Caracteristicile actului juridic civil

1.

CONCEPTE FUNDAMNETALE ALE TEORIEI DREPTULUI

SI STATULUI
I

Originea, (n(elesul (i defini(ia dreptului

Dreptul, ca (i statul, este o categorie istoric( aparut( pe o anumit( treapt( de dezvoltare

a societa(ii omene(ti, (i anume (n or(nduirea sclavagist( pentru ap(rarea intereselor publice ale
forma(iunilor statale, precum (i cele particulare ale cet((enilor (ntemeiate pe proprietatea
privat( asupra bunurilor.
Cuv(ntul (drept( are mai multe (n(elesuri
a) Prin (drept( (n(elegem totalitatea normelor juridice adoptate de organele statului (n
scopul reglement(rii rela(iilor dintre oameni (n cadrul societ((ii. Acesta este dreptul obiectiv.
Totalitatea normelor de drept (n vigoare la un moment dat formeaz( dreptul pozitiv,
acesta este dreptul obiectiv privit (n dinamica sa.
b) In al doilea r(nd prin (drept( se (n(elege prerogativa (facultatea, posibilitatea) unei
persoane de a avea o anumita conduit(, de a (ndeplinii anumite acte juridice, de a exercita
drepturile prev(zute (i ocrotite de dreptul obiectiv (i de a pretinde persoanei obligate s( aib( o
comportare corespunz(toare dreptului s(u, ce poate fi impus( la nevoie prin for(a de
constr(ngere a statului. Acesta este dreptul subiectiv.
c) In a treia accep(iune, cuv(ntul (drept( desemneaz( sintagma (]tiin(a dreptului( (tiin(( sociala, care studiaz( legile existen(ei (i dezvolt(rii statului (i dreptului, institu(iile
politico-juridice,

(i

formuleaz(

principiile

generale

de

studiaz( fenomenul juridic (n toate formele sale de manifestare.

SISTEMUL DREPTULUI
DIVIZIUNEA SI RAMURILE DREPTULUI

Pagina 1 din 87

conducere

ale

societ((ii,

Normele juridice sunt legate (ntre ele (i alc(tuiesc un sistem, care reflect(:
- at(t unitatea dintre norme;
- c(t (i diferen(ele dintre ele.
Sistemul de drept
-reprezint( un ansamblu de norme juridice legate (ntre ele organic prin:
- obiectul de reglementare ,adic( grupul de rela(ii sociale supuse
reglement(rii (i
- metoda de reglementare.
In cadrul ramurii de drept, normele juridice sunt legate (n cadrul institu(iilor juridice
Institu(ia juridic( - cuprinde totalitatea normelor ce reglementeaz( o anumit( categorie
de rela(ii sociale, ce dau na(tere la raporturi juridice.
Exemplu :

- normele juridice care reglementeaz( proprietatea formeaz( - institu(ia

dreptului de proprietate, altele alcatuiesc institu(ia precrip(iei extinctive, a nulit((ii, a

contractului etc.
DIVIZIUNEA DREPTULUI
Sistemul dreptului intern se (mparte (n:
- drept public (i,
- drept privat
Dreptul public se ocup( :
- de organizarea statului (i a autorit((ilor publice
- de raporturile dintre stat si cet((eni (i de actele f(cute de persoanele
investite cu atribu(ii speciale pentru realizarea unor interese generale.
Dreptul privat are ca obiect raporturile private dintre cet((enii aceluia(i stat.
Deosebirea dintre ele - consta (n natura intereselor ocrotite (i natura raporturilor
sociale reglementate prin normele de drept.
In dreptul public

- se reg(sesc raporturile

- (ntre individ (i colectivitate

(i
- (ntre individ (i organele autorit((ii statale.

Pagina 2 din 87

In dreptul privat - g(sim raporturi (ntre indivizi.

Dreptul public cuprinde urm(toarele ramuri de drept:
1. Dreptul constitu(ional ce [nsumeaz`:
- principiile (i normele referitoare la - organizarea
- alcatuirea (i
- componentele
autorit((ilor statale
- sistemul electoral, drepturile (i (ndatoririle fundamentale ale cet((enilor. Principalul
izvor de drept al normelor de drept constitu(ional este Constitu(ia - legea fundamentala a
statului.
2. Dreptul administrativ - cuprinde norme care privesc organizarea (i desf((urarea
activit((ii organelor administra(iei de stat, a serviciilor publice.
3.Dreptul financiar - cuprinde norme care reglementeaza rela(ii referitoare la :

(ntocmirea
- aprobarea (i
- executarea bugetului de stat.
4.Dreptul penal - cuprinde totalitatea normelor care stabilesc faptele sociale cu un grad
de pericol social ridicat - infrac(iuni, precum (i pedepsele ce se aplic( infractorilor.
5.Dreptul procesual civil - cuprinde norme juridice ce reglementeaza activitatea de
judecare a cauzelor civile, (i de executare a hot(r(rilor pronun(ate (n aceste cauze.
6.Dreptul

procesual

penal

cuprinde

ansamblu

normelor

juridice

ce

reglementeaz( desf((urarea procesului penal at(t (n faza urm(ririi penale, c(t (i (n faza judec((ii.
Ramuri ale dreptului privat
1.

Dreptul civil - cuprinde norme ce reglementeaz :

a)- raporturile patrimoniale dintre persoane fizice, dintre persoane juridice ori (ntre
persoanele fizice (i juridice;
- raporturi (n care subiectele se afl( pe pozi(ii de egalitate juridic(,
b)-raporturi personale nepatrimoniale referitoare la nume, domiciliu, onoare, libertate
etc.
2.

Dreptul comercial cuprinde normele ce reglementeaz raporturile patrimoniale

avnd caracte comercial izvort din natura actelor i faptelor juridice (acte i fapte de comer),
ori din calitatea special a participanilor (comerciani) la raporturile juridice respective.

Pagina 3 din 87

3.

Dreptul familiei - cuprinde normele care reglementeaz( raporturile decurg(nd

din institu(ia juridica a c(s(toriei, a rudeniei, filia(iei, ini(ierii precum (i a normelor privind
ocrotirea minorilor (i a celor lipsi(i de capacitatea (aliena(ii (i debilii mintali).
Dreptul muncii - cuprinde norme ce reglementeaz(
- raporturi sociale de munc( dintre patroni (i salaria(i;
- raporturi dintre cel ce angajeaz( (de regul( persoana juridic` ]i angajat privind: felul ]i
natura muncii, locul de munc(, drepturile (i obliga(iile p(r(ilor, r(spunderea material( (i
disciplinar(, protec(ia (i igiena muncii - jurisdic(ia muncii.

No(iunea de stat
Statul de la apari(ia sa a fost (i r(m(ne principala institu(ie public( a societ((ii.Criteriul
dominant al organiz(rii sociale prestatale (l reprezint( criteriul leg(turilor de s(nge.
Statul are la baz( trei criterii: - teritoriu
- popula(ia
- for(a public( (puterea de stat)
Voin(a este esen(a dreptului.
For(a este esen(a statului.
TIPUL DE STAT - cuprinde totalitatea tr(s(turilor caracteristice tuturor statelor din
cadrul aceleia(i or(nduirii sociale (tip de stat sclavagist, feudalist, capitalist, socialist).
FORMA DE STAT - se refer( la modul de organizare (i func(ionare a puterii de stat.
FORMA DE STAT - cuprinde trei componente:
a) forma de guvern(m(nt
b) structura de stat
c) regimul politic.
Forma de guvern(m(nt este de dou( feluri:
- monarhie

- absolut(

- puterea absolut( apar(ine monarhului

- constitu(ional( - puterea monarhului este limitat( prin

constitu(ie
- republic(

- democratic( - poporul de(ine suveranitatea

- autocratic( - puterea apar(ine unei p(r(i din popula\ie.

Pagina 4 din 87

Structura de stat - exprim( organizarea puterii de un teritoriu. In acest sens se disting

mai multe puteri statale:
1.

Statul unitar (n care

exist` un singur parlament

exist` un singur guvern

-Rom(nia este stat unitar

exist` un singur r(nd de organe judec(tore(ti

exist` o singur( constitu(ie

exist` o singur( cet((enie
2.

Statul compus - care poate fi:

a) federa(ie - pe plan intern statul ((i p(streaz( o relativ( independen((.

b) confedera(ia - statele din confedera(ia ((i p(streaz( - independen(a (i
suveranitatea, iar pentru anumite interese ((i aleg anumite organe
comune.
Leg(tur( (ntre state se realizeaz( pe baz( de tratat.
3.

Uniunea de state poate fi:

a) uniunea real( - dou( sau mai multe state au acelea(i (ef de stat (i ((i creaz( anumite
- organe comune
- statele au constitu(ii proprii, legi proprii, dar pe plan extern apar ca un singur stat
(exemplu Uniunea Austro-Ungar( 1967/1918 Muntenia (i Moldova 1862-1864).
b) uniunea personal( - dou( sau mai multe state se unesc sub conducerea unui singur
(ef de stat (Anglia (i Regatul Hanovrei 1714-1837).
REGIMUL POLITIC - reprezint( ansamblul metodelor (i mijloacelor de conducere a
societ((ii, cu referire la echilibrul existent (ntre stat (i drepturile asigurate (i garantate
cet((enilor.
Acesta, (mbrac( forme diferite:
- regimuri politice democratice (sau regimuri politice constituionale, specifice:

- monarhiilor constituionale i
- republicilor democratice
cum sunt

- regimul politic parlamentar i

- regimul politic preziden(ial

- regimuri politice nedemocratice - sunt:
a) autoritare (prin care se restr(ng drepturile cet((ene(ti (i spore(te puterea personal( a
(efului statului.
Pagina 5 din 87

b) autocratice (despotism, absolutism, tiranie puterea nelimitat( apar(ine (efului statului

rege ori monarh.
c) fasciste (dictatur( terorist()
d) militare
e) socialiste.
Regimurile democratice sunt cl(dite (i dezvoltate pe existen(a parlamentului ce are la
baz( principiile reprezentativit((ii , separa(iei puterilor , (i legalit((ii sunt (n m(sur( s( asigure
existen(a statului de drept
Reprezentativitatea - presupune c( poporul titular al suveranit((ii, deleag( (ntreaga
putere organului reprezentativ. Deputa(ii (i senatorii apar ca reprezentan(i ai na(iunii.
Separa(ia puterilor o g(sim (n Anglia lui John Locke, iar Charles Louis Montesquieu
este adev(ratul teoreticial al concep(iei separa(iei puterilor (n stat). In cartea sa (Despre
spiritul legilor( arat( c( suveranitatea poporului trebuie exercitat( de trei puteri:

puterea

legislativ(
- puterea executiv(
- puterea judec(toreasc(.
{n acest sens subliniaz` Montesqui: puterea trebuie limitat prin putere. Astfel, nu ar
exista libertate dac puterea judectoreasc nu este separat de cea legislativ i de cea
executiv.
Legalitatea

este

cel

de-al

treilea

pilon

al

regimurilor

democratice

(nseamn( c( (ntreaga activitate economic( - social( (i politic( statal( trebuie a(ezate pe norme
legale.
Concep(ia statului de Drept
Statul de drept exprim(, istorice(te, o simbioz( dintre (stat( (i (drept( ca for(e ce
ac(ioneaz( intercondi(ionat pentru guvernarea societ((ii pe baza democra(iei.
Statul de drept desemneaz( un sistem de organizare social( (n care rela(ia dintre stat (i
drept este (ntr-un echilibru favorabil majorit((ii popula(iei.
Statul este for(a:
- care edicteaz( regulile juridice, adic( dreptul
- (i garanteaz( aplicarea dreptului.
Dreptul limiteaz( puterea statului (i men(ine un echilibru (ntre puterea statului (i
drepturile (i libert((ile cet((enilor.

Pagina 6 din 87

CAPITOLUL II
Caracterizarea general( a dreptului civil rom(n
No(iunea (i obiectul dreptului civil
Dreptul civil este acea ramur( a dreptului care reglementeaz( raporturi patrimoniale (i
nepatrimoniale stabilite (ntre persoane fizice (i persoane juridice aflate pe pozi(ie de egalitate
juridic(.
C(teva explica(ii sunt necesare
a) Dreptul civil este o ramur( a dreptului privat
b) Dreptul civil este principala ramur( de drept privat (i ocup( un loc central (n
sistemul dreptului (exemplu folosirea sintagmei (drept comun( ).
c) normele de drept civil sunt grupate pe institu(ii de drept civil.
Institu(iile dreptului civil sunt (n ordinea studiului, urm(toarele:
1. raportul juridic civil - ce reune]te norme care stabilesc:p(r(ile, con(inutul (i obiectul
acestui raport; principalele norme din aceast( institu(ie sunt cele care reglementeaz( drepturile
subiective civile (i obliga(iile civile (adic( con(inutul raportului juridic ( (i bunurile ce intr( (n
obiectul acestui raport).
In aceast( institu(ie (ncadr(m (i normele dreptului civil ce reglementeaz( izvoarele
raportului juridic civil concret (adic( actele (i faptele juridice) (i proba (dovada raportului
juridic civil).
2. actul juridic civil - care reune(te norme ce stabilesc:
- categorii de acte juridice civile
- condi(iile actului juridic civil
- efectele actului juridic civil
- nulitatea actului juridic.
3. prescrip(ia extinctiv( - reune(te norme ce reglementeaz(:
- efectul, domeniul, termenele (i cursul prescrip(iei extinctive (n dreptul civil.

Pagina 7 din 87

4. subiectele dreptului civil - aceast( institu(ie are dou( componente:

- persoana fizic` (subiect individual de drept civil)
- persoana juridic` (subiect colectiv de drept civil)
5. drepturile reale principale institu\ia reglementeaz( principalul drept real - dreptul
de proprietate - (n diferitele sale forme (public( (i privat() (i dezmembramintele dreptului de
proprietate

- uzul

- uzufructul
- abita(ia
- superficia
- servitutea
- administrarea (folosin(a)
6. obliga(iile civile - institu(ia reune(te normele care privesc izvoarele obliga(iilor civile
- contractul civil
- actul juridic civil unilateral
- fapta juridic( licit`
- r(spunderea civil( delictual( (fapta ilicit()
- stingerea obliga(iilor civile
- transmiterea (i tranformarea obliga(iilor civile
- garantarea obliga(iilor civile.
7. contractele civile speciale
((ndeosebi cele reglementate de (Codul civil).
Obiectul dreptului civil este format din raporturi patrimoniale (i raporturi
nepatrimoniale numite (i ((personale nepatrimoniale () stabilite (ntre persoane fizice (i
persoane juridice.
Este patrimonial acel raport al c(rui con(inut poate fi evaluat (n bani adic( pecuniar
(exemplu raportul ce are (n con(inut dreptul de proprietate).
Este nepatrimonial - acel raport al c(rui con(inut nu poate fi evaluat (n bani (exemplu
raport ce are (n con(inutul s(u dreptul la nume ori denumire, dreptul la domiciliu ].a.).
Raporturile patrimoniale civile sunt alc(tuite din:
-raporturi reale - adic( raporturi ce au (n con(inutul lor drepturle reale (dreptul de
proprietate (i celelalte drepturi reale principale).

Pagina 8 din 87

- raporturi obliga(ionale (sau de obliga(ii - raporturi ce con(in drepturile de

crean(( indiferent de izvorul lor - act sau fapt juridic).
Raporturile nepatrimoniale sunt formate din:
- raporturi ce privesc existen(a (i integritatea subiectelor de drept civil (dreptul la via((,
s(n(tate, reputa(ie)
- raporturi de identificare cuprind (n con(inutul lor: dreptul la nume, domiciliu,
re(edin((, denumire)
- raporturi generatoare de drepturi de crea(ie intelectual( (au (n con(inut drepturile
personale nepatrimoniale ce au ca izvor opera (tiin(ific( literar( sau artistic( - exemplu dreptul
la paternitatea operei).
Raporturile civile pot fi grupate (n :
- raporturi numai (ntre persoana fizic`
- raporturi numai (ntre persoana juridic`
- raporturi mixte - (ntre persoana fizic` (i persoana juridic`
Al treilea element al defini(iei prive(te subiectele raporturilor de drept civil -persoana
fizic` (i persoana juridic` .
Al patrulea element - se refer( la pozi(ia juridic( a subiectelor care este de egalitate
juridic( care reprezint` - at(t metoda de reglementare specific( dreptului civil
- c(t (i o tr(s(tur( caracteristic( a raportului de drept
civil.
Principiile dreptului civil
Sunt : a) principiile fundamentale ale dreptului civil (i
b) principiile institu(iilor dreptului civil
a) sunt - principiul propriet((ii
- principiul egalit((ii (n fa(a legii civile
- principiul (mbin(rii intereselor personale, individuale cu cele
ob(te(ti generale
- principiul ocrotirii drepturilor subiective civile ori al garant(rii
lor
b) Principiile institu(iilor dreptului civil - evoc(m numai c(teva:
- principiul consensualismului, care prive(te forma actului juridic civil
- principiul for(ei obligatorii (pacta sunt servanta)
- principiul irevocabilit((ii

Pagina 9 din 87

- principiul relativit((ii (res inter alios acta, al(s neque nocere, neque prodesse potest)
care prive]te efectele actului juridic civil
- principiul ocrotirii bunei credin(e (nt(lnit (n materii de drep civil drepturi reale,
r(spundere civil(.
Delimitarea dreptului civil de unele ramuri de drept
Vom eviden(ia - corela(ii, asem(n(ri (i deosebiri existente (ntre diferitele ramuri de
drept.
Delimitarea fa(( de dreptul constitu(ional
- principalele drepturi (i liberta(i, (nscrise (n Constitu(ie sunt drepturi subiective civile
ale persoana fizic`
- organele de stat men(ionate (n Constitu(ie sunt (n marea lor majoritate persoane
juridice , subiecte ale raportului juridic civil.
Asem(n(rile (i deosebirile sunt:
- (n dreptul constitu(ional predomin( raporturile personale nepatrimoniale
- (n dreptul civil majoritatea raporturilor juridice au caracter patrimonial.
- normele dreptului constitu(ional pretind subiectelor sale o calitate special( -

de

organ de stat sau cet((ean rom(n

- normele dreptului civil nu cer o calitate special( ci numai simpla calitate de
persoana fizic` sau persoana juridic`
- majoritatea normelor de drept constitu(ional sunt imperative
- majoritatea normelor de drept civil sunt sispozitive.
Ambele con(in sanc(iuni specifice, dar sanc(iunile civile se aplic( (n cadrul unui proces
civil.
Delimitarea fa(( de dreptul administrativ

Pagina 10 din 87

- dreptul civil reglementeaz( (n cea mai mare parte raporturi patrimoniale

-

dreptul

administrativ

reglementeaz(

(n

majoritate

raporturi

personale

nepatrimoniale
- (n dreptul civil subiectele se afl( pe pozi(ie de egalitate juridic(
- (n dreptul asministratic p(r(ile se afl( (n rela(ie de subordonare
- (n dreptul civil - subiectele nu au o calitate special(
- (n dreptul administrativ - este necesar m(car un subiect s( aib( calitatea de
organ al administra(iei publice.
- (n dreptul civil sunt preponderent norme dispozitive
- (n dreptul administrativ sunt preponderent norme imperative
- sanc(iunile (n dreptul civil sunt : repararea prejudiciului cauzat, nulitatea, rezilierea
contractelor etc.
- (n dreptul administrativ - amenda contraven(ional( (i confiscarea.
Delimitarea fa(( de dreptul financiar
- (n dreptul

( financiar majoritatea raporturilor au caracter partimonial (ca (n

dreptul civil)
( subiectele raportului juridic sunt (n pozi(ie de subordonare
( obligatoriu, cel pu(in o parte are o calitate special(, fiind un
organ financiar
( majoritatea normelor sunt imperative
( are sanc(iuni proprii: major(rile sumelor stabilite cu titlu de
impozit sau tax(, amenzi.
Delimitarea fa(( de dreptul comercial
- ambele reglementeaz( raporturi patrimoniale (i personale nepatrimoniale (ntre
persoane fizice (i persoane juridice.

Pagina 11 din 87

- ambele au institu(ia central( - contractul, dar cu deosebiri de regim juridic (ntre

contractul civil (i contractul comercial
- subiectele au pozi(ie de egalitate juridic( ((n ambele )
- (n ambele, subiectele sunt persoana fizic` (i persoana juridic` , iar (n dreptul
comercial, cel pu(in una dintre p(r(i are calitatea de comerciant
- ambele cunosc sanc(iunea r(spunderii - (ns( cu deosebiri de regim juridic
- (n ambele, majoritatea normelor au caracter dispozitiv.
Delimitarea fa(( de dreptul muncii (i securit((ii sociale
- ambele reglementeaz( at(t raporturi patrimoniale c(t (i nepatrimoniale
- (n dreptul civil pozi(ia de egalitate exist( at(t la (ncheierea contractului c(t (i

la

executarea lui
- (n dreptul muncii aceast( pozi(ie este prezent( numai la (ncheierea contractului, iar (n
cadrul execut(rii trebuie s( existe o disciplin( a muncii

care implic(

r(spunderea

material(
- r(spunderea disciplinar(
- (n dreptul civil majoritatea normelor sunt dispozitive
- (n dreptul muncii majoritatea normelor sunt imperative
- (n dreptul muncii, sfera obiectelor este mai restr(ns(
- dec(t (n dreptul civil deoarece minorii sub 14 dup( caz 15 ani nu pot (ncheia
contracte de munc(
Delimitarea fa(( de dreptul familiei
- (n dreptul familiei preponderente sunt raporturile personale nepatrimoniale
- de(i p(r(ile se g(sesc pe pozi(ie de egalitate juridic(, (n raporturile p(r(i-copii-pozi(ia
subiectelor este de subordonare
- (n dreptul familiei, subiectele trebuie s( aib( o calitate special(: so(, p(rinte, rud(,
(nfiat etc
- (n dreptul familiei majoritatea normelor sunt imperative

Pagina 12 din 87

- (n dreptul familiei sanc(iunile sunt proprii sunt dec(derea din drepturi p(rinte(ti,
(ndep(rtarea tutorelui de la exercitarea tutelei etc.
Delimitarea fa(( de dreptul interna(ional privat
Acesta are ca obiect de reglementare raporturi de drept civil, dar care cuprind - un
element de extremitate care poate fi: cet((enia str(in(, na(ionalitatea str(in( etc.
Deosebirea dintre cele dou( ramuri - const( (n faptul c( dreptul interna(ional
solu(ioneaz( - conflictul de legi ori conflictul de jurisdic(ii precum (i condi(ia juridic( a
str(inului.
Conflictul de legi - situa(ia (n care - cu privire la un raport juridic cu element str(in sunt susceptibile s( se aplice dou( sau mai multe legi apar(in(nd unor state diferite.
Situa(ia

se

rezolv(,

prin

indicarea

normei

conflictuale,

care

este

legea

aplicabil( raportului juridic cu element de extraneitate.

