor, au gdsit mijlocul
cel mai sigur sti consume ccit mai pufin ma-
terial, iar spafiul s& fie cdt mai mult folosit,
penfru un numtir ccit mai mare de celule.
Dacd albinele spar fi luat dupd alcdtuirea
trupurilor lor, ar fi putut sd dea celulelor o
Fig. Hr. 5 9 ' ) formd cilindricd, d u ~ dcum fac alte a ~ i n e
Reanires a celu'r pe sdlbatice, deci care d a b ajuns fncd la bra-
3 fete e l e aczleiagi
piramide.
dul de civilizatie a1 albinei noastre.
Dar atunci, cbt material s'ar fi pierdut,
') Cligeu dupii Lagens ~i Bonnier: "Cours d'apianlture'.
&ci Pntre atbtea cilindre puse unele 1bngA altele, ar fi rii-
mas locuri goale gi nefolbsite, miirginite totugi de pereti de
cearii. Pe cbnd %a, de vreme ce albina clldevte celula fn
forma unei prisme exagonale, fiecare laturii corespunde, la
rbndu-i, unei celule vecine, folosindu-se astfel un spafiu mic ~i
econornisindu-se o mare parte din material. Dar cbnd vom privi
fundul celulelor, vom vedea ceva gi rnai mult : aici economia
e rnai mare, cgci dacii fundurile ar fi fost drepte, ar fiintrat
mai multii cearg, iar trAinicia constructiei ar fi fost cu mult
rnai redusg.
btr'adevgr, dacii celulele a r corespunde fiecare numh
unei singure celule de pe partea opusg, atunci greutatea mierei
ori a puietului a r apiisa prea tare fundul comun de la mijloc
gi 1-ar strica, atunci cbnd mierea ori puietul ar fi qezate nu-
rnai pe o singurii parte a fagurelui. Ugor fgi poate hchipui
oricine, urmlde ce-ar iegi din faptul c l un fund nJar rnai
avea forma lui de la hceput; clci ce s'ar face o larvii $t cum
s'ar desvolta ea, cbnd cea vecinii ar avea prea mult loc gi
ea ar fi fnghesuitii h t r e un fund bombat apre dbnsa $i un
ciiplcel ce nu poate fi altfel construit decbt la fel gi la a-
/
ceeqi Pniil$ime ca a celulei vecine?
Albinele hsZ, cu htelepciunea gi socoteala inginerilor
constructori, au format fundul din trei romburi ce se htbl-
nesc, toate, fn acelagi punct; fiehare romb din cele trei ce
alciituiesc un fund, intrl fn combina$ia altor trei celule de pe
partea opusii a fagurelui ; celula 'se sprijinii deci pe alte trei
celule, - nu pe una singurh - cum ar fi h cazul cbnd al-
binele ar cliidi celule cilindrice; fundul deci nu-gi poate schimba
forma, iar triiinicia fagurelui gi forma celulelo~ rgmbne
asiguratl.
Dacii vom privi marginile de sus ale acestor chilioare,
le vom vedea pu$in rnai ingrogate decdt pere$ii cehlelor ;rostul
acestei tntgriri a mgrginilor fl glsirn in -faptul c l albinele, fn
feluritele lor lucriiri, stau agiitate de celule, merg pe deasupra
lor, iau adesea nectarul folositor pentru a le acoperi cu cg-
pgcele, fie pentru clp'iicitul puietului, fie pentru mierea ajunsl
la deplinii maturitate.
Un lucru minunat de asemenea, privind cum sunt con-
struite celulele, e forma inclinatci a acestora, fn fagure ; poa$ia
lor nu e orizontalii pe baza fagurelui, ci pu% bclinatii, de
sus Pn jos, pentru ca mierea sii nu se scurgii atunci cbnd
ciisuta se umple de tot.
Adbncimea celulelor la fncepu t nu e rnai
mare de 1 1 milimefri. Ele se rnai miiresc
puf;n, pe miisurii ce fundurile se fngroa~ii
cu pojghitele atbtor rbnduri de larve
clocite, dar aceasti adbncime riimbne la
fel rnai totdeauna. Singure celulele de trcin-
tori sunf rnai mari in adcincime,-cgci trdn-
torii sunt mai man ca volum, puijn rnai
lunguiefi decdt albinele,- ~i pentru ca si-
metria celulelor sii nu fie stricatii, albi-
nele bombeazii ciipgcelele cu care fnchid
larvele acestea, fncdt dela fund $i pdnd
deasupra ciipiicelului poate fi o lungime
. -1
~ i N ~~ .60 de 15 milimefri.
CeluIe leiate de-a.lun- Acestea a r fi, Ciiline, toate liimuririle
gul lor penlru a s e ve- ce-ti pot da despre construirea, forma qi
dea '''Iinarea pe care miirimea celulelor de lucriitoare $i trlntori.
le-o dau albinele.
i n ce priveqte fnsii b o t c i l ~fn care ele
f$i cresc reginele, aceste regule $i legi nu mai au valoare.
Botcile regale
- au cu totul altd fnfiiti~are.
. . Asemgniitoare
cu boabele de poarng coarng, sunt construite cu o cantitate
foarte mare de cearii.
'Economia obi~nuitii,pe care albinele o fac cdnd e vorba
de celelalte celule, aici nu-.$ rnai are rostu1,Albinele $iu c$
dacii botca e bine construit$ cu pereti; groqi, largii ~i lung%,
larva din liiuntrul ei va fi bine desvoltatii; aceastd desvol-
tare atdrnii ~i de hrana ce i se d ~ hranii , care trebuie sii fie
cAt rnai fmbel~ugatg.
Botca h deobpte are aproape w $ g ~ f & d p & n e gi un
diamefmde -&n2 iar daeii a m canfgrl-o, am giisi-o
aproape de 1000 de ori mai grea deccit o celulci obisnuitci. Se
poate vedea de aici, cdtii risipg de material fac albinele la
construirea acestora vi de sigur c& acest nea~teptatprisos are
rostul sgu: botcile, fiind izolate de celelalte celule En care
cloceqte puietul, au nevoie de pere$ groqi, fn care schirnbbrile
de temperaturii sii nu fie de loc simfite, pe c&nd la puietul
obignuit, ciildura unei lafie ajuti qi celei vecine gi deci nu e
') ~ t i g e udupa Layens gi Bonnier: .Cours d'apicullure',
nevoie de material bogat fn acest scop. Apoi, trlinicia lor tre-
buie sii fie bine asigurati, cunoscutii fiind Pnsemniitatea pe
care o reginii nouii o are pentru ,viitorul $i vieata unei colonii.
