Francoise Dolto : Despre educatie : in 4 copilarie | “4 Traducere de NICOLETA POPA Texte adunate si adnotate de CLAUDE HALMOS, ‘prezentate de CATHERINE DOLTO TOLITGH a » Editura ‘ / a FCIMAGE — /8 FRANGOISE DOLTO evidente, sint roadefe nei lupte pe care @ purtat-o cu pasiune ani ntregi. Nu S-ar fi Ingaijt ca acestea s&-i fie atibuite,fiindca important tn ochii ei nu era propla persoand, ci sé realizeze progrese concrete In slujba devenitii copi- lor, vitor! adulp,,vitori cetatens*, aga cum ti plicea si-i numeasea, ‘In acest volum, vom descoperi un mod de a concepe copiliria si parenta- iratea care in momentel enunfarii a generat un adevarat scandal. maginea Frangoisei Dolto ca ,butnicé providentialf a psthanalizei*afolosit, si nu este o fntimplate la mascarea faptului cd gindizea sa a fost, de la un capat la altul al viet, subversiva, Reusita secreta a aceleia ce se bucura intotdeauna dac intimpina rezistenja, pentru 4 vedea in aceasta efectele unei cuget’ri cu adevérat inovatoare, a constatin a-s vedea cuvintele devenind locuri comune de-a lungul timpulut ‘Faptul ca stiut sa impun viziunea sa asupra copiluluica sublect animat de dorin}a inca din momentul conceptiei, sa facd auzité suferinta celor foarte Ii redindu-le astfel demitatea,s4 introduca drept notiune primordial res ‘pect faté de persoana acestora, constituie victoria sa asupra copilului sufe Find care a fost ea insigl. Ea, pe care o meditatie indelung’ asupra copilariei Sale 5 compasiunea pentru aduly au facut-o s& spund: ,Copili ne provoaca la ‘unasemenea adevar interior Incit ll depagesc pe acela pe care ll cunoastem de- spre noi Ingine si ne pun flint in discutie foarte profund” “Multumesc Comitetului stinfific Francoise Dolto, lui Francis Martens git Rachel Kramerman pentru sjutorul lor pretios. (CATHERINE DOLTO-TOLITCH* Doeioral Gi Dako-Toteh este haproterapeutSUPRA NESIGURANTEI PARINTILOR IN EDUCATIE LEcole'des parent septembrie-octombrie 1979 Nesiguranta paringilor nu are leac. Pe de o parte, ei au tendinga de & dramatiza, pe de alté parte sper si li se eAspunda imediat la orice inteebare print teleta: ,Ce si fac? La aceasta intrebare chiar nu pot raspunde. Daca 2m putt face ceva le radio, a fost pent cd p&ringil care iti vorbeau im ser Sesera deja inainte lungs serisor si pentru cd, scriindu-mi, imi sugerau deja 0 Solugie sau o intrevedeau, Era aindemina lor, dar nu indrdzneau sé se lanseze Db directie la care se gindisera, aveau nevoie de o voce autorizata care sale na: ,Da, de ce nu?" Pentru ceilal auditori era o ocazie de a aborda $i a celege o dificultate relagionala, de ao raporta la propriul lor climat familial, ‘Aceste dificultati pot f citeodara abordate cu pujin umor. Am putea mai ales sa ne gindim c& nu vor dura pind la douazeci si cinci de ani chiar daca paring {si imagineaas adesea cd se vor agrava cu virsta, Nu putem creste un opil fa ca, ntr-un moment sau altul, acestas& nu prezinte un simptom. Pen: 11 paringi, acest simptom este nelinistitor, copilulinvesteste in acesta o ener pie care nu este creatoare si care nu este clar interpretata de caire ei. In ceea te-l priveste, copilil atenueaza astfel tensiunile care fi provoaca suferinta, cu mai bine cu cit paringii se nelinistese mai puta. Getozia Getozia este 0 imensa pierdere de energie pentru individ sau adult, Mai int apace gelosia mezinului, apoi gelozia oedip a de mama, Dacd un copildepiseste aceste dou feluri ce gelozie, chtiga 6 sigueanga pe care ajunge si o Impartagease’ cu pacing sa Th gruputile de copii, ca gin famille numeroase, au este uyor rolul pa. rinjilor $ial educatorulti nu este usor, in faja acestei probleme a geloziet ilaly, din gelozie, vor dori sa fe cd este copil and, fa de tata10 FRANCOISE DOL le raspunzi in acelasi mod, ceea ce ar f1 0 eroare, flndcé fiecare este fntr-in stadiu al rezolvaci acestei probleme. Parintele, ca i educatorul,trebuie atur ferm si nu ,cu blindese", s8-si proclame dreptul sau de a fi nedrept;,Sint + ddrept sto sifu intotdeauna”. Daca aceasti proclamatie este ficuta, chiar dav bineinfeles, aduitul va incerca s8 nu fie nedrept, cele mai multe sevendica v ‘dea de la sine, deoarece vor esuain incercarea de a submina siguranta adt tului care sie c& actioneaza cit de bine poate, cel putin in mod constient.C plist foarte bine care este punctul slab al adultilor gi sine expertiin aati acest panct ‘arinil rebute sd sti cd, ovice ar face, intotdeauna vor gresi in ochii c pitios, oricits-ar stcédui, Iner-un moment sau altul, chiar paring cei mati bitorivorfiresponsabili de o suferinta a copiluiai, Daca atunci copilul declas [Nu te mai iubesc", ise va raspunde: .Nu conteaza, nu te-2i nascut ca san. iubesti.” La sase, sapte ani este deja prea tirziu pentru a-ficitiea paring, nil Uebule sf asculte cu atentie citiclle copilorlor. chiar daca acest apt ‘rebuie, n cele mal multe cazuri, sale modifice comportamentul, pentru c& {yebiuie 88 educe, si nu sd fie pe placul copillor lor. Copii care, ctescind, cor tinua sé vrea sé fle pe placul pirintilor, care cred ed paint lor au totdeaur deptate sin mereu drepti, nu sint copii normal, Cu eit arats mai mula o; a Tor morals esi maj bund, Aceasta Inseamn’ cd relafia copilululcu paring s-a scuturat de giturile incestuoase si de dependenga torala. In acest mod, fecare copil incep sé capete independenga. O mama artrebui sa poata spune:.Eu eram pregatit pentru najterea a, te-ai néscut. Acum descurcé-te, eu fac tot ce pot ca sate in ttejn sca tu si fericit, dar nu poate fi totdeauna vina mes daci ceva nu met ge, dacé nu esti fericit, daca esti bolnav... Cind