Adevarul despre crestinarea teritoriului Romaniei.

Teoria crestinismului in Dacia

este controversata, iar misionarul care a convertit acest teritoriu nu era Andrei
Cosmin Zamfirache,

Problema crestinarii timpurii a teritoriului Romaniei ramane un subiect controversat. Diversi specialisti sunt
impartiti in doua tabere. Unii sustin crestinarea timpurie a dacilor si daco-romanilor, altii arata ca majoritatea
populatiei care a locuit in Dacia era pagana.
Crestinismul este una dintre cele mai raspandite si importante religii ale umanitatii. Nascuta in urma cu
aproximativ 2000 de ani, dupa invataturile lui Iisus Hristos, transmise prin misionariat in mod traditional de cei
12 apostoli, religia crestina s-a impus in doar 400 de ani ca religia oficiala a celui mai important imperiu al
lumii, Imperiul Roman.
Din acel moment crestinismul a dominat rand pe rand Europa si mai apoi o buna parte a lumii, prin misionariat.
In numele crestinismului s-au ridicat edificii uluitoare, a fost promovata bunatatea, comuniunea si altruismul.
Totodata, in numele crestinismului s-au facut adevarate maceluri si s-au purtat numeroase razboaie.
Crestinismul a facut adepti din primii ani, doctrina sa fiind deosebit de atragatoare.
Pana in anul 313, cand Constantin cel Mare si Licinus prin Edictul de la Milano au recunoscut religia crestina,
adeptii crestinismului au fost persectuati in repetate randuri. Teritoriul Romaniei de astazi, fosta provincie
romana Dacia, dar si teritoriile ramase in afara Imperiului au fost la randul lor crestinate. Se pune insa
intrebarea, cand ? Parerile specialistilor sunt impartite, variind intre o crestinarea timpurie, inca din perioada
ocupatiei romane si una tarzie.

Crestini in Dacia romana

Pana in anul 313, nu se poate vorbi de o crestinare oficiala a Daciei sau de o patrundere fatisa nestingherita a
noii religii la nord de Dunare. Este parerea unanima a specialistilor. Si asta fiindca crestinismul nu era inca o
religie acceptata. Cu toate acestea, istoricii bisericesti de pe teritoriul Romaniei, dar nu numai, vorbesc despre o
patrundere a crestinismului in Dacia, odata cu trupele romane, dar si cu numerosi misionari. Adica dupa 106 d
Hr si pana la 274-275 d Hr.
" Dintre colonistii adusi, o parte erau din Asia Mica, indeosebi din Capadocia si Siria, precum si din Grecia,
provincii de multa vreme romanizate si, in mare masura, crestinate, cei mai multi fiind insa din provinciile
romane sud-dunarene(.....)Neindoielnic ca si intre soldatii legiunilor romane aduse in Dacia, unii erau crestini,
chiar daca, in virtutea disciplinei militare, erau obligati sa-si traiasca viata spirituala pe ascuns. La fel au fost
adusi detinuti din diferite parti ale imperiului si mai ales de la Roma, condamnati tocmai pentru delictul de a fi
crestini, la munca fortata in mine "ad metalla damnati". Dintre acestia dupa eliberare, multi au ramas pe loc,
cum au ramas si o parte din soldatii eliberati dupa 25 de ani de activitate militara, "veteranii", de la care ne-a
ramas in limba romana cuvantul batran, intemeind atat unii cat si ceilalti familii crestine, adevarate pepiniere
misionare.", scriu preotii Silvestru Augustin Prundus si Clemente Plaianu in lucrarea "Catolicism si Ortodoxie
romaneasca. Scurt istoric al Bisericii Romane Unite".
Totodata si unii istorici in adevaratul sens al cuvantului sunt convisi ca noua religie a patruns odata cu legiunile
romane si colonistii in Dacia. " Este sigur a au existat crestini in Dacia inainte de parasirea ei. Crestinismul
avea in momentul cand au plecat legiunile de pe tarmul stang al Dunarii o vechime de aproape doua secole si
jumatate; el patrunsese in toate centrele mai importante ale imperiului roman, intre altele, si in Peninsula
Balcanica. In Grecia, in Macedonia, in Tracia, in Illyricum in general, erau centre crestine. Nu mai vorbim de
partile rasaritene ale imperiului, de Palestina, de Siria, de Asia Mica, unde ele existau chiar din timpul
Apostolilor. Asa dar, nu este de loc exclus ca printre colonistii adusi de Traian sa fi fost si crestini. De
asemenea, puteau fi si in randurile trupelor recrutate din rasarit care-si aveau garnizoana in Dacia.", arata
reputatul istoric Constantin C. Giurescu in "Istoria Romanilor", volumul I.
Totodata istoricul da ca exemplu legiunea a V a Macedonica, care a stat o vreme in Palestina, inainte de a fi
mutata la Troesmis si apoi la Potaissa. Istoricii favorabiliii ideei ca teritoriul Romaniei a fost crestinat incepand
cu secolele II-III d Hr, apeleaza si la surse documentare, printre care si "Adversus Judaeus" a lui Tertullian, din
secolul al III lea, care spune ca, noua religie a ajuns si " la diferitele natiuni din Galia si in locurile Britanilor,
inaccesibile Romanilor, dar supuse lui Christos, si la Sarmati si la Daci si la Germani si la Sciti si la multe
neamuri si provincii indepartate".
Apoi sunt descoperirile arheologice. Este vorba de o inscriptie descoperita la Napoca datand din prima jumatate
a secolului al III lea si pe care pe langa dedicatia oferita zeilor mani, apar si semne ale crucii in dreptul unui
membru al familiei plus expresia, "fie-i tarana usoara". Totodata continuitatea crestinismului in Dacia dupa
retragerea trupelor si administratiei romana este sustinuta tot cu marturii arheologice precum candelabre si vase
liturgice precum cele de la Biertan, potire euharistice la Ulpia Traiana si Porolissum, lampi de bronz si suporturi
pentru lampa la Dej, Gherla, Porolissum si Romula, lampi de pamant cu monograma lui Hristos sau cu semnul
crucii precum cele de la Apulum si Romula dar si pietre de mormant cu insemne crestine la Napoca, Potaissa,
Gilau dar si numeroase vase cu simboluri crestine.
Sfantul Andrei si Scithia
Unul dintre apostolii lui Iisus Hristis, Sfantul Andrei, este considerat de altfel si apostolul care a crestinat
teritoriul actual al Romaniei. Acesta ar fi actionat in zona Dobrogei, centrul crestinismului din aceasta zona.
"Potrivit traditiei si celor scrise de unii istorici si teologi din primele veacuri crestine, Sfantul Apostol Andrei a
fost primul propovaduitor al Evangheliei la getodaci, in teritoriul dintre Dunare si Marea Neagra - cunoscut pe
atunci sub numele de Scythia (Scitia), dar si in teritoriile de dincolo de Prut, in nordul Marii Negre", scria
preotul profesor doctor Mircea Pacurariu in lucrarea sa "Sfinti daco-romani si romani".
Dacia si paganismul
Exista insa si un curent de opinie care arata ca de fapt Dacia inainte si dupa retragerea legiunilor romane a fost
dominata de paganism, iar crestinismul a fost sporadic si concentrat in jurul centrelor de dominatie romana.
Insasi istoricul Constantin C. Giurescu un adept al teoriei crestinarii timpurii a teritoriului Romaniei precizeaza