Delimitarea fa(( de dreptul procesual civil
Dreptul procesual civil cuprinde un ansamblu de norme juridice care reglementeaz(:
- modul de judecat( (i de solu(ionare a cauzelor civile, (i
- modul de executare silit( a hot(r(rilor judec(tore(ti pronun(ate (n aceste cauze.
Intre ele exist( o leg(tur( de la con(inut la form(, pentru c( dreptul material (dreptul
civil) ar fi ineficient dac( nu s-ar asigura realizarea lui pe calea procesului civil.
CAPITOLUL III
Despre norma juridic
No(iune (i tr(s(turi specifice
Cuv(ntul (norm(( desemneaz( (n general o regul( de conduit( pe care oamenii trebuie
s( o aib( (n rela(iile dintre ei sau (n rela(iile lor cu natura.
Normele care se adreseaz( conduitei oamenilor (n raporturile dintre ei sunt denumite
norme sociale.
Normele sociale dup( care oamenii ((i desf((oar( activitatea (n societate sunt de mai
multe feluri : norme morale, politice, juridice, religioase, cu caracter de obicei etc.
Normele juridice nu sunt dec(t - o varietate a normelor sociale care se deosebesc de
acestea din urm( prin carcterul lor imperativ.

Pagina 13 din 87

Defini\ie : Norma juridic( reprezint( o regul( de conduit(, general(, impersonal( (i

obligatorie, expresie a voin(ei de stat, ce poate fi (ndeplinit( la nevoie prin for(a de
constr(ngere a statului.
Din aceast( defini(ie se pot desprinde tr(s(turile caracteristice ale normei juridice.
a) este general( - prescrie o conduit( tipic( care se adreseaz( tuturor persoanelor, unor
grupuri sociale, (i se aplic( pe (ntregul teritoriu al ((rii.
b) este impersonal( - nu se adreseaz( unei persoane individuale (concrete) ci unui cerc
nedeterminat, (norme ce privesc pe Pre(edintele Rom(niei, Procurorul general, Pre(edintele
Cur(ii Supreme de Justi(ie, etc) - norma are (n vedere institu(ia nu persoana care ocup( func(ia
respectiv(
c) este obligatorie - con(ine prevederi ce pot fi impuse subiectului prin diferite mijloace
Obligativitatea este asigurat(, (n caz de nevoie prin for(a de constr(ngere a statului.
Structura normei juridice
a) Structura sa logico-juridic( cuprinde trei elemente:
**

- ipoteza normei juridice, indic domeniul situaiilor, al mprejurrilor

n care se aplic norma juridic

**
sunt

- dispoziia - prescrie conduita oamenilor, indicnd aciunile care

- impuse

- interzise
- permise (n cadrul condi(iilor prev(zute de ipotez(.
**

- Sanciunea - precizeaz consecinele nerespectrii dispoziiei, adic

msurile ce pot fi luate mpotriva celor ce au nesocotit dispoziia.

b) Structura tehnico-legislativ(
Normele juridice apar sub forma de texte concise, redactate pe articole (i alineate.
In cazul actului normativ, articolele pot fi grupate: paragrafe, sec(iuni, capitole, titluri,
p(r(i, c(r(i).
- Elementul structural de baz( al actului normativ (l constituie articolele
- Un singur articol poate con(ine mai multe norme juridice, dup( cum o
norm( juridic( poate fi cuprins( (n mai multe articole.
Norma juridic( este cuprins( deci (ntr-un act normativ: lege, decret etc. elaborat dup( o
metodologie special(.
Referitor la structura logic( juridic( - ordinea elementelor de structur( este indiferent(.

Pagina 14 din 87

Poate lipsi din structura ei ipoteza sau sanc(iunea, niciodat( dispozi(ia.

Clasificarea normelor juridice
- se face dup( mai multe criterii:
a) Dup( obiectul de reglementare : norma juridic( se clasific( (n tot at(tea categorii de
norme c(te ramuri de drept exist(; adic( norme de drept constitu(ional, civil, penal etc.
b) Din punct de vedere al for(ei juridice, clasificarea se face (n raport cu natura (i locul
organului de la care eman( norma juridic(
- Se poate vorbi chiar de o ierarhie a normelor juridice, ce corespunde ierarhiei
organelor de stat. Deci normele sunr exprimate (n: legi, decrete, hot(r(ri (i ordonan(e ale
Guvernului, ordine (i instruc(iuni ale mini(trilor.
c) Dup( caracterul conduitei pe care o prescrie pot fi:
- imperative - care exclud orice derogare, trebuiesc aplicate (ntocmai (i

pot

fi
- onerative - care prev(d (n mod expres obliga(ia de a s(v(r(i anumite
ac(iuni (exemplu v(nz(torul cu dou( obliga(ii principale, a preda lucrul (i a
r(spunde de d(nsul - art. 1313 Codul.civil)
- prohibitive - interzic s(v(r(irea unor ac(iuni sunt prin excelen(( norme

de

drept penal)
2. - n. dispozitive - sunt acelea a c(ror aplicare este l(sat( la aprecierea (dispozi(ia )
persoanei respective. Deci p(r(ile hot(r(sc conduita. Acestea sunt de dou( feluri:
- n. permisive (de (mputernicire) - prev(d anumite drepturi (n beneficiul persoanelor
fizice sau juridice. Deci nici nu impun, nici nu interzic s(v(r(irea unei ac(iuni ((proprietarul
poate face asupra p(m(ntului toate planta(iile (i cl(dirile ce g(se(te de cuvin((( art.490 Codul
civil)
- n supletive , sunt acele norme care permit subiectelor s(-(i aleag( singure conduita, de
urmat, (i numai dac( acestea nu (i-au determinat singure conduite se va aplica prevederea
normei care va suplini voin(a p(r(ii. Deci (nlocuiesc manifestarea de voin(( a p(r(ilor.
Cele mai multe norme de acest fel le (nt(lnim (n dreptul civil, unde se face aplicare
principiul fundamental, potrivit c(ruia (conven(iile legale f(cute au putere de lege (ntre p(r(ile
contractante( art.969 Codul civil (vezi art.1317-1320 Codul civil)

Pagina 15 din 87

Din punct de vedere al sferei de aplicare, normele juridice pot fi (mp(r(ite (n :

norme generale
- norme speciale
- norme de excep(ie
Normele juridice generale - se aplic( tuturor rela(iilor sociale din ramura respectiv(, (i
este cea mai cuprinz(toare
Norme juridice speciale - curprind o anumit( categorie de rela(ii din cadrul aceleia(i
ramuri , se refer( deci la o sfer( mai restr(ns( de rela(ii sociale.
Totu(i o norm( juridic( poate s( apar( general( (n raport cu o a doua norm(, dar poate
fi special( (n raport cu o a treia norm(.
In cazul aplic(rii normelor de drept pot fi situate c(nd sunt susceptibile de aplicare dou(
norme (n acest caz va avea prioritate norma special(.
- normele de excep(ie - admit derog(ri de la conduita prescris( de normele generale sau
normele speciale. Ele sunt de strict( interpretare (i aplicare, deci nu pot fi extinse prin
interpretare.
Ca exemplu art.4 din Codul familiei.
(B(rbatul se poate c(s(tori numai dac( a (mplinit 18 ani, iar femeia numai dac( a
(mplinit 16 ani - este norm( permisiv(, - (n continuarea neg(sirii (n prezen(a unei norme de
excep(ie pentru motive temeinice se poate (ncuvin(a c(s(toria femeii care a (mplinit 15 ani(.
Din punct de vedere al tehnicii de alc(tuire normele pot fi:
- n determinate - c(nd con(inutul lor este exprimat clar (n actul normativ (i cuprind cele
trei elemente ipotez(, dispozi(ie, sanc(iune)
- complete (cu toate elementele de structur()
- de trimitere (fac trimitere la un alt act normativ sau la alt( norm()
- n. (n alb - urmeaz( a fi (ntregite printr-un act normativ ce va fi adoptat (n viitor, (n
vederea aplic(rii lor.
Criteriile de clasificare nu au fost epuizate, aceast( operta(ie de clasificare poate s( aib(
(n vedere (i alte criterii.
Stiin(a dreptului deosebe(te normele juridice de cele tehnice.
Normele tehnice (ncorporeaz( reguli de conduit( ale oamenilor (n procesul de
produc(ie ( Giosan).

Pagina 16 din 87

Uneori acestea dob(ndesc valoarea juridic( c(nd statul este interesat (n respectarea cu
stricte(e a prescrip(iilor lor - c(nd fiind desconsiderate sunt urmate de accidente de munc( (i
drept urmare atrag dup( sine sanc(iunii de natur( juridic(.

IZVOARELE DREPTULUI CIVIL

Sensurile expresiei (izvor de drept civil(
Intr-un prim sens, prin izvor de drept civil (n(elegem condi(iile materiale de existen(( (n sens material.
In cel de al doilea sens, juridic, expresia (izvor de drept civil( desemneaz( formele
specifice de exprimare a normelor de drept civil - (n sens formal.
Prima no(iune prive(te actele normative , cea de a doua se refer( la actele (i faptele
juridice (individuale) (Belein).
Formele de exprimare a izvoarelor dreptului
In dreptul civil, normele sale (mbrac( forma - generic( - de acte normative, adic( acte
ce eman( de la organele de stat investite cu prerogativa legisfer(rii.
Legea fundamental( - Constitu(ia - stabile(te prerogativele legisfer(rii.
Astfel, (n art.64 se prevede c(: (Camera deputa(iilor (i Senatul adopt( legi, hot(r(ri (i
mo(iuni (n prezen(a majorit((ii deputa(ilor(
- art.72(1) dispune (Parlamentul adopt( legi constitu(ionale, legi organice (i legi
ordinare(.
- art.78: (Legea se public( (n Monitorul Oficial al Rom(niei (i intr( (n vigoare la data
prev(zut( (n textul ei(.
- sau art.7 din aceia(i lege se dispune (Guvernul adopt( hot(r(ri (n exercitarea
atribu(iilor proprii, (i regulamente de aplicare a legilor, c(nd prin lege s-a prev(zut aceasta acestea se public( (n M.O(.
- art. 107 (1) (2) (I (3) Constitu(ie (Guvernul adopt( hot(r(ri (i ordonan(e(.
Constitu(ia

(i L.69/1991 privind autorit((ile administra(iei publice locale sunt :

- a) consiliile locale
- b) primarii ale(i (i
- c) prefec(ii numi(i de guvern
a) adopt( hot(r(ri

Pagina 17 din 87

b), c) emite dispozi(ii, respectiv ordine

Deci principalele forme juridice (n care se exprim( izvoarele de drept civil sunt:
- legile - acte normative adoptate de Parlamentul Rom(niei (i
- hot(r(rile Guvernului Rom(niei.
Amintim c( potrivit art.99(1) din Constitu(ie (In exercitarea atribu(iilor...., Pre(edintele
Rom(niei emite decrete ( (sunt izvoare de drept acele decrete care con(in norme generale ( nu
(i decrete individuale) (i dac( are ca obiect rela(ii sociale care intr( (n (obiectul dreptului civil(.
- Caracter de izvor al dreptului civil (l are (i actul normativ adoptat de

ministru

ori
- (eful unui alt organ al administra(iei de stat - indiferent de denumire:
ordin, instruc(iune, regulament etc. (dac( are ca obiect de reglementare

rel.

sociale ce intr( (n (obiectul dreptului civil(.

- Constituie izvoare ale dreptului civil (i actele normative anterioare Revolu(iei din
1989 (n m(sura (n care n-au fost abrogate - care reglementau raporturi civile : legi, decrete,
oridne, instruc(iuni.
- In categoria izvoarelor de drept civil trebuie (ncadrate (i reglement(rile interna(ionale
- conven(ii, pacte, acorduri, etc. - cu condi(ia ca Rom(nia s( fie parte la ele ( prin aderare sau
ratificare) (i binen(eles s( priveasc( rela(ii sociale ce intr( (n obiectul dreptului civil rom(n.
- Pactul interna(ional privind drepturile civile (i politice ale omului (ratificat prin
Decretul nr.212/1974 (i Conven(ia cu privire la drepturile copilului (aprobat( prin Decretul
47/1990 (i ratificat( prin Legea nr.18/1990).
Dac( exist( neconcordan(e (ntre pactele (i tratatele privitoare la drepturile
fundamentale ale omului, la care Rom(nia este parte (i legile interne, au prioritate
reglement(rile interna(ionale.
Acte normative (n vigoare care sunt izvoare de drept civil
1. Legile
2. Decretele
3. Hot(r(rile (i ordonan(ele Guvernului
4. Acte normative emise de conduc(torii organelor centrale ale administra(iei de stat (i
Acte normative adoptate de organele locale executive.

Pagina 18 din 87

1. Legile
a) Constitu(ia
In doctrin( se face deosebire (ntre legea fundamental( care este Constitu(ia (i legile
celelalte numite ordinare, care includ (i codurile (Belein)
De(i este principalul izvor de drept constitu(ional, Constitu(ia este (i izvor important
pentru dreptul civil.
b) Codul civil rom(n
- Are ca model Codul civil francez din 1804 (numit (i Codul Napoleon)
- A fost adoptat (n 1864 (i a intrat (n vigoare la 1 Decembrie 1865,
- Acesta reprezint( principalul izvor al dreptului civil.
Ca structur(, Codul civil este alc(tuit dintr-un titlu preliminar (Despre efectele (i
aplicarea legilor (n genere( (i trei c(r(i
- Cartea I (Despre persoane ((n prezent abrogat()(
- Cartea II - (Despre bunuri (i despre deosebitele modific(ri ale propriet((ii (ce are 4
titluri)(.
- Cartea III - (Despre diferitele moduri prin care se dob(nde(te proprietatea (cu XX
titluri)(.
Codul civil a suferit unele abrog(ri (exprese sau implicate) sau modific(ri, (n decursul
celor 128 ani.
c. Alte legi civile
- Codul familiei

(L.nr.4/1954, cu modific(rile suferite).

- L.nr.15/1990 privind reorganizarea unit((ilor ec.de stat

ca R.A (I S.C cu modific(rile ulterioare (M.Of.98/90).
- L.nr.31/90 privind soc.com.republicat( (M.Of.33)
- L. fondului funciar 18/1991 republicat( (m.Of.1/1998)
- L. privind brevetele de inven(ie, nr.64/1991
d) Decrete legi - cu titlu de exemplu
- Decretul 66/1990
- Decretul 61/1990
- Decretul 100/1990

Pagina 19 din 87

2. Decretele
- Stricto sensu - termenul Lege desemneaz( actul normativ ce eman( de la puterea
legislativ( - Parlamentul Rom(niei.
- Lato-sensu, prin lege se desemneaz( (i celelalte acte normative: decrete, hot(r(ri ale
Guvernului, ordine ale mini(trilor etc.
Exemplu de decrete:
D.31/1954 privitor la persoana fizic` (i persoana juridic`
D.32/1954 de punere (n aplicare a Codului familiei (i Decretul nr.31/1954
D.167/1958 privitor la prescrip(ia extinctiv(
D.975/1968 cu privire la nume
D.212/1974 de ratificare a Pactelor interna(ionale privind drepturile omului.
3. Hot(r(rile (i Ordonan(ele Guvernului Rom(niei
Cu titlu de exemplu, men(ion(m:
a) H.nr.280/1990 privind v(nzarea de m(rfuri, prestarea de servicii (i executarea de
lucr(ri, cu plata (n rate (M.Of.46/1990).
- H.nr.216/1990 pentru aprobarea normelor metodologice - cadru de aplicare a Legii
nr.219/1998 privind regimul consecin(elor (M.Of.140/1999).
H.nr.525/1996

pentru

aprobarea

Regulamentului

general

de

urbanism

(M.Of.149/1996).
b) Ordonan(e ale Guvernului Rom(niei
- pot fi simple ((n temeiul unei legi abilitate)
- sau de urgen(( ((n lipsa unei legi de abilitare emise de Parlament, (n cazul ivirii unor
(mprejur(ri excep(ionale).
- Ord.68/1994 privind protejarea patrimoniului cultural na(ional, cu modific(rile
ulterioare (M.Of.247/1994).
- Ord.de urgen(( 25/1997 cu privire la regimul juridic al adop(iei, cu modific(rile
ulterioare (M.Of.120/1991).
4. Acte normative

Pagina 20 din 87

- Ordinul 710/C./1995 al ministrului justi(iei pentru adoptarea Regulamentului de

punere (n aplicare a Legii notarilor publici (i a activit((ii notariale nr.36/1995
(M.Of.176/1995).
Problema altor izvoare de drept civil
In mod concret, problema care se pune este aceea dac( s-ar atribui sau nu calitatea de
izvoare ale dreptului civil :

- obiceiului

- moralei
- jurispruden(ei
- doctrinei (i
- principiilor de drept
1. Obiceiul (cutuma) reprezint( o regul( de conduit( stabilit( (n practica vie(ii sociale (i
respectat( un timp (ndelungat, (n virtutea deprinderii, ca o norm( socotit( obligatorie (Belein)
(Longa, inveterata, diuturna consuetudo, opinia necessitatis).
Trebuie s( se fac( urm(toarea distinc(ie:
- obiceiurile la care trimit anumite texte din acte normative (n mod expres, nu pot fi
socotite ca izvoare de drept distincte de aceste acte normative, ele fac prin (ncorporare parte
din dispozi(ia normelor juridice respective.
- obiceiurile la care normele juridice cuprinse (n acte normative nu fac trimitere, dar au
valoare de izvor de drept, distinct (i pot fi folosite (n interpretarea unor acte juridice.
Exemple de obiceiuri din prima categorie se g(sesc (n legisla(ia cerut( (n vigoare
(Codul civil).
Dintre acestea amintim:
- art.970 alin.2 C.civil conven(iile (oblig( nu numai la ceea ce este expres (ntr-(nsele,
dar la toate urm(rile, ce echitatea, obiceiul sau legea d( obliga(iei, dup( natura sa(.
- art.980 C.civil, (Dispozi(iile (ndoioase se interpreteaz( dup( obiceiul locului unde s-a
(ncheiat contractul(.
- (n privin(a gardului (i zidului comun, art.600 C.civil, precizeaz( c( (n(l(imea se
hot(re(te dup( (regulamentele particulare(.
Exemple de obiceiuri din a doua categorie - adic( cele care au valoare de izvor de
drept - se g(sesc, (ndeosebi (n, dreptul maritim (i se numesc (uzuri interpretative(. Acestea din
urm( se manifest( (n dou( moduri :
- fie prin explixarea expresiilor (i termenilor din contract

Pagina 21 din 87

- fie prin completarea clauzelor contractului cu ceea ce (n mod obi(nuit se presupune

c( p(r(ile au voit.
2. Morala (regulile de convie(uire social() urmeaz( solu(ia de la obicei. Nu sunt izvor
de drept distinct, dar (n m(sura (n care legea face trimitere la ele, atunci sunt (ncorporate sau
notificate de actul normativ respectiv (Belein).
3. In principiu nici jurispruden(a nu reprezint( izvor al dreptului civil, deoarece organul
de judecat( nu are atribu(ia de a edicta norme ci de a solu(iona cauza cu care a fost sesizat prin
aplicarea normelor de drept.
Hot(r(rile judec(tore(ti produc efecte numai (ntre p(r(ile din proces, potrivit
principiului relativit((ii, pe c(nd izvorul de drept reprezint( o norm( general(, opozabil( tuturor.
Dar un judec(tor poate s( ia (n considera(ie, (n speran(a pe care o judec(, o solu(ie
pronun(at( anterior de aceea(i instan((, (ntr-un proces analog, (ns( aceast( solu(ie, nu se
transform( (ntr-o norm( obligatorie.
4. Doctrina - este format( din lucr(rile scrise prin care se comenteaz( sau
interpreteaz( normele juridice, sunt opinii formulate de speciali(ti de tehnicieni ai dreptului
care contribuie la perfec(ionarea normelor de drept.
5. Principiile de drept - (n general, iar cele de drept civil (n special, nu pot fi
considerate izvoare de drept, ele se aplic( (n calitatea lor de dispozi(ii ale actelor normative.
APLICAREA LEGII CIVILE
Aplicarea legii (n timp
Ca orice lege, legea civil( ac(ioneaz( concomitent sub trei aspecte:
1) o anumit( durat( (n timp
2) pe un anumit teritoriu
3) aplicarea legii civile asupra persoanelor.
Deci legile, se succed, coexist( (i au determinate categoriile de subiecte la care se
aplic(.
Legea civil( se aplic( c(t timp este (n vigoare.
Legea civil( intr( (n vigoare:

Pagina 22 din 87

**

- la data precizat n cuprinsul ei

** - sau la data public(rii ei (n M.Of.al Rom(niei.

Prin abrogare. legea iese din vigoare (i nu se mai aplic(. Abrogarea poate fi expres( atunci c(nd se precizeaz( expres c( legea se abrog(.
Abrogarea expres( poate fi:

- direct( (i

- indirect(
Abrogarea direct( - este aceea care nominalizeaz( legea sau capitolele sau articolele
dintr-o lege care se abrog(.
Abrogarea indirect( - prevede ie(irea din vigoare a legilor sau actelor normative,
contrare legii noi, formul(ndu-se (orice alte dispozi(ii contrare se abrog((.
Abrogarea implicit( (tacit() c(nd legea nou( con(ine dispozi(ii incompatibile cu legea
veche f(r( s( prevad( care dispozi(ii contrare se abrog(.
Desuectudnea nu este mod de ie(ire din vigore, (i intervine (n acele situa(ii (n care
datorit( dispari(iei ra(iunilor pentru care actul normativ a fost adoptat, acesta nu mai este
aplicat, f(r( a fi abrogat.
O situ(ie special( prive(te legile temporare pentru care nu este necesar( abrogarea, fiind
suficient( scurgerea perioadei de timp pentru care au fost adoptate.
- Principii (i excep(ii privind ac(iunea legii civile (n timp
Sunt dou( principii care guverneaz( aplicarea legii (n timp:
1) principiul neretroactivit((ii legii civile noi;
2) principiul aplic(rii imediate a legii civile noi.
Ele se presupun (i se completeaz( reciproc.
1) este regula juridic( potrivit c(reia o lege civil( se aplic( numai situa(iilor ce se ivesc
dup( adoptarea ei, iar nu (i situa(iilor anterioare.
Constitu(ia dispune (n art.15 (2) c( (Legea dispune numai pentru viitor, cu excep(ia
legii penale mai favorabile(.
Acest principiu, este consacrat (i (n Codul civil (n art.1. (Legea dispune numai pentru
viitor; ea n-are putere retroactiv((.