erai la mine in burta nu sufe Teai de nimic, acum te-ai nascut, iar viaja nu este totdeauna aga cum ain vece In orice caz, 0 58 reugesti daca sti s&iei partea buna a lucturilon.” Dar nu est Uusor pentru paring s4 suporte criti! juste sau contestarea opiniilor or atunc cind ef insisinu s-au debarasat de indelunga supunere fata de parinti or Autonome si intirziere la scoala" Foarte devreme, Inca de la trei ani, copilul poate avea o libertate total it legaturé cu tot ceea ce inseamna hrand, frig sau cald, soare si ploaie Imbracaminte). Poate nu intru totul in ceea ce priveste ara plecarii la scoala Sitotusi, dacd paringii nu se ingrijoreaza de eventualicatea nes intrzier, co * Fin scoala ijolegen ah scoala cits gr tn Prana. aprospe tori cop mergla wradiaga fn fr gent dente maverelle testa ie et ant des me este obligASUPRA NESIGURANTEI PARINTILOR IN EDUCATIE pilul va invaya repede sa nu mai piardé vremea prin casé sisé-si ordoneze viaga dupa cel de virsta sa, stind cd, daca tntirzie la scoala, educatoarea va jipa lael sau il va pedepsi, dar ca nu va fio drama penteu el sau mama li Inca della virsta gradinitei,copiii pot s8 Intrzie; mamele webule ca, pe de © parte, 8& nu fie niciodatd implicate in aceasta, iat, pe de alté parte, s lase in seama coplilor responsabiltatea acestora, in loc s& li cicdleasc’, Mai au Inca doi ani pind la scoala obligatorie si pentru a se obignui cu orarele sociale care {i privese in mod personal Evident, adesea copilul nu poate merge singur le coal, dar de ce s8 cau © scoala la kilometei deparcare, aga cum fac unii, pentru a gas ,culmea” edu: cafiei, atunci cind este una la o sutd de metri de casa? Cred ca sint paringi care se pun spun gi pe copii lor n situarii de nesiguranga, avor de permanente conflicte care ar putea fi evitate. Pentru ce si nu incercamn, mai inti, scoala cea mai apropiatd de casé, unde copilul se poate duce gi de unde se poate incoarce Tat in cazul in care copilul teebuie insofit, nu trebuie sé thobligimn sa ‘care if poate pune pe tatil sau pe mama lu in situafia de a intirzia la lucri: At Snsemna si fi dim o prea mare putere asuipra férieiei aduljlor, asupra inistit lortAr trebui ca fecare sa fie utonom, st nimeni sa nu poatd spune:.0 si faci 8 Intirzie pe tatll tau (mama ta)." Am cunoscut o familie in care, in ecare dimineat4, toaté lumea era in plin scandal iar in final copilul nu ajungea la »Dacd o 58 intiezi, asta n-0's4 mal scoala. Inte-o dimineara, catal s-a hi Conteze pentru mama ta, findcd o 58 inveti si mergi singur la scoala.” Inti-0 bata dupa-amiaza gi in duminica urmatoare, au facut pe rind, impreund cu. copiul, de dou ori drumul dus si Intors, fa dus cu autobuzul, la intors pe jos si invers (se poate ca ambele drurmuri si fie Facute cu austobuzal daca scoala este departe), ca intt-un joc, incitind copilul s& observe totul si apoi sii ghi deze el Insugi pe print -Acum este rindul tau s4 ma conduc..." Duminie’ seara, copilul stia bine drumul, $1 astfl total s-a sfrst; in fiecave dimineaya pilul pleca la scoala la timp. Acesta a fost efectul radi tia Ingelesesem ca ceea ce dorea opilul ere jn depling siguranya, cal al unei consultagi fn timp S-0 necdjeasca pe mama sa, dar si cA mu fusese invafat 38 mearga singut la scoald. Numeroase probleme ar putea fi ciate de la ridacind daci cei doi -Numeroase probleme ar putea fi late de Ia idicind dacs cei doi cin S-ar aluta eciproc pentru a intelege jocul sar face ceea co uebuie per 1 pit, ducing copiJul lao scoald apropiaté sau folosind o ai pen: acLinvita deummul, ca ip exemplul de aisus, Este o placere penttu cont 8 fe Infeles in aceasté nevoie de sigurants. de asi cistige autonomia care Ti 21 pe paint atengi gi adevaraji educator. Este 0 placere elibereaza zi dup constructiva care fa locul plicerii de a nelinigt, de a-i incusca, joe pervers desea conditionat de o organizare familial a timpului sau a spafiulul ce ar luebui reconsiderat2 FRANCOISE BOUT Autonomia Interdependenja intre finfe exists, este omeneascs, fie c& este de natur afectiva, intelectuald sau spiritual, dar interdependenja care se exprima prit santa) sau ameninpart distruge inc ‘copilului in paringi sai, precum Increderea in sine,A educa pe cinevs insearnng a. face s4devina autonom, i faci treburile tale, lar eu pe ale mele, vom vorbi despre asta diseara -m copillor nostri multe dintre dorinjele noasie, absolut mute. sifré nici o valoare formatoare din punct de vedere moral, a lism copilu tse poate de liber, fara a-i impune reguli lipsite de interes peau lism numai un cadru de regull indispensabile pentry sigurants lui gi expe entail va nvaga, atunci cind va incerca sf le incalce, cf sint indispensabile $ ‘cinnufacom nimic ,doar ca si batem la cap". Dar, de exemplu, ce important ‘are dacd isi manine# deser‘ulla inceputul saitla sfigitul mesei? Daca igi pune puloveru! sau chilotul pe dos, daca nu-si leaga gireturle... Daca ne recumarr doar sd ridem de aceste lucruri, va veni gi alua in care toate acgstea il vor jena Suferinja este inievitabil, in mod sigur, ea poate fladesea inscrisé foarte de ‘viafa finfelor umane, datorita evenimentelor care e Inconjoars, da ‘ori povesti viet parintilorlor. Dar vedem atifi copii care sint impiedicayi in Initiativele lor, in actviciile lor bere, absolut inacente, dezechilibrati din auiza unorlucturi absolut stupide, paralizati total si inutil de ordine neincerate dea face sau de a nu face ceva! Copii care s-au nascut la fel de dotagi ca gi alti, daca nu chiar mai dora, dupa cum ceiese din dezvoltaea lor din primele cinci luni de vias, si care sint