Albinele fac 'botcile cu mult mai mult6 pl6cere pe marginea
fagurilor decht la mijlocul lor. Acolo au rnai mult loc-liber $i
nu stbnjenesc cu nimic circulatia dintre faguri. Aerule mult
rnai curat gi din belqug, czci pe de o paste ventilatia se face
mult mai activ la margin; decbt fn mijlocul unui cuib, iar -
U
pe de alta, locul liber pentru desvoltarea botcii, fl gtisesc rnai
/
curbnd la margini decbt In mijlocul centrului. Totugi, sunt
cazuri cAnd albinele Iqi clidesc botci chiar 4n mijlocul fa-
gurelui cu puiet. Albinele nu clidesc f n s ~ ~ c e s t nu- e ~ ,
mite botci de salvare, decbt atunci cAnd regina le moare pe
neavteptate, datoriti unei fntbmplbri' oarecare gi, fn graba lor,
-u
plffjtori a doug-trei celule, lasl
in fundul acestei noi $i spa-
tioase case, un singur ou, I1
inundii cu pap& regal5 $i apoi
prelungesc marginile celulei a-
cesteia In afarii, pentru ca regina
viitoare sg se poati desvolta in
voie $i bine. fn acest scop, fiindci
locul dintre faguri e strbmt,
ele prelungesc botca drept in
jos, rozlnd peretii altor trei, *
patru celule, aga fel Incbt botca
sg pea% avea In totul-dela
fund $i pan5 la capac,-lungimea
-
sa obligatorie de 24-25 milimetri.
,Albinele, fn cliiditul aces-
tor botci, aduc prea putinii
I
Fig. 61 '1 cear5 nouii; folosesc c w a ce
Botci d e salvare i n
mijlocul unui fagure. &
:d
-lul seea,
-
culoarea lor totdeauna e la fel cu cea a fagurelu~ pe care
~
rul de recunoagtere.
0 boar* riicoroasii se alintii fn aer; dar razele sparelui
,lumineazii din ce fn ce rnai puternic. Sclipirile boabelor, de
roug r3sfrfing.fn viizduh mii gi rnii de curcubeie. 0 linigte
desiivPr$tii stiipilnegte fn toatii curtea gi prisaca. Dohr din
piidurea din dosul casei, vine un svon de frunzi. fn departare ...
...,
'-1I
un liitrat rar de copoiu ce gonegte ceva fnchipuit ca un
hguit deplirtat de'haitag, ce se pierde fn viiile muh~lor.
$i totul se desfiigoarii fnaintea ochilor micutelor albine, '
le h b a t g de P fericire ce par'cii pgtrunde fn toate gi pe care
ar voi s'o miirturiseasc$ s'o fmpiirtiiqeascii cu cineva. Cu
cine ? Da, ele gtiu de sigur cui au sii dea acest prisos demul- #I f
turnire ce le niipiidegtd sufletul; ele gtiu cui sii a d u d dooada
acestui sentiment: soarelui acela, ce, din fdlfjrne, le fmbr3t;-
i
1
1
lipiciosul stigmat, ce va adsposti, la caldu-i sln, pe mirele adus
de sburiitoare. Pistilul e inconjurat de un numgr de stamine,
ce cu mlndrie poartg pe capetele lor acele antere, cenu-s altg
ceva decelt niqte desagi plini de polenul galben-auriu, mov,
roviatic, cenuviu, dupd cum fl au feluritele flori. Aceste sta-
mine pot fi rnai lungi decbt pistilul, precum se fntAmpl5 la
cele mai multe dintre florile care au o fecundafie directg; la
altele, staminele cu anterele lor sunt, ori rnai scurte ca pisti- -+II
lul, ori astfel agezate, fnclt polenul anterei coapte, nu se poate
scutura de-a-dreptul pe stigmat $i de aceea e nevoie de mij-
~Lcireaunui element strgin, pentru ca acest polen sg poatd
fi transportat gi sd fecundeze floarea; de obiceiu, acest mij-
locitor fntre anterd gi stigmat -cdrgu$ul polenului pe care fl
poartd dela o floare la alta -e o albind sau o altd insectd.
Astfel, mai toate florile din familia labiatelor-de pildg jalevul
-au o fecundatie fncrucigatd, fdcutd mai ales prin mijlocirea
albinelor. Floarea e astfel alcdtuitd, fnclt una din petalele de
sus e ca un coif ce acoperd cele patru stamine cu anterele
lor, pentru a le feri de ploi, frig $i alte fntiirnplgri neprevd-
!
zute. Rostul acestui coif P1 giisim fn grija cea mare pe care o
1
are floarea ca sd nu se prgpddeascii acest element bdrbdtesc
ce e polenul, $i care trebuie sd meargti la fecundatul florii
vecine, ce-i trimite chemarea ei fmbietoare. Jos, petala e ca
un pridvor primitor $i larg, cu uga deschisd ca a unei inimi
de fecioard fericitd, ce agteaptd sosirea pefitoarei mult dorite.
Nectarul din fund, plin de dulceatl gi parfum, e masa re-
geascd pe care floarea i-o agterne acestei vestitoare de bine, 4
in potirul plin de zahdrul tesuturilor, ce mAine va alimenta ovulul.
$i pet;toarea sose~te,se ageazd voioasd cu zumzet de
aripioare pe marginea pridvorului florii, ca $i cgnd a r cgnta
acolo vestire pentru nuntd vorniceascd, ce aduce cu ea iubi-
rea ddtiitoare de vieat2 noud.
