Mari artisti ai Renasterii

Apogeul stilului este atins in sec. XVI, cand se creeaza cele mai celebre capodopere si monumente
reprezentative ale artei Renasterii. Spre deosebire de artistii ramasi in mare parte anonimi ai
monumentelor din perioada clasica a romanicului si goticului, artistii Renasterii sunt personalitai marcante si
bine cunoscute, genii universale (ca Leonardo da Vinci) sau multilaterale, care exceleaza si creeaza in
mai multe arte (ca Michelangelo, Sansovino, Michelozzo s.a., care sunt mari arhiteci, sculptori si pictori in
acelasi timp).
Cei mai celebri sunt, fara indoiala, cei trei titani ai Renasterii italiene, unii dintre cei mai mari artisti ai tuturor
vremurilor : Leonardo da Vinci (+ 1519), care s-a distins mai ales ca pictor, dar a fost si un mare arhitect si
sculptor, inginer, muzician si om de stiina ; Rafael Sanzio (+ 1520), unul din cei mai mari pictori ai lumii, dar
care a fost si mare arhitect, si Michelangelo (+ 1564), care a fost tot atat de mare ca arhitect, cat si ca pictor
si sculptor.
Pe langa acestia amintim si alte celebritati ale artei universale:
- arhitecti ca : Filippo Brunelleschi (+ 1447), Donatello, privit ca intemeietor al stilului florentin (a fost si
mare sculptor), Leon Battista Alberti (+ 1472), Bramante (+ 1514, renumit si ca pictor), Andrea Palladio (f
1580) s-a. ;
- sculptori ca : Lorenzo Ghiberti, care a decorat porile baptisteriului din Florena (f 1455), Donatello (f 1466),
Andrea del Verrochio, sculptor si pictor florentin, care a pictat o parte din celebrele fresce din Capela Sixtina
de la Roma (+ 1488), Antonio Pollajuolo (pictor si sculptor florentin, autorul monumentului funerar de bronz,
al papei Sixt IV din biserica Sf. Petru din Roma), Lucea della Robbia (+ 1482), Jean Goujon in Frana,
decoratorul palatului din Paris (+ 1464) s.a. ;

pictori ca : Giovanni da Fiesole, supranumit Era Angelico, un florentin care a pictat, intre altele,
frescele din Capela Sfinilor Stefan si Laureniu din Palatul Vaticanului (+ 1455), cei doi Bellini
(Gentille si Giovani), Luca Signorelli, din scoala umbriana, care a pictat frescele eshatologice din
Capela Sfintei Fecioare din catedrala de la Orvietto (+ 1523), Pietro Parugino, care a pictat cele
dintai fresce din Capela Sixtina de la Vatican (+ 1524), Sandro Botticelli, Andrea Mantegna din
Verona, reprezentantul cel mai ilustru al scolii padovane (+ 1506), Giorgione si Veronese (+ 1588),
Correggio, care a pictat cupola baptisteriului si pe cea a domului din Parma, Jean Cousin in Frana,
iar in Germania Albrecht Durer (+ 1528), Hans Holbein (+ 1543) si Mathias Grunewald, ultimul, un
gotic in Renastere, autorul altarului din Isenheim, la Colmar, in Alsacia s.a.

Leonardo di ser Piero da Vinci (n. 15 aprilie 1452, Vinci - d. 2 mai 1519, Amboise),
cunoscut sub numele deLeonardo da Vinci, a fost cel mai de seam reprezentant
al Renaterii italiene din perioada de apogeu a acesteia.[1]. Spirit
universalist: pictor, sculptor, arhitect, muzician, inginer, inventator, anatomist, geolog,
cartograf,botanist i scriitor, Leonardo da Vinci este considerat adesea cel mai de seam
geniu din ntreaga istorie a omenirii.[2] Geniul su creator i spiritul su inventiv i-au pus
amprenta asupra epocii, fiind considerat arhetipul omului renascentist, un spirit animat de o
curiozitate nemaintlnit pn atunci, animat de o imaginaie fr precedent n istorie. Este
considerat unul din marii inovatori ai picturii i unul din cei mai mari pictori din istorie. Dei se
fac speculaii asupra metodelor sale empirice de studiu, viziunea lui Leonardo da Vinci
asupra lumii este mai degrab logic dect misterioas. [3] Leonardo da Vinci este cunoscut
n special ca pictor. Portretul Lisei Gherardini, soia lui Francesco del Giocondo, cunoscut
sub numele de Mona Lisa (numele este de fapt Monna Lisa sau La Gioconda), aflat n
colecia Muzeului Luvru ncepnd cu 1797, este poate cel mai cunoscut portret realizat
vreodat.[4] Fresca intitulat Cina cea de tain, din refectoriul mnstirii dominicane Santa
Maria delle Grazie din Milano, este cea mai cunoscut imagine religioas a tuturor timpurilor.
[5]
Omul Vitruvian (numele complet este Le proporzioni del corpo umano secondo Vitruvio),
un desen din 1490, nsoit de comentarii asupra operei arhitectului Vitruvius, este o imagine
iconic, un adevrat simbol al Renaterii.[6] Cele cteva lucrri de pictur rmase n urma sa,
mpreun cu desenele i caietele sale de note tiinifice constituie o contribuie de o
inestimabil valoare pentru cultura uman, pentru art i tiin, rivaliznd doar cu opera
altui mare contemporan al su, Michelangelo Buonarotti. Spirit universalist i inventator
nnscut, Leonardo da Vinci a conceput maini de zburat, un tanc, o main de socotit [7] i
multe altele. Puine din inveniile sale au putut fi puse n practic n cursul vieii sale. Mici
invenii, precum o main automat de bobinat i o main de ncercat rezistena la ntindere
a firelor, au fost puse n aplicare nc de atunci. A fcut de asemenea mari descoperiri n
domeniul anatomiei, ingineriei civile, opticii i hidrodinamicii, care, dei nu le-a publicat, au
fost aplicate ulterior, influennd n mod categoric progresul tiinific. Artist orgolios, contient
de talentul su, ntr-o proverbial rivalitate cu marele su contemporan Michelangelo
Buonarotti, se afirm c ar fi notat n caietele sale, cu un an naintea morii, Io
continuer... (voi dinui...) Aceast afirmaie, devenit o adevrat legend urban, nu se
regsete ns n notele sale.[8][9] De altfel, singurele notie pstrate din anul 1518 sunt
cteva socoteli domestice, care par s fi fost scrise de ctre unul din servitorii si.