arierai la virsta scolara, desi la inceput nut erau. Att ddevenit retardayi din cauza lipsei libertayi de migcare, a lipsei de experienta si a schimburilor cu ceilap,astfel incit sé se apere impotriva doringelar. Pentru anumidi parint, copilul tebuie neaparat sa faca totul 1epede, sé manince re- Pete, sd asculte imediat, 2 se grabeasca tot timpul. De ce mama face rotul pentru iin locul copilulu el, acunci cind el este aga de muljumit sa facd totul Singur, 58-51 petreaca Intteaga diminea}a imbracindu-se singur sau Incdlfin use singut, aga de ferici si-si puna puloverul pe dos, sé se imbrobodeasca cu pantalonii, 54 se joace, sau si cotrobaie in colful su? Nu va merge la pia ‘mai ru, sau, mai degraba, cu atit mai bine! Maina ti cord inctedere, Si riming acasi, mama nu are decit si fie atenta ca nimic periculoss4 nu ramind la incemina copilului. Astae tot. Laintoarcere, vor avea pare fe bucuia dea segs. de a orb ecare despre cea cut viaa-capcand in aie piiad.conl ese nesecunaaserea adv acl aS Ta a ee ut eaca sau fre in jurul acestor lucruri..Dar penera pil este important si fie in siguranja, autonom, eit mai deveeme posibil Copilul are nevoie sA se simtd ,iubit, 4 devina” sigur de el in spatiu, mai liber ‘Deal ce uece, lsat in vola nevoi ul de explorare, a experientei personale. a lagi cuvcei de o vizsi cu ol Tn zilele noastr cu mama lui? CuASUPRA NESIGURANTEI PARINTILOR IN RDUCATIE 3 nimeni care sé protejeze copilul in societate, Trebuie deci ca e sa sie, din pro: prie experienté, si-si cunoasca nevoile, sa se protejeze el insusi prin cunoasteres pericolelor care tl amenint4. Teebule sd se ,2utomaterne2s"* in cepind de la doi sau tre ani i, le virsta de sase ani, s& Se ,autopaterneze’ adicd sa ste cum sa se comporte acasé sau in societate, legat de tot ceea ce i priveste, Jnctederes inte pafint si copit ar tebui safe totald si reciproca, rice ‘sopilare incredere in parintu sAi_ dar recioroca este rareorivalabila Aceasta Incepe inca din leagan si, mai ales, o data cu deprinderea de a apuca un obiect side ase misca, grate olerantet acente fay4 de autonomia sa rescind, nsoyita de un climat vesel sie cuvinte care s4 explice rot ceea ce face adultul-pe care copilul il observa tor timpul gi pe care vrea sail imite in tot ce face. Aceste ex- perienfe asistate sint cele care li dezvolté motricitatea. Dragostea, tandrejes consolatoare snt cele care i permit s4 depagesscé eyecurile. Aceasta nu se va Intimpla daca facem totul pentru el gi in iocul Iu gi ne supardm pentru orice stingacie. Spajiul gi timpul In care se poate comporta liber, frecventarea altar copii, eutonomia In ceea ce priveste jocurile sale i ritmul nevoilor sale: rand, excrete, somn, aceasta este arta eduicdci micutlor $1 acesta este factorul eareé 1 stimuleaza s4 respecte timpul 5! spatiul de ocupasiilibere ale parintilor Cina al treilea lipseste Orice copil doreste $1 spera sa fle crescut de cel dot paring are nevoie de: fatala dependenta reciproca, Existé totdeauna un al tellea pe care copilul l presupune ca find alesul (atilui, sau alesul mamei, parincele lui iubit sl indispensabil, Slava Domai, ‘In general, acesta este o persoand si copilul ia a mod natural ca model acest doi interiocutori, Dar al tretlea poate fi un animal sau o maging, de unde o muliime de inticzieri fective care fac din copil un inadaptat Ia societate. Poate fisio persoand absent, un necunoscut. Mama (sau tatll poate fitrista si ab sorbitd de ea insisi aproape muta in prezenfa copilului, fara tovarés. Celalae, alesul mamei, poate fio masina de cusut, de exemplu, Am vazut un copil care tudia singur cu mama lu, care tricota pulovere acasa. Toata ziva, masina sein vista, se Invirtea. .Masina” avea norocul s4 acapareze tonté atentia marnei,s& se joace cu piciorul, cu miinile mamei. .Masina asta care 0 acapareaz’ pe mama este deci foarte dezirabila; pentru ca mama sa ma jubeasca, pentru ca ea si'se ocupe de mine, trebule sa flu la fel ca masina.” Binefnfeles, nu este un ide ways Int) c= idem ca suomaterer rumen ens mamei sea nalu FRANCOISE D ur rajionament constient. lar copilul devenise asemeni acestui abiect partial « ‘mame sale, Cind era singut, repeta un gest stereotip caze consta ina rot c ‘inuu brajele precum roats maginil Astel, el imita acest .celalale” al mame Dealtfel, in cas4, miinile sale imitau migcatile mfinii mame sale. Técut, cu ar absent, el punea si stiingea masa sat ,ficea menajul’. Asta fl ocupa, I spunea.a. Cind copilul a ebuit si mearga la grédinipi, nu vorbea sinu se juce Cu un aer absent, igi zotea bratele, Mama lui nu ii vorbea niciodats, iar cin legeau, durninica ¢upé-amiazs, copilul riminea nemigeat in cirucior fara as Jaca niciodata cu alji copii La tei ani, era incapabil sa se adapteze la ard o psihoterapie a relajiei mam4-copil, ar fi devenit asocial. Exis ‘menea, copii-pisic, copi-ctini, copit-Meruri, ‘Sint multi paringi care fs cresc singuri copiti. Dar acestia pot frecventa alt, celibatari sau cupluri care au copii, Au ocazia, ici gi colo, s4 vorbeasca despre situatia lor Trebuie ca motivulsinguratariis fle discuta in faya copilulu gi ma, ales s4 ji fie spus copilului. Pot fi motive personale, plecarea sau moarte: celuilalt, dar trebuie 5% fie motive care mi il fac vinovat pe celalalt, pe ce? ab. sent_Incazul tn care eopilul sim acuzatie, va mosteni vina celuilalt.Ar tre bbuisd ise spund: ,Da, eu am dreptul sii port pica, i/o iubeam gi m-a parasit, dar tu nu tebuie sa fi supérat, findea este tatal/mama tau/ta: Nu ai fi putt s& te nasti fara doi parinsi,El/easi-a dat viagd, Chiar daca copilul