I
Dar ca gi inima fecioarei care, pbnii sg cunoascg feri-
cirea, se st~bngesfioasg gi se fere~te,q a gi floarea jalegului;
C
ea are ca o perdea care-i fnchide intrarea In palatul cu ugile ,
din .fat8 larg deschise gi albina trebuie ,si.-gi facii loc cu
oarecare greutate pe u$a a doua, mai' din fund, mai fngustA
$i cu un prag h a l t ; de vrea sii se fnfrupte din belgugul os-
II
'
pgtului dulce din fundul potirului, albina trebuie sii piqeascii
pragul acesta ce-i st2 de-a-curmezigul drumului ; de cum apasii
+ cu piciorul pe el, anterele cu polen finute de stigmatele lor,
se pleacii sfioase $i mbngbie trupul catifelat a1 albinei, prgfu-
ind-o cu pulberea lor aurie, ca gi c&nd ar voi s'o fmpodo-
beascii cu o peteald de mireass, trimis5 fn dar florii, cu care
se va cununa d e fndatii.
Dupg ce gi-a luat p r ~ m u lca-
,
n desigur nu-i umple g u ~ u l i p
fnciipiitoare, petitoarea pleacg
~r
spre floarea de aliituri, fn care,
pe aceeagi cale gi migc&nd ace-
leagi ugi vrgjite, &i face loc gi
pgtrunde fniiuntru. De data a-
ceasta polenul de .pegherocul ei
catifelat, se lipegte pe vlscosul
vbrf a1 stigmatului vi din clipa
aceea, floarea ce gi-a primit mi-
& rele mult agteptat, se preggte-
Fig. Nr. 65 gte pentru marea nunt5, ce va
Floarea de jaleg cercetatB de o albinB.
veni fn curbnd.
r Mirele ! Cbnd zici acest cu-
SBgeata mat6 cum albina vine gi
cercethnd nectarul, ajut6 la rerun- vant, C a n e , fti hchipui cine
dalia florii. gtie ce chipeg Fiit-Frumos ce
vine sg bat5 la poarta castelului fermecat a1 zbnei care doarme,
gi clnd colo, privindp-1, te fntrebi dacg acesta poate fi pumit
astfel! E doar a t l t cbt ochiul de abia fl poate vedea ; un
bobugor auriu, adesea rotund, totugi cu sute de forme, dela
t - floare la floare. Ca sii-1 pofi vedea mai bine, f(i trebuie o lu-
pii make, sau chiar un microscop. fdiifigarea acestui mire
fericit ia fogme deoscbite sub sticla cercetqii.
fnveligul bobugorului, pe care fnvii@+i1-au denumit exin6,
e neted bri sgrunturos gi cu o retea de mid ccirlige ;la floarea
labiatelor gi la toate cele cu hcrucivre indirectii, polenul este
. .
,. .
;-, li
'., ~ ., ,
:7 _ 'alcitkit astfel, pentru ca prin aceste mici undife, sti se p a t 3
, % G
,..,':. ,
.
. .) '
,
.agile de insecta ce vine gi cerceteazti florile. - ,
,
>
,t
.
Fig. Nr. 66
m
Bobugoa're de polen dela felurile flori. (Bee ~ d r l d )
I ] polen de viorele; 21 polen de ghiocel; 31 polen de floare de piir;
41 polen de floare de mure; 51 polen de floare de prun; 61 polen de floare
de piir phduref; 71 polen de floare de arlar; 81 yolen de floare de salcie;
91 polen de floare de miir; 181 polen de floare de lavandii; 111 polen de
floare de prun s8lbafec; 121 polen de floare de gofran.
Cbt e de mic, Cgline, gi c b a vieat5 sdcnegte totuvi 51
acest bobuvor -auriu l Printre carligele de agitat se vid nigte
giurele, care nu-s decbt porii prin care respirg gi absoarbe
apa; de-1 d e s p i b gi-1 priuim la microscop, vedem c i h li-
untrul siu e aldtuit din doua' celule: una genninativd $i alta
vegetativ6, amAndoai hviluite fntr'o membrani mai subfire
decbt cea dela suprafat$ fnvelig pe care f n v i t a ~1-au numit
infina'. De f n d a ~ce acest fericit ales a1 soartei d a qezat pe
s h u l stigrnatului, sub actiunea umezelii, el pxinde s i germi-
neze ; inveligul de afar&-exina - se crapi ~i printr'o deschi-
zituri a porilor sgi, P$i pornegte h jos, prin tubul stilului, o
coditi lung5 gi &b$re, pbni ajunge' fn ovar, unde gisegte o-
vulul cu inicrofilul siu.
. .
Fig. Nr. 67
A ] Cum s e f a t e - . fecundafia florilor.
I] TEtieturii de-h-luagul unei flori ;2
N $i 4 Ovarul florli tn ,amtinuntele .sale.
B B ] B o b de polen ;Cv] celula vege-
tativii ; Cg] celula germinatlvP1; Prl ,por
a1 exinei; In] intinti. El exin6; N) nucleul
celulei: vegetative ; n] . nncleul celulei
'
germinative.
186,
-
Prin mictofil, piitrunde mai htgi codita prelungitii a bo-
bugorului de polen, de-a-lungul ciiruia sJau coborPt rhereu cele
doug celule-vegetativa gi germinativii-care erau fnchise fn
fnveligul lor, de mtinii gi pe care, piiriisindu-I, prin aceastii le-
giiturii fiicuti h t r e bobugorul de polen de sus gi microfilul
oului de jos, piitrund fn camera oului, in ciiutarea celuleiger-
minative a acestuia. AmAndoul nucleele germinative se unesc,
fgi amestecii continutwile lor gi din clipa acestei bicrucigiiri,
care e nunta lor, va porni sii iasL o nouii vieat&.,
Ar fi h& multe de spus, Cgline, h ce privegte felul
cum fgi urmeazb gi cum se desvoltii, spre chemarea ei, acea-
stii nouii hchegare, dar \o liisiim, ciici nu ktrii fn preocupa-
rea studiului nostru. Trebuie sii @ minte, cii fenomenul de
fecundare a1 &lembntuluibiirbiitesc.$ i
femeiesc, cAt gi desvol-
tarea vietii celei noi ce pornegte de acolo, 'se face intocmai ca
la oul fecundat ori nefecundat a1 reginei. Printr'o hmultire in
progresie geometric5 a celulelor gi crornosomilor, siimA@a se
desiivArgegte pAnii ajunge la maturitate, ceea ce dovedegte cii
algci ori -om, vierme sau floare, parcurg toate acelqi drum,
sub forme pu(in deosebite, '+re marea chemare a Celui Atot-
puternic : vieafa.