Pagina 23 din 87

2. Principiul aplic(rii imediate a legii civile noi - adic(, de (ndat( ce a fost adoptat(,
legea nou( se aplic( tuturor situa(iilor ivite dup( intrarea ei (n vigoare, excluz(ndu-se astfel
aplicarea legii vechi.
Acest principiu nu este consacrat expres, el este o consecin(( fireasc( a principiului
neretroactivit((ii.
Excep(iile de la aceste principii sunt:
1. retroactivitatea legii civile noi, adic( legea civil( nou( se aplic( (i pentru situa(ii
anterioare adopt(rii ei.
- aceast( excep(ie se aplic( dac( este consacrat( expres (n legea nou(, deoarece
excep(iile nu se prezum(, ele fiind de strict( interpretare (i aplicare.
In prezent este inadmisibil( aceast( excep(ie datorit( textului imperativ al art.15 (2)
dinConstitu(ie.
2. ultraactivitatea legii civile vechi, adic( legea veche ((i mai produce efectele un timp
oarecare, deci a intrat (n vigoare o lege nou(, binen(eles la situa(ii determinate, precizate de
legea nou(. Aceasta trebuie prev(zut( expres (n legea nou( fiind o excep(ie.
Referitor la retroactivitatea legii - legea penal( mai favorabil(, retroactiveaz(.
Dac( de la s(v(r(irea infrac(iunii p(n( la judecarea definitiv( a faptei au intervenit una
sau mai multe legi penale, se aplic( legea cea mai favorabil( (Angheni).
Un alt aspect al retroactivit((ii (l reprezint( legile interpretative. Legea interpretativ( se
integreaz( (n actul normativ interpretat care este anterior.
Legile interpretative au caracter retroactiv, deoarece se aplic( din momentul intr(rii (n
vigoare a legii pe care o interpreteaz(.
Aplicarea legii (n spa(iu - principiul teritorialit((ii
Exist( dou( aspecte ale problemei:
**

- unul intern, vizeaz( situa(ia raporturilor civile stabilite (ntre subiecte de drept

civil de cet((enie ori na(ionalitate rom(n(, pe teritoriul Rom(niei.

**

- unul internaional, care are n vedere ipoteza raporturilor civile cu un element

de extraneitate - cetenie, naionalitate, locul ncheierii i executrii contractului etc.

Aspectul intern (ine seama de regula: actele normative civile care eman( de la organele
centrale de stat se aplic( pe (ntregul teritoriu al ((rii, iar cele ce eman( de la un organ de stat
local se aplic( doar pe teritoriul respectivei unit((ii aministrativ-teritoriale (jude().

Pagina 24 din 87

Aspectul interna(ional se rezolv( de c(tre (normele conflictuale( ale dreptului

interna(ional privat, care presupun a(a zisul (conflict de legi( (n spa(iu. Normele conflictuale
sunt con(inute (n prezent (n Legea 105/1992.
Cu titlu de exemplu amintim (Belein):
- imobilele sunt supuse legilor ((rii pe teritoriul c(reia se afl(: lex rei sitae;
- starea civil( (i capacitatea civil( a persoana fizic` sunt supuse legii cet((eniei - lex
personalis este lex patriae, iar capacitatea persoana juridic` este supus( legii na(ionalit((ii,
determinat( de sediul s(u ca regul(.
- formarea actului juridic este c(rmuit( de legea locului unde se (ncheie: locus regit
actum.
Aplicarea legii civile asupra persoanelor
Legile civile pot fi (mp(r(ite (n trei categorii, din punct de vedere al sferei subiectelor la
care se aplic(:
- legi civile cu voca(ie general( de aplicare: adic( se aplic( at(t persoana fizic` c(t (i
persoana juridic` , exemplu Codul civil, D.31/1954 privitor la persoana fizic` (i persoana
juridic` (i D.167/1958 - prescrip(ia extinctiv(.
- legile civile cu voca(ia aplic(rii numai persoana fizic` ; exemplu L.15/1990 privind
reorganizarea unit((ilor economice de stat ca RA (i SC, sau Decretul 66 (i L.109/1996 privind
organizarea (i func(ionarea coopera(iei me(te(ug(re(ti (i coopera(iei de consum (i de credit sau
L.31/1990 privind soc.comeriale, republicat(.
INTERPRETAREA LEGII CIVILE
Defini(ie - Prin interpretarea legii civile ((n(elegem opera(iunea logico-ra(ional( de
l(murire, explicare a con(inutului (i sensului normelor de drept civil, (n scopul justei lor aplic(ri
prin corecta (ncadrare a diferitelor situa(ii din via(a practic(( (Belein).
Aceast( defini(ie - con(ine trei elemente:
- interpretarea legii este o etap( a procesului de aplicare a legii civile.
- con(inutul interpret(rii este l(murirea sau explicarea sensului.
-scopul interpret(rii - este corecta (ncadrare a diferitelor situa(ii din circuitul civil, ceea
ce asigur( justa aplicare a legii civile.
Clasificarea interpret(rii civile
1. In func(ie de for(a sa (obligatorie sau neobligatorie)
:

- interpretarea oficial( (obligatorie)

- interpretarea neoficial( (neobligatorie)

Pagina 25 din 87

se distinge

2. In func(ie de rezultatul interpret(rii deosebim:

- interpretarea literal( (declarativ()
- interpretarea extensiv(
- interpretarea restrictiv(
3. Dup( metoda de interpretare folosit(
- interpretarea gramatical(
- interpretarea sistematic(
- interpretarea istorico teleologic(
- interpretarea logic(
Interpretarea oficial( - este realizat(, (n exercitarea atribu(iilor ce-i revin potrivit legii
de c(tre un organ de stat ce apar(ine puterii legislative, executive sau judec(tore(ti.
Dac( interpretarea provine chiar de la organul de stat care a editat actul normativ interpretarea oficial( se nume(te autentic( (i se caracterizeaz( (n norme interpretative.
Tot interpretare autentic( este (i cea care provine de la un organ ob(tesc (exemplu
art.15 din Decretul lege 66/90: Uniunea Central( a Cooperativelor Me(te(ug(re(ti emite, (n
condi(iile legii , norme obligatorii pentru toate organiza(iile coopera(iei me(te(ug(re(ti cu
privire la....).(
Interpretarea oficial( este (i cea realizat( de organele puterii judec(tore(ti numit i interpretare juridic; care este obligatorie numai la spe.
Este neoficial( interpretarea care se d( legii civile (n doctrin( (literatura de specialitate)
ori de un avocat (n pledoariile sale. Aceast( interpretare nu are putere juridic( obligatorie.
Interpretarea literal(, extensiv(, restrictiv(
Interpretarea (literal( este determinat( de faptul c( (ntre formularea textului legal
interpretat (i cazurile din practic( ce se (ncadreaz( (n ipoteza sa exist( concordan((.
Aceast( interpretare este impus( de texte clare, ori de dispozi(ii ce con(in enumer(ri limitative.
Interpretarea (extensiv(( - este necesar( atunci c(nd (ntre formularea textului legal
intepretat (i cazurile din practic( la care se aplic( acest text nu exist( concordan((, (n acest caz
textul trebuie extins (i asupra unor cazuri care nu se (ncadreaz( (n litera textului; deci c(nd un
text legal este formulat prea restrictiv fa(( de inten(ia real( legiuitorului.

Pagina 26 din 87

Interpretarea restrictiv( - este impus( de faptul c( (ntre formularea unui text legal (i
cazurile de aplicare (n practic(, exist( neconcordan((, (n acest caz formularea textului legal
este prea larg( fa(( de situa(iile care se pot (ncadra (n text (exemplu art.1 din L.31/1990 :
(Societ((ile comerciale cu sediul (n Rom(nia sunt persoane juridice rom(ne(; (n sensul
c( prive(te doar societ((ile comerciale (nfiin(ate potrivit acestei legi.
3. Interpreatera gramatical( , sistematic( (i istorico-teologic(
Interpretarea gramatical( - presupune l(murirea (n(elesului unei dispozi(ii legale civile
pe baza regulilor gramaticii, (in(ndu-se seama de sintasca (i morfologia propozi(iei ori frazei,
ca (i de semnele de punctua(ie.
Interpretarea sistematic( - presupune l(murirea (n(elesului unei dispozi(ii legale
(in(ndu-se seama de leg(turile sale cu alte dispozi(ii din acela(i act normativ ori din alt act
normativ (Belein).
Aceast( interpretare este (nt(lnit( frecvent (n practic(, - plec(nd de la calificarea unei
dispozi(ii ca norm( general( ori norm( special(, prin respectarea urm(toarelor dou( reguli:
- norma general( nu derog( de la norma special(
- norma special( derog( de la norma general(. Intre aceste reguli, (norma
general(( reprezint( regula, iar norma special( constituie excep(ia.
Interpretarea istorico teleologic( presupune stabilirea sensului unei dispozi(ii legale,
(in(ndu-se seama de finalitatea urm(rit( de legiuitor la adoptarea actului normativ din care face
partea acea dispozi(ie, (ntr-un context istoric dat.
Interpretarea logic( a legii civile
Aceast( interpretare a normelor juridice a dob(ndit o (nflorire aparte (n dreptul rom(n,
ceea ce a dus la formularea unor reguli (i argumente de interpretare logic(, adesea exprimate
(n adogii.
1. Excep(ia este de strict( interpretare (i aplicare.
In interpretarea sistematic( a legii civile se "(ine seama de raportul dintre legea general(
(regula) (i legea special( (excep(ia). Sunt supuse aceste interpret(ri:
- textele legale care con(in enumer(ri limitative;
- textele legale care institue prezum(ii legale;
- textele care con(in o excep(ie.

Pagina 27 din 87

2. Unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie s( disting(. Aceast( regul( (ine
seama de faptul c(, unei formul(ri generale a textului legal trebuie s(-i corespund( o aplicare a
sa tot general(, f(r( a introduce distinc(ii pe care legea nu le con(ine.
3. Legea civil( trebuie interpretat( (n sensul aplic(rii ei, iar nu (n sensul neaplic(rii.
Aceast( regul( de interpretare este con(inut( (n art.978 Codul civil pentru interpretarea
conven(iilor, dar, pentru identitate de ra(iune ea este extins( (i la interpretarea normei de drept
civil.
Argumente de interpretare logic(
- Argumentul per a contrario. Acest argument (nseamn( c( ori de c(te ori un text de
lege prevede un anumit lucru, se poate prezuma c( el neag( contrariul (Angheni).
- Argumentul a fortiori. Pe baza acestui argument se ajunge la extinderea aplic(rii unei
norme, edictat( pentru o anumit( situa(ie, la un caz neregulamentar expres, deoarece ra(iunile
care au fost avute (n vedere la adoptarea acelei norme se reg(sesc, (i mai evident, (n cazul dat
Belein p.72).
- Argumentul de analogir. Acest argument are (n vedere faptul c(, unde exist( acelea(i
ra(iuni trebuie aplicat( aceea(i solu(ie. Acest argument este folosit (ndeosebi, pentru rezolvarea
(lacunelor legii( ceea ce se realizeaz( prin aplicarea (prin analogiei( a normelor de drept civil
(Belein).
4. Argumentul reducerii la absurd. Pe baza acestui argument se are (n vedere c( numai
o anumit( solu(ie este admisibil( ra(ional, solu(ia contrar( fiind o absurditate, care nu poate fi
acceptat(.
TITLUL II
Raportul juridic civil
Cap.I

No(iune, caractere (i structur(

(Raportul juridic civil( este o specie de (raport((social) (Belein).

Raportul juridic civil este o rela(ie social(-patrimonial( ori nepatrimonial( reglementat( de norma de drept civil. Dac( orice raport juridic civil este o rela(ie social(, nu
orice rela(ie social( este un raport juridic civil.
O condi(ie a raportului juridic civil o reprezint( reglementarea unei rela(ii sociale prin
norme ce intr( (n con(inutul dreptului civil.
Caractere

Pagina 28 din 87

a) Raportul juridic civil are caracter social, evident, care nu trebuie demonstrat,
doarece toate raporturile juridice se stabilesc (ntre oameni, fie privi(i ca persoane fizice, fie
privi(i ca persoane juridice. Chiar dac( (legea vorbe(te( despre (regimul juridic al bunurilor(, (n
realitate se are (n vedere conduita oamenilor cu privire la bunuri sau lucruri (Nicolae Titulescu,
Observa(iuni asupra reorganiz(rii facult((ilor de drept, Bucure(ti, 1904, p.47-48).
b) Raportul juridic civil are caracter voli(ional . Se poate vorbi de un caracter dublu
voli(ional (doctrine). Pe l(ng( voin(a exprimat( de legiuitor din norma de drept civil care
reglementeaz( actul juridic civil, exist( (i voin(a autorilor sau autorului actului juridic civil dup(
cum suntem (n prezenta unui act bilateral sau unilateral).
c)Raportul juridic civil se caracterizeaz( prin pozi(ia de egalitate juridic( a p(r(ilor.
Aceast( pozi(ie de egalitate este nu numai metoda de reglementare a dreptului civil, ci
(i un caracter propriu raportului juridic civil.
Aceasta se exprim( (n nesubordonarea unei p(r(i fa(( de cealalt(.
Elementele de structur( ale raportului juridic civil
Raportul juridic cuprinde (n structura sa trei elemente: p(r(ile, con(inutul (i obiectul.
1. P(r(ile sau subiectele raportului juridic civil sunt persoanele fizice (i persoanele
juridice care sunt titulare de drepturi (i obliga(ii civile.
2. Con(inutul raportului juridic este dat de totalitatea drepturilor subiective (i
obliga(iilor civile pe care le au p(r(ile.
3. Obiectul raportului juridic civil - const( (n conduita p(r(ilor, adic( ac(iunile sau
inac(iunile la care sunt (ndrituite p(r(ile.
Aceste elemente trebuie s( fie (ntrunite cumulativ.
Cap.II P(r(ile raportului juridic - no(iuni generale
Defini(ia persoanei fizice
(Persoana fizic(( este subiectul individual de drept, adic( omul, privit ca titular de
drepturi (i obliga(ii civile.
Defini(ia persoanei juridice
(Persoana juridic(( este subiectul colectiv de drept, adic( un colectiv de oameni care,
(ntrunind condi(iile cerute de lege, este titular de drepturi subiective (i obliga(ii civile.
Aceste expresii de (persoan( fizic( (i persoan( juridic(( sunt folosite de legea de baz( (n
materia subiectelor de drept civil, care este Decretul 31/1954 ((privind persoanele fizice (i
persoanele juridice)(.
Rezult( c( exist( dou( mari categorii de subiecte de drept civil:

Pagina 29 din 87

- persoanele fizice;
- persoanele juridice expresie echivalent( cu persoanele morale.
In categoria persoanelor fizice se pot deosebi urm(toarele subcategorii:
- minorii sub 14 ani, persoane fizice lipsite de capacitate de exerci(iu.
- minorii (ntre 14 (i 18 ani, persoane fizice cu capacitate de exerci(iu
restr(ns(.
- majorii care sunt persoane fizice peste 18 ani, cu capacitate de
exerci(iu deplin(.
Dup( criteriul cet((eniei, persoanele fizice mai pot fi (mp(r(ite (n:
- persoana fizic` de cet((enie rom(n(;
- persoana fizic` de cet((enie str(in(; aici includem (i:
- persoana fizic` f(r( cet((enie - apatrizii
- persoana fizic` cu cet((enie dubl( - din care nici una nu este rom(n(.
In categoria persoanelor juridice, deosebim:
- persoana juridic` particulari sau private;
- persoana juridic` cooperatiste sau ob(te(ti;
- persoana juridic` mixte;
- persoana juridic` de stat.
Dup( criteriul na(ionalit((ii, deosebim:
- persoana juridic` de na(ionalitate rom(n( ((n principiu, cu sediul (n Rom(nia)
- persoana juridic` de alt( na(ionalitate, str(in(.
Pluralitatea de subiecte
Raportul juridic civil de regul( se stabi(te (ntre dou( persoane (raport juridic simplu),
care presupune (determinarea( subiectele raportului juridic civil.
Aceast(

determinare

presupune

cunoa(terea

p(r(ilor

acestui

raport,

realizeaz( diferit dup( cum este vorba de raporturi civile ce au (n con(inutul lor:

(i

se

drepturi

absolute ori
- drepturi relative
In primul caz (al dreptrului absolut) dup( cum vom vedea (ntr-un capitol ulterior,
numai subiectul activ care este titularul dreptului subiectiv civil este determinat sau cunoscut
(exemplu proprietarul unui bun). Subiectul pasiv este nedeterminat (i este format din toate
celelalte subiecte de drept civil (Belein).

Pagina 30 din 87

In al doilea caz este determinat at(t subiectul activ ( numit creditor), c(t (i subiectul
pasiv (debitorul) (exemplu raportului juridic n(scut din contractul de v(nzare-cump(re cele
dou( p(r(i sunt determinate: v(nz(torul (i cump(r(torul.
Exist( (ns( cazuri (n care raportul juridic civil este stabilit (ntre mai multe persone, fie
ca subiecte active, fie ca subiecte pasive, fie sub ambele aspecte. In acest caz deosebim:
- pluralitate activ( - mai mul(i creditori,
- pluralitate pasiv( - mai mul(i debitori,
- pluralitate mixt( - mai mul(i creditori (i mai mul(i debitori.
Capacitatea civil( a persoanelor
Capacitatea civil( este expresia care desemneaz( capacitatea (n dreptul civil (Belein).
In structura capacit((ii civile intr( dou( elemente:
- capacitatea de folosin((
- capacitatea de exerci(iu
Capacitatea de folosin(( a persoana fizic` este aptitudinea, general( (i abstract(, a
omului, de a avea drepturi (i obliga(ii civile (art.5 alin.2 din D.nr.31/2954).
Inceputul (i sf(r(itul acestei capacit((i sunt stabilite, de art.7 din D.31/1954:
(Capacitatea de folosin(( (ncepe de la na(terea persoanei (i (nceteaz( odat( cu moartea
acesteia(.
Capacitatea de exerci(iu a persoanei fizice este aptitudinea omului de a-(i exercita
drepturuile civile (i de a-(i (ndeplini obliga(iile civile, prin (ncheierea de acte juridice civile
(art.5 alin.3 D.31/1954).
Capacitatea civil( a persoanelor juridice
Capacitatea de folosin(( a persoana juridic` este aptitudinea subiectului colectiv de
drept civil de a avea drepturi (i obliga(ii civile.
Capacitatea de exerci(iu a persoana juridic` este o aptitudine a sa de a-(i exercita
drepturile civile (i de a-(i (ndeplini obliga(iile civile, prin (ncheierea de acte juridice, de c(tre
organele sale de conducere.
Cap. III
Con(inutul raportului juridic civil
Dup( cum am ar(tat con(inutul raportului juridic civil este alc(tuit din:
- drepturi subiective civile
- obliga(ii civile

Pagina 31 din 87

Drepturile subiective civile formeaz( latura activ( iar obliga(iile civile formeaz( latura
pasiv( a raportului juridic civil.
Oric(rui drept subiecti civil (i corespunde o anumit( obliga(ie civil(.
Defini(ia dreptului subiectiv civil (Beleiu)
Dreptul subiectiv civil este posibilitatea recunoscut( de legea civil( subiectului activ persoana fizic` sau persoana juridic` (n virtutea c(reia aceasta poate, (n limitele dreptului (i
moralei, s( aib( o anumit( conduit(, s( pretind(, o conduit( corespunz(toare - s( dea, s( fac(, ori
s( nu fac( ceva - de la subiectul pasiv, (i s( cear( concursul for(ei coercetive, statului, (n caz de
nevoie.
Clasificarea drepturilor subiective civile
Criterii de clasificare
- (n func(ie de opozabilitate - drepturile subiective sunt:

- absolute (i

- relative
- (n func(ie de natura con(inutului lor:

- patrimoniale

- nepatrimoniale
- dup( corela(ia dintre ele:

- principale

- accesorii
- (n func(ie de gradul de certitudine conferit titularilor:- pure (i simple
- afectate de modalit((i
Drepturile subiective civile

- absolute (i

- relative
Dreptul subiectiv civil absolut - este acel drept (n virtutea c(ruia titularul s(u poate
avea o anumit( conduit(, f(r( a face apel la altcineva pentru a (i-l realiza (Beleiu).
Sunt absolute - drepturile personale nepatrimoniale
- drepturile reale
Dreptul subiectiv civil relativ - este acel drept (n virtutea c(ruia titularul poate pretinde
subiectului pasiv o conduit( determinat(, f(r( care dreptul nu se poate realiza (Beleiu).
Tipic, relativ, sunt drepturile de crean((.
Caracteristicile dreptului absolut
- titularul dreptului absolut este cunoscut

Pagina 32 din 87

- titularul obliga(iei corelative este necunoscut, format din toate celelalte subiecte de
drept civil
- dreptului absolut (i corespunde obliga(ia general( (i negativ( de a nu i se aduce
atingere - a nu face.
- este opozabil era omnes - tuturor persoanelor
- sunt prev(zute de lege, limitate.
Caracteristicile dreptului relativ
- sunt cunoscute at(t titularul dreptului, c(t (i al obliga(iei (subiectul activ (i subiectul
pasiv).
- (I corespunde o obliga(ie ce are ca obiect: a da, a face ori a nu face (ceva ce s-ar fi
putut face (n lipsa obliga(iei pe care (i-o asum( subiectul pasiv determinat)
- este opozabil numai subiectului pasiv determinat
- sunt nelimitate ca num(r.
Drepturile subiective civile patrimoniale (i nepatrimoniale
Este patrimonial dreptul subiectiv ce are con(inut exprimat b(ne(te, precuniar
sunt

- drepturile reale

- drepturile de crean((
Este nepatrimonial (sau personal nepatrimonial) acel drept subiectiv ce nu are con(inut
b(nesc
Clasificare
Dreptul real - jus in re - este acel drept (n virtutea c(ruia titularul s(u ((i poate exercita
prerogativele asupra unui bun f(r( concursul altcuiva.
Dreptul de crean(( - jus ad personam - este acel drept (n temeiul c(ruia subiectul activ creditorul - poate pretinde subiectului pasiv - debitor - s( dea, s( fac( sau s( nu fac( ceva.
Asem(n(rile dintre cele dou( drepturi
- sunt patrimoniale
- au cunoscu(i titularii lor, ca subiecte active

Pagina 33 din 87

Deosebiri
- sub aspectul subiectului pasiv
- (n cazul dreptului real - nu este cunoscut
- (n cazul dreptului de crean(( - este cunoscut.
- sub aspectul con(inutului obliga(iei corelative
- (n cazul dreptului real - (i corespunde obliga(ia general( (i negativ( de
nonfacere
- (n cazul dreptului de crean(( - (i corespunde obliga(ia :

- de a da

- de a face
- de a nu face
- ca num(r

- drepturile reale sunt limitate

- drepturile de crean(e - nelimitate

- numai dreptul real - are prerogativele:
a) urm(ririi = care const( (n posibilitatea titularului de drept real (exemplu creditor
ipotecar) de a urm(ri bunul (n m(inile oricui s-ar g(si.
b) preferin(ei = const( (n posibilitatea titularului dreptului real cu a-(i realiza drepul s(u
cu (nt(ietate ori preferin((.
Categoriile de drepturi personale nepatrimoniale
1. Drepturi care privesc existen(a (i integritatea (fizic( (i moral() ale persoanei: dreptul
la via((, la s(n(tate, onoare, reputa(ie etc.
2. Drepturi care privesc identificarea persoanei
- pentru persoana fizic` : dreptul la nume, pseudonim, domiciliu, la stare civil(
- pentru persoana juridic` ; dreptul la denumire, la sediu, etc.
3. Drepturi decurg(nd din crea(ia intelectual( - adic( numai drepturile nepatrimoniale ce
izvor(sc din opera literar(, artistic( ori (tiin(ific(.
Drepturile subiective civile principale (i accesorii
este principal - dreptul subiectiv civil care are o existen(( de sine st(t(toare, soarta sa
nedepinz(nd de vreun alt drept.

