Prinderea roiului

Prinderea roiului
In ziua in care primele botci sunt capacite, daca conditiile meteo nu sunt impotriva, dupa ora 11 (de
regula intre 12-14) pleaca roiul primar cu matca batrana, de regula asezandu-se pe un copac sau pe un
alt suport din apropierea stupinei.
Dupa 7 zile de la plecarea primului roi, ar trebui sa eclozioneze primele matci dar, desi maturate,
acestea nu pot iesi din lacasul lor datorita albinelor care, pe masura ce matcile rod capacelul, il refac
lasand numai un orificiu pentru hranirea matcilor. Datorita acestei perioade de retinere fortata ele sunt
capabile sa zboare imediat dupa iesirea din botca. Prima matca care eclozioneaza incepe sa-si distruga
rivalele. Aceasta actiune este posibila numai in prezenta unei atitudini ingaduitoare din partea
albinelor care, in cazul dorintei de roire, ies cu prima matca eclozionata. Daca au trecut 14-15 zile de
la iesirea primului roi, familia de baza nu mai este in stare sa dea alt roi, in aceasta situatie familia
ingrijind ultima matca ramasa. Din diferite motive se mai poate intampla ca matca familiei de baza sa
piara inainte de formarea primului roi. In aceasta situatie familia sau renunta la roire sau primul roi
iese cu prima matca eclozionata (sau cu mai multe), fiind un roi secundar (ca structura biologica).
Imediat dupa asezare roiul trimite albinele cercetase pentru a gasi adapostul definitiv. La intoarcerea
acestora sau in urmatoarele doua zile roiul se desface si isi ia zborul catre noul adapost. Rareori roiul,
din lipsa unui adapost isi construieste locul unde s-a instalat provizoriu la inceput.
Modalitati de prindere
Apicultorul nu trebuie sa lase roiul sa plece mai departe ci imediat dupa asezarea lui sa ia masuri de
recoltare, recoltare care se face cu ajutorul roinitei (o ladita mai usoara). Daca roiul este asezat pe o
craca mai subtire aceasta se taie cu o foarfece de pomi si roiul suspendat se scutura direct in stupul
pregatit pentru el, avand grija sa se stranga toate albinele.
Daca roiul este asezat la inaltime, roinita (sub forma de clopot, impletita din paie) se leaga de capatul
unei prajini si se duce pana langa roi, care este scuturat de un ajutor cu o alta prajina. Roinita cu roiul
prins se aseaza pe pamant in apropierea locului unde a fost roiul pentru ca sa se stranga in ea toate
albinele roiului. Este necesar a ne stradui sa trecem in roinita toate albinele pentru ca numai asa putem
fi siguri ca am luat si matca acestuia.
Adesea, in invalmaseala plecarii albinele scapa de sub supraveghere matcile tinere din botci si o data
cu roiul secundar sau tertiar pleaca mai multe matci, acesti roi zburand mult mai departe si mult mai
sus. La prinderea roiului secundar trebuie sa ne grabim caci acesta pleaca mult mai repede. La
prinderea lui se cauta sa se recupereze toate grupele formate in jurul tinerelor matci pentru a nu
diminua puterea roiului. Roii secundari sau tertiari se inalta foarte sus, fiind anevoie de prins. Pentru
usurarea prinderii, daca suntem prezenti in stupina in momentul roirii, vom pulveriza cu apa roiul in
zbor, iar cu o oglinda de buzunar se trimite un fascicul de raze asupra lui. Fiind infricosate de aceste
raze albinele se vor aseza pe cel mai apropiat pom. In cazul in care o familie se pregateste de roire si
vrem sa o prindem mai usor, vom scurta una din aripile matcii, care, neputand sa zboare, va cadea pe
pamant, determinand roiul sa coboare pe locul cu matca.
La instalarea roilor secundari sau tertiari trebuie sa lasam in stup si un fagure cu putin puiet in vederea
retinerii albinelor, acesti roi avand tendinta sa plece mai departe. In noaptea urmatoare instalarii are
loc lupta dintre matci roiul ramanand cu o singura matca iar uneori fara nici una.
In timpul formarii ghemului de albine pe crenguta unde se prinde roiul sau dupa ce ghemul a fost
format, se aduce un fagure ce contine puiet de toate varstele (scuturat de albine si agatat pe varful unei
prajini). Rama respectiva se tin in mijlocul aglomeratiei de albine sau se alatura de ghemul de albine
fara sa se atinga creanga de care s-a prins roiul. Albinele din roi vor ocupa imediat fagurele cu puiet,
impreuna cu matca. Roiul prins se scutura intr-un stup gol echipat cu faguri artificiali si 1-2 faguri cu
provizii. Daca au mai ramas albine la locul respectiv, operatia se repeta.
Metoda 1
Intr-un stup se pun 4-5 faguri artificiali, peste care se scutura roiul si apoi cu ajutorul fumului se
aranjeaza podisorul si capacul, urdinisul fiind larg deschis. Dupa o ora se completeaza si restul de
faguri, in asa fel incat toate albinele sa fie repartizate pe faguri.

Metoda 2
In fata stupului destinat primirii roiului, in care s-au asezat fagurii necesari, se intinde o panza in asa
fel incat sa se lase liber drumul spre urdinisul care este larg deschis. La o distanta de 30-40 cm de
urdinis se rastoarna tot continutul roinitei. Dupa un moment de dezorientare in care albinele se
imprastie in toate partile, gramada de albine se organizeaza si primele albine atrase de mirosul
fagurilor artificiali patrund in stup lasand, din glanda Nasanov, mesaje catre celelalte albine. In curand
toate albinele se indreapta catre urdinisul stupului, printre ele numarandu-se si matca. Folosind aceasta
metoda, in cazul roilor secundari sau tertiari, se pot descoperi chiar mai multe matci din care
apicultorul poate recupera una din ele dupa ce s-a asigurat ca o alta matca a patruns in stup.
Metoda 3
Inregistrandu-se pe o banda de magnetofon sunetul emis de albinele care semnalizeaza chemarea
roiului catre stup, cu ajutorul mesajului sonor s-au putut instala mai rapid alte roiuri. Metoda a fost
aplicata si la prinderea roiurilor din zbor, prin montarea in roinita a unui mic difuzor ce reproduce
inregistrarea respectiva.