$i astfel, Cgline, se face, cu ajutorul albinei noastre,
ferifi de ochii iscoditori gi miirturii strsne, sfAnta nu/ntii a
unei flori. ,
Agricultorii au gtiut sii tragii folos de pe urma acestui
hinunat mijlocitor a1 fecundiirii florilor, cark e albina, ca sii
poafi face sii rodeascii mai mult cAmpiile gi livezile lor. E
cunoscutii h aceastii privintii experienta marelui Darwin care,
acoperind cu o phzii subtire nivte flori de trifoiu,-pe care
astfel albinele sii nu le poatii cerceta,-a ajuns ca, dupi ter-
minarea fecundatiei gi coacerea semintelor,. sii nu giiseascii
nici o siimAntii h ovare, pe cAnd, la florile vecine, a putut
numiira 2.290 de serni@e la trifoiul albrgi2.700 la trifoiul rogu,
la un numir de flori egal cu cel acoperit cu pAnza subtire, la
care albinele nJau ajuqs ca s& le poatii fecunda.
Minunata revistii apicolii americanii: American Bee '
,.
. ,
. .,.. ,. -
, .. . .
" ' .. * .'. . i . '
:" - 4.
, '
..
I
. . ;. - <,..
i;..
,:i,..
.A
-
4
..
:,>
..c
>;G* 1. '. ..',
, - f .. .
i.,
.
\
I
L*' .-
>,
I
188
Ec
pe geamul stupului n o s h de
!!- observatie, dela o celulg vecing
li
unde iucrau nu ~ t i uce, veni
)3
o albinai care-$ v&ri repede
%"+.
d ,
capul Pn celula cu polenul des-
cgrcat mai adineaori de ,cule-.
C 4
@toar$a ce plecase la d m p
pentru a aduce o n o d incgrcii-
turA. .fl scoase apoi'bi prinse a
mesteca bine cu salivg bobu-
qoarele acelea aurii, pe care a-
poi hcepu sg le fndese bine cu
capul h celulI, astfel ca nici
Fig. Nr. 68 o moleculg de aer s I nu mai
Floere de pgr i6lall in lung. rgmgng fntre grgunjoare, pentru
a] cup6 ; bl sepalele ; c j petal~le;
X'
dj slaminele; o] ovare in care s e afl6
' ''
ovulele S gi S ; f j slil ; g s i ma
-
ca polenul s H nu se strice.
.Vezi, Cgline, *aceasta e
albina-chimistci; ea $tie cii sa-
t* liva se impreun6 cu fermenfii polenului si fransformci mate-
1 riile albumitlorrse in pepfone*), iar gomele **)in mateni zaharoase,
ri I
\
1 %
Fig. Nr. 69
Sluplria porlaliv6*de 200 slupi inclircafi in patru camioane-automobile gi
care adunl in fiecare an, 3.000 kgr. miere in 11 zile, de pe florile de
a cireg. mlr $i prun, din livada firmei Roasch. (American Bee Journal) ,
b b- *) P e p t o n e = p r o d u s u l unei solufii' acide a pepsinei.
0.
) Qome=materii vdscoase sau gumodse c e s e glsesc intr'un
I .
produs dulce (de ex: in nectar) $1 asemiin6loare cu cleiul copacilor.
fa'ccind din acesf polen o hrana' foarfe, uqoarii de asimilat pentru
larvele, care vor fi hriinite cu ea. F k g ackasta, laryele a r
muri, ciici vestitul Huber, cu u s secol Pn urmg, a dovedit cg
albinele . fnchise
' :
:
. ,Albkele cGleg&toara de polen iurit h&td&u.ir& dintre , ' ,, ..:?-
'7 !
Fig. Nr. 71
Urdinig inchis de albine, cu gralii de propolis. (Peter's)
Propolis-ul ce se ggseyte 2n stup, are fns5 fn compozitia
lui $i o cantitate oarecare de cears, ce variazii dela 25-40°/o,
pentru ca d fie mai ugor de Intins gi mlnuit fn feluritele fn-
trebuintgri, la care fl folosesc albinele.
I
Caracteristicele lui sunt pufine : e lipicios ~i lucios, se
- infa're~fela rece ~i SP inmoaie la cald, topindu-se la 78 grade
ccildura'. Se' fntrebuinteazg in industriile , feluritelor vopsele $i
lacuri, fiind foarte cgutat gi scump. i n farmacie, e folosit drept
cataplasme la tumori ~i furuncule, iar amestecat cu vaseling,
e folosit fn tratamentul hemoroizilor. De asemenea, e fntrebuin-
* fat fn oprirea slngelui gi ca cicatrizant a1 rgnilor, precuin gi fn
bolile de piept $i rgguqeli prin aburul gi fumul ce-1 face, mai
ales clnd provine din conifere, &ci are o pronuntat5 esenp
de terebenting. fn gospoddrie e fntrebuintat cu mult folos la
atuparea gsurilor vaselor cu vin sau mur5turi.
Cresciitorul de regine-a~n~pie&nafeluritele
-ew-ric lui ope
4-
iji, gi-de ceva p r o p o E %upti cum vei vedea mai tlrziu.
In prinderea roiului, -. s t u ea l B folose t e cu mult succes,
r u-
IC
---- .
a m e s t e ~ w ~ l + ~ g u t ; n- g * ~-= as e ~Xt g i*
CIL Y peret;;
r o i s r T : r a r e o r i se intgmplb ca roii sb nu vlng g1 sg se a-
$eie de-a-dreptul in cgciula aceea de papurii rgcoroasg, pus&
la umbra copacului Pntre crengi $i care fi chiarnii cu fmbie-
, - torul parfum a1 propolis-ului.
Pentru toate aceste scopuri, prisecarul P1 recolteazs de
rr
-
oriunde 91 gdsegte : pe ramele stupului, la fncheietura plan$e-
1:. +
. < I
tei ce s G deasupra ramelor, la urdiniv, etc; el 11 rade Sine cu
un cutit $i-1 pdstreazd Pntr'o cutie, ferit de cdldurd prea mare.
iI
I d ) Culega'toarea de nectar.
