Prietenul

de Jan Lulu Stern

Da-mi mna, vechi prieten si s-o pornim agale
Uniti fiind n toate, cu umar linga umar.
Tin minte, intr-o noapte ploua si urla vintul
Cnd ai venit n goana s m previi de-un rau
Simteam ca eu, ca tine, as rascoli pamintul
Dear fi cindva-n pericol un fir din parul tau
Iar viata-si urma cursul. Trecuram dintr-o tara
In alta, ce nisipul cu greu l-a inflorit,
N-a fost usor, adesea viata ne-a fost amara
Ne-am sprijinit cu vorba, cu fapta si-am razbit
Plimbarea-i pe sfirsite, amurgul vietii vine,
Privit-am iara viata n orele tirzii,
Prietene-ti string mna, stiindu-te cu mine
Senin privesc la toate ce inca vor veni.