Tulburdrile de dezvoltare a

limbajului
ger lucnAntDR. cEoRGETA BURLEA
UNIVERSITATEA DE MEDICII.IA gI TNRTUNCIE ,,GR.T. POPA" IAgI
Suport de curs pentru studentii de la UMF Gr.T. Popa lasi
@Copyright. Toate drepturile de autor rezervate

Copiii cu tulburdrile de dezvoltare a limbajului nu reugesc si atingd

nivelul de evolutie al limbajului conform cu vdrsta cronologici.

existi de la inceput un decalaj

fald de cei normali
V
lalalizeazd pulin 9i apoi evolulia
fonoarticu latorie este stagnate

chiar dacd monosilabele dublate

apar la timp
V
urmeazi o lungi perioadi de
laten!d

Maturatia neuromotorie generald gi maturitatea generald este

intdrziatd.

Cuvintele apar dupd 2-3 ani, simplificate, fonemele dificile lipsesc

sau sunt inlocuite cu altele simple, finalele se pierd, grupurile
consonantice sunt reduse la consoanele mai ugor de pronuntat.

menline un retard al limbajului $i la varsta gcolarA, pe trei

trepte:

articu lare,

vocabular
> constructii de ansambluri verbale.
Examenul neurologic pune in evidente mai ales

> greutefl in realizarea migcirilor fine ale degetelor, buzelor, limbii,

> mai rar ale motricitdlii generale.

lntelectul
V
) in unele cazuri, este normal,
alteori se asociazd cu un deficit de intelect care cu timpul se va
confirma ca un intelect liminar sau ca o debilitate mintald.
La pregcolari, intArzierea in dezvoltarea intelectualS poate fi o
consecintd a intArzierii in dezvoltarea vorbirii.

Etiologia
patru mari grupe de cauze:
factori neurogeni, somatogeni, psihogeni gi co nstitutiona li.

Factorii neurogeni
pot actiona

in timpul sarcinei, la nagtere cAt 9i dupd nagtere.

Unii factori determini leziuni (micro sau macrosechelare).

Bolile gravidei ) distociile gravidei, care

pot provoca asfixia fitului, traumatisme
obstetricale, cdt Si bolile din mica
copilSrie etc. > sunt factori care aduc
atingeri creierului gi sunt o cauzi serioasi
a sindromului de nedezvoltare qi
intirziere a limbajului.

Cu mare pondere

in determinarea intArzierii

tulburirile hipoxice, cu hemoragii difuze

V

manifestate clinic prin microsechele neurologice

(strabism, debilitate m intali, instabilitate psihomotord.

Cercetirile atesti frecvenla mai mare

sindromului la biieti.

CAnd procesul patologic intereseazd numai elementele periferice,

structurile limbajului prezinti int6rzieri simple cu mari ganse de
rezolvare.

Factorii somatogeni
V

determini
intArzierea globald a dezvoltirii.

boli cronice ale copiliriei, boli infectioase, mai ales repetate

Factof i somatogeni
V
Repetarea maladiilor in interval scurt
de timp epuizeazi organismul gi
determini un tablou caracteristic:

copii hipotrofici, hipodinamici,

apatici, palizi, cu dezvoltare psihomotorie lenti.

Nu sunt deloc neglijabile

bro n ho pneu mo n iile, otitele gi
dispepsiile cu mare resunet cerebral
Si somatic.

FaCtOrii

pSihOgeni )

duc la refuzul copitutui de a comunica

abandonul, mediu familial traumatizant,

metode gresite in educarea copiilor

slaba stimulare a dezvoltirii vorbirii

) incurajarea in folosirea unui limbaj

incorect (stdlcit in primii ani) pentru
am uzament
)

prasolicitarea copilului prin bilingvism introdus in vArsta

ante-pregco lari, inainte de constituirea limbajului in limba materni
sub toate aspectele lui: fonetic, lexic, gramatical.
su

Factorii constitutional

se referd la o

particularitate

inndscuti, ca structurd fizicd

gi

neurologici
V

cu o influenli mare, pe

duratd
9i

Iungd asupra limbajului oral

scris

Disabilitilile de limbaj apirute ca urmare

factorilor
constitutionali ereditari sunt in genere incadrate in disfazie:
slab impuls imitativ, chiar teami de vorbire,
mai frecvent la biieli pe linie ascendentd la tatii acestor copii.
a

Simptomatologie
o intArziere in evolutia

motricititii generale (statica corpului, mersul)

manifestiri

vocalele sunt prezente

)> consoanele sunt inlocuite, altele sunt

omise in cuvAnt, degi izolat pot fi

articu late.

grupurile consonantice sunt inlocuite

cu o consoand mai ugor de pronuntat.

diftongii sunt redugi la o vocald.

tr silabele sunt eludate, mai ales cele

aflate la sfi

rg itu I

cuvAntului.