$i acum, Cdline, cdnd am termimt jnviruirea atdtor $i
atdtor munci pe care le fac albinele, ajungem $i la cea din
urmd gi cea rnai fnsemn&X funct;e ce-o Pndeplinesc, aceea
care asigurd de-a-dreptul tram1 coloniei, fn rostul cdreia f$i -
gdsesc cel rnai de seamd $el a1 vie+ lor. Voiu vorbi de cule-
ga"toarea de nectar, de slujba cea de pe urmd a albinei, dar $i
cea rnai istovitoare, pe care ea o face fn vieafa de afarb.
D e clnd a iesit in sborul de culegdtoare $i cetatea a
Pnvestit-o cu acest titlu mult a ~ t e p t a t$i de care par'cd albina
e aga de mbndrd, ea a trecut pe rcind, dela ca'ratul apei, la ace1
a1 polenului pi propolis-ului, pi ccind copulefele-i au inceput sa' se
rnai ruineze pi penile sa' se toceasca', albina noasfrd abia atunci
a luat calea florilor.
Se pare cd'n structura lor organic%, - dupd cum ti-am
rnai spus, - fiecare organ are un rost, cu un anumit timp
de intrare h functie, atunci cdnd
altul fnceteazd, iar munca $i-o
fndeplinevte p h d la istovirea to-
tals a organului respectiv. Cu
greu rnai poate Pndeplini o albind
ceea ce numai eu cAteva zile mai
fnainte fiicea cu zor $i folos, cLci
forfa cerutd de o funct;e organic%
e cheltuitii zadarnic, cLci nimic nu
se rnai poate scoate dintr'un or-
gan sleit de puteri.
Doicii nu mai poate fi o albind
cliiditoare, cdci glandele ceri fere
$i-au Pnceput activitatea, chiar in
clips cbnd glandele ldptoase au
tncetat de a-$i rnai da tributul.
Exceptia o rnai fac doar rarele
Fig. Nr. 72
Culegetoare de neciarpe floare culegdtOare mai tinere, care, ne-
de trifoiu alb. (Alfanderg) putAnd sd clddeascb din pricina
-
unor 2ntAmpldri din afard : frig, anotimp nepotrivit culesului,
*
etc.- ies totugi la cdmp s5 adune nectarul, p e n t ~ uca apoi,
pentru un scurt timp, sii mai poatd produce o cantitate foarte
micii de cearii.
De asemenea, vei mai vedea o albind culegiitoare de
nectar adundnd 6 polen. 0 va face numai atunci cand, in
ciiutarea acelei minunate picdturi dulci, a dat peste o floare
ale ciirei stamine sunt doldora de praful cel auriu gi pufos, gi
d a r e cum sii culeagii nectarul, dacg nu-gi va face cu sila loc
printre ele, ca si. ajungd cu limba fn fundul potirului gi sii o
soarbd de acolo.
D e aceea, albina f$i lash tocmai la urmz aceast5 sfAntii
gi pldcutii munci : culesul mierei, ca gi cAnd a r voi acum, -
clnd biitrdnefea nu-i mai d i pas sd iasd fn cbmpie, gi trebuie sd
plece fn altii lume,-sd ducd cu ea acolo, amintirea unui suav
parfum de floare, a unei biii sfintite ce a luat-o zilnic fn po-
tirul lor, de unde a sorbit cu nesatiu picdtura aceea limpede
gi sclipifoare ca o ispitii dulce, pe care a scos-o acolo floarea,
drept Pmbierea unei iubiri nefmpdrtdgite fncb pdnii atunci. $i
albina, aceastii zeitii cu aripi striivezii, se socoate trimisa unei
puteri divine, ca sii aline un foc ce mistuie floarea, sd co-
boare vieata din sfarnine fn stigmat gi sd fie, cum zice aga
de frumos rninunatul poet Michelet : ,,preotul inaripat care
cununa' florile". E a face hpreunarea diitdtoare de vies@
nouii, soarbe prisosul acela zaharos drept plat%' a muncii
sale isbiivitoare, gi-1 duce drept prinos gi laudii, cetiitii sale,
reginei ei, viefii de mAine a stupului, ce trebuie sii ddinuiascii
mereu acolo, pbnii h, ziua cbnd zdbralnicul rnor6i va fdlfai
gi la poarta unde strhjerele nu vor mai avea ce pdzi!
Ea gtie una gi bung, c2 neamul albiniiresc - triiiegte ji
progreseazd prin muncii zilnics gi cii pcrindarea generatiilor
nu trebuie htreruptii, ciici fiecare albini se simte datoare sii
n u fie ultima din neamul ei. $i de aceea, culeggtuatea noastrii
va alerga, pe orice tirnp,--cbtd vreme ioarele e cald, florile
o chiamii gi puterile o mai ajutd,-sg,adu& fn hambarele par-
fumate, sucul cel dulce, ce se rihfa* h lumina zilei.
- Iatii, Cdline, vezi albina ce- s'a coborit acum din sbor
qi stii sii se hodineascd? E a nu are nici polen gi nici propo-
lis, gi nu e nici aga de tdndrd ca sii fie cgrgtoare de a p t ciici
se vede aceasta dupd gherocul ei catifelat, ros pe alocurea.
Deci nu poate fi altceva decaf Q cdega'ioare de nectar, aga
dar, o fabn'canfci de miere,
/ ->
. .-
transformat fn miere. glucozg 91,80
- :
- . la 100 p6rti malerii
ziihiiroase.
Deci, cantitatea de glucozii, adicii de zahgr de fructe, -
tocmai cel pe care organidmu1 omenesc fl consumg rnai mult,
- s'a miirit aproape de zece ori mai mult fn raport cu can-
titatea de zaharozii, pe care organismul nostru nu-1 poate asimila.
0 . - Tare a$ vrea s2 vtiu cum se formeazg nectarul fn
flori, ciici botanica noash2 de liceu e prea redusg fn aceastg
privinfg 1 - imi vorbi bgiatul.