Pagina 34 din 87

Este accesoriu - dreptul subiectiv civil a c(rui soart( juridic( depinde de existen(a altui
drept subiectiv civil cu rol principal.
Aceast( clasificare are importan(( pentru c( dreptul accesoriu depinde de dreptul civil
principal potrivit adagiului: accesorium seqmtur principale.
Drepturile nepatrimoniale, sunt drepturi principale.
Drepturile reale principale sunt:
- dreptul de proprietate
a) dreptul de proprietate public( ce E statului sau unit((ilor administrativ-teritorialeasupra bunurilor din domeniu public.
b) dreptul de proprietate privat( (n toate formele sale:
- dreptul de proprietate privat( E persoana fizic`
- dreptul de proprietate privat( persoana juridic` de stat.
[ntre (ca exemplu regiile autonome i societ`\ile comerciale cu adaos unic statul Romn
potrivit 45/90).
- dreptul de proprietate al persoana juridic` cooperatiste sau ob(te(ti potrivit L.66/90 (i
109/1996.
- dreptul de proprietate al persoana juridic` particulare (potrivit L.31/90 republicat().
- dreptul de proprietate al persoana juridic` mixte cum sunt societ((ile comerciale cu
participare str(in( (n Rom(nia (art.6 din Ordonan(a de Urgen(( a Guvernului nr. 92/1997
combinat cu art.65 din L.31/90).
- dreptul de proprietate al statului (i unit((ilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor
din domeniul privat (art.4 din L.213/1998).
2. drepturile reale principale corespunztoare dreptului de proprietate privat : dreptul
de uz, de uzufruct, de servitute, de superficie, de abitaie.
3. dreptul de administrare (folosin(() al RA (i institu(iilor publice ( ca dreptul real
corespunz(tor dreptului de proprietate public( al statului sau unit((ilor administrativ-teritoriale
- L.213/1998 art.12.
4. dreptul de folosin al cetenilor care i-au construit locuine proprietate personal
pe terenuri atribuite de stat - prin efectul L.nr.18/1991, a.c. - dr. s-a tranformat la cerere n
drept de proprietate privat ( art.36).

Pagina 35 din 87

5. dreptul de folosin(( gratuit( al persoana fizic` f(r( scop lucrativ care-(i

desf((oar( activit((i de binefacere asupra unor imobile proprietate public( sau privat( de stat ori
a unit((ilor adminstrativ-teritoriale (art.17 din L.213/1998).
6. dreptul de folosin(( , conferit de stat persoana juridic` cooperatiste, ob(te(ti asupra
unor bunuri proprietate de stat.
7. dreptul de folosin(( conferit de persoana juridic` cooperatiste, ob(te(ti, particulare
ori mixte persoana juridic` anexe.
8. dreptul de concesiune reglementat de Constituie (art.135) L.18/1991 (art.17 al.3 i
art.26 al.1); L.50/1991 (art.10); L.219/1998 privind regimul concesiunilor.
9. dreptul de p..... reglementat de art.5-10 din L.54/1998 privind articulaia juridic a
terenurilor sau art.52 din Codul Silvic (L.26/1996 i
dreptul de preferin(( reglementat de Legile 64/1991 (i L.129/1992 (art.5).

Drepturile reale accesorii sunt:

1. dreptul de ipotec( - drept de garan(ie real( imobiliar(
2. dreptul de gaj

- drept de garan(ie real( mobiliar(

3. privilegiile
4. dreptul de reten(ie
Aceste drepturi reale accesorii - presupun ca drept principal - un drept de crean((.
Drepturi subiective civile - pure (i simple
- afectate de modalit((i
Dreptul civil pur (i simplu - confer( maxim( certitudine titularului s(u, deoarece nici
existen(a (i nici exercitarea lui nu depinde de vreo (mprejurare viitoare - el poate fi exercitat
imediat dup( na(terea lui, necondi(ionat (Belein).
Dreptul civil afectat de modalit((i este dreptul civil a c(rui existen(( sau exercitare
depinde de o (mprejurare viitoare, cert( ori incert(.

Pagina 36 din 87

Modalit((ile sunt: termenul, condi(ia (i sarcina (i vor fi studiate (ntr-un capitol viitor.
Obliga(ia civil(
Defini(ie . Obliga(ia civil( este (ndatorit( subiectului pasiv al raportului juridic civil de a
avea o anume conduit(, corespunz(toare dreptului subiectiv corelativ, conduit( care poate
consta (n a da, a face ori a nu face ceva (i care poarte fi impus( la nevoie prin for(a coercitiv( a
statului.
Obliga(ia civil( are trei sensuri:
1. - (ndatorirea subiectului pasiv de a da, a face, a nu face ceva (sensul defini(iei de mai
sus)
2. - raport obligatoriu ce con(ine sensul defini(iei de mai sus
3. - obliga(ie - (nscris constatator al unei crean(e (obliga(iunea CEC).
Clasificarea obliga(iilor civile
In func(ie de obiectul lor se fac trei subclasific(ri:
a) obliga(ia de a da, de a face, de a nu face ceva
b) positiv( (i negativ(
c) obliga(ia de rezultat (determinat() (i obliga(ia de diligen(( (de mijloace).
Dup( opozabilitatea lor: obliga(iile se (mpart (n :
1) obi(nuite (opozabile numai ((ntre p(r(i ()
2) opozabile terzilor (scriptae in rem)
3) reale (propter rem)
In func(ie de sanc(iunea ce asigur( respectarea obliga(iilor civile, se disting:
- obliga(ia civil( perfect(
- obliga(ia civil( imperfect( (natural().
-Obliga(iile de a da, a face (i a nu face
- de a da = este (ndatorirea de a constitui sau a transmite un drept real (obliga(ia
v(nz(torului de a transmite dreptul de proprietate asupra lucrului v(ndut (n patrimoniul
cump(r(torului).
- de a face = este (ndatorirea de a executa o lucrare, a presta un serviciu, ori de a preda
un lucru.

Pagina 37 din 87

- a nu face ceva = are con(inut diferit, dup( cum este corelativ( unui drept absolut ori
unui drept relativ (de crean(().
- corelativ( unui drept absolut = este (ndatorirea de a nu face nimic de natur( a aduce
atingere acelui drept.
- corelativ( unui drept de crean(( = a nu face ceva, ce ar fi putut s( fac(, dac( debitorul
nu s-ar fi obligat la ab(inere.
Obliga(ii civile pozitive (i negative
Sunt pozitive - obliga(iile de (a da( (i (a face(.
Este negativ( - a nu face ceva.
Obliga(ii de rezultat (i obliga(ii de diligen((
Este de rezultat - este obliga(ia care const( (n (ndatorirea debitorului de a ob(ine un
rezultat determinat (exemplu obliga(ia v(nz(torului de a preda cump(r(torului lucrul v(ndut).
Este de diligen(( (mijloace) - obliga(ia ce const( (n (ndatorirea debitorului de a depune
toat( st(ruin(a pentru ob(inerea unui anumit rezultat (exemplu obliga(ia medicului de a-l
vindeca pe pacient).
Obliga(ii obi(nuite, opozabile ter(ilor (i obliga(ii reale
Obliga(ia obi(nuit( este, opozabil( (ntre p(r(i ca (i dreptul de crean((. Marea majoritate
a obliga(iilor civile sunt de acest fel. Aceast( obliga(ie i......debitorului fa(( de care s-a n(scut.
Obliga(ia opozabil( (i ter(ilor (scriptae in rem) este acea obliga(ie str(ns legat( de un
bun, astfel (nc(t creditorul nu-(i poate realiza dreptul s(u dec(t cu concursul titularului actual
al dreptului real asupra acelui bun, care este (inut (i el, de (ndeplinirea unei obliga(ii n(scute
anterior, f(r( participarea sa (exemplu...cump(r(torul este datorat s( respecte loca(iunea
f(cut( (nainte de v(nzare).
Obliga(ia real( (propter rem), este (ndatorirea ce revine potrivit legii, de(in(torului unui
bun, (n considerarea importan(ei deosebite a unui astfel de bun pentru societate (exemplu
obliga(ia de(in(torului de teren agricol de a-l cultiva L .18/1991).

Pagina 38 din 87

Obliga(iii civile perfecte (i imperfecte

Majoritatea obliga(iilor civile este format( din obliga(iile perfecte.
Obliga(ia perfect( - este acea obliga(ie civil( a c(rei executare este asigurat( (n caz de
neexecutare de c(tre debitor, printr-o ac(iune (n justi(ie, ob(in(ndu-se un titlu executor pentru
a fi pus( (n executare silit(.
Este imperfect( obliga(ia a c(rei executare nu se poate ob(ine pe cale silit(, (i
odat( executat( de bun( voie de c(tre debitor, nu este permis( restituirea ei, aceast( obliga(ie se
mai nume(te (i natural(.
Obliga(ia imperfect( nu se confund( cu obliga(ia moral(, care se realizeaz( din
con(tiin(( (obliga(ia copiilor ajun(i la maturitate de a-(i (ntre(ine p(rin(ii bolnavi).
CAPITOLUL IV
Obiectul raportului juridic
Dup( cum am precizat, prin obiect al raportului juridic civil (n(elegem conduita
p(r(ilor, adic( ac(iunea la care este (ndrituit subiectul-activ (i cea de care este (inut subiectul
pasiv.
De(i este (n str(ns( leg(tur( obiectul (i con(inutul raportului juridic civil nu se confund(
Suntem (n prezen(a a dou( elemente ale raportului juridic civil.
- In raporturile patrimoniale, conduita p(r(ilor se refer( deseori la lucr(ri cu care
oamenii intr( (n contact, numite (i bunuri. Aceste bunuri nu intr( (ns( (n structura raportului
juridic.
(Bunul( este luat (n considerare ca obiect derivat al raportului juridic civil (Beleiu).
Bunurile
In legisla(ie nu g(sim o defini(ie a (bunului(, de(i sunt numeroase textele care folosesc
cuv(ntul (bun( ori cel de (lucru(.
Doctrina define(te bunul ca fiind o valoare economic( ce este util( pentru satisfacerea
nevoii materiale ori spirituale a omului (i este susceptibil( de apropriere sub forma dreptului
patrimonial.

Pagina 39 din 87

Corela(ia dintre no(iunile (bunuri( (i patrimoniu

In str(ns( leg(tur( cu no(iunea de bun, este (i aceea de patrimoniu.
Prin patrimoniu se (n(elege totalitatea drepturilor (i obliga(iilor patrimoniale care
apar(in unei persoane fizice ori juridice.
Intre bun (i patrimoniu exist( leg(tura de la parte la (ntreg.
Deci bunul poate fi privit:
- at(t individual - ut suiguli
- c(t (i ca element activ al patrimoniului.
Clasificarea bunurilor
1. In func(ie de natura lor (i de calificarea dat( de lege, bunurile se (mpart (n:
- mobile (mi(c(toare)
- imobile (nemi(c(toare)
In dreptul nostru civil, exist( trei categorii de bunuri mobile, (i trei de bunuri imobile.
a) Categoriile de bunuri mobile:
- mobile prin natura lor, prev(zute (n articolul 473 Codul civil (Sunt mobile prin natura
lor, corpurile care se pot transporta de la un loc la altul, at(t cele care se mi(c( de la sine
precum sunt animalele precum (i cele care nu se pot str(muta din loc dec(t printr-o putere
str(in(, precum lucrurile ne(nsufle(ite (Belein p.107)(.
- mobile prin determinarea legii (prev(zute de art.474 Codul civil (Sunt mobile prin
determinarea legii obliga(iile (i ac(iunile care au ca obiect sume exigibile sau efecte mobiliare,
ac(iunile sau interesele unor companii financiare(.
Sunt mobile prin determinarea legii, veniturile perpetue sau pe via(( asupra statului sau
asupra particularilor.
- mobile prin anticipa(ie - este nu-s prev(zute de codul civil, ci de doctrin(, (i se admite
c( sunt mobile prin anticipa(ile acele bunuri care, prin natura lor, sunt imobile, dar pe care
p(r(ile unui act juridic le consider( mobile (n considerarea a ceea ce vor deveni
(exempluM.O.227/1997 - Ord. G.69/97) precizeaz( c( bunurile mobile prin anticipa(ie sunt,
bunuri care prin natur( sunt imobile, dar p(r(ile contractante le consider( ca fiind mobile cum
sunt recoltele neculese, dar (nstr(inate prin act juridic, cu anticipa(ie (Belein p.107).

Pagina 40 din 87

Categoriile de bunuri imobile sunt:

1.imobile prin natura lor (art.462, 464, 465 al.1 Cod civil) (Fondurile de p(m(nt (i
cl(dirile sunt imobile prin natura lor(.
(Morile de v(nt, sau de ap(, a(ezate pe st(lpi sunt imobile prin natura lor(.
(Recoltele care (nc( se (in de r(d(cini (i fructele de pe arbori, neculese (nc(, sunt
asemenea imobile(.
2. imobile prin obiectul la care se aplic( (art.417 Codul civil) (Sunt uzufructul
lucrurilor imobile, servitu(ile, ac(iunile care tind a revendica un imobil(.
3. imobile prin destina(ie sunt enumerate (n art.468-470 din Codul civil: Obiectul ce
proprietarul unui fond a pus pe el pentru serviciul (i exploatarea acestui fond. Sunt imobile
prin destina(ie, c(nd ele s-au pus de proprietar pentru serviciu (i exploatarea fondului:
- animale afectate de cultur(;
- instrumente ar(toare;
- porumbii din porumbare;
- lapinii (inu(i pe l(ng( cas(;
- stupii cu roi;
- semin(ele date arenda(ilor;
- pe(tele din iaz;
- teascuri, cozi, alambicuri, vase;
- paie (i gunoaie.
Imobile prin destina(ie sunt toate efectele mobiliare cu proprietarul a a(ezat c(tre fond
(n perpetue (oglinzile (ntr-un apartament, statuile).
Importan(a clasific(rii (Belein) 109
- regimul juridic al acestor bunuri este diferit
- (n ce prive(te efectele posesiei:
- pentru imobile posesia poate conduce la uzucapiune (prescrip(ie achizitiv();
- pentru mobile posesia de bun( credin(( valoreaz( proprietate (art. 1909 Codul civil).
-(n ce prive(te drepturile reale accesorii:
- ipoteca are ca obiect un imobil
- gajul prive(te un mobil
-(n ce prive(te dreptul interna(ional privat
- imobilului i se aplic( - legea ((rii pe teritoriul c(reia este situat (lex rei sitae).

Pagina 41 din 87

- mobilului I se aplic( legea proprietarului bunului lex personales care este : -

ori lex

patrie
- lex domiciliu
(Vezi Legea 105/1992 (art.49-65)).
- (n ce prive(te competen(a teritorial(
- litigiul cu privire la un imobil se judec( de instan(( (n raza c(reia se afl( bunul;
- litigiul cu privire la un mobil este competent( instan(a domiciliului p(r(tului (actor se
quitur forum rei);
- (n ce prive(te prescrip(ia extrictiv(
- (n ce prive(te regimul (nstr(in(rii lor ( Legea 18/1991, Legea 54/1998, Ordonan(ele
27/1992 (i nr.15/1993).

2. Bunuri aflate (n circuitul civil (i bunuri scoase din circuitul civil

Bunurile aflate (n circuitul civil sunt acele bunuri care pot fi dob(ndite (i (nstr(inate
prin act juridic.
Aceste bunuri formeaz( regula, iar legea trebuie s( prevad( excep(iile, (n mod expres.
Ca exemplu art.963 Codul civil : (Numai lucrurile ce sunt (n comer( pot fi obiectul unui
contract(.
Din aceast( categorie fac parte:
- bunuri care pot circula liber, ne(ngr(dit;
- bunuri care pot fi dob(ndite, de(inute ori (nstr(inate condi(ional (exemplu arme de foc
(i muni(ii Legea 17/1996; produse (i substan(e stupefiante Legea 73/69; de(euri toxice Legea
137/1993 (.a.)
Bunurile scoase din circuitul civil nu pot forma obiectul actului juridic civil: se spune c(
sunt inabinabile.
Exemplu teritoriul Rom(niei (art.3(1) din Constitu(ie)
ExempluLegea 18/1991 republicat( potrivit art.5 alin.2: (Terenurile care fac parte din
domeniul public inabienabile, insesizabile (i imprescriptibile. Ele nu pot fi introduse (n circuitul
civil dec(t dac(, potrivit legii, sunt dezafectate din domeniul public(.
Actele juridice (ncheiate cu (nc(lcarea prevederilor privind regimul juridic al bunurilor
din domeniul public sunt lovite de nulitate absolut(.

Pagina 42 din 87

Importan(a clasific(rii rezid( tocmai pe planul valabilit((ii actelor juridice civile sub
aspectul obiectului lor.

3. Bunuri

- determinate individual (res certa)

- determinate generic (res genera)

Bunurile individuale determinate sunt acelea care potrivit naturii lor sau voin(ei
exprimat( (n actul juridic, se individualizeaz( prin (nsu(iri proprii, special. Individual
determinate sunt, prin excelen((, unicatele.
Determinate generic sunt acele bunuri care se individualizeaz( prin (nsu(irile speciei ori
categoriei din care fac parte. Individualizarea se face prin c(nt(rire, m(surare, num(rare etc.
Importan(a juridic( a clasific(rii
- momentul transmiterii dreptului real, (n actele translative de drepturi reale;
- dac( obiectul este res certa, dreptul real se transmite (n momentul realiz(rii acordului
de voin((, chiar dac( nu s-a predat bunul;
- dac( obiectul este res genera, dreptul real se transmite (n momentul individualiz(rii ori
pred(rii ((n lips( de stipula(ie contrar().
- suportarea riscului contractului
- pentru res certa, dac( piere fortuit (nainte de predare, debitorul este liberat de
obliga(ia pred(rii
- pentru res genera, dac( piere fortuit (nainte de predare, debitorul nu este liberat de
obliga(ia de predare, deoarece el trebuie s( procure alte bunuri, potrivit regulii - genera non
pereun(
- locul pred(rii bunului
- bunul res certa trebuie predat (n locul unde se g(sea la data contract(rii (art.1319
Codul civil) ((n lips( de stipula(ie contrar().
- bunul de gen trebui e predat la domiciliu debitorului, pentru c( plata este che(abil(, nu
portabil( (art.1104 Codul civil).
4. Bunuri fungibile (i nefungibile

Pagina 43 din 87

Bunul fungibil este acel bun care, (n executarea unei obliga(ii, poate fi (nlocuit cu altul,
f(r( s( afecteze valabilitatea pl((ii.
Bunul nefungibil este acel bun care nu poate fi (nlocuit cu altul, (n executarea unei
obliga(ii, astfel c(, debitorul nu este liberat dec(t prin predarea bunului datorat.
Ca regul(:
- bunurile certe sunt nefungibile
- bunurile generice sunt fungibile
Caracterul fungibil ori nefungibil al unui bun este dat at(t de natura bunului, c(t (i de
voin(a p(r(ilor unui act juridic.
Importan(a clasific(rii - are semnifica(ia juridic( practic( (n valabilitatea pl((ii.
5. Bunuri consumptibile (I bunuri neconsumptibile
Este consumptibil acel bun care nu poate fi folosit f(r( ca prima lui (ntrebuin(are s( nu
implice consumarea substan(ei ori (nstr(inarea lui.
Este neconsumptibil - bunul care poate fi folosit repetat f(r( ca prin aceasta, s( fie
necesar( consumarea substan(ei ori (nstr(inarea lui.
Bunuri consumptibile sunt: banii, combustibilii, alimentele etc
Bunuri neconsumptibile sunt: construc(ii, terenuri, ma(ini etc.
Importan(a clasific(rii rezid( (n materia contractului de (mprumut.
Obiectul (mprumutului de folosin(( - se nume(te comodat - (i este reprezentat de un
bun neconsumptibil
Obiectul (mprumutului de consuma(ie se nume(te mutu.... - (i-l formeaz( bunuri
consumptibile.

6. Bunuri frugifere (i bunuri nefrugifere

**

Este frugifer bunul care poate produce periodic, fr consumarea substanei

sale, alte bunuri sau produse, numite fructe.

