Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • LRC-S1-Vianu - Dubla Intentie A Limbajului

    Încărcat de

    szakal timea
    9 vizualizări3 pagini
    Stilistică-temă seminar, Anul 1, semestrul 2.

    Titlu original

    LRC-S1-Vianu - Dubla Intentie a Limbajului

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Stilistică-temă seminar, Anul 1, semestrul 2.

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    9 vizualizări3 pagini

    LRC-S1-Vianu - Dubla Intentie A Limbajului

    Încărcat de

    szakal timea
    Stilistică-temă seminar, Anul 1, semestrul 2.

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 3
    DUBLA INTENTIE A LIMBAJULUL ‘ST PROBLEMA STILULUI Esle 0 constatare plins de consecinfe, pentew intr domenial studiloresletice si hterare,faptut ed linbefl ‘omenesc este insufletit de dowd intent care, desi rimin| mai tot timpul solidare, nu sint mai putin diterite li spiritul si directia lor. Ant ardtat si altadata! ca_cind yorbeste 0 face pentru a-si impirtisi gindurile. senti+ mentele si reprecentirile, dorinjele sau hotiririle, dar a in acelasi timp comunicarile sale nazuiese si ating’ © sferB anumita a semenilor care intrebuineaci ace- lagi sistem de simboluri lingvistice, Cine vorbeste «comu| Rica» si ese comunieds. © face pentru alfii st 0 face pentru el. Tn limbaj se elibereaz o stare sulleteased| individualé si se organizeazs un raport social. Consi- derat in dubia sa intentie, se poate spune 8 fapiul ling. istic este in aceeagi vreme gi , cu atit se impulineazs si pi leslereflecut viel iterioare care a. produs, Genta: litatea “unei formulari ereste prin ‘insugi_ sacrificiul intimitafi’ si adevarului ei subiectiv. O ecuatic mate: matica, 0 lege mecanicd, 0 formula chimicd sint fapte lingvistice menite prin structura lor sd se imparta: “cp. Arta si framocu, lurm: spol Estetica, « ah Ata! Famosul, 1801, 20 poi Estetica, ed. a 22 seasc oricarei inteligente omenesti, Ele nu sint limi ate nici de caracterul national’ al limbilor, nici de felul particular al tendintelor si sensibilitatii celui care le inregistreaz. Cind spun de pildé c& «suma unghiu- fllor unui triunghi este egal cu doud unghiuri drepte» seu cind afrm ea ccorpurle se atrag in raport direct cu masa si in raport indirect cu. patratul distantei lors, construiese un fapt de limba care se poate trans- , nile oriedrei inteligente omenesti, dar care nu comunic nimic despre mine insumi. Prin aceasta aserfiune relaz fiva la raportul dintre lucruri nu transpare nici un reflex din intimitatea psihicé a vorbitorului Oricine vede inst ed nu acelagi este cazul unui vers de Eminescu sau Racine. Valoarea de circulatie @ unor fasemenea fapte de limb este cu mult mai restrin: Rasunetul refinut din intimitatea spiritualé care I proiectat este insi nemasurat mai puternic. Tran; fatea lor este marginita; reflexivitatea lor este ‘inti nits. Exista creafit ale poeziel in care privim ca intr-un abis. férd fund. Citeased-se versul lui Eminescu: eApele pling clar izvorind in fintines. Este limpede ca intenfia reflexiva. a acestei_manifestari de limba fntrece cu. mult intenfia et tranzitiva. Caci_nu stirea despre felul cum izvordsc apele intereseazi in acest vers, ci acel infeles emotiv si muzical al lucrutilor, precipitat in intimitatea subiectiva a poetului. Nu toti ititorit acestui vers vor putea realiza intentia lui ref- lexivé. Tranzivitatea lui va scédea prin insési_ dif cultaiea de a percepe acea semnificatie muzicalé a lucrurilor apruta poctului. Poetul ist va fi limitat cereul autenticilor lui cititori prin insisi adincimea si adevarul subiectiv al expresiei sale. Dar desi cele dowd amintite intentii ale limbajului sint deosebite prin caracterul Tor, ele se gisese intr-un aport de cooperare care trebuieste precizat, Poate ci printre faptele lingvistice, numai ecuatiile matematice si legile stiintiice sint acelea in care tranzivitatea Yomin in’chip absolut. Numai tn aceste faplelingvi- stice apoi, urma oricdrui reflex al vietii interioare este climinata ‘cu desavirgire. Am vazut c4 cine ia cuno- stinfs de una din formularile exacte ale stiintelor mu Primeste nici o veste despre felul general de a fi sau Gespre momentul sufletesc particular al persoanei care a enuntat mai