- Acesta fmi era gi gdndul, Ciiline, $i deci ascultii :
$ti? cg pentru fiecare plantii $i vietuitoare, zahgrul e
unul dintre cele mai fnsemnate elemente hriinitoare. Orice
siimbn@ din care va ie$i o plant& are la fndembna ei, za-
hgml sub felurite forme: amidon, feculg, pulpii, etc; dm
L, -acest zahgr, planta extrage hrana ei trebuincioasii ;ea c r e ~ t e
I
gi se desvoltii dacg gi alte. elemente cum e apa, ciildura $i
lumina, vin sgqi dea partea lor' de contribufie la aceastii operg.
Ceea ce face mica siirndnt.2, planta o face toatg vieafa
ei. Din tot ce seva fi aduce prin riidiicini, ea aduni hrang
1 -
de rezervg ca sii poatii 'rezista fn timpurile de restrigte. +xste.
.
198
rezerve sunt fn deosebi materii zaharoase, p e care planta le ,
duce Pn floare, ca sii hriineasci cu ele semintele din ovanl
ei, seminte..care vor asigura m h e vieata speciei.
Floarea e Pnzestratii fnsii cu n i ~ t eglande interne, nu-
mite glande nectarifere, ce stau la baza ei; ele adunii o mare
cantitate de z a h h $i piistreazii un echilibn Entre ceea ce
planta ar voi s i trimeatii fn floare gi ceea ce sernintele ova-
rului au nevoie pentru desvoltarea lor.
Dupii Layens, aceste glande nectarifere, cercetate de
el gi Donnier, au pe suprafata lor nigte organe foarte mici
$i numeroase, aldtuite, fiecare, din cdte doug celule aparte,
care au htre ele un osiciu strdmt, prin care interion1 te-
suturilor cu zahar comunicii cu aerul dela exterior; aceste
organe se numesc stomate. *J ,
Cdnd plqnta nu poduce nectar, nu ies
prin aceste orificii decdt vapori de apii,
dar atunci cdnd, -datoritii unei hpreju-
nr-
riiri fericite, - cum este o ploaie bung,
urmatii de o vreme cglduroast ori ?u-'
rnai o atmosferii saturatii cu vapori de
apii, - planta este striibgtutii de o mare
Fig. Nr. 73 cantitate de sevii, ce-i vine dela riidiicinii -
Fig. Nr. 74
-
.~ l a n t e isunt mai riel nice.
TranspiraGa plantei, dupd Hommel,
0 parle. din floarea unei
crucilere v6zu16 la micro. e un fenomen ce se produce zi gi
stop. (Bonnier) n0apte 8i care se face fncet, prin .eva-
n. nl glande neclarifere ; poratia, apei, cu ajutorul tuturoi organe-
gr pic6luri mici c e c a d din
glanda neclarifer6 ; GI lot lor sale ce vin fn atixigere cu atmosfera.
unde s e adun6 nectarul in Sub influenta luminii gi absorbirea
intoarse; raielor calde ale soarelui de citre clo-
l?iietur&de-a.lungul unei sta-
mine ; parle din ovar. rofila din frunze, se p r d u c e Pn timpul
Liniile negre arat6 locul zilei, un alt fenomen, ' ~ anume
i o eva-
unde s e adun6 sucul planlei. pOratie activg a apei din pe
oare naturali~ tii au numit-o cloro~va~o~afie.
AtAt transpiratia cbt vi cloroevaporatia merg mbni 'in
man;%,producAnd fn plant& o foarte vie circulaGe a apei, pe
care rgdgcinile o sorb din pgmbnt, fnsi, de fndatii ce vine
noaptea, echilibrul acesta se strick
transpiratia continu2 mai domol,
dar cloroe'vapora$ia fnceteazg,
cgci lipsegte lumina soarelui care
s'o produci. Atunci, seva care
se adung mereu fn tesuturi vi nu
; mai poate fi evaporat5, - noap-
tea lipsind fenomenul de cloroe- '
-
vaporatie, se strecoari din ~te-
suturi gi trece prin glandele nec-
tarifere, se filtreazg prin stoma-
tele lor, ce-s Pncarcate au materii
Fig. Nr. 75 zaharoase $i se ,aduni fn p o t i d
TlieIur& de-a-lungul unei glande floG, de unde dimineata albinele
neclarifere a florii numite , w e - vin de 0 iau. Iatg nectarull
chiug6'. (Bonnier)
Unii autori,-dintre care mai cu
nl fesulurile glandei ;s] oriflciul
pe unde secreteaz6 nectarul ;.gj.seam2 Layens,,-susfin c2 fn afar&
~ i c e l u r ad e neelor ; cl 'fesutul pe- de aceste fenomene produc~toi&e
talei ; fesuturile rnsi umbrite sunt
.=ole unde se- edoni aah8rul. denectar Pn floare, p r o d u c t i ~n q -
tarului s'ar mai datora gi unei puteri de absorbifie, pe care li-
chidele zaharoase din -glandele nectarifere, o exercitd asupra li-
chidelor din fesutunle infenoare.
Cbnd, datoritii une; atmosfere umede
gi cildurii prea mari de peste zi, fngrii-
miidirea sevei e mare, aceasta strsbate
nu numai glandele nectarifere ale flori-
lor, ci frece prin fesutul frunzelor @ .chiat
pnn scoarfa plantei, de unde albineh o sug
cu multa' pldcere.
fn celulele scoartei, planta adunii pro-
Fig. Nr. 76 vizii de zahir. Cbnd umezeala e mare $i
Codita unei frunze d e ms- evaporatia nu se face hdeajuns prin ce-
zsriche. (Bonnier) ea ce aruncii frunzele afari, atunci, din
p] codifa frunzei; g] pi-
chtura d e nectar; n] lo&l stomatele scoaeei copacului, se strecoarg
umbrit e locul glandei pri~osulde sev$ care,' fn trecerea ei prin
nectarifere. tesuturile scoaeei, a mai topit o parte din
reaervele gzsite acolo.
SPastfel apare pe scoa*, un suc zaharos, pe care ,al-
binele fl sug cu licomie, mai ales atunci cAnd celelalte isvoare
de nectar din florile cbmpului gi ale pidurii
- s'au terminat. De ase-
menea, fenomenul sk ~ r o d u c egi atunci ciiqd, dupii cbteva zile
prea calde .$i f%r# pic de umezeaki, urmelizii nap$ prea reci.