Este nefrugifer bunul care nu are (nsu(ire de a da na(tere, periodic, la produse
f(r( consumarea substan(ei sale.
Se disting trei categorii de fructe potrivit art.483 Codul civil.
Potrivit art.522 Codul civil:

Pagina 44 din 87

- Fructele naturale sunt acelea ce p(m(ntul produce de la sine: produc(ia (i pra(ila

(sporul animalelor);
- Fructele industriale ale unui fond sunt acelea care se dob(ndesc prin cultur(.
Potrivit art.523:
- Fructele civile sunt chiriile caselor, dob(nzile sumelor exigibile, venitul rentelor,
arende.
Fructele nu se confund( cu productele
**

Productele sunt foloase trase dintr-un bun cu consumarea substanei sale,

exemplu piatra dintr-o cru, nisipul dintr-o albie.

Fructele naturale (i cele industriale se dob(ndesc prin culegere; pe c(nd cele civile se
dob(ndesc zi cu zi (prin simpla scurgere a timpului).
Importan(a clasific(rii:
- (n materie de uzufruct - izufructuarul are dreptul doar la fructe, nu (i la producte care
se cuvin .....proprietar
- posesia de bun(-credin(( conduce numai la dob(ndirea propriet((ii fructelor, nu (i a
productelor.
7. Bunuri divizibile (i bunuri nedivizibile
Bunul divizibil este acela care poate fi (mp(r(it, f(r( s(-(i schimbe, prin aceasta,
destina(ia sa economic(.
Bunul indivizibil este acela care nu poate fi (mp(r(it f(r( a nu-(i schimba, prin aceasta
destina(ia sa economic(.
Exemplu: o bucat( de stof( poate fi (mp(r(it( - fiind bun divizibil, pe c(nd un autoturism
este un bun indivizibil.
Importan(a clasific(rii se g(se(te (n materie:
- de partaj (i
- de obliga(ii
Bunul indivizibil fie se atribuie unei singure p(r(i, cu obliga(ia la o sult( c(tre cealalt(,
fie scos la v(nzare prin licita(ie.
Bunul indivizibil, care formeaz( obiectul unei obliga(ii cu mai multe subiecte
(pluralitate pasiv() determin( o indivizibilitate natural(.

Pagina 45 din 87

8. Bunuri principale (i bunuri accesorii

Bunul principal este acela care poate fi folosit independent f(r( a servi la (ntrebuin(area
altui bun.
Bunul accesoriu este acela care este destinat s( serveasc( la (ntrebuin(area unui alt bun,
principal.
Ca bunuri accesorii men(ion(m: cureaua pentru ceas, antena pentru televizor, cutia
pentru vioar(.
Importan(a clasific(rii se reg(se(te (n materia execut(rii obliga(iilor civile : (n cazul
c(nd se datoreaz( un bun, debitorul trebuie s( predea at(t bunul principal, c(t (i pe cel accesoriu
((n lips( de stipula(ie contrar() conform principiului (accesorium sequitur principale).
9. Bunuri corporale (i bunuri necorporale
Este corporal acel bun care are o existen(( material(, fiind u(or perceptibil sim(urilor
omului.
Este incorporal acel bun ce nu are o existen(( material( ideal(, abstract(, put(nd fi
perceput( cu ochii min(ii. Drepturile patrimoniale sunt asemenea bunuri, f(c(nd excep(ie
dreptul de proprietate care (n vorbirea obi(nuit( se confrunt( cu bunul care formeaz( obiectul
s(u.
Pe l(ng( drepturile reale (altele dec(t drepturile de proprietate, se disting trei categorii
de bunuri incorporale)
- propriet((ile incorporale (fondul de comer(, drepturile de proprietate industrial(,
drepturile de autor);
- titlurile de valoare ( valorile mobiliare, ac(iunile, obliga(iunile);
- crean(ele.
Importan(a clasific(rii
- dob(ndirea propriet((ii mobiliare ca efect al posesiei de bun( credin(( opereaz( doar
pentru bunurile mobile corporale (art.1909 Codul civil)
- dob(ndirea propriet((ii prin simpla tradi(ie (remitere), opereaz( pentru bunurile
corporale nu pentru cele incorporale.
- titlurile de valoare, se transmit diferit dup( cum sunt:

Pagina 46 din 87

- la purt(tor

- prin tradituine

- nominale

- prin cesiune

- la ordin

- prin gir sau andosare.

10. Bunuri sesizabile (i bunuri insesizabile

Este sesizabil bunul ce poate forma obiectul execut(rii silite a debitorului (enumerarea
f(cut( de art.409 Codul proc.civ.).
Este insesizabil bunul ce nu poate fi urm(rit silit pentru plata unei datorii.

CAPITOLUL V
PROBELE IN DREPTUL CIVIL
No(iune
Cuv(ntul prob( are ca sinonim pe acela de dovad(.
Termenul (prob(( este folosit cu mai multe sensuri:
1 - este mijloc folosit pentru stabilirea existen(ei unui fapt juridic, a existen(ei
drepturilor subiective (i obliga(iilor civile.
2. - este opera(iunea de prezentare (n fa(a justi(iei a mijloacelor de prob(: (nscrisuri,
m(rturii, m(rturisiri, probe materiale exptertixe.
3. - este folosit pentru a desemna rezultatul ob(inut al acestui demers.
Obiectul probei (i sarcina probei
a) Obiectul probei (l constituie elementul de dovad( pentru a demonstra existen(a unui
drept subiectiv civil (i a obliga(iei corelative (Belein p.121).
Obiectul probei este reprezentat de toate (mprejur(rile - acte ori fapte juridice - care au
dat na(tere la dreptul subiectiv civil (i obliga(ia corelativ(.
b) Sarcina probei este reglementat( (n art.1169 Codul civil (Cel ce face o propunere
(naintea judec((ii trebuie s( se dovedeasc(. Reclamantul este cel c(ruia (I revine mai (nt(i
sarcina de a dovedi cele pretinse. Dup( ce reclamantul s-a conformat, (n ap(rare revine r(ndul
p(r(tului s( dovedeasc( faptele pe care-(i sprijin( cererile sale(.
In ap(rare, p(r(tul devine reclamant.

Pagina 47 din 87

A treia regul( privind sarcina probei se refer( la judec(tor care trebuie s( aib( rol activ
(n stabilirea complet( a adev(rului care poate s( ordone din oficiu administrarea probelor
necesare.
Condi(iile de adminsibilitate a probei
Proba trebuie s( (ndeplineasc( cumulativ, urm(toarele condi(ii:
- s( nu fie oprit( de lege;
- s( fie verosimil( (adic( s( tind( la dovedirea unor fapte credibile);
- s( fie util(;
- s( fie pertinent( - s( aib( leg(tur( cu pricina;
s( fie concludent( - s( conduc( la rezolvarea cauzei.
Conven(iile asupra probelor
Se admite (n general, (n lumina principiilor judiciare, c( sunt admisibile (valabile)
conven(iile asupra probelor dac( nu se aduce atingere unor norme imperative.
MIJLOACE DE PROBA
1. Inscrisurile
Codul civil define(te speciile de (nscrisuri: autentic, sub semn(tur( privat(, (nceputul de
prob( scris(, f(r( s( con(in( o defini(ie general(.
In sens juridic, prin (nscris se desemneaz( consemn(rile f(cute pe: h(rtie, sticl(, carton,
sc(ndur(, pelicul( sau band( magnetic(.
Prin (nscris se (n(elege consemnarea, de date despre acte (i fapte juridice, cu un mijloc
adecvat pe un anumit suport material (Beleiu p.123).
Clasificarea mijloacelor de prob(
- Dup( scopul urm(rit la (ntocmirea lor, (nscrisurile se (mpart (n:
- preconstituite - (ntocmite special pentru a servi ca probe;
- nepreconstituite - sunt celelalte (nscrisuri.
- Dup( efectul lor:

Pagina 48 din 87

- originare - (ntocmite pentru a dovedi (ncheierea, modificarea ori (ncetarea unui act
juridic civil;
- recognitive - (ntocmite pentru a recunoa(te a existen(ei (nscrisurilor originare
pierdute ori distruse;
- confirmative - prin aceste (nscrisuri se (nl(tur( anulabilitatea unui act juridic civil
(f(c(ndu-l valabil).
Dup( raportul dintre ele, se (mpart (n:
- originale;
- copii.
Dup( criteriul semn(turii:
- semnate;
- nesemnate.
Cele mai importante (nscrisuri sunt: (nscrisul autentic (I (nscrisul sub semn(tur( privat(.
Inscrisul autentic
Art.1171 Codul civil: (Actul autentic este acela care s-a f(cut cu solemnit((ile cerute de
lege, de un func(ionar public, care are drept de a func(iona (n locul unde actul s-a f(cut.(
Principalele categorii de acte autentice sunt:
- (nscrisurile autentice notariale (potrivit L.36/1995);
- hot(r(rile organelor jurisdic(ionale (exemplu hot(r(rile judec(tore(ti).
- actele de stare civil( (potrivit L.119/1996).
Intocmirea (nscrisului autentic are de cele mai multe ori un caracter facultatic, afar( de
cazurile expres prev(zute de lege c(nd se cere forma autentic( (exemplu contractul v(nzarecump(rare a bunurilor imobile (case) - nerespectarea cerin(ei legale atrage nulitatea actului.
Inscrisul autentic care prin form( (i aparen(( (ndepline(te cerin(ele esen(iale de
regularitate se bucur( de prezum(ia de autenticitate care opereaz( erga orunes. Documentul
este socotit c( provine de la cei care l-au semnat.
Puterea doveditoare este opozabil( tuturor.
In caz contrar, exist( procedura (nscrierii (n fals a celui care contest( (nscrisul.
Inscrisul sub semn(tur( privat(

Pagina 49 din 87

Defini(ie. Se nume(te ((nscris sub semn(tur( privat(( acel (nscris care este semnat de
cel, ori cei de la care provine.
Singura condi(ie cu caracter general pentru valabilitatea (nscrisului de acest fel este semn(tura autorului ori autorilor actului, (nscrisului.
Semn(tura - este numai cea executat( de m(na autorului (nscrisului ( nu (ndepline(te
aceast( condi(ie (semn(tura( dactilografiat(, litografiat( sau punere de deget.
Condi(ii speciale pentru valabilitatea anumitor (nscrisuri sub semn(tur( privat(.
1. Condi(ia pluralit((ii de exemplare (sau cerin(a multiplului exemplar).
Codul civil (n art.1179 reglementeaz( aceast( condi(ie - (Actele sub semn(tur( privat(,
care cuprind conven(ii sinolagmatice trebuie (ntocmite (n at(tea exemplare originale c(te p(r(i
cu interes contrar sunt. Pentru cele care au acela(i interes este suficient un singur exemplar
original(.
Fiecare exemplar trebuie s( fac( men(iune de num(rul originalelor ce s-au f(cut.
2. Condi(ia scrierii (n (ntregime ori punerii formulei (bun (i aprobat( (nainte de
semnare.
Codul civil reglementeaz( aceast( cerin(( (n art.1180: (Actul sub semn(tur( privat( prin
care o parte se oblig( c(tre alta a-i pl(ti o sum( de bani sau o c(time oarecare , trebuie s( fie
scris (n (ntregul lui de acela care l-a subscris, sau cel pu(in acesta, (nainte de a subsemna,
s( adauge la finele actului cuvintele bun (i aprobat, ar(t(nd totdeauna (n litere suma sau c(timea
lucrurilor (i apoi s( isc(leasc((
Practica judiciar( a precizat (n leg(tur( cu acet art. (1180) (Acest text cuprinde
dispozi(ii de protec(ie pentru cel ce se oblig(, (mpiedic(nd practica semn(turilor date (n alb,
care las( posibilitatea de(in(torilor de rea credin(( de a nu completa (nscrisul contrar (n(elegerii
(ntre p(r(i.
Sanc(iunea nerespect(rii formalit((ii cerute de art. 1180 Codul civil este aceea
c( (nscrisul este lipsit de putere probatoare.
3. Condi(ia cerut( testamentului olograf: s( fie scris, semnat (i datat de m(na
testatorului.
O regul( special(, privind puterea doveditoare a datei (nscrisului sub semn(tur( privat(,
este con(inut( (n art.1182 Codul civil - dat( acelui (nscris dob(nde(te valoarea juridic( de
dat( cert(. Ea poate di dat( (i de notarul public.
Puterea doveditoare a datei (nscrisului sub semn(tur( privat(, comport( urm(toarea
distinc(ie:

Pagina 50 din 87

a) (ntre p(r(i ea are aceea(i valoare ca (i celelalte men(iuni ale (nscrisului

b) fa(( de ter(i ea face dovad( din ziua (n care a devenit (dat( cert((.
M(rturia (Proba cu martori ori testimonial()
Defini(ie. M(rturia este relatarea oral(, f(cut( de o persoan(, (n fa(a instan(ei de
judecat(, cu privire la acte sau fapte litigioase, s(v(r(ite (n trecut, despre care are cunoa(tere
personal.
Martorul trebuie s( fie o persoan( str(in( de proces.
Art.119 Codul civil stabile(te dou( reguli (n primele sale alineate
(Dovada actelor juridice al c(ror obiect are o valoare ce dep((e(te 250 lei (chiar pentru
depozit voluntar) nu se poate face dec(t sau prin act autentic, sau prin act sub
semn(tur( privat(.
Nu se va primi niciodat( o dovad( prin martori (n contra sau peste ceea ce cuprinde
actul.
Excep(iile de la aceste reguli sunt prev(zute de art.1197: (Reguli precizate mai sus nu
se aplic( (n cazul c(nd exist( un (nceput de dovad( scris((.
Puterea doveditoare
Depozi(ia martorilor are o putere mai sc(zut( dec(t (nscrisurile autentice, deoarece
declara(iile martorilor sunt subiective (Giosan). Ea este l(sat( la libera apreciere a instan(ei.
M(rturisirea (recunoa(terea)
Defini(ie - M(rturisirea este recunoa(terea de c(tre o persoan( a unui act sau fapt pe
care o alt( persoan( ((i (ntemeiaz( o preten(ie (i care este de natur( s( produc( efecte contra
autorului ei.
Clasificare
- m(rturisirea judiciar( - se face (naintea judec(torului de partea prigonitoare
- m(rturisirea extrajudiciar( - nu poate servi de dovad( c(nd obiectul contesta(iei nu
poate fi dovedit prin martori.
Dup( modul de exprimare:
- expres(;

Pagina 51 din 87

- tacit( (art.174 Codul civil; 225 C pro.civ.)

Dup( structur(:
- m(rturisirea simpl( - recunoa(terea preten(iei reclamantului, f(cut( de c(tre p(r(t
recunosc c( am (mprumutat de la reclamant 10.000 lei (i nu i-am restituit.
- m(rturisirea calificat( - recunoa(terea de c(tre p(r(t a preten(iei reclamantului dar (i a
altor (mprejur(ri, str(ns legate de faptul invocat, anterioare ori concomitente cu acesta.
- m(rturisirea complex( - recunoa(terea de c(tre p(r(t a preten(iei reclamantului dar (i a
altei (mprejur(ri ulterioare care o anihileaz( pe prima.
M(rturisirea este indivizibil( potrivit art.1206 alin.2 (M(rturisirea nu poate fi luat( dec(t
(n (ntregime (mpotriva celui care a m(rturisit(.
Intr-o opinie dominant( (ns(: (dup( cum se coroboreaz( cu alte probe administrate (n
cauz(, judec(torul poate diviza m(rturisirea calificat( ori complex(, lu(nd numai o parte a ei,
care poate fi (n favoarea ( ori ((mpotriva (autorului ei.
Interogatoriul
- Este mijlocul procesual de adminstrare a probei m(rturisirii ce nume(te (este
reglementat (n art.218-225 - Cod proced.civil()
M(rturisirea poate fi :
- spontan( - f(r( interogator
- provocat( - realizat( pe calea interogatorului.
PREZUMTIILE
(Prezum(iile sunt consecin(ele ce legea sau magistratul le trage dintr-un fapt cunoscut
la un fapt necunoscut(.
In esen((, prezum(ia este o presupunere f(cut( de legiuitor sau judec(tor.

Clasificare
Dup( autorul lor prezum(iile se (mpart (n :
- prezum(ii legale - care sunt opera legiuitorului (art.1200 Codul civil - (Sunt prezum(ii
legale acelea care sunt determinate prin lege(.
- prezum(ii simple - sunt stabilite de magistrat (judec(tor art.1203 Codul civil
(Prezum(iile care nu sunt stabilite de lege sunt l(sate la luminile (i (n(elepciunea magistratului(.

Pagina 52 din 87

- Prezum(iile legale sunt limitate numeric

- Prezum(iile simple sunt nelimitate sub aspectul num(rului lor.
Dup( for(a proband(:
- prezum(iile absolute - juris et de jure - adic( cele ce nu pot fi r(sturnate prin proba
contrarie, se mai numesc irefragabile (exemplu ce a puterii lucrului judecat)
- prezum(iile relative - juris tantum - adic( cele ce pot fi r(sturnate prin proba contrar(,
fie mai u(or, fie mai greu (majoritatea prezum(iilor legale e format( din prezum(iile relative.
TITLUL II
ACTUL JURIDIC CIVIL
No(iunea (i clasificarea actelor juridice civile
Defini(ie - Manifestarea de voin(( f(cut( cu inten(ia de a produce efecte juridice,
respectiv, de a na(te, modifica ori stinge un raport juridic concret - reprezint( actul juridic civil.
Sensurile expresiei (act juridic civil(
Intr-un prim sens, actul juridic civil - deasemneaz( tocmai manifestarea de voin(( cu
inten(ia de a produce efecte juridice civile - pentru acest sens se utilizeaz( formula negotium
juris - adic( opera(iune juridic(.
In al doilea sens - se desemneaz( (nscrisul constatator al manifest(rii de voin((,
adic( suportul material. Pentru acest al doilea sens, se folose(te formula de instrumentum
probationis (adic( (nscrisul autentic sau sub semn(tur( privat().
Clasificarea actelor juridice civile
1. Dup( num(rul p(r(ilor:

- unilaterale

- bilaterale
- multilaterale
a) Unilaterale
Este act juridic unilateral cel care rezult( dintr-o singur( voin(( - exemplu testamentul,
acceptarea succesiunii, renun(area la o mo(tenire, oferta, promisiunea public( de recompens(.

Pagina 53 din 87

Este bilateral - actul juridic civil care reprezint( voin(a concordant( a dou( p(r(i.
Exemplul tipic de act civil bilateral este - contractul civil: v(nzarea cump(rarea, (mprumutul,
depozitul etc.
Este multilateral - actul juridic rezultat din acordul de voin(( ce provine de la trei sau
mai multe p(r(i - exemplu contractul civil de societate.
Nu trebuie confundat( clasificarea actelor juridice civile (n unilaterale (i bilaterale, cu
clasificarea contractelor civile (n unilaterale (ce dau na(tere la obliga(ii numai pentru una din
p(r(i) - dona(ia, (mprumutul (i bilaterale sau sinalagmatice care dau na(tere la obliga(ii pentru
ambele p(r(i - v(nzarea cump(rarea).
2. Acte cu titlu oneros (i acte cu titlu gratuit
- Este cu titlu oneros acel act juridic civil (n care, (n schimbul folosului patrimonial
procurat de o parte celeilalte, se urm(re(te ob(inerea altui folos patrimonial. - Art.945 Codul
civil (Contractul oneros este acela (n care fiecare parte voie(te a-(i procura un avantaj
(exemplu contractul de v(nzare cump(rare, antrepriza, loca(iunea etc).(
Este cu titlu gratuit este acel act juridic civil prin care se procur( un folos patrimonial
f(r( a se urm(ri ob(inerea altui folos patrimonial (n schimb (exemplu dona(ia, comodatul,
(mprumutul f(r( dob(nd(, mandatul gratuit).
Actele cu titlu oneros se subclasific( (n
- act comutativ - la a c(rui (ncheiere p(r(ile cunosc existen(a (i (ntinderea obliga(iilor
lor (exemplu:contractul de v(nzare cump(rare, contractul de antepriz( etc).
- act obligatoriu - la a c(rui (ncheiere p(r(ile nu cunosc (ntinderea obliga(iilor, exist(nd
(ansa unei pierderi (i a unui c((tig. (exemplu: contractul de rent( viager(, contractul de v(nzare
cu clauz( de (ntre(inere).
Actele cu titlu gratuit se clasific( (n
- liberalit((ii (i
- acte dezinteresate
Este

liberalitate

acel

act

cu

titlu

gratuit

prin

care

dispun(torul

((i

mic(oreaz( patrimoniul prin folosul patrimonial procurat. Sunt liberalit((i dona(iile (i legatele.
Este act dezinteresat acel act cu titlu gratuit prin care dispun(torul procur( un avantaj
patrimonial f(r( a-(i mic(ora patrimoniul. Sunt acte dezinteresate: mandatul gratuit, depozitul
nerenumerat, comandatul etc.

Pagina 54 din 87

3. Acte juridice civile:

- constitutive
- translative
- declarative
Este constitutiv - actul juridic civil care d( na(tere la un drept subiectiv civil care n-a
existat anterior. exemplu: ipoteca conven(ional(, amanetul ori gajul).
Este translativ actul civil care are ca efect str(mutarea unui drept subiectiv civil dintrun patrimoniu (n alt patrimoniu (exemplu:dona(ia, v(nzarea-cump(rarea).
Este declarativ actul civil care are ca efect consolidarea ori definitivarea unui drept
subiectiv preexistent (exemplu: partajul ((mp(r(eala este un asemenea act.)
O specie aparte de act declarativ este actul confirmativ - este acel act prin care o
persoan( renun(( la dreptul s(u de a ataca cu ac(iunea (n anulabilitate un act juridic civil, la a
c(rui (ncheiere a fost (nc(lcat( o dispozi(ie legal( ce ocrote(te un interes personal, individual.
Actul constitutiv (i cel translativ ((i produc efectele numai pentru viitor
(exemplu.nunc), pe c(nd actul declara(iei ((i produce efectele pentru trecut (exemplutunc).
4. Acte juridice de:

- conservare

- administrare
- dispozi(ie
Este act de conservare - acel act juridic care are ca efect pre(nt(mpinarea pierderii unui
drept subiectiv civil. Este avantajos pentru autorul s(u deoarece, cu o cheltuial( mic(, se
salveaz( un drept de o valoare mai mare (Exemplu: (ntreruperea unei prescip(ii prin ac(iunea
(n justi(ie, soma(ia, (nscrierea unei ipoteci.).
Actul de administare - este acel act juridic prin care se realizeaz( o normal( punere (n
valoare a unui bun ori a unui patrimoniu (exemplu (nchirierea unui bun, culegerea fructelor,
asigurarea unui bun etc.).
Actul de dispozi(ie este acel act juridic civil care are ca rezultat ie(irea din patrimonoi a
unui bun sau drept ori grevarea unui bun cu o sarcin( real( (ipotec(, gaj).
5. Acte juridice civile patrimoniale (i nepatrimoniale
Este patrimonial actul juridic civil care are un con(inut evaluabil (n bani, asemenea acte
sunt cele care privesc drepturile reale (i de crean(( (Exemplu: contractul de v(nzarecump(rare, dona(ie, (mrumut etc.).