transfers” asupra altor adult, tebuie si sti bine cf s-a nascut dint-un singur tata si dintr-o singura mama. Le datorém viafa, Teebuie ca acest lucra fie spus in ccuvinte. Mama’ sau ,tata"i poate fi orice adult de care nu se teme, pe care il iubeste sau care imparte via}a cu mama sa sau cu Cat su, cu care se joaca si de care se simte acceptat aga cum este, care fi serveste drept model sau edu ator. Astel, pentru ceea cel structureaza din punct de vedere psihic, copilul 1U poate pastra pe celalalt, pe acest prim referent, chiar daca este absent fizic Ine. in mod simbolic. Un copit mic rupt de celalalt, de al wellea (mama sau: ‘atdl), find erescut de un singur adult rutelar care face un mister din existenta, celullalt, este asemeni unui hemiplegic in structura sa simbolicé: doar 0 jumatate, care funcjioneaz’ in oglinda faya de adultul de care depinde intrea asa vid. Tiebuie stiut cd nu este niciodata prea devreme pentru a-ivorbi de spre aceasta, pentru a-iardta fotograbi (si niciodatd prea tirziu). Mai bine o suferinga decit ceva trecut sub tacere, neexprimat, mai bine adevarul decit © poveste, iar copilul va puten pune intrebast altar adult, martoriai acestui tre- cut, ai neepututul vet sale, Paul parintitor odatd, i face 0 mare placere copilulul yi mai ales paringilor pivinteasea sau Mala. Faxé indoiata, dar na ‘Tandrejea face parte di iubiceASUPRA NESIGURANTEI PAAINTILOR IN| EDUCATIE putern trata un copil, un bebelu, ca pe un pisoi sau ca pe o cutie de tncalzit picioarele! Bate un barbat sau o femeie in formare, cu toat’ senzualitatea sat fulburdcile unui barbat sau ale unei fernei in devenire. Aga c& tot ceea ce ine de atingere corp la corp, mai ales fara mijlocirea cuvintelor sau a cintecelor, tot cea ce oferd 0 voluptate senzual’, mai ales técut8, poate fl foarte daunator pentiu viata imaginara acopilului. La tei, pateu ani, senzualitatea este deo in- Tensitate foarte maze fade ceea ce va deveni mai tirzin, pe neralizata gi generatoare de emoriisexuale difuze, adesea foarte viol pot bloce evolutia spre sexualitatea genital viltoae, prin legatura inconstienta Care se stabileste in mod indestructibil intre senzualitate gi reprezentarile imaginaze arhaice. Unii copii sint foarte senzuall si sint extrem de gelosi pe parintele de acelasi sex, pe care celalalt parinte Il prefera lor. Gelozia lor este exacerbata de promiscultate, Este o cruzime din partea parintilor s8 se imbra: tigeze in fafa lor pentru a-itachina. A-i primi in petul conjugal inseamné a-i pune fafé in fad cu neputinta lor de copil de a iubi side a ff lubtt asa cum fac adult inte ei, Pea mull paringi se amuza pe seama copiilor, pe seam sen. timentelor lor Este periculos si cruc. Bineingeles, totul depinde de ceea cé se intimplé. Daca luari micul dejun ‘mpreun in pat, n pijama, si in timpul acesta vorbim, este o mare diferent’, Derma gindesc la acei copii care se ghemuiescla pieptul ratalui sau al mame, care schimba cu acestia mingiieriintime exclusive. Nune vorbim, sintem im- preun ca intr-un culb, Este 0 promiscuitate daundtoare. Patul printilor jatd de ce, de cele mat mulle on, odaid-aflat acolo, incep 58 se [oace,tniore fulcu susul in ios ste un cre Ines. Fste modullor de-a wada nefuescul fale, Vine momentul in cae tebule oprif int excita la maximum $1 au Thevoie de destindere. Intotdeauna se termina cu scend, cl 0 ceart Supardim. Ar f fost mule mai simpi s& tespectim patul si camera paritio $i sensibiltavea copiutu Uni paring sin cast dar aliinu st. Tar unele acai pot fltemtante Pen. tra un bebelus,atingere corp la corp mamd-copl esteindispensabil, dat, la tinmoment dat, aceste delci ale contopir, maginar canibalice char la be- belup, ttebuie sd inceteze. Este oInfércae la fel de imporcanta ca 91 aceea de bibeton, gi care nu capata un infeles deplin decit in momentul fn care copilul simte ef mama are un ales mult mal important decitelic& aces ales doarme caved in impul nop gckei au unul asupra corpuluiceuialt dreptur pe eare opi nu Te ate gi le va aven niciodata (nicl nu le-a avut veeodata daria imaginat st i-a dori acest lucru), chiar daca va continaa s8 il imagineze c& se vor esto. Dar cind mama nu are un sfrumos”,,bine” cind copilul nt se murdateste, ,rau" cind-copilul nu a-fost atent +, astfl incit aceste regiur devin, pentru copil, cauzatoare de placere sau neplacere, in functie de reacti anturajulu ‘istemul nervos al unui pulde om nu este complet lanastere. El continuy sise dezvolte sinu este deflntivat decit dupa optsprezece luni. Se poate spun 2 un copil posed’ stapinirea muychilor voluntarf atunci cind poate urea § Cobors singur o scard, sau nigte tepte. Atit timp eft un copil nu poate cobot Singur nigte wepte sau o sca, este periculos sé creada ci procedeaza bin daca igi regine materilefecale gi urina pentru ai face placere adultului “Trebuie 68 le insuflém copillor nostri cit mai devreme idea c& nu traiese nu exeso, nu minined, au fi stipinese corpul pentru a-i face placere adultw Jui, ef pentru plicerea tunel vietori personale. Trebule s&Injeleaga faprul c& pir si caca constitule dovexi ae functional vieti prin corpul sau 91 c& nu aceas faconteazA, ci ce face cu aceastl fort vital Gindindu-ne c€, in procestl asa-2isel ectucafii a micuilor, cele mai mult conflicte cu adulii vin din ceea ce acestia le refuza sau le impun, legat de ex ‘rementele pe care copiltlvrea sau nu $8 le dea adultului, care le cere sau car ezaproba emisiunes for, ne vom da seama c@, daca adultul suprima aceast as relaile afective intie mara si copil se vor destinde foarte mult, ‘Dar atunci, veti intrebe, cum