Ce uimit am riimas acum vreo 15 ani fn-urmk pe cbnd nu cu-
no~teamtoate acestea ~i am viizut cum albinele celor cbtiva
Fig. Nr. 77
Albinele rzcolldnd neclarul extra-floral d e pe frunzele d e sleja;. (Bonnier)
Ir \
stupi ee-i aveam 'la Ivegti-Tutova, recoltau ceva siropos . dege . .
smaea unui ulm bgtrAn I Acela era tot un nectar, numit de bo-
tani~finectar extra-floral, produs tot de niqte g l a d e nectarifere, ceva ,.
mai rudimenfare ~i pe care planta le are in fnmza' ~i in scoarft?.
Sc.
Per.
Le.
R. M. Li.
7
L I
Fig. Nr. 78
Tulpinii tiiiatl de-a-curnlezigul. (Demetrescu)
EpJ epiderma; S c l scoart6 v d e ; S c ] ocoartii fiir6. clorofil8; Per] %
periciclu ; Lo] lernn; Li] l o c libor ;%] stomat6 ; ca] carnar6 substomalic6. \- .,
I
Astfel, Hommel vi norentin, un alt botanist, au gLsit
glande nectarifere la rich, f n bobul cZrnos care fnconjoarg -1. ,
fructul; prunul, cirequl, salcAmul gi mimoza, le au la coada .---. .
fsunzelor, gherghina chiar pe frun~e,mg&richea fn locul I
I 1
L unde foile sunt legate de tulping-qi e foarte cgutat fn pri-
mgvarg cbnd nu se gtisegte alt isvor de nectar,-la boz fn cap- c ij
sula ce tine florile inchise. Bobitelul sau cutcurigul care En- I
floreqte iarna, fvi a d u ~ gnectarul fn petalele corolei fn formi
.\ 1
..
de cornet. Aceste gland% sunt foarte diferite ca structurii
~i se deosebesc mult de cele'ale florilor.
202
I 4
\
800 de met$ unde product;a de nectar va scgdea sirntitor,
h - pentru ca la 1.000 de metri planta chiar s5 moarii.
I - .-
L.'
Numai astfel mi-am putut eu ldmuri de ce stupii mei,
1. - duqi la o pgdure foarte frumoasii de teiu, nuproduceau prea
mult, cu toate c5 fgceam cheltuieli cu traqsportul pan5 - acolo,
pe cand un stupar din satul din vale, avea productie cu mult
i mai mare decbt mine, de$i eu aveam stupi mai buni $i mai bine
i
i
conduqi decbt el. E u Inii l5sam prisaca la un canton de pe
muchea dealului, la o kbltime de 460 de metri f a t i de pidurea
de lbng5 sat, unde deci teiul era mult rnai bogat Pn nectar
decbt cel de sus de pe _deal. Mai tbrziu, citind un studiu fn
aceastii privintii, am aflat c5 teiul, ca $i isopul, are o foarte
slab5 roduct;e de nectar la o 2n51tirne de 500 de metri.
8 u p 5 cum am spus rnai fnainte, productia de nectar rnai
atbrng ~i de anumite sta'ri in care se ga'se~tefloarea; astfel,
nectarul nu apare floare, decAt atunci ciind toate orga-
nele acesteia sunt n i deplin desuiltate '.$i ovarul e gata de fruc-
tificare prin fecundatie. Pbnl in acea c l i p , tot zahgrul din
plant5 serve~tela desvoltarea felutitelor sale organe. Cbnd
fecundatia se apropie, planta produce nectar cu atbt rnai
mult, cu cbt ea face parte din g ~ u p u lplantelor ce a ~ t e a p t l
o fecundare fncruciqatk nu una fnchisg.
Polenul, trebuind sg-i vin5 din afar5 adus pe aripele unei
gaze ce-i ravne~te dulceata din fundul potirului, ea produce
acest nectar nu numgi ca hranii pentru semintele ovarului, ci
mai cu seam5 ca o momealiipentru acea haripat5 fiintii, pur-
tBtoare de spori biirbiite~ti,ce-i d l tre'drirea iubirii gi-i asi-
gur5 vieata speciei. . -
Apoi, ca o sghcitg, floarea, care qi-a fiicut acuin interesul,
vizbndu-~i asipratii existents $i vieata de rnaine a semintei
fecundate, nu se m i preocup5 decbt de ea. fncetul cu 4nce-
tul, fncepe s5 tragg din glandele nectarifere toate pbr$le za-
haroase pentru ca s5 alimenteze din plin acum semintele o-
varului, precum ~i fructul ce va trebui sii creasci transfor-
mdnd zaharoza in glucozii, - care e rnai uvoar5 de asimilat,
pentru vieata $i hrana semincioarelor, - sub acfiunea unui ,
ferment asemcincitor drojdiei de bere.
Acestea ar fi, CLline, conditiile sub care variazg can-
t'itatea de nectar a florilor, gi albinele le cunosc rnai bine
decbt cei rnai iscusiti botanigti ai lumii noastre. Fie ele pla-
iurile pline de flori, dacg acestea n'au nectar, albinele nici nu
se uitL la ele; fn ce priveg'tk orele fn care nectarul e rnai
fmbelgugat fn floare, apoi ele ~ t i uhot5rft timpul cel rnai po-
trivit pentru recoltarea lui, ~ t i uce flori din1 b u t u l exploa-
tgrii lor se deschid, care sunt bogate sau nu fn nectar gi cbt
t;ne boggtiea Ibr fn zilele urmgtoare.
S B fie cAmpul plin de flori, dacg totugi lanul de hri~cg
e chiar rnai departe, ele fntr'acolo pornesc dis de dimineats
gi recolteazg nectarul,, cgci ek gtiu cg floarea de hrigci
dela ora noug nu rnai produce nici un pic de nectar, gi de
aceea cautg s& profite cbt rnai mult de acest praznic a1 zo-
rilor, gtiind cg ,isopul, de pildg, poate agtepta sg-i ving rbn-
dul rnai tArziu, cgci nectarul sgu nu se'pierde aga de usor.
Pe cbnd explicam toate acestea biiiatului, cgrgtoarele de
nectar veneau mereu din cbmpul de sparcetg cu gugulifele
pline gi korite urcau pe fagure.
