1

1.3. Elemente de Analiz

a Combinatorie si exemple de aplicatii.
Analiza Combinatorie este o disciplin
a matematic
a care studiaza metodele
de numarare (sau de calcul) ale tuturor combinarilor ce pot alcatuite din
elementele unei multimi nite n baza unor reguli prestabilite. Or, aceasta
disciplina are de a face numai cu multimi nite.
Analiza combinatorie se bazeaz
a esential pe doua principii: Principiul
adunarii si Principiul nmultirii. Dac
a A si B sunt dou
a multimi nite,
atunci distingem dou
a situatii, dup
a cum cele dou
a multimi pot disjuncte
sau nu. Evident are loc
Principiul adun
arii (caz disjunct) Dac
a A si B sunt multimi nite si
disjuncte, adic
a A \ B = ;, card(A) = n si card(B) = m, atunci
card(A [ B) = n + m

(1)

Corolar. Daca A1 ; A2 ; :::; Ak sunt multimi nite disjuncte dou

a cte
dou
a, atunci
k
X
k
card( [ Ai ) =
cardAi (2)
i=1

i=1

Principiul adun
arii (caz general). Dac
a A si B sunt multimi nite,
A; B
, card(A) = n, card(B) = m si card(A \ B) = k, atunci card(A [
B) = n + m k.
Demonstra
tie. Folosind propriet
atile operatiilor asupra multimilor, deducem
c
a oricare ar multimile A, B
avem :
A = (A \ B) [ (A \ B), B = (A \ B) [ (A \ B),
A [ B = (A \ B) [ (A \ B) [ (A \ B).
Conform principiului adun
arii n cazul disjunct obtinem:

card(A) = card(A \ B) + card(A \ B); card(B) = card(A \ B) + card(A \ B);

card(A[B) = card(A\B)+card(A\B)+card(A\B)+card(A\B) card(A\B)

= card(A) + card(B)

card(A \ B) = n + m

k.

2
Exerci
tiul 1. Folosind inductia matematic
a deduceti Principiul adunarii
pentu un num
ar arbitrar k de multimi nite A1 ; A2 ; :::; Ak .
Exemplul 1. Consider
am o grup
a de studenti despre care stim c
a 20
de studenti cunosc limba englez
a, 15 limba francez
a, 10 limba german
a, 5
limbile englez
a si francez
a, 5 limbile francez
a si german
a,4 limbile englez
a
si german
a si 1 student limbile englez
a, francez
a si german
a. Cti studenti
sunt n grup
a?
Notnd prin E, F si G multimile de studenti care posed
a, respectiv, limba
englez
a, francez
a, german
a si tinnd cont de datele problemei, deducem:
cardE = 20, cardF = 15, cardG = 10, card(E \ F ) = 5, card(E \ G) = 4,
card(F \ G) = 5, card(E \ F \ G) = 1 si atunci
card(E [ F [ G) = card(E) + card(F ) + card(G) card(E \ F )
card(E \ G) card(F \ G) + card(E \ F \ G) = 32:
Principiul nmul
tirii n limbajul produsului cartezian. Daca A si
B sunt doua multimi nite astfel nct card(A) = n si card(B) = m, atunci
card(A

B) = n m: (3)

Demonstra
tie. Este evident ca dac
a
A = fa1 ; a2 ; :::; an g ; B = fb1 ; b2 ; :::; bm g ;
ar de
atunci multimile A B si f (i; j) i = 1; n, j = 1; m g au acelasi num
elemente. Daca n sistemul cartezian de coordonate xOy vom plasa valorile
i = 1; n pe axa Ox iar valorile j = 1; m pe axa Oy, atunci elementului (i; j)
i corespunde punctul (i; j) din planul xOy, avnd, astfel, n planul xOy o
retea de n m puncte.
Pentru orice num
ar k de multimi nite, aplicnd metoda inductiei matematice, putem demonstra c
a are loc formula:
n

card(A1

A2

:::

An ) =

i=1

cardAi .

(4)

Demonstratia ei se bazeaz
a esential pe faptul ca are loc egalitatea A1 A2
: : : Ai = (A1 A2 : : : Ai 1 ) Ai , i = 2; k;.
Principiul nmultirii n limbajul produsului cartezian poate reformulat
n limbajul actiunilor.