si proceciim? Este foarte simpla (nt witafi ca cea care va vorbeste este mad a tzei cop crescufi conforn acestor prineipii no). [i vom infésura In scutece, pe care 1 Yom schitnba de cinei ori pe 2, pina la virsta mersului ‘Cind copilul incepe sé meargi, grosiinea scutecelorilva jena si va contrib. lw arcuires coapselor. De aceea, cind copilul are un an, se folosesc mici ben de pinza sau de pinza cauciucatd,laté de patcu degete, care se largest ir fatLUN PUNCT DE VEDERE NEASTRPTAT ASUPRA CURATENIEL ise prinde cu doi nasturide nigtebretelede tricot sau de pins, terminate prin {ipa centimetri de eaucluc cu, gut, Astfel, copilul este mereu sustinuts nu ake niciodaed jenat Sn migedri ¢ este suficient sé schimbam banda de pinz& Sbsorbanta sau scutecele de tinct gase oi pez : ‘a optsprezece luni sau di ani doi ani gijumatate,in functie de copil ii face aparifa dotinfa de a-siface nevoile asa cum fi vede facind pe cellalftcopit Sau pe aul, La oras, copitl va dort eunearg la toaletd si va vrea s sie ce face adulgul acolo. In acest moment; se va éxplica, Dac& micurul cere sa fac& recur adultul,ceea ce se vaintimpla inmod obligatoriuintr-0 zi, va foarte bor sft permitem s& meargé la oli aflata la dispoziia tui la toaleti. ‘Gind copilul o cere, il vom pune la olltS, dacd nu, vom continua s&-t schimbim scutecele: ate forte important sf nui fi spunem nictodata copilului:,Ce mizerie. ‘Adultul ii va da seama, bineinfeles, dupa miros cind copilul a defecat in scu- foce, Dacd micuyul nu vorbeste despre aceasta, nici noi nu vom face aluzi da~ ‘Gopal ne va spune, agatvum se intimpla in(otdeauna la palsprezece-cinci= Spresnee luni, cel mai dielusa optsprezece luni, cheste.o diferenja.inte pipi, ~ eiaca, vom vorbi cu el despre aceasta, vonuspune yf facutcace, a facut pip. Tn carul in care copilulva vorbi despre miros, vorn vorbi inci despre aceas- ‘a, dar fird nich o nuan{a de condamnare, fi a emite veo judecata de valoare, Troralé sau estetica, Trebuie pur gl simplu si ll facem sa injeleaga pe copll ct eestea nu servese la nimic gt tocmai pentru ca nu folosese la nimie se arunca Gxctementele; nu pentru c& ni separ urite ci pentru cd nu fofosesc la nimic. {ndecursul acestei perioade;care dureaza doi ani sin timpubcéreia nu mat pare niei un incident legat devexcremente, tebule s@ facem o.adevaraté Qducarie 2 musculaturii voluntare-a copilulul. Am vorbit deja despre nigte trepte sau o scara pe care copilul's@ urce gis& coboare, despre agezarea unor Gbecte fragile, despre transportarea dintr-o camera in altaa unor vase mai indi ‘doar pe jumatate pline apoi pline, despre lansarea cu piciorul, nt-o anumité dditectle, a une! mingi,despre aruncarea unei pietreintr-o directie su alte, cu Drecitle, despre impingerea unei masinufe cu elan masurat, despre inchiderea PMaeschiderea unei cuti, despre incheiatul si descheiatul nasturilor, despre Seringerea unei mese pliante, despre mutarea unui fotoli, despre mena}, de Spre curdjarea legumelor de coaja,depre a-l invaja si decupeze, si aprinda sad stings chibriturl, Toate acestea trebulefacute sub supravegherea si cu aj {orul sfatusilor linisttoare ale adultului, care igi arata prefuirea atunci cind Copilul reugeste, $i sine probe ale unei Intregi educafii a musculaturii, a Stapinic! corpului gia echiibrulii acestuia, a forfel musculaturii,amembrelor, @ educatel, a masucll, a fore gi, in sfirsit, a ability miinilor To Important decit educarea functilor pipi-caca sicchiar daca nu pate, vizeaza stapinirea propriului corp de cdtre copil, repre ‘red cd objin atunei cind fac ,educatia curdfenie%6 FRANGOISE DOL Ble nit au obfinut dectt 0 maimuyica savant’, neputineioasa datorita ¢ pendentei totale fafa de simul ei moral, un copil care este sensibilizat dinair [a toate influengele anturajuluisimai apoi un copil care va simi totdeauna pericol ascuns in toate manifestrile naturale ale viefii, mai ales cind aces ‘manifestari se concentreaza in zona urd-genitala. Toate tulburdcile de sexualitatesint complicate de sentimente de inferi ritate legate de presupuse urlfenie a zonelor genitale:or, la toate persoanele care aceste sentimente au putue fstudiate in profunzime, ele sint legate de dezgust ce vine din vecinatatea lor cu anusul si cu meatul urinar, Ca reactie la articolul ,Un punct de vedere neasteptat asupra curdpenie comitetul de redacte al revisti Femmes frangaises a crecut de cuviingd sa p Dilice raspunsul doctoralut A.C. _Am primitdeladoamna AG, tot medic sé mamnd de familie, o scrisoare a spreaceastdfaimoasd problema a curayeniet la copitimici. Cam punctul sau dedere se opune radical celsital docrorulul Francotse Dolo, near gindlit od ck twarelor noastre ar dort sa fl cunoascd. Tar acum, mémicllor, nu vd ramine decte si alegeti intre aceste opir Aiferte! Dragi prietene, Citesc cu mult interes, de foarte: mult& vreme, Femmes ‘frangaises. Ca medic, imi permit sa va prezint punctul meu de Yedere asupra articolelor doctorului Francoise Dolto, din numerele 123 124, articole cu adevarat surprinzitoare, Este evident cd este stupid gi condamnabil sd folosim la tot pasul expresia «Este caca» pentru a califica ceva interzis. Dar sa pretinei ew adevarat gi la modul pompos ca vdresajul curifeniel la copit este cea mai mare greseala pe care o pu: tem comite faja de vitoarea personalitate» este o exagerare. CCit despre a lua ca model «salbaticiis, asa cum precont: zeazi doamna Dol, Insearnna si uit cd este o mica dife- renga intre jungla st apartamentele avind doua camere si bucatdrie ale neferiijlor scivlizatis. Nici un avantaj educa- tiv? A se vedea: