i n mrejele tale fericit nimeresc din faa mrii m retrag ncet pas cu pas dar o mare-n furtun mi-e sufletul acum ct de greu m-am desprins de iluzii i vise ca s plng, apoi, rvit, ades toamna i-n orice ntlnire speranele cntau cu acorduri moi i triste de desprire o dezordine clar m mpinge mereu s veghez pn la captul haosului ntreg iar din molozul acesta curat de zbateri aleg ntotdeauna o groap cu noroi zdrobit i descompus de viaa aceasta a mea n viaa mea caut cu scrb un adpost s fug, s scap de amnri, de ateptare, de urt vreau, dar peste amnri nimeresc m desfac, fericit, din mrejele tale i n mrejele tale mpleticit nimeresc