ESTIMAREA VALORII JUSTE

Pentru realizarea cercetrii s-a efectuat o documentare pe baza reglementrilor nationale

n vigoare, precum si a Standardelor Internationale de Raportare Financiar aplicabile acestui
studiu.
Metodologia de cercetare cuprinde dou etape: prezentarea principalelor metode de
evaluare utilizate pentru estimarea valorii juste, cu accent pe metoda venitului, ca metod de
estimare utilizat n practic. Urmtoarea etap este o etap practic, de particularizare a
metodei venitului pentru aplicarea acesteia unui element care prin natura sa nu genereaz prin
utilizare venituri directe ctre entitate.
Metoda propus pentru evaluarea unui sistem de producere a energiei neconventionale
pune accent pe beneficiile viitoare generate ctre ntreprindere de un astfel de sistem si nu numai
de conditiile pietei la un anumit moment dat. n determinarea modelului de evaluare se porneste
de la general la particular, de la regul la concret, de la teorie la practic. Pentru exemplificarea
consideratiilor de natur teoretic am prezentat un caz practic de estimare a valorii juste a unui
sistem de producere a energiei regenerabile.
Msurarea sistemelor de producere a energiei verzi, ulterior recunoasterii initiale Costul
initial al sistemului este format din costul componentelor sistemului (panouri, baterii, cabluri) si
manopera aferent. Avnd n vedere caracterul foarte specific al acestui sistem si c niciuna din
componentele sale nu poate fi utilizat independent de alte componente pentru a produce energie
electric, n functie de destinatia lor, ntregul sistem va fi tratat ca un activ sau ca o unitate
generatoare de numerar.
La recunoasterea initial sistemul va fi recunoscut la cost. Costul initial include toate
costurile necesare pentru a aduce activul n stare de functionare. Dup recunoasterea initial a
activului, acesta va fi amortizat conform politicilor contabile ale entittii referitoare la
amortizarea imobilizrilor corporale. La recunoasterea ulterioar n situatiile financiare anuale
ale entitii, aceasta poate determina valoarea just a imobilizrilor corporale prin efectuarea
reevalurii, conform tratamentului alternativ de evaluare permis de reglementrile contabile
nationale.

Astfel, imobilizarea corporal poate fi prezentat n situatiile financiare anuale la cost

minus amortizarea cumulat si ajustrile pentru depreciere atunci cnd se utilizeaz modelul de
evaluare pe baza costului istoric sau la valoarea just de la data efecturii reevalurii n cazul n
care entitatea opteaz pentru reevaluare.
Valoarea just se determin, de regul, ca valoare de piat a activului, pentru acele active
pentru care exist o piat activ, cu tranzactii recente. Pentru activele pentru care nu exist o
piat, si nicio informatie despre tranzactii recente nu este disponibil, se utilizeaz modele
matematice pentru a estima valoarea just. Sistemele de producere a energiei verzi prezint
caracteristici specifice determinate n funcie de amplasare, necesar de energie electric de
furnizat, echipamente utilizate pentru realizarea acesteia, de conditiile specifice meteorologice
din zon, potentialul energetic al zonei.
n concluzie, se poate afirma c astfel de active reprezint active unice, formate dintr-un
ansamblu de alte active cu o utilizare specific, si nu active cu caracteristici generale.
Ca metode de estimare a valorii juste pentru activele corporale pentru care nu exist un
pret cotat pe o piat activ si care nu sunt comercializate n mod frecvent ntre prti se poate
utiliza fie metoda veniturilor, fie costul de nlocuire.
Metoda veniturilor este considerat o metod de evaluare complex si complet, ntruct
aceasta tine seama de conditiile concrete ale pietei, pe de o parte, si de utilitatea activului pentru
ntreprindere, pe de alt parte. Punctul de plecare al acestei metode este dat chiar de definitia
activului, respectiv activul este o resurs controlat de entitate ca rezultat al unor evenimente
trecute si de la care se asteapt s genereze beneficii economice viitoare pentru entitate.
Pornind de la aceast definitie, prin metoda venitului valoarea just se determin ca
exprimare monetar a capacittii activului de a genera fluxuri de trezorerie viitoare ctre
ntreprindere.
n aplicarea metodei venitului pentru estimarea valorii juste sunt necesari trei pasi:
1. Estimarea fluxurilor viitoare de numerar ce vor fi generate de activul respectiv ctre
ntreprindere;