intii_aceste formuléri sau care le repetd in faja noastra. Reflexivitatea legilor si formulelor 28 stinttice este nuld, In_restul manifestarilor lingvi Stice, intenfia tranzitiva si reflexiva se gasese deopot. rivi la tucru, desi una din aceste Inten{it poate. deveni preponderenté, Astfel locurile comune, expresille care se repetd, formulele de intimpinare si de_politete etc. Sint Tapte de limba in care puterea de a se transmite 2 crescut prin insusi sacrificial virtuit for de a exprima ispozitia generald’ sau actualitatea sufleteased a celul care le Intrebuinleaza, Reflexivitatea acestor form Hiri nu este nula, dar este atenuatd. Ty directa atenulri reflexuluisubiectiv se dezvolta si scticd si corruna, in eave nevora dee transmit ead valoares limbii ca document interior. Desigur, a transmite seamna a transmite «evas, Sub semnul social tre- buie si se giseascd o realitate individuala, Dar aceasta realilate poate apartine ea insisi straturilor mal socia- lizate si, mai impersonale ale’ constiinfei individuale sau poate aparjine pAturilor eimai intime si mai subiective. Astfel, fn scrisorile de afaceri sau de pall- {ele si fn conversatiile uzuale reflexul individual pro- vine ‘din cea ce sintem obicinuifi a considera drept zonele mai superficiale ale constiintei, Conventionalismul | acestor manilestiri este notoriu, In creatiile poe! reflexul ured din zonele ei mai adinci Am aratat cd exist’ fapte lingvistice In care reflexi- vilatea este nula sau mult atenuati, Existl oare fapte lingvistice in care tranzivitatea lor se gaseste In aceeasi situatie si In care reflexul interior urea pind la cel mai tnalt grad cu putints? Desigur, 0 expresie lingvisticd in care puterea de a se transmite este anulats nu poate fi judecata nici in virlutea ei de a reflecta fondul subiectiy al vorbitorulul 1 unut nnebun mu poate fi apreciat nici.ca fapt lingvistie tranzi tiv, nici ca fapt reflexiv. Din aceasté pricing, toate manifestérile limbii in care tranzivitatea se apropie de junctul nul nu potsli judecate decft in raport eu aspiras fia, cu veleitatea lor. Stim, de pilda, cd operele supra- Tealistilor moderni sint insuftetite ‘de nizuinta de a transcrie lectura cea mai adincd a constiintel In. sine insisi. Pentru a obtine acest rezultat, suprarealistul fu Vrea s4 re{ind nimic, in scrierile sale, din ceea ce se organizeazi in straturile constiente si lucide ale sufletului. El refuza chiar Iucrarea discriminativa a alenjiei, adica a alitudinit negative al cdrei prim rezuk tat va fi eliminarea din constiintd a destainuirilor ef 2 ele mai adinci. Suprareaistul se va opr deci‘la edi. {area subconstientuluiz, la cautomatismul psihic» menit)), S'Seostd lo tvealdfondulilcel-mai_tntim.subice- fe. "Geased’ ins cineva orcare. din lucrinle supra” reilistlgn gi va, constata ‘cum slab, lor tranzivitate reste din insist seletatea adincimil for. De altel, im fou foarte general se poate spune c& obscurtatea Mraturd este un fect al” desociabedri expres | prin concenirarea exclusivi a. vorbioraisl-edtee p Fesul sau sublectiv. Una din equgte bec | iteraturd este cobosirea In adineimy case TIpsese pe | torbitor de puterea dea transmite} Sint bscurl autor {ave dorind aa oe exprime cit mai comple sl mal pro- fan mat ajung. 28. comunice cu af uparea_scrlilorului de a se face inteles, cresterea i, decurgind din natura insist a limbajulvi. Cu aceeasi dreptate se poate spune ci expresia literard se organizeaz pe linia de demarcatie a celor dou’ intenfit ale limbil, Opera literard reprezinté 0 grupare de faple lingvistice reflexive prinse in pasta si purtate de Valul expresiilor tranzitive ale limbil. Desprind ta in- timplare, dintr-o pavestire a lui Mihail Sadoveanu, urma- torul pasagiu: «Vremea era pe fa toacé, dar caldura era ined in toi si juica rotind ca rasfringerile unei ape tainice pe deasupra caselor adormite. Ulifa ridica, pustie si sin- Guratied, spre sirlucirea asjinfitului. Clopote incepura @ bate dulce si trist, de la bisericile firgului. Fetija se pri o vreme in loc, ascullind.» Analiza poate distinge destul de_limpede, in sirul acestor notatii, expresiile ceare au o simpli valoare tranaitiva de acele care adauga reflexul viziunii si sentimentului intim al scriitorului.

    S-ar putea să vă placă și