Semantice

cuvintele apar dupi vArsta de 2 ani sau 2 ani gi jumitate.

) vocabularul cuprinde in jur de 20-30 de cuvinte.

Structura gramaticale
in cele mai multe cazuri cuvAntul are rol de propozi{ie
atunci cAnd folosesc propozilii, remarcdm:

) Iipsa pronumelui gi a legiturilor gramaticale;

) folosirea incorecti a singularului 9i pluralului;
)

sdricia adverbelor gi adjectivelor utiliyate in vorbire;

aparilia unor cuvinte parazitare.

in demersul recu perator

pot fi implica{i un numdr mare de specialigti:
medic, psihopedagog, profesor Iogoped, educator, profesor de spriiin, asistent social

fl

\q\n {rl"{\

%
.G

Sarcinile specifice ce revin fiecdrui membru al echipei

logoped

depistare;

evaluare complexd logopedicd;

elaborarea programului de interventie

individualizat gi a planului de servicii;

elaborarea gi aplicarea programului terapeutic

recuperator personalizat;

colaborarea cu specialigtii care realizeazd terapiile specifice in

vederea realizirii coerente a planului de servicii personalizat;

consultanti gi consilierea cadrelor didactice 9i pirinlilor;

evaluare periodici qi finald;

Sarcinile specifice ce revin fiecirui membru al echipei

medic:

evaluarea medicald- examinarea

clinici gi efectuarea unor investigatii de
e

,ff:

laborator gi paraclinice;
o)> stabilirea unui diagnostic complet starea de sinitate sau de boali gi, dupi
caz, complicaliile bolii;

\\,

\\

\. -:- -.'&'ln:
-

o)

initierea 9i aplicarea unui tratament

medical;

.)
o

evaluare periodici $i finali;

colaborare 9i parteneriat cu ceilalti

membri ai echipei

r,!

Sarcinile specifice ce revin fiecirui membru al echipei

psihopedagog:

) evaluare psihopedagogicd- stabilirea nivelului de cunogtinfe,

gradul de asimilare 9i corelarea acestora cu posibilitilile 9i nivelul
intelectual al copilului, precum gi identificarea problemelor gi
cerintelor educative speciale;
.) elaborarea programului de interventie individualizat gi a planului
de servicii; diseminare de informalii;
. ) consultanli gi consiliere a cadrelor didactice Si pdrintilor;
. ) aplicarea programului de interventie individualizat;
.) evaluare periodici 9i finali;
.) colaborare gi parteneriat cu ceilalfi membri ai echipei ;
.) colaborarea cu intreg corpul profesoral al unitdlii de invdlimAnt
in care este inscris copilul/elevul in vederea realizdrii unei integrdri
eficiente in intregul colectiv al grddinilei.
e

Sarcinile specifice ce revin fiecdrui membru al echipei

educator:

.)

identificarea cazului;

.l'

evaluarea curriculari;

.)adaptarea curriculard gi elaborarea

programului de intervenfie gi planului de
servicii;
o

)'

aplicarea activitdlilor adaptate

gi

diferentierea sarcinilor;
r

evaluare periodicd 9i finali;

op colaborare gi parteneriat cu
membri ai echipei.

ceilalli

Sarcinile specifice ce revin fiecdrui membru al echipei

asistent social:

o)

evaluare sociali- analiza, cu precddere, a

calitilii mediului de dezvoltare a copilului
(locuin!a, hrana, imbraciminte, igiena,
asigurarea securitilii fizice qi psihice etc.), a
factorilor de mediu (bariere gi facilitatori) 9i a
factorilor personali;

o)

facilitarea de relatii cu alte institu{ii;

) gdsirea de solulii pentru problemele de

naturi sociald.
.

Terapia logopedici complexd

Programul terapeutic va trebui se vizeze limbajul sub toate

aspectele sale,
considerandu-l un sistem integrat al gindirii gi comunicirii.

Domenii de interventie:

)
)
)

cognitiv
comunicare 9i limbaj
psihomotor

Obiective specifice

Nivel semantic

1. Sd opereze cu structura perceptiv- motricd de culoare

Exem ple de activitSli de

invitare

Exercilii de asociere adecvati a

cuvAntu lui care denumegte culoarea
cu perceptia coloratd ,
)> Exercilii joc

de asociere a culorii
cu obiectul cireia ii aparline;

Exercilii de alegere a obiectelor

dupi criteriul culoare; etc.