o oboseali mai putin pentru mama inseamna un caracter mai calm, deci un mediu mai bun. Pent sé: natatea copilului inseamna mai pufine riscuri de a raci, un sezut fr pete rosii sau mincdrima gi inutilitatea chiloglor de Cauciue, ait de nocivi Crediefi intr-adevar c& un bebelus pe care l dresam de: wreme se gindeste la anusul si la meatul su urinar? Il su‘UN PUNCT DE VEDERE NEASTEPTAT ASUPRA CURATENIEL praestimati! Vefi putea constata nevroze la copii dresati rea trziu, cind este foarte greu si prea brutal. In orice caz, bu vad de ce treitea sentimentului de «a face plicere adul- fulubs este de condamnat, Este 0 modalitate perfect’ de @ tnezi simul social al copilului gi de a lupta impotriva egois- mului natural. Dar diagi prietene, la cresd, 1a gradinita, copitul vostru nedresat va fio otrava, arin ziua in care va avea febra va te ‘Dui si-i puneti de doua ori pe zi (sau mai des) termometrul fn anus; nu cred totusi cl acest faptl va face s& devina vicios! ‘Dresaf-, dar foarte deveeme, este foarte important ca, in- cepind de la tei séptimini a o lund, 811 puneti laore fixe pe Sls. Pentru scaun, vet constata singuce lace ora sau ore Se imurdareste, pentru urind, fl vefi pune pe olifa a un sfert de Ord dupa ce a supt, poi dupa o oré, atunci cind s-a trait. efi vedea astel cd Incet, cx rabdare si fara conflicte, ve} avea un bebelus frumos gi Curat, foarte echilibrat;-dacd ves sti sa eft in jurul lui calmul indispensabil oricdrei bune bineinfeles, copil incontinent, pe acegtia nu tre: buie s& ne suparim simai ales sf nu fi batem sau s&Sicertam in mod exagerat, aici este pericolul. Dar trebuie si fi men- finem curafi, finded iritafile aproape inevitabile provoac ‘inedrimi penibile, usceptibile de a provoca anumite proas: te obiceiuri. Atunef cind incontinenga persisté prea mult, tre- bule consultat un medic. ‘Adaug cé am doi copii crescutiastfel. Pentru a evita fai- ‘mosul #Este caca», el cer sf faca un «comision». Credeti-ma, Gescoperirie psihanalize sin foarte interesante, dar nu tre- Duie sa devina cuvint de evanghelie gi trebuie mai ales ca deduetile in materie de educafie safle practice gi sociale! ‘Scuzati lungimea acestei puneri la puncy, dar mi s-a parut Cupprietente, ‘AC. Articolul Un punct de vedere neagteptat asupra curdjeniet" ar fi ebuit sa [fe ntroducerea la o serie de articole cerute despre educayia sexuald, Francoise Dolto nu le va publica i va explica astfel atitudinea et Gasind rdspunsul foarte interesant, ca find o reflectare aatitudinii multor cititoare, am raspuns printrun articol ce nu a aparut. Nu am tai veut s& con-FRANGOISE DOI ‘inul seria prevazucd de articole despre educafia sexuala, decarece reactia ¢ ‘oarelor la primul a dovedit deja un spirie burghez si conservator al ,bune DoctorijaA,C." este protejaté la nivel inaltde partidul comunist, jar zia Feramesfrangaises este obligat sii urmeze directivele. Raspunsul pe care I-: dat doctorigel A.C. nu va fidec\inserat, dupa cum mi-a spus, cu scuze gi regre doamna Langevin. Articolele mele privind educatia sexuala ar rebut sa fic placul doctorifetA.c Deci vol intrerupe aici colaborarea mea cu Femmes frangaises, care reflec ldealul burghez al cercurilorzise «de stingsTULBURARILE SOMNULUL cole es parent), aprile 1952. ‘Vom vorbi mai ales despre tulburiile de somn inilnite la copii care nu sint botnavi,adica la copili care nu au nici febra, nici un inceput de encefalopati. Nunoud ne revine sarcina de ane ocupdm de Incepitturile encefalopatie letar fice, de exerplu. Ne vom refer la culburarile be,care le aré orice copil cu 0 Sandéace buna, care tlieste a toata lumiea, dar care totusile ingreuneaza viata telor din jurul lu, prin nervoritatea pe care o ate in somn. CE ESTE SOMNUL? Incetare a activitagit sau altcevat Nu este usor si defini somnul, teorille asupra somnuluifiind foarte vari- ‘ate. Uni spun cd este o intrerupere a activitaqil, ali dimpotriva, @ este o ac- tivitate ste sigur ins cd existd un centru al somnulus, situat la baza creierulu Acest fapt pare s& dovedeasca cé somnul nu este att de pasiv pe cit ar putea si] creada uni ede alld parte, se ecunoayte exist o Intreaga actvitate special, nece: sar pentru a intra in soma, Este inc un argument impotriva pastvitajit som. nla, ‘in sfipit,exista somnul superficial si lativ gi somnul profund, caruia ast atic av consacrat o atengie clinica specials. Acest somin profund, desi nu dureaza decit citeva minute, este la fel de reparator cit mai multe ore de soma. obisnuit Il eunoastem cu tof este cel despre care spunem, cu beatitudine, la trezire: Ce bine am dorm”. La asiatici,o tehnic& milenara permite atingerea ‘acestei str de somn profund pastrind totodata starea de constienta. Astel se atinge un grad foarte inal al puterii de meditatie,80 RANGOISE DC Toate acestea par sd arate c& somnul nu este o alitudine pur negativ poate, o altudine acdvé si pozitiva Somnul ca eschivare si refugiue Noutatea adusi de Freud rezidi tn ideea ea limmea In care trdim este g de indurated ae folosim de somn penta sca de e. Pentru Freud, se nul ia aspectl unt regresi cotidiene prin care mergem si ne scufundan ‘nou in interiorul nostru, inten fl de reitmare, de sesecurlzere™ pe € rede, se pare cn irk mot, c& poate si oanocieve securt intraute In timpul razboiu, se putea observa cain mottou coat fumnea dorm Acestfenomen aparuseinaine de reste, inga dela incoputulocupattel ‘mane. Acest som era un mijioe de ful de ase apsa desitdafia grea pee oameniitrebuiau so suporte Lael, dact un behelus inte dowksprezece sf iisprezece luni este pli :soani pecare Bio place sau caved Goto pur sisiplu india care nua canons elva dor a. a itoarcere, persoa Gate ra plimbat spine mamet Ce cludat,adormitistimpul Acenseae deja o ica reatie nevropatie, ce apate sub forma une! inhibits Eate Soran agresiv in mod pas impotrva medial exterior, fa de care ne ine dem pentru ca simgim ca nimie bun maa veni de aici, Un ast deaoran ans ‘a.un sefugiu, dublat de un mecanism de enérare Nevoia de somn S-au ficut multe experiente cu scopul de a pune in valoareefectele absen} somnuiui asupra organismului. Un cline a fost inchis timp de douaspreze luni inte-un tambur rotitor. Timp de dowisprezece zile nu a putut sé doarn deloc. Cind 2 fost scos de acolo, clinele cidea de somn, un somn patologic. 