3
Principiul nmul
tirii n limbajul ac
tiunilor. Daca o actiune poate
realizata n k etape succesive astfel nct etapa i poate realizata n ni
modalitati, i = 1; k, atunci aceasta actiune poate realizata n n1 n2 : : : nk
modalitati.
Exemplul 2. Presupunem ca un safeu poate deschis cunoscnd un cod
de forma
i 1 i2 i 3 i4 i5 i 6 ;
unde ik = 0; 9, k = 1; 6. Cu ce este egal num
arul total de coduri diferite ce
pot alcatuite in acest mod.
Multimea a tuturor codurilor posibile coincide cu produsul cartezian a
multimii f0; 1; 2; :::; 9g de 6 ori cu ea ns
asi, adic
a
= (i1 ; i2 ; :::; i6 ) j ik 2 f1; 2; :::; 9g ; k = 1; 6 .

Aceasta are, conform Principiului nmultirii n limbajul produsului cartezian,106

elemente.
Exemplul 3. Dac
a avem informatia ca acest cod din exemplul anterior este format din cifre diferite atunci numarul total al codurilor diferite
descreste. ntr-adev
ar, a forma un cod din 6 cifre diferite este echivalent
cu a efectua o actiune n 6 etape succesive, astfel nct prima etap
a poate
realizat
a n 10 modalit
ati, cea de a doua n 9 modalit
ati,etc., ultima (a
sasea) n 10 (6 1) = 5 modalit
ati. Conform Principiului nmultirii n
limbajul actiunilor, num
arul tuturor evenimentelor elementare este egal cu
10 9 8 7 6 5. Observam, ca, spre deosebire de exemplul anterior, aplicarea
principiului inmultirii in limbajul produsului cartezian devine defectuoas
a.
Deni
tia 1. Fie A o multime format
a din n elemente diferite, A = fa1 ,
a2 ,
, an g, atunci vom numi aranjament din n elemente luate cte k orice
multime ordonata de forma (ai1 ; ai2 ;
; aik ) cu proprietatea ca i1 6= i2 6=
=
6 ik , aij 2 A, ij = 1; n , j = 1; k. Evident, notiunea are sens pentru
k = 1; n. Multimea tuturor aranjamentelor de n elemente luate cte k se
noteaz
a cu Akn , adica
Akn = (ai1 ; ai2 ;

; aik ) j i1 6= i2 6=

6= ik ; aij 2 A; ij = 1; n, j = 1; k .

Deni
tia 1 Cardinalul acestei multimi se noteaza cu Akn si este numarul
tuturor aranjamentelor din n elemente luate cte k.
Conform principiului nmultirii n limbajul actiunilor, a construi un aranjament din n elemente luate cte k este echivalent cu a realiza o actiune n k

4
etape succesive, astfel nct prima etap
a poate realizat
a n n modalit
ati, cea
de a doua n n 1 modalit
ati, etc., ultima (etapa nr. k) n n (k 1) = n k+1
modalit
ati. Or, num
arul tuturor aranjamentelor din n elemente luate cte k
este egal cu
Akn = n (n

1) (n

2)

(n

k + 1) =

n!
(n

k)!

(5)

Prin denitie, atunci cnd k = n; aranjamentul se numeste permutare de

n elemente. Deci multimea tutror permut
arilor de n elemente notat
a prin
n
Pn coincide cu An , ceea ce nseamn
a ca numarul tutror permutarilor de n
n
elemente Pn este egal cu An , adic
a
Pn = n!: (6)
Deni
tia 2. Orice submultime de forma fai1 ; ai2 ;
; aik g, i1 6= i2 6=
6= ik , aij 2 A, ij = 1; n, j = 1; k , se nume
ste combinare din n elemente
luate cte k. Evident notiunea are sens pentru k = 1; n. Multimea tuturor
combin
arilor de n elemente luate cte k elemente o vom nota prin
Cnk = fai1 ; ai2 ;

; aik g j i1 6= i2 6=

6= ik ; aij 2 A; ij = 1; n; j = 1; k

Cardinalul acestei multimi l vom nota cu Ckn .

Observ
am ca dintr-o combinare din n elemente luate cte k putem forma
k! aranjamente din n elemente luate cte k. Or, a forma un aranjament din
n elemente luate cte k este echivalent cu a realiza o actiune n dou
a etape
succesive:
1. alegem o combinare din n elemente luate cte k, etap
a pentru care
avem Ckn modalit
ati de a o efectua;
2. din aceast
a combinare, form
am un aranjament din n elemente luate
cte k, etap
a care se poate realiza n Akn modalit
ati.
Rezult
a c
a Akn = k! Ckn ; adic
a
Ckn

Akn
n!
=
=
:(7)
k!
k!(n k)!

Exerci
tiul 2 .Demonstrati ca daca A este o multime format
a din n elemente
n
diferite, atunci Cardf B j B A g = 2 .