- Fi atent, Cdine, la cgrgtoarea aceea care se hodinegte
pe prag. Iatg, am s'o pI;ind yi s'o fnsemn pe spinare cu praf
rogu de chinovar, ca s'o- putem deosebi rnai bine din multi-
mea suratelor ei de pe fagure.
Am prins-o de torace gi tinand-o bine, i-am preslrat
putin praf rogu pe spate. DAndu-i apoi drumul, supiiratl, ea
a bbz&t spre noi, dar-repede gi-a cgutat de treabg, a intrat
grgbitA pe urdinig gi-a prins a se urca pe fagure.
Iat$ gi cu a-ceastA ocazie peg vedea cg observatia e
,
t
pe albine Pn asemenea fmprejursri.
- -
Vezi deci, C a n e , cii albinele, -
ca gi oamenii, au
fn unele ocazii, acelqi fel de a-gi araita o bucurie, gi jocul de
adineaori 91 vei mai observa gi fn alte fmprejuriiri din vieata
lor, cdnd bucuriea le umple rnicuw lor inimii.
Magazionerele lucrau de zor. D e cum venea o albinii
fndrcatii cu miere apoasii, ele o sorbeau $ se duceau s'o
descarce aparte Pn ochiun'le .de hambar ale fagurelui.
.,
C e interesant e sii le privevti cum fac acest lucru!
fnt& f$i vbr5 capul hiiuntru, apoi fgi risfrbng trupul
pbn5 ce pbntecele rimbne fn aer, iar aripele vin dedesubtul
lor. Aceasta e pozit;a caracteristici a albinelor care depozi-
- teazii nectarul.
Dacii ele- -
dupi Walace b a r c k il pun fntrpoceluk
cu totul goals, ung rnai intbi peretii acesteia de sus gi pbni
jos cu rnai multe rbnduri de nectar, ca gi cbnd a r vgrui c&-
suta in dare vor ascunde o noug comoarg, gi apoi lasg la
fund picitura cu nectar, peste care rnai tbrziu vor pune altii
picbturii. Cbnd nectarul e bogat, magazionerele il impart fn
rnai multe chilioare $i cu cbt el soseste fn rnai mare cantitate,
cu atbt fl impart Pn rnai multe Pnciperi, ayezbndu-1 aparte,
fn cantitiit; din ce fn ce rnai mici. Explicatia acestui fel de
a lucra, e foarte u ~ o a r i , cici bogiitia nectarului sosit,
aduce Pn stup $i o foarte mare cantitate de ap& care
trebuie repede evaporati. D a c i albinele a r umple celulele
cu cantititi mari, apa din nectar s'ar evapora din ce in ce
mki Pncet ~ i - nacelaqi timp, sub actiunea cildurii, ar putea
incepe o fermentare.
D e aici, nevoiea de a construi stupi cbt rnai man, care
s l dea albinelor putinta unui camp de evaporare cbt rnai
fntins in zilele de mare recolt5 de nectar, cici altfel ele sunt
nevoite s i mirgineasci adusul nectarului din cbrnp nu nu-
rnai din lips5 de loc pentru Pnmagazinare, dar rnai cu
seami pentru evaporarea lui in conditiuni bune. Nu rnai
punem la socotealk c i albinele, din lipsa locului pentru eva-
porarea nectarului, vor lua celulele unde regina de obiceiu
trebuie s i oui, oprind astfel mersul normal a1 desvoltirii
cuibului. Evaporafia prisosului de a p i ce-I are mierea apoasi,
e opera
- albinelor ventilatoare, de care +am rnai vorbit odati.
De data aceasta, rolul lor e $i rnai mare ; cu bbzbitul aripe-
lor, care se rni$cL aga de des c i nici nu le rnai poti vedea,
ele fac un curent de aer foarte puternic, care ajutri foarte
mult la aceasti evaporare.
Unele stau sus, deasupra celulelor gi bat din aripi, al-
tele jos, fac aceeagi treabi la urdinig $i astfel e mentinut tot
timpul .in stup un curent de aer ce intri gi altul ce iese.
Mai ales in timpul noptii, - deci cbnd toate albinele sunt
acas$ fiecare are grija s i faci aceasti slujbi ~i atunci se
evaporeazii fntr'adevsr cea mai mare parte din apg.- Punhd
un stup de control pe cbntar, oricine va putea sg-gi deasea-
ma de acest lucru, cgci, fnainte ca albinele s l iasg la cbmp
dimineata, dacii ar controla greutatea ce a avut-o stupul de
cu searg, ar vedea ce cantitiiti mari de apg aruncg albinele
afar5 printr'o ventilafie puternicg, organizatg noaptea Pn stup.
Cbnd ultimile picgturi de apg au fost aruncate ~i mierea
- e strbnsg fn partea de sus a stupului, pentru ca sg se coacii
bine la ciildurA, magazionerele mai fac incg o fnsemnat5 lu-
crare asupra mierei: printr'o filtrare repede, mierea ia din
sbnge, printr'un fel de osmoz?i, o anumitii cantitate de acid
formic pe care-1 inglobeazg fn masa ei, in vederea unei cbt
mai fndelungate pgstrlri, f21L Pnsi ca ea sb se fngcreascg.
Altgdatii, fnvgetii credeau cii acidul formic e introdus
de-a-dreptul fn miere de albinele-chimiste printfo picgturii
9 de venin scoasii din vbrful acului, pe care-1 fnmoaie fn celula
plinii cu miere $ gata de dpbcit. S'a dove& fnsii fn urmg,
cg acidul formic trece print80 filtrare, din sbngele albinei,
de-a-dreptul Pn miere, Pn timp ce aceasta e prelucrat5.
*
Sus pe fagure, acolo unde chilioarele sunt aproape pline
cu strglucirea mierei coapte, ceresele fncep sg tragii obloa-
neli ochiurilor de hambare. Pojghitq de cearg se ina1t.Z por-
nind din josul celulei fn smul ei, gi pe mbsurg ce oblonul se
zidevte, pe aceeagi m3surg magazionerele cars din mierea de
joi din care s'a evaporat apa, gi umplu chufa. Mai rgm&neo
-