ca majoritatea locuitorilor Daciei, fie romane, fie libere erau in primele secole ale erei crestine, pagani. " Marea
majoritate a populatiei era insa tot pagana. Insusi cuvantul pagan, derivand din latinul ,,paganus,, care inseamna
locuitor al satului, al unui << pagus" , ne arata ca populatia rurala, deci multimea, s-a convertit mai tarziu, ca ea
a continuat sa se inchine vechilor divinitati, in timp ce orasenii imbratisau noua credinta", arata reputatul istoric.
De altfel aceasta opinie a majoritatii pagane a populatiei este sustinuta si de textul lui Origene care in
comentariile sale la Matei din secolul III spune ca ,,Ce vom zice insa de Britani sau de Germani care sunt langa
Ocean sau de barbarii Daci si Sarmati dintre care cei mai multi n-au auzit pana acum cuvantul Evangheliei, dar
il vor auzi cu timpulp", preciza acesta. Totodata profesorul Daicoviciu, arata ca unele dovezi ale crestinismului
timpuriu au fost gresit interpretate, precum piatra de mormant, dedicata zeilor mani si impodobita cu semnul
crucii. Acesta spune ca de fapt crucea este o imbinare in acel caz de semne romane pagane.
Adevaratul misionar care a crestinat teritoriul Romaniei
Totodata Constantin Giurescu vorbeste de un alt misionar care a crestinat teritoriul Romaniei. Si nu este vorba
de Sfantul Andrei. Istoricul roman il pomeneste pe Niceta din Remesiana. "Om invatat, autor a mai multor
scrieri religioase, bun prieten cu sfantul Paulinus din Nola (Italia) care il numeste "invatator si tata >> al sau (o
magister et pater >>), misionar incercat si pasionat, Niceta din Remesiana a convertit la crestinism pe
dacoromanii de pe ambele maluri ale Dunarii, pe goti si pe bessi. El predica si o serie in limba latina timp de
aproape o jumatate de veac si poate fi, pe drept cuvant, socotit ca apostolul nostru national. Cu atat mai mult, cu
cat si prin nastere el era dacoroman.", scria Giurescu. Acesta a trait pana in secolul al V lea.
Va recomandam sa cititi si urmatoarele stiri:
Profu' de Religie la ora caruia a lesinat un elev, patron de discoteca cu program de ,,Joia manelelor":
,,Am avut o revelatie si am ales sa promovez crestinismul"
Sfantul sarbatorit pe 29 februarie, din patru in patru ani. Legenda lunii care are o zi in plus in fiecare an
bisect