2. Determinarea duratei de viat a activului si implicit a perioadei pentru care se realizeaz

estimarea;
3. Alegerea ratei de actualizare adecvate.
De regul, fluxurile de numerar viitoare sunt date de veniturile viitoare estimate a fi
generate din utilizarea activului, din care se scad cheltuielile necesare functionrii activului. n
cazul prezentat, pentru sistemele de producere a energiei electrice verzi cu scopul utilizrii
acesteia de ctre entitate, fluxurile de numerar estimate nu sunt date de veniturile generate de un
astfel de sistem, ci sunt reprezentate de economia pe care entitatea o realizeaz ca urmare a
reducerii sau chiar eliminrii plilor efectuate ctre furnizorii de energie electric n cazul
consumului clasic de energie electric. Beneficiul economic care rezult din utilizarea acestui tip
de activ nu este un beneficiu productiv, ci este capacitatea acestuia de a reduce ieirile de
numerar. Pentru a obtine estimri ale fluxurilor de numerar pentru toat perioada determinat
este necesar s se tin seama de tendintele pietei, evolutia prognozat a pretului energiei
electrice, precum si de orice alti factori care ar putea influenta mrimea fluxurilor.
n estimarea fluxului de numerar pentru un sistem de producere a energiei verzi se
porneste de la cheltuiala cu energia electric ce ar fi trebuit suportat n anul curent, determinate
n functie de consumul efectiv de energie si de pretul current al energiei pe piat. Astfel, putem
spune c fluxurile de numerar aferente unui sistem de producere a energiei verzi pot fi
determinate pentru anul curent de la care se porneste evaluarea, prin formula:

Unde, FNi = fluxul de numerar n anul i

Qi = cantitatea de energie electric, msurat n kWh, furnizat de sistemul de producere a
energiei verzi n anul i
Pei = pre de consum standard de energie electric n anul I aplicabil entitii respective
(pre/kWh)
n cazul n care unele componente ale sistemului de producere a energiei verzi au durata
de viat util mai scurt dect perioada pentru care fluxul de numerar este estimat, prognoza

fluxului de numerar trebuie s tin seama de costurile de nlocuire a acestor componente. Astfel,
pentru anul n care se cunoaste c se va realiza o nlocuire a unei prti a sistemului, denumit n
continuare partea A, putem considera fluxul de numerar determinat prin urmtoarea formul:

Unde, FNj = fluxul de numerar estimat pentru anul j

Qj = cantitatea de energie electric, msurat n kWh, furnizat de sistemul de producere a
energiei verzi n anul j
Pej = pretul energiei electrice n anul j (pret/kWh)
CA = cheltuiala ocazionala de nlocuirea prtii componente A
Determinarea ratei de actualizare
Rata de actualizare utilizat pentru actualizarea fluxurilor de numerar trebuie s reflecte
riscurile asociate fluxurilor de numerar estimate. Rata de actualizare trebuie s reflecte riscul ca
fluxul de numerar estimat s nu fie obinut. O metod des folosit pentru a determina o rata
adecvat de actualizare este costul mediu ponderat al capitalului (WACC). Formula pentru
determinarea costului mediu ponderat al capitalului este:

CMPC = Cc

+ Cd(1-t)

Unde, CMPC = costul mediu ponderat al capitalului

Cc = costul capitalului
Cp = capitaluri proprii
D

= datorii

Cd = costul datoriilor
t

= rata de impozitare
Spre deosebire de costul capitalului mprumutat, care poate fi identificat cu usurint,

deoarece aceasta este rata dobnzii, costul capitalului propriu este mai dificil de estimat,
deoarece nu are un pret fix care urmeaz s fie pltit.

Actionarii sper s obtin venituri ca urmare a investitiilor fcute n trecut. Din punctul
de vedere al entittii aceast asteptare reprezint un cost, deoarece, n cazul n care entitatea nu
va furniza randamentul asteptat actionarilor, acestia vor renunta la investitia lor, vor vinde
actiunile si aceasta ar putea conduce n viitor la scderea valorii de piat a entittii. Ca urmare,
costul capitalului este costul la care entitatea mentine un anumit nivel al pretului actiunilor sale.
Costul capitalului poate fi evaluat cu ajutorul modelului CAPM a crui ecuatie general este:

Cc = Rf + (Re)
Unde, Rf = rata dobnzii fr risc (de regul pentru obligaiunile de stat)
= riscul sistematic
Re = randamentul suplimentar oferit de piat sau prima de piat
Costul capitalului mprumutat se determin mai usor, acesta fiind rata dobnzii actuale a
pietei, aplicabil entittii. Din moment ce dobnda este o cheltuial pentru entitate si reduce baza
de impozitare, costul capitalului mprumutat va fi considerat net de impozitul aferent.
Costul mediu ponderat al capitalului astfel obinut poate fi utilizat ca rat de actualizare (
) pentru fluxurile de numerar estimate ale entittii.
Astfel, lund n considerare formulele prezentate mai sus, putem concluziona c valoarea
just a sistemului de producer a energiei verzi este exprimat ca:

Unde, Vj = valoarea just a sistemului

FNi = fluxul de numerar aferent anului i
= rata de actualizare
Valoarea just astfel obinut devine valoarea reevaluat a activului la data la care se
efectueaz aceasta.