1 autopsie, s'au putut constata leziuni cerebrale la clini supusi acestui tegit Jar prin injectarea singelul unui astfel de cine la unul sinatos, acesta din urrt a prezentat acelasi somn patologic si aceleas leciuni cerebral. Pe de alta parte, exist starldiferite de echilibru i de dezechilibru ionic sa chimic. Statea de somn normal corespunde unui anumit echilibru cat Insoteste oboseala nervoasa. Unele grade de intoxicare pot provoca somn: fara sa existe oUoseald, pe cind un alt grad al aceluiayi tip de intoxicare poat Impiedica somnul, chiar daca oboseala existé. Unele produse acjionea2 supra centrulul somnulul, excitindI ar altel fl inhiba, Existé deci un somn care corespunde une conditifiziologice a organis ‘mului, un somn patologic $i o absenyé a somnului, sea patologicaTULBURARILE SOMNULUL al Din toate acestea si refinem e& somnul este onevote la fel ca nutrigia, Este adevarat cd un bebelug doarme asa cium méntncd; doarme bine daca maninc’t bine, gl invers. De aceea suptul este reglat dup nevoia pe care o simte sugarul treaz- in felul acesta, suptul este snult mai bine reglat decit daca se face dupa ‘eas. Intr-adevar, cee ce se poate observa lacopilul mic este valabil sila adult: fiecare igi are riunul sau propriu. Aceasté nevoie de somn, pe care tocmai am vanuto la bebelus, ve dura toaté viafa, iar ritml sf durate somnulul vor ff tiferite tn funcyie de virsta gi de indivi. ‘Sommnul realizeaza o destindere ce se poate observe att dupa somn, cit si tm mimica celui care doarme, care este o mimica de recuperate: Trasdturile sornului find astfel definite, vom studia pe sind conditile necesare cael sé se produc, si se pAstreze, sa se termine. In acest mad, vom {ntfni toate tulburdsile rif care copilul isi deranjea7a familia gi, reciproc, prin care familia deranjeaza somnul copilul CONDIFILENEGESARE ADORMIRIL Calinul anturajulut ‘stares de somn il face pe individ mult mai dependent, din punct de vedere netvos, de humed inconjuratoare. De aceéa, hipnoza este mal ugor de.tealizat Ja.un subiect care doarme. Este la fel im cazul copilului: certurile wn imp ce copilul doarme sh intelege motivele nelnccleserilor aflate Ia origines scestor dispute au uenta mult mai grava dectt daca se pettec atuncl cind copilul este teu PRE ei inomente eli ave posbiltes de ase ocupa cralice ‘yasau, dacé este mai mare, de @ Infelege in felul siu, de a-siexplica singur acest fapt. lind adormit, nu face dectt sé suporte aceasté ambianta de cearta si o suport mult mai greu decit atunci cind este treaz, mai ales inainte de virsta Ge trei ani si mal ales daca persoanele care se cearta sint adulfii de care viaja sa depinde material si afectiy, adica mama sitatal lu, sau persoana in gija (sub tutela)cdrela se fla. ‘Acesta era, de exemplu, cazul unui copil de zece zile, care nu putes si doarma profund in prezenja unei anumite persoane care avea grijé de el. Dim- pottivi, cédea in somnul cel mai profund in zilele cind persoana pleca. Ori, Sa allat et aceasta persoand era o femeie care trdia in cea mal mare angoas, bintuita de idei de tip obsesional legate de furt. Pus in contact cu venitileg1 plecarle zgomotoase ale celor din famille, nu era absolut deloc afectat si aves {un somn calm gi profund, in timp ce, in preajma acesteisingure persoane an. sioase $i obsedate de un sentiment de frustrare, copilulse sirmjea el insusi an:@ FRANCOISE DoE os, cx gi cum cra grefar pe ea, sse resimgea de pe rma contactulul ner cu aceasta. Cind persoana respeetiva zplecat,copills-areluat mediatsor zul normal Exist, bineinjeles, copii mai mul sea mai putin sensibilila ambianga gi ccintactul nevos cu anturajl:Dar,atunei cind vedem cd un coal aud bine, tebuie sf cercetém ma in deck nu este cmeva anxios ia prea ‘sLskevildm, pe ox posibil ca eli inte ia contact cuavea pasoand amsisas ‘Dacé inst chiar mama copilului este anxioas, tebule ca, tunes nd dosray sil ducem Intr-un loc linistt, tn alté camera, Trebuie spus c& 2eomatule dus. de ali copil sau de restulfamuliel qu devanjeaca pe bebetus bebelust In special, nu trebule 4 instalam copitul in-camera conjugal, pentru c este incapabil si suporte aceasta tensiune nervosa. Bebelusul ese fxat p ‘mama sa'ca o adevaratd pseudopods.