Pagina 55 din 87

Este nepatrimonial - actul juridic civil care are un con(inut neevaluabil (n bani.
(Exemplu: conven(ia p(rn(ilor unui copil din afara c(s(toriei, (n sensul stabilirii numelui de
familie al acestuia).
6. Acte juridice

- consensuale

- solemne
- reale
Este consensual actul juridic civil care se (ncheie prin simpla manifestare de voin((.
Actul consensual reprezint( regula, din punctul de vedere al formei (n care se (ncheie actele
juridice civile.
Solemn este acel act juridic care trebuie s( (mbrace o form( prescris( de lege. Forma
special(, solemn( pentru un asemenea act este o condi(ie de valitate (de valabilitate) (Exemplu:
dona(ia, ipoteca, conven(ional(, testamentul).
Este real este actul juridic civil care se (ncheie (n mod valabil dac( manifestarea de
voin(( este (nso(it( de remiterea( predarea) bunului. Exemplu: ((mprumutul, depozitul, darul
manual).
Un act juridic consensual (ca regul() poate fi uneori solemn (v(nzarea-cump(rarea unui
teren).
7.Acte juridice civile (ntre vii (i pentru cauz( de moarte
Actul (ntre vii - inter vinos - este actul juridic civil care-(i produce efectele
necondi(ionat de moartea autorului ori autorilor. Majoritatea actelor civile sunt acte (ntre vii..
Actul pentru cauz( de moarte - mortis cauza - este actul juridic care nu-(i produce
efectele dec(t la moartea autorului - exemplutestamentul.
8. Acte juridice civile

-subiective

- condi(ie
Este act subiectiv - actul juridic civil al c(rui con(inut este determinat prin voin(a
autorului sau autorilor lui. Majoritatea actelor civile intr( (n aceast( categorie.
Este act condi(ie - actul juridic la a c(rui (ncheiere p(r(ile ((i exprim( voin(a doar (n
privin(a na(terii actului, con(inutul lui fiind predeterminat de norme de la care p(r(ile nu pot
deroga (exempluc(s(toria).

Pagina 56 din 87

9. Acte civile - pure (i simple (i

- acte afectate de modalit((i
Este pur (i simplu actul civil care nu cuprinde o modalitate (termen, condi(ie, sarcin().
(Exemplu: acceptarea ori renun(area la mo(tenire).
Este afectat de modalit((i - actul civil care cuprinde o modalitate (exemplu: contractul
de asigurare, dona(ia cu sarcini, v(nzarea cump(rarea cu clauz( de (ntre(inere - (n care e
prezent termenul).
10. Acte juridice civile-principale
- accesorii
Este principal - actul juridic civil care are o existen(( de sine st(t(toare soarta sa
nepretinz(nd de soarta juridic( a altui act juridic.
Majoritatea actelor juridice intr( (n aceast( categorie.
Este accesoriu - actul a c(rui soart( juridic( depinde de soarta altui act juridic,
principal. Exemplu: clauza penal(, fidejusiunea, gajul, ipoteca conven(ional(, arvuna).
11. Acte cauzale (i acte abstracte
Este cauzal - actul juridic a c(rui valabilitate implic( analiza cauzei ori scopului
(dac( scopul este imoral actul juridic este lovit de nulitate).
Este abstract (necauzal) actul juridic civil care este deta(at de elementul cauz(,
valabilitatea sau neimplic(nd analiza acestui element.
Sunt abstracte actele juridice constatate prin titlurile de valoare - (nscrisuri care
(ncorporeaz( opera(iuni juridice (obliga(iunea CEC).
12. Acte juridice civile- strict personale
- (i acte ce pot fi f(cute (i prin reprezentare
Strict personal este actul juridic civil care nu poate fi f(cut dec(t personal f(r( a putea fi
(ncheiat prin reprezentare exemplu: testamentul.
Majoritatea actelor juridice civile este format( din actele ce pot fi (ncheiate personal,
dar pot fi (ncheiate (i prin reprezentant (mandatar).
Normele care reglementeaz( actul strict personal sunt de strict( interpretare (i aplicare deoarece constitue excep(ia.

Pagina 57 din 87

13. Actele juridice civile numite (tipice) (i acte nenumite atipice

Este numit - actul juridic civil care are o denumire stabilit( de legea civil(, precum (i o
reglementare proprie. Majoritatea actelor juridice civile sunt tipice.
Este nenumit - actul juridic care nu are o denumire (i o reglementare proprie
(exemplucontractul de v(nzare cump(rare cu clauz( de (ntre(inere.
14. Acte juridice civile cu executare dintr-o dat( (uno ictu) (i cu executare succesiv(
Cu executarea dintr-o dat( este actul juridic a c(rui executare presupune o
singur( presta(ie din partea debitorului. Se mai nume(te (i act cu executare instantanee (darul
manual).
Cu executare succesiv( este acel act a c(rui executare presupune mai multe presta(ii
e(alonate (n timp (contractul de rent( viager(, contractul de (ncheiere).
- Consecin(ele neexecut(rii culpabile - pentru contractul cu executare dintr-o dat( - a
contractului sinalogmatice - se aplic( rezolu(iunea; iar pentru contractele cu executare
succesiv( - refilierea.
Cap.II Condi(iile actului juridic
Condi(iile actului juridic sunt elementele care alc(tuiesc acest act.
In func(ie de aspectul la care se refer( distingem:
- Condi(ii de fond - cele care privesc con(inutul actului juridic civil.
- Condi(ii de form( - cele care se refer( la exteriorizarea voin(ei.
In func(ie de obligativitatea sau neobligativitatea lor, aceste condi(ii se (mpart (n :
- esen(iale - cele cerute pentru valabilitatea actului
- neesen(iale - (nt(mpl(toare, cele care pot fi prezente ori pot lipsi f(r( s( pun( (n
discu(ie valabilitatea actului.
Condi(iile de font, esen(iale ale actului juridic sunt prev(zute (n art.948 Cod civil, care
dispune:
1) capacitatea de a contracta
2) consim((m(ntul valabil al p(r(ii ce se oblig(
3) un obiect determinat
4) o cauz( licit(.

Pagina 58 din 87

1. Capacitatea de a (ncheia actul juridic civil

Defini(ie : Capacitatea de a (ncheia actul juridic civil (reprezint( acea condi(ie de fond
(i esen(ial( care const( (n aptitudinea subiectului de drept civil de a deveni titular de drepturi (i
obliga(ii civile prin (ncheierea actelor de drept civil.(.
Aceasta reprezint( o parte a capacit((ii de folosin(( a persoanei fizice.
- In leg(tur( cu aceast( condi(ie de fond este de re(inut - c( principiul sau regula este
capacitatea de a face actul juridic civil, excep(ia fiind incapacitatea.
Acest principiu se desprinde din D.31/1954 art.6 alin.1 (Nimeni nu poate fi (ngr(dit (n
capacitatea de folosin(( (i nici lipsit (n tot sau (n parte, de capacitatea de exerci(iu, dec(t (n
cazurile (i (n condi(iile stabilite de lege(.
Capacitatea este o stare de drept - de jure (a(a cum o vede legea (Belein), iar
discern(m(ntul este o stare de fapt.
Consim((m(ntul
Stim c( actul juridic civil este manifestarea de voin(( cu inten(ia de a produce efecte
juridice.
Sub aspect juridic, voin(a este complex(, (n structura sa intr(nd: consim((m(ntul (i
cauza sau scopul.
Principiile voin(ei juridice (n dreptul civil
Codul civil consacr( dou( principii care c(rmuiesc voin(a juridic(
- principiul libert((ii actelor juridice civile numit (i principiul autonomiei de voin((;
- principiul voin(ei reale (principiul voin(ei interne).
Principiul libert((ii actelor juridice - poate fi exprimat astfel (Belein)
- subiectele de drept civil sunt libere s( (ncheie ori nu un act juridic; civil
- p(r(ile sunt libere s( stabileasc(, con(inutul (clauzele) actului juridic civil;
- p(r(ile sunt libere, prin acordul lor, s( modifice, ori s( pun( cap(t actului juridic civil
pe care l-au (ncheiat.
Limitele principiului libert((ii actelor juridice civile sunt:

Pagina 59 din 87

a) ordinea public( (norme care reglementeaz( ordinea economic(, social( (i politic( de

stat)
b) morala (bunele moravuri)
c) normele imperative (de la care nu se poate deroga).
2. Principiul voin(ei reale (interne)
In solu(ionarea acestei probleme exist( dou( concep(ii:
- concep(ia subiectiv( - care d( prioritate voin(ei interne, reale
- concep(ie obiectiv( - prefer( voin(a declarat( exteriorizat(.
Codul civil rom(n a consacrat principiul voin(ei interne sau reale.
In sprijinul acestui principiu se (ndemeiaz( pe argumentele:
- art.977 Codul civil (Interpretarea contractelor se face dup( inten(ia comun( a p(r(ilor
contractante, nu dup( sensul literal al termenului(.
- art 953: (Consim((m(ntul nu este valabil c(nd este dat prin eroare, smulsul prin
violen((, sau surprins prin dol.(.
- art.1175 : (n materie de simula(ie (Actul secret modific( un act public, nu poate avea
putere dec(t (ntre p(r(ile contractante (i succesoriilor universali(.
Defini(ia consim((m(ntului
Consim((m(ntul reprezint( hot(r(rea de a (ncheia un act juridic civil manifestat( (n
exterior.
Condi(iile de valabilitate a consim((m(ntului.
1. S( provin( de la o persoan( cu discern(m(nt
2. s( fie exprimat cu inten(ia de a produce efecte juridice
3. s( fie exteriorizat
4. s( nu fie alterat de vreun viciu de consim((m(nt.
1. Consim((m(ntul trebuie s( provin( de la o persoan( cu discern(m(nt
Aceast( condi(ie decurge din caracterul con(tient al actului juridic civil.
Persoana fizic( cu deplin(tate capacitate cu exerci(iu este prezumat( c( are
discern(m(nt juridic necesar pentru a (ncheia acte juridice civile.
Persoana lipsit( de capacitate de exerci(iu (minorul sub 14 ani (u cel pus sub interdic(ie
judec(toreasc(, este prezumat( a nu avea discern(m(nt.
Minorul (ntre 14 (u 18 ani are discern(m(ntul juridic (n curs de formare.

Pagina 60 din 87

Pentru persoana juridic( nu se pune probleme deoarece reprezentantul ei este, o

persoan( fizic( cu deplin( capacitate de exerci(iu.
In afar( de incapacit((ile legale - cazuri (n care legea prezum( persoana ca lipsit( de
discern(m(nt exist( (i cazuri de incapacit((i naturale - (n care se g(sesc persoane capabile
dup( lege, (n drept capabile cu discern(m(nt), iar (n fapt persoana lipsit( temporar de
discern(m(nt, exemplu: be(ie, hipnoz(, somnambulism, m(nie puternic(.
2. Consim((m(ntul trebuie exprimat cu inten(ia de a produce efecte juridice
- aceasta decurge din esen(a actului juridic civil.
Aceast( condi(ie nu este (ndeplinit( c(nd:
- manifestarea de voin(( a fost f(cut( (n glum(, prietenie, curtoazie;
- c(nd s-a f(cut sub condi(ie pur potestativ( (din partea celui care se oblig(( (m( oblig
dac( vreau(;
- c(nd manifestarea de voin(( este prea vag(;
- c(nd manifestarea de voin(( s-a f(cut cu o rezerv( mintal( (exemplu: actul fictiv (n caz
de simula(ie.
3. Consim((m(ntul trebuie s( fie exteriorizat
Principiul aplicabil exterioriz(rii consim((m(ntului este acela al consensualismului, care
(nseamn( c( p(r(ile sunt libere s( aleag( forma de exteriorizare a voin(ei lor.
Manifestarea de voin(( poate fi exteriorizat( (ntr-o form( expres( sau tacit( (implicat()
(accept(rii mo(tenirii art.689 Codul civil).
Modalit((ile de exteriorizare a consim((m(ntului sunt : (n scris, verbal prin gesturi ori
fapte concludente, neechivoce.
In principiu (n dreptul civil t(cerea nu valoreaz( consim((m(nt exteriorizat. Prin
excep(ie, t(cerea valoreaz( consim((m(nt:
1. c(nd legea prevede expres aceasta
2. c(nd, prin voin(a expres( a p(r(ilor, se atribuie o anumit( semnifica(ie juridic( t(cerii
3. c(nd t(cerea are valore de consim((m(nt potrivit obiceiului.
4. Consim((m(ntul trebuie s( nu fie alterat printr-un viciu de consim((m(nt
Sunt vicii de consim((m(nt : eroarea, dolul (viclenia), violen(a (i leziunea.
a) Eroarea

Pagina 61 din 87

Defini\ie : Eroarea este falsa reprezentare a realit((ii la (ncheierea unui act juridic civil
Eroarea este reglementat( (n art.953 Codul civil, 954.
Clasificare
- Dup( criteriul consecin(elor care intervin, eroarea este de trei feluri:
1.

- eroarea obstacol (distructiv de voin) este cea mai grav form a

erorii - fiind i ea de dou feluri:

2.

- asupra naturii actului juridic (o parte crede c( (ncheie un anumit act

juridic, iar cealalt( parte, are gre(ita credin(( c( (ncheie alt act juridic) ;
- asupra identit((ii obiectului (o parte crede c( trateaz( cu privire la un anumit bun pe
c(nd cealalt( parte are (n vedere alt bun) .
3.

- eroarea viciu de consimmnt - este falsa reprezentare a realitii ce

cade
- fie asupra calit((ilor substan(iale ale obiectului actului (error in
substantiam);
- fie asupra persoanei contractante (error in personam).
4.

- eroarea indiferent - este falsa reprezentare a unor mprejurri mai

puin importante care nu afecteaz valabilitatea actului.

In cazul erorii obstacol - sanc(iunea ce intervine este nulitatea absolut( pentru c( nu s-a
format acordul de voin((.
In cazul erorii viciu de consim((m(nt ((n ambele forme) - sanc(iunea este nulitate
relativ(.
Pentru cazul de eroare indiferent( - sanc(iunea este diminuarea valoric( a presta(iei, f(r(
nici o consecin(( juridic(.
Dup( criteriul naturii realit((ii fals reprezentat(, (nt(lnim:
- eroare de fapt - este valoarea de o reprezentare fals( a unei situa(ii faptice la
(ncheierea actului juridic (obiectul actului, valoarea etc);
- eroarea de drept - pentru care se formuleaz( opinia at(t a neadmiterii c(t (i a admiterii
acesteia ca viciu de consim((m(nt. Eroarea de drept este reprezentarea fals( a existen(ei ori
consim((m(ntului unei norme de drept civil.
Condi(iile cerute pentru ca eroarea s( fie viciu de consim((m(nt
- se cer (ntrunite dou( condi(ii cumulative:

Pagina 62 din 87

1. elementul asupra c(ruia cade falsa reprezentare s( fi fost hot(r(tor, determinant

pentru (ncheierea actului, astfel (nc(t, dac( ar fi fost cunoscut( realitatea, actul nu s-ar fi
(ncheiat.
2. (n cazul actelor bilaterale, cu titlu oneros, este necesar ca (i contractantul s( fi (tiut
sau s( fi trebuit s( (tie c( elementul asupra c(ruia cade falsa reprezentare a realit((ii este
determinant.
In actele bilaterale, nu e necesar ca fiecare parte s( se g(seasc( (n eroare.
2.

Dolul sau viclenia

- Def. - Este viciu de consim((m(nt care const( (n inducerea (n eroare a unei persone,
prin mijloace viclene sau dolosive, pentru a o determina s( (ncheie un act juridic
- Dolul este o eroare provocat(
Dup( consecin(ele pe care le are, ori nu, asupra valabilit((ii actului juridic, distingem:
- dolul principal - care este dolul ce cade asupra unor elemente importante la
(ncheierea actului (i care atrage anularea actului
- dolul incident (sau secundar), cade asupra unor (mprejur(ri nedeterminante pentru
(ncheierea actului juridic, (i care nu atrage nevalabilitatea actului.
Elementele dolului
1. un element material, obiectiv - ce const( (n utilizarea de mijloace viclene pentru a
induce (n eroare, (iretenii, manopere dolosive)
2. un element subiectiv , inten(ional, ce const( (n inten(ia de a induce (n eroare o
persoan(, pentru a determina s( (ncheie un act juridic.
Condi(ii
Dolul trebuie s( (ndeplineasc(, condi(iile:
- s( fie determinant pentru (ncheierea actului juridic
- s( provin( de la cealalt( parte.
De re(inut, (ns(, c( aria elementelor determinante, pentru dol, este mai (ntins( dec(t la
eroare unde trebuie s( fie vorba ori de calit((ile substan(iale ale obiectului ori de (calit((ile
persoanei( contractante.
In doctrin( se admite (n leg(tur( cu condi(ile (i urm(toarele dou( situa(ii:
1. dolul s( provin( de la un ter(, iar cocontractantul are cuno(tin(( de
aceast( (mprejurare (un fel de complicitate la dol)

Pagina 63 din 87

2.

dolul s(

provin(

de

la reprezentantul

(exemplu

mandatarul

acestuia)

cocontractantului.
Dovada dolului
Potrivit art.960 al.2 Codul civil (Dolul nu se presupune( ceea ce (nseamn( c( persoana
care-l invoc( trebuie s(-l dovedeasc(.
Fiind un fapt juridic, dolul poate fi probat prin orice mijloc de prob( inclusiv martori
sau prezum(ii simple.
3.Violen(a
Este un viciu de consim((m(nt ce const( (n amenin(area unei persoane cu un r(u care (i
produce o temere ce o determin( s( (ncheie un act juridic, pe care altfel nu l-ar fi (ncheiat.
Violen(a este reglementat( (n Codul civil prin articolele 955, 956, 957, 958.
Clasificare
Dup( natura r(ului cu care se amenin((, distingem (ntre:
- violen(a fizic( - vis - c(nd amenin(area prive(te integritatea fizic( sau bunurile
persoanei;
- violen(a moral( - metus - c(nd amenin(area se refer( la onoarea, cinstea ori
sentimentele persoanei.
Dup( caracterul amenin((rii, deosebim (ntre:
- amenin(area legitim(, just(, care nu este viciu de consim((m(nt (creditorul (l
amenin(( pe debitor cu darea (n judecat( (n cazul (n care nu-(i (ndepline(te (ndatorirea pe care
o are).
- amenin(area nelegitim(, injust(, cu un r(u care are semnifica(ia juridic( a viciului de
consim((m(nt.
Elementele violen(ei
Violen(a este alc(tuit( din dou( elemente:
- un element obiectiv exterior - ce const( (n amenin(area cu un r(u
- un element subiectiv - const( (n insuflarea unei bunuri persoanei
amenin(ate.
Condi(iile violen(ei

Pagina 64 din 87

Pentru a fi viciu de consim((m(nt, violen(a trebuie s( (ntruneasc( cumulativ,

dou( condi(ii:
- s( fie determinant( pentru (ncheierea actului juridic civil
- s( fie injust( (nelegitim(, ilicit().
Leziunea
Def. Leziunea este acel viciu de consim((m(nt care const( (n dispropor\ia v(dit( de
valoare (ntre dou( presta(ii. Codul civil reglementeaz( (n numeroase dispozi(ii leziunea:
art.951, 1157, 1158, 1160, 1162, 1163, 1164, 1165.
Exist( dou( concep(ii care st( la baza reglement(rii leziunii:
- concep(ia subiectiv( - leziunea presupune dou( elemente:
- unul obiectiv const(nd (n dispropor(ia de valoare (ntre
contrapresta(ii;
- unul subiectiv - const(nd (n profitarea de stare de nevoie (n
care se g(se(te cealalt( parte.
- concep(ia obiectiv( - leziunea are un singur element - paguba egal( cu dispropor\ia de
valoare (ntre contrapresta(ii.
Condi(iile leziunii
1. leziunea s( fie o consecin(( direct( a actului respectiv
2. leziunea s( existe (n raport cu momentul (ncheierii actului
3. dispropor(ia de valoare (ntre contrapresta(ii trebuie s( fie v(dit(.
Domeniu de aplicare
Leziunea este un domeniu de aplicare mai restrns att din punctul de vedere al
persoanelor care o pot invoca drept cauz de anulare, ct i din punctul de vedere al actelor
susceptibile de anulare pentru leziune.
Leziunea prive(te minorii (ntre 14 (i 18 ani - adic( minorii cu capacitate de exerci(iu
restr(ns(.
In leg(tur( cu al doilea aspect, sunt anulate pentru leziune numai actele juridice civile
care, (n acela(i timp:
- sunt acte administrative
- au fost (ncheiate de minorul (ntre 14 (i 18 ani, singur, f(r( (ncuviin(area ocrotitorului
legal

Pagina 65 din 87

- sunt lezionare pentru minor

- sunt comutative.
3. Obiectul actului juridic
Defini(ie - Prin obiect al actului juridic se (n(elege conduita p(r(ilor stabilit( prin acel
act juridic civil, respectiv ac(iunile ori inac(iunile la care p(r(ile sunt (ndrept((ite sau de care
sunt (inute
art.962 Codul civil face referire doar la conven(ii (Obiectul conven(iiloer este acela la
care p(r(ile sau numai una din p(r(i se oblig((.
Iar ca obiect derivat al actului juridic consider(m, obiectele, lucrurile, bunurile. Cu
privire la acest (n(eles art.963 dispune (Numai lucrurile ce sunt (n comer( pot fi obiectul unui
contract(.
C(nd conduita p(r(ilor prive(te (lucrurile( ori (bunurile( , acestea sunt privite ca (obiect
derivat( al actului juridic civil. Dup( cum vom ar(ta unele (condi(ii de modalitate( ale
obiectului actului juridic civil se refer( tocmai la (bunuri( .
Condi(ii de valabilitate
Pentru a fi valabil, obiectul juridic civil trebuie s( (ndeplineasc( urm(toarele condi(ii:
- Condi(ii generale:
- s( existe;
- s( fie (n circuitul civil;
- s( fie determinat sau determinabil;
- s( fie posibil;
- s( fie licil (i moral.
Condi(iile speciale sunt:
- cel ce se oblig( trebuie s( fie titularul dreptului subiectiv;
- s( existe autoriza(ie administrativ( prev(zut( de lege;
- obiectul s( constea (ntr-un fapt personal al debitorului.
Con(inutul condi(iilor de validitate
Obiectul actului juridic civil trebuie s( existe:
- este o condi(ie primordial( pentru valabilitatea obiectului;

Pagina 66 din 87

- dac( bunul a existat, dar nu mai exist( la data (ncheierii actului juridic, condi(ia nu
mai este [ndeplinit`;
- bunul,prezent (n momentul (ncheierii actului juridic (ndepline(te condi(ia (s( existe(.
- un bun viitor poate forma obiect valabil al actului juridic civil, cu o excep(ie - cea a
succesiunilor viitoare (nedeschise [nc`).
2. Obiectul trebuie s( fie (n circuitul civil, este prev(zut( expres de art.963 Codul civil
(i reluat( de art.1310 Codul civil.
Sintagma (circuit civil( (n plan juridic, are dou( (n(elesuri:
- (n sens larg, prin circuit civil se (n(elege totalitatea actelor (i faptelor juridice, (n
virtu(ea c(rora se nasc raporturi de drept civil;
- (n sens restr(ns (circuitul civil( se reduce la actele (i faptele juridice succeptibile
s( conduc( la (nstr(inarea sau dob(ndirea valabil( a unui avut sau bun.
3. Obiectul actului juridic civil trebuie s( fie determinat ori determinabil (condi(ie
prev(zut( de art.948 pct.3 c(t (i de art.964 Codul civil).
- C(nd obiectul const( (n res certa (bun individual determinat), condi(ia este
(ndeplinit( prin ipotez(;
- C(nd obiectul const( (n res genera (bun de gen), condi(ia este (ndeplinit( numai prin
stabilirea unor criterii de determinare a cantit((ii, calit((ii, care se vor folosi la momentul
execut(rii actului.
4. Obiectul actului juridic civil trebuie s( fie posibil
Este o condi(ie impus( de regula de drept potrivit c(reia nimeni nu poate fi obligat la
imposibil. Imposibilitatea trebuie apreciat( dinamic, (n func(ie de progresul tehnico-(tiin(ific
(pentru c(, ceea ce nu este posibil azi, poate fi posibil m(ine).
5. Obiectul actului juridic civil trebuie s( fie licit (i moral
Aceast( condi(ie cere ca ac(iunea ori inac(iunea p(r(ilor actului juridic civil s( fie (n
concordan(( cu legea (i morala.
- (n actele cu titlu gratuit - scopul imediat (l reprezint( inten(ia de a gratifica;
- (n actele reale - scopul imediat (l reprezint( prefigurarea remiterii lucrului;
- (n contractele aleatorii - o cauz( imediat( este riscul const( (n motivul determinant al
(ncheierii unui act juridic civil.