Obiective specifice

ivel semantic

2. Sd opereze cu structura perceptiv- motricd de formd

) Exercilii de asociere adecvati a

cuvAntului care denumegte forma cu
perceptia vizuald a acesteia,
)

Exercifii joc de incastrare de

forme,

Exercitii joc de asociere a formei

cu diferite obiecte;

F Exercilii
dupi

de alegere a obiectelor
c riteriu I formi; etc.

Obiective specifice

ivel semantic

3. Sd opereze cu elementele de schemd corporald

Exemple de activitifi de invitare

Exercilii joc de recunoagtere gi denumire a diferitelor pi(i ale corpului
propriu, recunoagterea gi denumirea diferitelor pi(i ale corpului altei
persoane,
> Exercilii de recunoa$tere gi denumire a diferitelor pozilii ale obiectelor in
raport cu propriul corp sau cu alte obiecte;
) Exercilii de desenare schematic5, cu sau fird model, a corpului uman,
) Exercilii de joc de identificare a elementelor Iipsd (jucdrii dezmembrate,
puzzle corp uman biiaUfeti!5)/ identificarea sexuali

Obiective specifice
3.

Si

Nivel semantic

clasifice diferite obiecte dupd criteriul: categorie

Exemple de activititi de invitare

Exercilii de identificare qi denumire

a obiectelor din urmdtoarele categorii:
legume, fru cte, obiecte de
imbriciminte 9i incilliminte, jucdrii,
mijloace de transport, precizdnd
utilitatea lor;

o-{ - a

tr Exercilii

de sortare/grupare a
obiectelor dupi categoria din cane
face parte

_l

Obiective specifice

ivel semantic

4. Sd precizeze anumite caracteristici ale fenomenelor naturii gi anotimpurilor

Exemple de activit5li de invitare

Exercifii de recunoagtere a
anotimpurilor dupi caracteristicile
esentiale, cu suport vizual;
) Exercilii de asociere a anotimpurilor
cu fenomene ale n atu rii;
) Exercilii de asociere a diferitelor
obiecte de imbriciminte cu anotimpul

corespunzitor;
Exercifii de asociere a unor
evenimente 9i sdrbitori cu anotimpul
corespunzitor (Criciunul, Anul Nou,

Pagtele, vacanta mare, etc. );

Obiective specifice
Sd alcituiascd propozitii simple

Nivel sintactic

dupi imagini

Exemple de activititi de invitare

exercitii de formulare logici a

propozitiilor scurte utilizind suport
vizual;

exercitii - rispuns la intrebiri

sim ple;

F exercitii de integrare

a cuvintelor
noi in enuiriuri proprii;

Obiective
Si

specifice

r,riu"r

to*trc

execute corect exercifiile de gimnastici ale aparatului fonoarticulator

Exemple de activitili de invitare

limba in forma de sageata, de lopata; lipirea limbii lopata de

toata suprafata palatului si desprinderea ei cu forta, desprinderea
fiind insotita de plescait, cu maxilarele inchise apoi cu maxilarele
deschise;
jgheab
pe alveolele inferioare, cu expiralia lini a aerului
) limba
) migciri de stringere puternici a buzelor cu apucarea unui
cartonag, creion; etc.

Obiective specifice

Nivel fonetic

sd execute corect exerciliile de gimnasticd respiratorie

Exemple de activitdti de invdtare

exercilii pentru exp iratie-suflatu I in lumAnare, batiste, in apd cu

paiul, etc.;
exercilii pentru invSlarea inspiratiei diferenliale- alternarea
inspiraliei pe cele doud ndri;

exercilii libere de respiratie in

mers; exercitii de pronuntie
prelungita a unei vocale;
) exercilii de respiratie respectAnd
un anumit ritm: un timp inspir/ 2 timpi
expir; un timp inspir/ 3 timpi expir

'.&5

..:f,

i-e

Obiective specifice

Nivel fonetic

Sd execute corect exercitiile pentru impostarea,

consolidarea si automatizarea sunetelor deficitare

Exemple de activitdfi de invitare

> exercilii de emitere prin demonstratie gi

imitalie
exercilii de pronunlie a sunetelor in silabe
deschise, dnchise - cu vocale, diftongi, triftongi
- trecandu-se la pronunlia lor urmate de

consoane.
exercilii de pronunlie a unor serii de cuvinte
cu sunetele urmirite in pozilie iniliali, de mijloc
si finali, de la cuvinte monosilabice la cele
plurisilabice
pronuntie
exercilii de
a unor propozifii in care
se folosesc cuvinte ce contin sunetele
deficitare

.i