5
Exemplul 4. Consider
am c
a avem o multime de n elemente astfel nct
n1 elemente sunt de tipul 1, n2 elemente sunt de tipul 2,
, nk elemente
sunt de tipul k, n1 + n2 + ::: + nk = n. Alegem la ntmplare, unul cte
unul, toate elementele multimii si le aranj
am n ordinea extragerii lor. S
a se
calculeze cardinalul num
arul total de rezultate posibile in acest experiment.
Not
am prin multimea tuturor rezultatelor posibile in acest experiment.
Pentru a alc
atui un rezultat posibil, corespunz
ator acestui experiment, este
sucient s
a realiz
am o actiune n k etape succesive.
Etapa 1: din n locuri disponibile pentru a aranja elementele extrase,
alegem n1 locuri pe care vom plasa elementele de tipul1. Aceast
a actiune o
n1
putem realiza n Cn modalit
ati;
Etapa 2: din cele n n1 locuri, disponibile dupa etapa 1 , alegem n2 locuri
pe care vom plasa elementele de tipul 2. Aceast
a actiune o putem realiza n
n2
Cn n1 modalit
ati, etc.,
Etapa k: din cele n n1 n2
nk 1 = nk locuri, disponibile dupa
etapa k, alegem nk locuri pe care vom plasa elementele de tipul k. Aceast
a
nk
nk
actiune o putem realiza n Cn n1 n2
ati.
nk 1 = Cnk modalit
Conform principiului nmultirii, avem :
card( ) = Cnn1 Cnn2 n1

Cnnk n1

n2

nk

n!
.
n1 !n2 ! nk !

Formula obtinut
a este, de fapt, formula de calcul pentru P (n1 ; n2 ; :::; nk );
numarul permutarilor a n elemente, din care n1 elemente sunt de tipul 1, n2
elemente sunt de tipul 2,
, nk elemente sunt de tipul k, n1 +n2 +:::+nk =
n:
n!
P (n1 ; n2 ; :::; nk ) =
. (7)
n1 !n2 ! nk !
Ultima mai poarta denumirea de formula permutarilor cu repetare.
Exemplul 7. Presupunem c
a avem la dispozitie 10 cartonase marcate
cu litere astfel: M , M , A, A, A, T , T , I, E, C. Un copil se joac
a, ext
agnd
la ntmplare cte un cartonas si aranjndu-l n ordinea extragerii. Cte
cuvinte diferite sunt posibile in acest caz?
ntruct consider
am cartonasele marcate la fel ca ind de acelasi tip,
rezult
a c
a avem 2 cartonase de tip M , 3 cartonase de tip A, 2 cartonase
de tip T , 1 cartonas de tip I, 1 cartonas de tip E si 1 cartonas de tip C.
Not
am prin
multimea tuturor rezultatelor posibile in acest experiment.
Atunci, folosind formula dedus
a mai sus, tinand cont ca rezultatul aranj
arii

6
cartonaselor in ordine extragerii lor deneste un cuvant, obtinem ca numarul
cuvintelor diferite ce pot obtinute astfel se calculeaza dupa formula:
card( ) =

10!
3!2!1!1!1!

Exemplul 8. Presupunem c
a dispunem de n cutii si r bile identice.
Plas
am bilele, una cte una, la ntmplare, n una din cutii. S
a se calculeze
cardinalul multimii tuturor rezultatelor posibile in acest experiment.
n cele ce urmeaz
a vom reprezenta n cutii prin intermediul a n + 1 bare
verticale, iar r bilel prin intermediul a r asteriscuri. De exemplu, situatia
cnd 5 bile identice, ind plasate in 3 cutii astfel nct in prima cutie nimeresc
0 bile, in cutia a doua 2 bile si n cutia a treia 3 bile poate reprezentat
a
astfel:
jj

j;

iar situatia cnd toate bilele nimeresc in prima cutie poate reprezentat
a
astfel:
j
jjj :
Or, pentru o astfel de reprezentare schematic
a avem nevoie de n + 1 locuri
pentru bare (peretii cutiilor) si r locuri pentru asteriscuri (bile). Din exemplele aduse vedem c
a orice repartizare concret
a a r bile identice n n cutii
este univoc determinata de pozitia a n 1 bare (pereti) interioriare si a r
asteriscuri (bile) pe cele r + n 1 locuri interioare, cele dou
a bare (pereti)
exterioare r
amnnd de ecare dat
a xe. Drept consecinta alegerea a n 1
locuri pentru bare (sau r locuri pentru asteriscuri) din totalul de n + r 1
locuri, poate f
acut
a n Cnn+r1 1 = Crn+r 1 modalit
ati, Crn+r 1 nd cunoscut
ca num
arul combinarilor din n elemente luate cte r cu repetare.