Pagina 67 din 87

CAUZA
Condi(iile de valabilitate a cauzei actului juridic civil
a) s( existe
b) s( fie real(
c) s( fie licit( (i moral(
a) S( existe : Aceast( condi(ie a cauzei actului juridic civil - este consacrat( expres, (n
art.966 Codul civil (Obliga(ia f(r( cauz(....nu poate avea nici un efect(.
C(nd lipsa cauzei se datoreaz( lipsei de discern(m(nt, ambele elemente ale cauzei scopul mediat (u scopul imediat lipsesc; iar lipsa cauzei va atrage nulitatea relativ( a actului
juridic civil.
- C(nd lipsa cauzeu se datoreaz(:
- lipsei contrapresta(iei ((n contr.sinalagmatice);
- lipsei pred(rii bunului ((n actele reale);
- lipsei riscului ((n contr.aleatorii);
- lipsei inten(iei de a gratifica (n contr. cu titlu gratuit).
sanciunea aplicabil este aceea a nulitii absolute.
b) S( fie real( prev(zut( (n art.966 Codul civil (Obliga(ia....fondat( pe o cauz( fals(...nu
poate avea nici un efect(. Cauza este fals( c(nd exist( eroare asupra motivului determinant care
este tocmai scopul mediat.
Falsitatea cauzei atrage nulitatea relativ( a actului juridic civil.
c) S( fie licit( (i moral( prev(zut( expres (n acela(i art.966 Codul civil :(Obliga(ia
nelicit(, nu poate avea nici un efect(.
Art.968 Codul civil prevede (Cauza este nelicit( c(nd este prohibit( de lege, c(nd este
contrarie bunelor moravuri (i ordinii publice(.
Ilicit poate fi doar scopul mediat.
Proba cauzei
Cauza este prezumat( p(n( la dovada contrarie art.967 Codul civil prevede. (Conven(ia
este valabil( , cu toate c(, cauza nu este expres((.
Se institue astfel dou( prezum(ii:
- prezum(ia de valabilitate a cauzei , indiferent c( se men(ioneaz( sau nu
- prezum(ia de existen(( a cauzei; cauza nu trebuie dovedit( (ea este prezumat( de
lege).

Pagina 68 din 87

Prin urmare, cine invoc( lipsa ori nevalabilitatea cauzei actului juridic, acela trebuie
s( dovedeasc( aceasta.
FORMA ACTULUI JURIDIC
Forma actului juridic civil
Defini(ie. Prin forma actului juridic civil, se (n(elege acea condi(ie care const( (n
modalitatea de exteriorizare a manifest(rii de voin(( cu inten(ia de a crea, modifica sau stinge
un raport juridic civil concret.
In doctrin( expresia (forma actului juridic civil( este folosit( (n sens restr(ns (i (n sens
larg (i anume:
- (n sens restr(ns - prin forma actului juridic civil se desemneaz( tocmai modalitatea de
exteriorizare a voin(ei juridice
- (n sens larg - prin forma actului .. se desemneaz( trei cerin(e de form(:
1. forma cerut( pentru (ns((i valabilitatea actului - ad validitatem
2. forma cerut( pentru probarea actului - ad probativ
3. forma cerut( pentru opozabilitatea actului fa(( de ter'e persoane.
Principiul consensualismului
Acest principiu poate fi definit (i (n sensul c( este regula de drept potrivit c(reia, pentru
a produce efecte juridice, manifestarea de voin(( nu trebuie s( (mbrace o form( special(.
Acest principiu nu este consacrat expres, cu caracter general, de c(tre Codul civil.
Clasificarea condi(iilor de form( ale actului juridic civil
Principala clasificare este (n func(ie de consecin(ele juridice ale nerespect(rii lor:
- forma cerut( pentru valabilitatea actului juridic civil - nerespectarea ei aterage
nulitatea actului;
- forma cerut( pentru probarea actului juridic civil - nerespectarea ei atrage
imposibilitatea dovedirii cu alt mijloc de prob(;
- forma cerut( pentru opozabilitatea fa(( de ter(i - nerespectarea ei se sanc(ioneaz( cu
inopozabilitatea fa(( de ter( ( o persoan( ter(( poate s( ignore acest act).
Forma cerut( ad. validitatem
Caracterele juridice ale acestei forme:
- este un element constitutiv, esen(ial al actului juridic - care atrage nulitatea
absolut( (n caz de nerespectare;

Pagina 69 din 87

- este incompatibil( cu manifestarea tacit( de voin(( - deoarece aceast( form( presupune

manifestarea expus( de voin((;
- este exclusiv( - adic( pentru un anumit act juridic civil solemn trebuie (ndeplinit( o
anumit( form(, cea autentic( (excep(ie face testamentar()
Condi(ii ce trebuie respectate pentru asigurarea formei ad validitatem.
- (ntregul act trebuie s( (mbrace forma cerut( pentru valabilitatea sa;
- actul aflat (n interdependen(a cu actul solemn trebuie s( (mbrace (i el forma special(;
- actul care determin( ineficien(a unui act solemn trebuie, (n principiu s( (mbrace (i el
forma special( solemn(.
Aplica(ii ale formei ad validitatem
In c(mpul larg al actelor juridice civile, sunt acte solemne:
- dona(ia art.813 Codul civil;
- subrogarea (n drepturile creditorului consim(it( de debitor;
- ipoteca conven(ional( (art.1772 Codul civil);
- testamentul;
- actele juridice (ntre vii de (nstr(inare a terenurilor de orice fel;
- contractele de arendare scrise;
- revocarea expres( a unui legat
- renun(area expres( la succesiune;
- acceptarea succesiunii sub beneficiu de inventar;
- actele constitutive ale asocia(iilor (i funda(iilor;
- actul constitutiv al societ((ilor comerciale.
Forma cerut( ad probationem
Aceast( form( reprezint( acea cerin(( care const( (n (ntocmirea unui (nscris care
s( probeze actul juridic civil.
Caracteristicile formei ad probationem
- este obligatorie, sub acest aspect se aseam(n( cu cerin(a ad validitatem
- nerespectarea ei atrage sanc(iunea inadmisibilit((ii dovedirii actului cu alt mijloc de
prob(;
- reprezint( o excep(ie de la principiul consensualismului (deoarece actul trebuie
s( (mbrace forma scris(.

Pagina 70 din 87

Sanc(iunea nerespect(rii acestei formalit((i cerute de art.1180 Codul civil este aceea
c( (nscrisul este lipsit de putere probatorie, ceea ce nu afecteaz( conven(ia ca act juridic.
Aplica(ii ale formei ad probationem
- art. 1191 alin.1 Codul civil : (( Dovada actelor juridice al c(ror obiect are o valoare ce
dep((e(te suma de 250 lei, chiar pentru depozit voluntar, nu se poate face dec(t prin act
autentic, sau prin act sub semn(tur( privat(;
- depozitul voluntar (art.1597);
- tranzac(ia (art.1705);
- contractul de (nchiriere de locuin(e;
- acordul petrolier (L.134/1995 art.13 al.4(;
- contractul de cesiune a drepturilor patrimoniale de autor (L.8/1996 art.42 (I art.68
al.2);
- contractul de reprezentare teatral( sau de execu(ie muzical( (L.8/1996 art.69 al.1);
- contractul de asigurare (L.136/1996 art.10).
Forma cerut( pentru opozabilitate fa(( de ter(i
Aceast( form( (nseamn( acele formalit((i care sunt necesare, potrivit legii, pentru a face
actul juridic opozibil (i persoanelor care n-au participat la (ncheierea lui, (n scopul ocrotirii
drepturilor ori intereselor lor.
Aceast( cerin(( ((i g(se(te justificarea (n ideea de protec(ie a ter(ilor.
Prin nerespectarea acestei cerin(e de form( - sanc(iunea const( (n inopozabilitatea
actului juridic. Inseamn( c(, actul juridic produce efecte (ntre p(r(i, dar este ineficace fa(( de
ter(i.
Aplica(ii
- publicitatea imobiliar( prin c(r(ile funciare (L.7/1996 art.21);
- publicitatea constituirii gajului (i a oric(rei garan(ii reale (art.3 1.99/1999);
- notificarea cesiunii de crean(( (L.99/1999 art.2);
- darea de dat( cert( (nscrisului sub semn(tur( privat( (art.1182 Codul civil);
- (nregistrarea (n materia inven(iilor, desenelor (i modelelor industriale (L.64/1991,
L.129/1992, L.84/1998);
- men(iunile cu caracter de protec(ie (i (nregistr(rile (n materia dreptului de autor (i a
drepturilor conexe (art.126 (I 148 din L.8/1996);

Pagina 71 din 87

- (nregistrarea contractelor de arendare (L.16/1994 art.6);

Modalit((ile actului civil
Modalitile actului juridic civil sunt :
- termenul;
- condi(ia;
- sarcina.
Termenul
Termenul - dies - este un eveniment, viitor (i sigur ca realizare, p(n( la care este
am(nat( fie (nceperea, fie (ncetarea exerci(iului drepturilor subiective (i execut(rii obliga(iilor
civile.
Regulile generale privind termenul, se g(sesc (n Codul civil, art.1022-1025. Regulile
speciale privind aceast( modalitate se g(sesc fie (n Codul civil, fie (n alte acte normative izvoare de drept civil.
Clasificare (i efecte
1. Dup( criteriul efectului s(u, termenul este:
- suspensiv, (i
- extinctiv.
Termenul suspensiv - am(n( (nceputul exerci(iului dreptului subiectiv (i execut(rii
obliga(iei corelative, p(n( la (ndeplinirea lui.
Termenul extinctiv - am(n( stingerea exerci(iului dreptului subiectiv (i execut(rii
obliga(iei corelative, p(n( la (mplinirea lui.
2. In func(ie de titularul beneficiului termenului distingem:
- termen (n favoarea debitorului, care este regula (art.1024 Codul civil);
- termen (n favoarea creditorului ((n cazul contractului de depozit, (n care termenu
este (n favoarea deponentului ca regul(;
- termen (n favoarea at(t a debitorului, c(t (i a creditorului (exemplu termenul dintr-un
contract de asigurare).
Importan(a acestei clasific(ri const( (n faptul c( - numai cel ce are de partea sa,
beneficiul termenului poate renun(a la acest beneficiu.
3. In func(ie de izvorul s(u, termenul este:

Pagina 72 din 87

- termen voluntar sau conven(ional ((n aceast( categorie intr( majoritatea termenelor),
(i este stabilit de p(r(i prin actul juridic;
- termen legal, este stabilit prin lege;
- termen judiciar (jurisdic(ional); este acordat de instan(( debitorului.
4. Dup( criteriul cunoa(terii :
- termen cert, a c(rui (mplinire este cunoscut( (((i (mprumut 100.000 lei p(n( la 1 iunie
2001);
- termen incert , a c(rui (mplinire nu este cunoscut( ca dat( calendaristic( (dar se va
[mplini data mor(ii creditorului (ntr-un contract de v(nzare cu clauz( de (ntre(inere).
De re(inut este faptul c(: termenul afecteaz( numai executarea actului nu (i existen(a
sa.
Termenul suspensiv (nt(rzie (nceputul:
- execut(rii dreptului subiectiv (i
- execut(rii obliga(iei corelative.
termenul extinctiv marcheaz( stingerea:
- dreptului subiectiv (i
- obliga(iei corelative.
Exemplu: (mplinirea termenului (nchirierii marcheaz( (ncetarea dreptului de a folosi
bunul ce-i formeaz( obiectul (i [ncetarea obliga(iei de a asigura lini(tita folosin((.
CONDITIA - ca modalitate a actului juridic
Condi(ia - este un eveniment viitor (i nesigur ca realizare, de care depinde existen(a
(na(terea ori desfiin(area) actului juridic civil.
Deci: Condi(ia este eveniment

- viitor (i

- nesigur
Termenul este eveniment

- viitor (i

- sigur
Regulile generale privind condi(ia sunt stabilite (n Codul civil : (Despre obliga(iile
condi(ionale( (Sec(iunea I-a Cap.VI din Titlul III - (Despre contracte (i conven(ii.(
Clasificare (i efecte
1. Dup( criteriul efectului, este de dou( feluri suspensiv( (i rezolutorie.

Pagina 73 din 87

Este suspensiv( acea condi(ie de a c(rei (ndeplinire depinde na(terea actului juridic
(art.1017 Codul civil prevede : (de care depinde perfectarea actului().
(I(i v(nd, dac( m( mut cu domiciliul (i serviciul p(n( la (nceputul anului viitor, (n
Ploie(ti(.
Este rezolutorie acea condi(ie de a c(rei (ndeplinire depinde desfiin(area actului juridic
civil. Exemplu - Prezentul contract se desface dac( (v(nz(torului i se na(te un copil (n doi ani
de la (ncheierea contractului(.
2. Dup( criteriul leg(turii cu voin(a p(r(ilor a realiz(rii evenimentului condi(ia este:
- cauzal(;
- mixt(;
- potestativ(.
Este cauzal( acea condi(ie a c(rei realizare depinde de hazard, de (nt(mplare,
independen(( de voin(a p(r(ilor.
Este mixt( condi(ia a c(rei realizare depinde de :
- voin(a uneia din p(r(i (i
- voin(a unei alte persoane, determinat(.
Condi(ia potestativ( este de dou( feluri:
1. potestativ( pur( - a c(rei realizare depinde exclusiv de voin(a unei p(r(i;
- dac( depinde de voin(a debitorului, condi(ia este nul( (((i
v(nd dac( vreau).
2. potestativ( simpl(, a c(rei realizare depinde de voin(a unei p(r(i (i de un fapt exterior
sau de voin(a unei persoane nedeterminat(.
Dup( modul de formulare, condi(ia este:
- pozitiv(;
- negativ(.
Efecte
Dou( sunt principiile care genereaz( efectele condi(iei:
- condi(ia afecteaz( (ns((i existen(a actului - adic( na(terea ori desfiin(area lui (spre
deosebire de termen care afecteaz( numai executarea);
- condi(ia ((i produce efectele retroactiv exemplu tunc.
Sarcina ca modalitate a actului juridic civil

Pagina 74 din 87

Sarcina este o obliga(ie:

- de a da

- de a face
- de a nu face
- impus de dispuntor gratificatului n actele cu titlu gratuit (liberaliti).
Reglementare - Codul civil nu con(ine o reglementare general( a sarcinii, a(a cum
exist( pentru termen (i condi(ie.
Codul cuprinde numai aplica(ii ale acestei modalit((i, (n materia dona(iei (i (n cea a
legatului.
Clasificare
In func(ie de persoana beneficiarului, sarcina este:
- (n favoarea dispun(torului;
- (n favoarea gratificatului;
- (n favoarea unei ter(e persoane.
Efecte
Sarcina nu afecteaz( valabilitatea actului juridic civil (n caz de neexecutare a ei, ci
numai eficacitatea acestuia.
Neexecutarea sarcinii atrage, (n principal, sac(iunea revoc(rii (mai precis rezolu(iunii)
actului juridic cu titlu gratuit.
Cap.III
Efectele actului juridic civil
No(iunea (i determinarea efectelor actului juridic civil
Defini(ie
Prin efectele actului juridic civil se (n(eleg drepturile subiective (i obliga(iile civile la
care d( na(tere, pe care le modific( sau stinge un asemenea act.
Intre efectele actului juridic (i con(inutul raportului juridic civil exist( identitate.
Determinarea efectelor
Prin (determinarea efectelor actului juridic civil( (n(elegem stabilirea ori fixarea
drepturilor subiective (i obliga(iilor civile pe care le-a generat, modificat ori stins un astfel de
act.
Faza prealabil( (i obligatorie a stabilirii efectelor actului juridic civil este aceea a
dovedirii actului.
Urm(toarea faz( const( (n interpretarea clauzelor actului.

Pagina 75 din 87

Principalele reguli de interpretare a actului juridic civil, sunt:

- (Interpretarea contractelor se face dup( inten(ia comun( a p(r(ilor contractante, iar nu
dup( sensul literal al termenilor ( (art.977 Codul civil);
- (C(nd o clauz( este primitoare de dou( (n(elesuri, ea se interpreteaz( (n sensul ce
poate acea un efect, iar nu (n acela ce n-ar putea produce nici unul( (art.978 Codul civil);
- (Termenii susceptibili de dou( (n(elesuri se interpreteaz( (n (n(elesul ce se potrive(te
mai mult cu natura contractului( (art.979 Codul civil).
- (Dispozi(iile (ndoioase se interpreteaz( dup( obiceiul locului unde s-a (ncheiat
contractul( (art.980 Codul civil);
- (Clauzele obi(nuite (ntr-un contract se sub(n(eleg, de(i nu sunt exprese (ntr(nsul( (art.981 Codul civil);
- (Toate cauzele conven(iilor se interpreteaz( unele prin altele, d(ndu-se fiec(rei
(n(elesul ce rezult( din actul (ntreg( (art. 982 Codul civil);
- (C(nd este (ndoial(, conven(ia se interpreteaz( (n favoarea celui care se
oblig(( (art.983 Codul civil);
- (Conven(iile oblig( nu numai la ceea ce este expres (ntr-(nsele, dar la toate urm(rile,
ce echitatea, obiceiul sau legea d( obliga(iei dup( natura sa(.
Principiile efectelor actului juruidic civil (I eccep(iile lor
Principiile efectelor actului juridic civil sunt regulile de drept civil care arat( cum (i
fa(( de cine se produc aceste efecte.
Excep(iile de la principii sunt acele situa(ii, (n care regulile men(ionate nu se aplic(.
Principiile efectelor actului juridic civil sunt trei:
- principiul for(ei obligatorii (pacta sunt servanta);
- principiul irevocabilit((ii;
- principiul relativit((ii, (res inter alios, acta, al(s neque nocere, neque prodesse potest).
Principiul for(ei obligatorii
Se define(te acest principiu pornind de la art.969 alin.1 Codul civil - (Conven(iile legal
f(cute au putere de lege (ntre p(r(ile contractante(.
Defini(ie. Este acea regul( a efectelor actului juridic civil potrivit c(reia actul juridic
civil legal (ncheiat se impune autorilor sau autorului actului (ntocmit ca legea, sau contractul
este legea p(r(ilor.

Pagina 76 din 87

Cazuri de restr@ngere a for(ei obligatorii

Excep(ii
- (ncetarea contractului de mandat din cauza mor(ii, interdic(iei, insolubilit((ii (i
falimentului mandamtului ori mandatarului, dup( caz (art.1552 pct.3 Codul civil);
- (ncetarea contractului de loca(iune (c(nd lucrul a pierit (n total sau s-a f(cut netrebnic
spre obi(nuita (ntrebuin(are ( (art.1439 alin.1 Codul civil);
- prorogarea (prelungirea) efectelor actului juridic, prin efectul legii, peste termenul
stipulat de p(r(i; exemplu cazul prelungirii contractelor de (nchiriere la care se refer( art.1 din
Legea nr.17/1994.
- prelungirea efectelor actului cu executare succesiv( datorit( suspend(rii temporare a
execut(rii lui (exempluun caz de for(( major(, c(nd intervine tot o prelungire, dar for(at( a
efectelor actului;
- revizuirea efectelor actului juridic din cauza ruperii echilibrului contractual (n
schimbarea (mprejur(rilor avute (n vedere de p(r(i, la data (ncheierii actului juridic - exemplu
teoria impreviziunii (rebus, sic non stantibus) a (mprejur(rilor care nu mai stau a(a.
Ca aplica(ie legislativ( a teoriei impreviziunii cit(m prevederile imperative ale art.43
alin.3 din L.8/1996 privind dreptul de autor (i drepturile conexe ((n cazul unei dispropor(ii
evidente (ntre renumera(ia autorului operei (i beneficiile celui care a ob(inut cesiunea
drepturilor patrimoniale, autorul poate solicita organelor jurisdic(ionale competente revizuirea
contractului sau urm(rirea convenabil( a renumera(iei(.
Principiul irevocabilit((ii actului juridic civil
Acest principiu este prev(zut expres de al.2 art.969 Codul civil (Conven(iile nu pot fi
revocate prin voin(a unei din p(r(i ci prin consim((m(ntu mutual (prin acordul p(r(ilor)(.

Principiul irevocabilit((ii poate fi de(inut ca regula de drept potrivit c(reia:

- actului bilateral nu i se poate pune cap(t prin voin(a numai a uneia din p(r(i,
- iar actului unilateral nu i se poate pune cap(t prin manifestarea de voin((, (n sens
contrar, din partea autorului actului.
Irevocabilitatea este o consecin(( (i o garan(ie a principiului for(ei obligatorii a actului
juridic civil.

Pagina 77 din 87

Excep(ii de la principiu
Distingem dou( categorii de excep(ii:
- excep(ia (n categoria actelor bilaterale (sau multilaterale);
- excep(ia (n categoria actelor unilaterale.
Excep(iile de la irevocabilitate, pentru conven(ii, se (ncadreaz( (n formula art.969 al.2
Codul civil (Ele se pot revoca....din cauze autorizate de lege(.
De aici, rezult( c( revocarea conven(iei prin consim((m(ntul mutual al p(r(ilor nu
constitu excep(ie de la principiul irevocabilit((ii, ci reprezint( un aspect al principiului libert((ii
actelor juridice civile.
Excep(iile de la irevocabilitate (n categoria actelor bilaterale
- art.937 Codul civil. (Orice dona(ie (ntre so(i (n timpul maritagiului este
revocabil( ( (alin.1);
- art.1436 Codul civil. (Dac( contractul de loca(iune a fost f(r( termen, concediul (adic(
denun(area, trebuie s( se dea de la o parte la alta, observ(ndu-se termenele defipte de obiceiul
locului( (alin.2);
- art.1523 Codul civil. (Societatea (nceteaz( : prin voin(a expres( de unul sau mai mul(i
asocia(i de a nu voi a continua societatea(;
- art.1616 Codul civil.(Dreptul trebuie s( se restituie deponentului (ndat( ce s-a
reclamat, chiar c(nd s-a fi stipulat prin contract un anume termen pentru restituirea lui(;
- art.1552 pct.1 (I 2 Codul civil, (Mandatul se stinge:
1. prin revocarea mandatului;
2. prin renun(area mandatarului la mandat(.
- denun(area contractului de (nchiriere a unei locuin(e la cererea chiria(ului, cu condi(ia
notific(rii prealabile (ntr-un termen de minimum 60 de zile (L.114/1996 art.24 lit.a (i b,
republicat();
- denun(area unor contracte de c(tre judec(torul sindic (art.46 aln.1,3 (i 5 din L
64/1995 privind ponderea reorganiz(rii (i a falimentului modif. prin L.99/1999);
- (ncetarea contractului petrolier prin renun(area titularului s(u (art. 19 pct.b (i art.21
din L 134/1995);
- denun(area de comand( a unei opere viitoare (L.8/1996, art.46 alin.2);
- (ncetarea contractului de concesiune prin denun(a unilateral( de c(tre consesionar
(art.35 lit.b L.219/1998).

Pagina 78 din 87

Excep(ii de la irevocabilitate (n categoria actelor unilaterale

- testamentul este esen(ialmente revocabil art.922 Codul civil;
- retractarea (retragerea) renun((rii la mo(tenire (art.701 Codul civil);
- oferta poate fi revocat(, p(n( (n momentul ajungerii ei la destinatar (art.37 Codul
civil);
- consim((m(ntul p(r(ilor s(u, dup( caz, al p(rintelui exprimat la adop(ia copilului poate
fi revocat (n termen de 30 de zile de la data (ntocmirii (nscrisului autentic prin care acesta a
fost exprimat (art.8 alin.2 din O.U.G.nr.25/1997).
Principiul obligativit((ii (i principiul irivocabilit((ii dob(ndesc anumite particularit((i (n
cazul contractelor sinalagmatice, contracte ce produc urm(toarele efecte specifice:
1. excep(ia de neexecutare (excep(ia non adimpleti contractus)
2. rezolu(iunea sau reziliere pentru neexecutarea culpabil(
3. riscul contractului.
Aceste efecte vor fi analizate (n partea a II-a a dreptului civil, la teoria obliga(iilor.
3. Principiul relativit((ii efectelor actului juridic civil - res inter alios acto, al(s neque
nocere, neque prodesse potest.
Acest principiu este consacrat (n art.973 Codul civil care prevede (Conven(iile n-au
efect dec(t (ntre p(r(ile contractante(.
Acest act produce efecte numai fa(( de autorii sau autorul actului, el neput(nd
s( profite ori s( d(uneze actor persoane.
Iar traducerea din latin( a principiului = un act (ncheiat (ntre anumite persoane nici nu
avantajeaz( (i nici nu dezavantajeaz( pe altcineva.
In(elegerea acestui principiu ca (i a excep(iilor sale presupune, precizarea no(iunilor
de:
- p(r(i;
- av(nzi cauz( ;
- ter(i
deoarece n raport cu un anumit act juridic toare subiectele de drept civil se plaseaz n
una din aceste trei noiuni.
1.

Parte = este persoana care (ncheie actul, fie personal, fie prin reprezentare, (i (n

patrimoniul ori persoana c(reia se produc efectele actului juridic (ntruc(t a exprimat un interes
personal (n acel act.

Pagina 79 din 87

Termenul (parte( desemneaz( at(t una din p(r(ile unu act bilateral sau multilateral c(t (i
pe autorul actului unilateral.
(Parte( este persoana nu numai care (ncheie direct (i personal actul juridic civil, ci parte
este (i persoana care (l (ncheie prin reprezentantul s(u.
2.

Avnd cauz este persoana care, dei n-a participat la ncheierea actului, totui

suport efectele acestuia, datorit legturii sale juridice cu prile actului.

Exist( 3 categorii de av(nzi - cauz(:
- succesorii universali (i succesorii cu titlu universal;
- succesorii cu titlu particular;
- creditorii durografori.
- Este succesor universal persoana care dob(nde(te un patrimoniu, adic( o
universalitate (universitas bonorum):
- mo(tenitorul legal unic;
- legatorul universal;
- persoana juridic( ce dob(nde(te un patrimoniu prin efectul comas(rii (fuziune (i
absorb(ie).
- este succesor cu titlu universal persoana ce dob(nde(te o frac(iune dintr-un
patrimoniu
- mo(tenitorii legali;
- legatarii cu titlu universal;
- persoana juridic` ce dob(nde(te o parte din patrimoniul unei persoana juridic`
divizat( (total sau par(ial)
Succesorii universali (i cu titlu universal formeaz( o singur( categorie de av(nzicauz( deoarece (ntre ei exist( numai o deosebire cantitativ(, nu calitativ(.
Din punct de vedere juridic, succesorii universali (i cu titlu universal sunt continuatori
ai personalit((ii autorului lor.
Calitatea lor de a fi av(nzi- cauz( const( (n aceea c( actul juridic (ncheiat de autorul lor
((i produce efectele (i fa(( de ei. Ace(ti succesorii preiau (n principiu toate drepturile (i
obliga(iile autorului, sau o parte a lor (spunem (n principiu pentru c( nu se transmit drepturile
str(ns legate de persoana autorului care sunt drepturi incesibile).
- Succesorii cu titlu particular - sunt persoane care dob(ndesc un anumit drept, privit
individual (ut singuli):
- cump(r(torul;

Pagina 80 din 87

- donatarul;
- legatarul cu titlu particular;
- persoana juridic` ce dob(nde(te activul net ca efect al dizolv(rii altei persoana
juridic` .
Calitatea sa de av(nd cauz( nu se aprecieaz( (n raport cu actul prin care a dob(ndit un
anumit drept ((n acest caz av(nd pozi(ia juridic( de parte), ci (n raport cu acte anterioare ale
autorului, referitoare la acela(i drept sau bun, (ncheiate cu alte persoane, respect(ndu-se (i
cerin(ele de publicitate, dac( legea le cere.
Exemplu prev(zut de art.1441 Codul civil; privindu-l pe cump(r(torul unui bun ce
formeaz( obiectul unui contract de loca(iune anterior.
3.

Creditorii chirografori - sunt acei creditori care nu au o garanie real pentru

creana lor (gaj ori ipotec). Aceti creditori au garantat creana doar cu un drept de gaj
general, potrivit art.1718 Codul civil care prevede oricine este obligat personal, este inut de
a ndeplini ndatoririle sale cu toate bunurile sale, mobile i imobile, prezente i viitoare.
Ei au calitate de av(nzi cauz( fa(( de debitorii lor deoarece ei suport( influen(a actelor
juridice patrimoniale (ncheiate de debitori cu alte persoane, prin care activul patrimonial deci
(gajul general(, se m(re(te sau se mic(oreaz(.
Totui, calitatea de avnd cauz a creditorului nceteaz fa de actele ncheiate de
debitor n frauda intereselor sale.
Impotriva acestor acte (fa(( de care devine ter(), creditorul chirografor poate intenta
ac(iunea revocatorie sau paulian( (potrivit art.975 Codul civil) sau ac(iunea (n declararea
simula(iei (art.1175 Codul civil).
Ter(ii sunt persoanele str(ine de actul juridic - pentrus extranei - (i fa(( de care nu se
produc efectele unui act juridic la care n-au participat.
Putem men(iona c(, (ntre (av(nzi cauz(( (i (ter(i( poate exista un transfer, (n sensul c(,
aceea(i persoan( poate fi av(nd cauz( (n raport cu un anumit act juridic civil al autorului s(u (i
s( fie ter( (n raport cu alt act juridic, (ncheiat de acela(i autor.
Excep(ii de la principiul relativit((ii
Excep(iile de acest principiu sunt tocmai cazurile (n care actul juridic civil ar produce
efecte (i fa(( de alte persoane dec(t p(r(ile, prin voin(a p(r(ilor actului.

Pagina 81 din 87

Excep(iile prev(zute de literatura juridic( sunt aparente (i reale, de(i nu exist( o

unanimitate de opinii cu privire la calificarea anumitor situa(ii ca fiind excep(ii reale sau
aparente.
Excep(ii aparente
1) Situa(ia av(nzilor cauz(
- succesorii universali (i cu titlu universal sunt (continuatori( ai autorilor lor, fiind, deci,
asimila(i p(r(ilor;
- succesorii cu titlu particular, iau locul ((n m(sura ar(tat() p(r(ii actului juridic;
-creditorii chirografori - pe de o parte, actul (ncheiat de debitor nu d( na(tere la
drepturi (i obliga(ii pentru ei, direct ci pentru debitor, (i pe de alt( parte, dreptul de a ataca
actul fraudulos izvore(te lege, iar nu din actul debitorului (ncheiat cu ter(ul.
2. Promisiunea faptei altuia (numit( (i conven(ie de porte-fort).
Aceasta const( (n conven(ia prin care o parte - promitentul - se oblig( fa(( de
cealalt( parte - creditorul promisiunii - s( determine pe o a treia persoan( - ter( - s( ratifice
actul (ncheiat (n absen(a sa.
Este o excep(ie aparent(, deoarece, ceea ce se promite este propria fapt( a
promitentului, de a determina pe cineva s( adere la un act.
Deci ter(ul va fi obligat numai dac( se oblig( personal ori prin reprezentant, ratific(nd
actul care, p(n( la acel moment, (I era inopozabil; deci (ter(ul( devine (parte( (n act prin voin(a
sa iar dac( ter(ul nu ratific( actul, promitentul este (inut s(-l desp(gubeasc( pe creditor.
3. Simula(ia
Simula(ia este opera(iunea (n care ptrinr-un act aparent public, ostensibil, dar mincinos,
nereal se creaz( o alt( situa(ie dec(t cea stabilit( printr-un act ascuns, secret, dar adev(rat.
Simula(ia (mbrac( trei forme:
a) actul fictiv (actul public e (ncheiat numai de form(, fiind contrazis de actul secret,
numit (i (contra(nscris();
b) actul deghizat ((n actul public se indic( un anumit act - spre exemplu v(nzarecump(rare, pe c(nd (n actul secret se arat( adev(ratul act dorit de p(r(i - spre exemplu o
dona(ie);
c) interpunerea de persoane - prete-nom (prin actul secret se determin( adev(ratele
(p(r(i(, altele dec(t cele din actul public - ambele ori m(car una din ele)

Pagina 82 din 87

Includem simula(ia printre excep(iile aparent, (i nu reale, deoarece dreptul ter(ului de a

invoca actul public, ori acela de a opta (ntre actul public (i cel secret are ca izvor legea, iar nu
conven(ia p(r(ilor creatoare de simula(ie.
4. Reprezentarea
Reprezentarea este procedeul tehnico-juridic prin care o persoan(, numit( reprezentant,
(ncheie un act juridic (n numele (i pe seama altei persoane numit( reprezentat, astfel (nc(t
efectele actului se produc direct (i nemijlocit (n persoana reprezentatului.
Reprezentarea poate fi:
- conven(ional( - cea care este generat( de contractul de mandat (d(ndu-se procur();
- legal( - cea care izvor((te din lege, (n sensul c( reprezentantul are dreptul de a
reprezenta de la lege.
Reprezentarea este o excep(ie aparent( deoarece:
1) (n cazul reprezent(rii conven(ionale - reprezentantul intr( (n no(iunea de parte a
actului juridic;
2) (n cazul reprezent(rii legale - dreptul de a reprezenta este dat de lege, nu prin actul
altcuiva, f(r( voia reprezentantului.

5. Ac(iunile directe
Ac(iunea direct(, reprezint( dreptul la ac(iune conferit (n unele cazuri creditorului,
printr-o dispozi(ie expres( a legii, de a pretinde executarea crean(ei sale direct de la un debitor
al debitorului s(u, de(i creditorul n-a fost parte la contractul (ncheiat (ntre debitorul s(u (i
debitorul acestuia.
Codul civil reglementeaz( dou( astfel de cazuri:
- (n art.1488 Codul civil - (n cazul contractului de antepriz( de cl(diri, lucr(torii
angaja(i de antreprenor (care sunt ter(i f(r( de contract de antepriz() au dreptul de a ac(iona
direct pe beneficiarul construc(iei (client, acesta fiind ter( fa(( de contractul dintre antreprenor
(i lucr(tor) pentru plata sumelor ce li se cuvin, dar numai (n m(sura (n care clientul s-ar g(si
dator c(tre antreprenor, (n momentul intent(rii ac(iunii;
- art.1542 Codul civil alin.2 - dac( prin executarea contractului de mandat, mandatarul
(i-a substituit, pe baza unui contract separat, o alt( persoan(, mandantul ((n primul contract)
are dreptul de a ac(iona (n instan(( pe submandatar, de(i este ter( fa(( de contractul prin care sa produs substituirea.

Pagina 83 din 87

Sunt excep(ii aparente, pentru c( izvorul dreptului (l constitue legea, iar nu actul
individual, (ncheiat de alte persoane dec(t titularul dreptului subiectiv de a exercita (ac(iunea
direct((.
Stipula(ia pentru altul - excep(ie veritabil( de la principiul relativit((ii (contractul (n
favoarea unei ter(e persoane).
Stipula(ia pentru altul este actul bilateral prin care o parte - stipulantul - convine cu
cealalt( parte - promitentul - ca acesta din urm( s( efectueze o presta(ie (n favoarea unei a treia
persoane - ter(ul beneficiar, care nu particip( la (ncheierea actului, nici direct, nici prin
reprezentare.
Dreptul ter(ului se na(te direct (I (n puterea conven(iei dintre stipulant (i promitent.
Doar exerci(iul dreptului subiectiv astfel n(scut depinde de voin(a ter(ului beneficiar.
O aplica(ie a acestui contract o g(sim (n Codul civil prin reglementarea rentei viagere
(art.1642) (i a dona(iei cu sarcini (art.828 (i 830).
Cap.IV
NULITATEA ACTULUI JURIDIC CIVIL
Legisla(ia noastr( nu cuprinde o defini(ie a nulit((ii literatura de specialitate a formulat
mai multe defini(ii din care amintim:
Nulitatea este acea sanc(iune de drept civil, care lipse(te actul juridic de efectele
contr(rii normelor juridice editate pentru (ncheierea sa valabil(
Nulitatea intervine (n cazul (n care nu se respect( condi(iile de validitate ale actului
juridic civil.
Func(iile nulit((ii:
- func(ia preventiv(, const( (n efectul inhibitoriu pe care-l exercit( asupra subiectelor de
drept civil, tentate s( (ncheie actul juridic civil cu nerespectarea condi(iilor sale de validitate;
- func(ia sanc(ionatorie - aceasta presupune tocmai (nl(turarea efectelor contrare legii;
- func(ia de mijloc de garan(ie a principiului legalit((ii - apare ca un mijloc de asigurare
a respect(rii ordinii publice (i bunelor moravuri.
Delimitarea nulit((ii
Pentru o mai bun( (n(elegere a nulit((ii este necesar s( o delimit(m de alte cauze de
ineficacitate a actului juridic civil cum ar fi: rezolu(iunea, rezilierea, conducitatea, revocarea,
inopozabilitatea.
a) Nulitate - rezolu(iune

Pagina 84 din 87

Delimitarea presupune cunoa(terea conceptelor (n cauz(, semnal(nd asem(n(rile (i

deosebirile de regim juridic dintre ele.
Nulitatea reprezint( lipsirea de efecte a unui act juridic (ncheiat cu nerespectarea
normelor privind condi(iile de validitate.
Rezolu(iunea const( (n desfiin(area unui contract sinalogmatic, cu executare uno ictu,
pentru neexecutarea culpabil( a obliga(iilor de c(tre una din p(r(i.
Asem(n(ri
- ambele sunt cauze de ineficacitate a actului juridic civil;
- ambele produc efect retroactiv (exemplutunc);
- ambele sunt ((n principiu) judiciare, deoarece presupun o hot(r(re a organului de
jurisdic(ie competent.
Deosebiri
- dac( nulitatea presupune un act nevalabil;
- dac( rezolu(iunea presupune un act valabil (ncheiat;
- dac( nulitatea se aplic( oric(rui act juridic civil;
- rezolu(iunea prive(te doar contrctele sinalogmatice cu executare uno-ictu;
- dac( la nulitate cauzele sunt contemporane momentului (ncheierii actului;
- la rezolu(ie cauza - neexecutarea culpabil( de c(tre una dintre p(r(i - este
ulterioar( momentului (ncheierii;
- prescrip(ia extinctiv( este supus( reguli diferite, (n ce prive(te (nceputul ei.
b) Nulitate-reziliere
Rezilierea este (ncetarea - desfacerea - unui contract sinologmatic, cu executare
succesiv(, pentru neexecutarea culpabil( a obliga(iilor de c(tre una din p(r(i. Intre nulitate (i
reziliere exist(, (n esen(( acelea(i asem(n(ri (u deosebiri ca (u (n cazul nulitate-rezolu(iune, cu
men(iunea c( efectele, de data asta, nu sunt retroactive, ci numai pentru viitor - exemplununc.
c) Nulitate-caducitate
Caducitatea este o cauz( de ineficacitate const(nd (n faptul c( lipse(te actul juridic civil
de orice efecte datorit( intervenirii unor cauze ulterioare (ncheierii sale (I independent de
voin(a autorului actului.
Exemplu - neacceptarea ofertei de c(tre destinatarul (u determin( conducitatea ofertei.

Pagina 85 din 87

Asem(n(ri
- ambele sunt cazuri de ineficacitate.
Deosebiri
- nulitatea presupune un act nevalabil;
- canducitatea presupune un act valabil;
- nulitatea retroactiveaz( (exemplutunc);
- canducitatea produce efecte nuami pentru viitor (exemplununc) deoarece pentru
trecut nu s-au produs nici un fel de efecte ale actului;
- nulitatea presupune cauze contemporane (ncheierii actului;
- canducitatea presupune o cauz( ulterioar( (ncheierii (i str(in( de voin(a autorului
actului.
d) Nulitate-revocare
Revocarea desemneaz( acea sanc(iune de drept civil care const( (n (nl(turarea efectelor
actului juridic civil datorit( ingratitudinii gratificatului ori neexecut(rii culpabile a sarcinii.
Asem(n(ri
- ambele sunt cauze de ineficacitate a actului juridic civil
deosebiri
- nulitatea presupune un act nevalabil;
- revocarea presupune un act valabil (ncheiat;
- nulitatea presupune cauze contemporane momentului (ncheierii actului;
- revocarea presupune cauze ulterioare (ncheierii actului
- nulitatea este aplicabil( oric(rui act juridic civil;
- revocarea se aplic(, (n principiu, actelor cu titlu gratuit (liberalit((i);
- (u prescrip(ia extinctiv( a ac(iunilor (sunt reguli diferite).
Nulitate-inopozabilitate
Inopozabilitatea este sanc(iunea aplicabil( (n cazul nesocotirii unor cerin(e de
publicitate fa(( de ter(i sau a lipsei ori dep((irii puterii de a reprezenta.
Deosebirile
- nulitatea presupune un act nevalabil;

Pagina 86 din 87

- inopozabilitatea presupune un act valabil (ncheiat;

- pentru nulitate - efectele privesc at(t p(r(ile c(t (i ter(ii;
- pentru inopozabilitate - efectele actului se produc fa(( de p(r(i, dar nu se produc
fa(( de ter(i;
- cauzele care determin( nulitatea sunt contemporane (ncheierii actului;
- cauzele ce determin( inopozabilitatea constau (n ne(ndeplinirea unor formalit((i
ulterioare (ncheierii lui (ca regul();
- nulitatea relativ( poate fi (confirmat((;
- inopozabilitatea poate fi (nl(turat( prin (ratificare( (termenii nu sunt sinonimi.

Pagina 87 din 87