£l sre nevole de o mama care sa fic bund doica care sd se ocupe de et exclusiv. Este deci glos pe tata lar aceast gelotie o resimte chir nainte de ao putea injelege, mal ales hindcd auo post Ingelege. Dect copilul eebuie instalat, dacd nu inti-o camera propre, nedin, rotdeauna posibl, cel pufin im camera coplor mal mar; va dorm out ra bine!n camera faflo si, Dac niet aceasta soluie nu este posibll, va trebul Inotice caz,s& seoatem afard patojul lui atunel cind paring vor st aiba ta timitate. Cind acest Iucra este imposibl ar copilal rebuie 8 fle maztort adormit sau treaz al viet conjugal a parinjlor ui, trebuie slut c¥ acest cop ttebule respectat mai mult dect ali in activitqile ll eonsolatosreremat 91 \amurit, malt ai devreme dect celal, in legéturd cu sensul eal) validates senzualitgi sa sexualitji. Veau s8 spun ef, in cacul unul astfel de copil eduicajia trebute sé fe mult mai permisiva dect la copli crescyi ln linge nt © ambianjé in care nu li s-a impus #4 Imparta, sub hipnosa, emo care depdjesc in intensitate nervoasd proprillelor posit de rezonania i care, inmod artificial I exccd nerves, pe panul dezvoltrilaective i senauale spe ele vrste Siguranta br isle Denteu s intra in starea de sorin este f te simt/in sigurant’, UL Jas, Denim cel mic, este necesar sf se simu in sigurants cut ‘magia, Pentru a gsi aceasta siguranja, copill trebuie st se obignuiasca epede cv feptul ci, in timpul nopfil, mama nu este a lui, cia tata, iar ziva mamma este alui, Cum nu sinter tntr-o societate poligam, in care mama si se con. centreze in ntregime asupre copilului in primis ani de viaga al acestuia, ea tre bbule sa se imparta intre sof si copil. Acest partaj reprezinta una din legle fee. tive ce guvetneaza viata copilului in socieratea noastré, De altfel,dae4 mama.ZTULBURARILE SOMNULU 83 Tama.sa este resimitd de el enh ‘ prea mare sensibilitat Ie ayiunile excerioare il distrage pe.copil: copii cave int neatenti in timp ee maninca sini atunei cind dorm, Acest copii au hevoie de linite. Ei na reprezinté cazur patologice,sciplndsse tot ceea.ce se Jotimpl. Lx. casd, $itoate acestea vin de la mamd acd mamaseconsentiteazh mugLadormy, Putem observa cit este de necesara prezenta atenta a mame:, ‘Seupatd sail asigura linistea necesaré aparitiel si instalari somali Gind copilul sufera de dures de stomac, de dinti sau de vieo boats, este necesar ca mama i pregiteasca ea insisi, din exterior, condiile cates ton {ere siguranfa. Inaceste momente, eebuie ce mama sa ilinconjoare cu atentia iin mod special, sl vorbeasca sau st cnte un cintec de leagin,sAimprime zeesta nereprezentind un inconvenient-o migcare patufulu sau leaginului, daca are mtinle bere, Toate acestea sint necesare, umane gicterne sinu exist Stioya cate s8,contrazie8 natura gt afecyiunea intr fine. Copilul care trece printer’ state de-rdu sauide suferinfé are nevdie 8 se simté reunit printr-0 legiturd alectva, fica gi sencoriala, ca acést gor leganatrlnatSnsotit de ‘ocea mater, cre s-ifacd mult iat accesibiid intoarcerea ia securitatea in- trauterina, de care are nevoie. Nu putem, in numelestinfe, sé privm un copil deaceste minglieri suplimentare cae au rolul de 2-1 .resecuriza" Se poate niimpla ca unil copi, in urma acestor mingles, s8 Inceapa sa si santajeze mama, dar aceasta nu Se Indmpla decit dacs mama este ea Insist noasé iu suports8 isi auda plingind copilul, des sti foarte bine c& mu imal este rau, Aceasta nu lise ntimpla mamelor inistte,capabiles4se poarte rezonsbil 5 fie mame $i soil sinu scave ‘Se infelege cd nu tebuie sd leganam copilul tot impul, dar arf inuman si 11 lisdm sd pling& sau sé sufere, sau chiar s@ ne suparém pe el, sub pretextul de -llinist sau de alimpledica s8 ip exprime nevoia de siguranya sau nevoia naturala de a o face pe mama sa s vind liga el. Certindu-l, nuam face dectt, séelagravam sentimentul de nesiguranf, ce poate da nestere, mai tziu, la tu burdc grave, Ia copiti care au fost complet scosi din rtm din pricina unui prea mare pericoifiziologic, n lipsa minglerlor materne; sau batuti or certafi pen: ttuciimamele, neavind timp si se ocupe de ei, nu puteau suporea suferints pe care o resimjeau auzindti plingind “Tebule s4 astentim vista de zece sau unsprezece luni pentru al face 98 jntoleags pe copies mama nu seve madera i De aed se inrimpla destul dear, cind copilula Tost crescutintr-un climat de sigaranga in timpul zilei, a mama s& fie nevoita s8 se trezeascé noaptea. Dupa vrsta de patru sau cinci luni (sau sase-sapte luni, de lacaz la caz) nu mai este obligatoriu ca mama si mearga s inisteasc copitul Lael de bine poate Sao acd atl sau ofice alté persoana pe care copilul o cunoaste si a cérui recent linigtest. Este un fapt adevarat, cel putin pentru orice copil care a4 FRANGOISE DO fost crescut normal scare, in timpul ilei,nu este un organ de supt**al mar ele. Poate fi necesar, dupa o boalirnu prea grava sau dupa aparitia dingt tare au derutareopilul si acesta pare s& pastreze prostul obice! de a cere F ‘Zenja mameisdineolo de insecuritatea datorata durersis& recurgem pen Goud sau trei nopfi la dow’ sau'trei grame de gerdenal-sau orice alt hipne tusor special’pentru bebelusi, Stat cazuri destul de rare simu sint patologic ‘Sd permite somnul diurn ‘hebuie ca titmul de soma si fie in acord cu nevoile copilului. Nevoia somn scurts in doua sau trei eprize in cursullzle, este mai frecventa dect rede in general; admitindu-se o singura siesté pentru copiii mai mari douisprezece:sau palsprezece luni (0 fetga de patra ani, care prea putin retardatd, a fost vindecati, find lis, sa doarmA atuhoi cind avea nevoie sicind voia. In cazuriasemanatoare treb ta, fnainte de toate, sa instalizm copilu) intr-6-atmiosfera care sd faca som posibil El trebule s4 infeleaga c& nu trebuie s& doarmla ® ord la care spt fama, ci-atunci-cind simte nevoia, Unii copil aumevote de un mic so: eparatorin mijlocul diminetii,ora obisnuita de siesta fiind prea tirzie pen ‘Gi Mama a lasat-o pe fetta sd se joace In camera el, spuntindu-k ,Dacd + ‘bositd, poti sate tinal pe pat sis& dorm. La ritmulspecialdesomn dec fvea nevoie acest copil se mai adduga slo rivaltatecirunfrafior nou-nase bebelustl/avea vole sf doarma. Dindu-t surorii mat-mari:posibiltatea d dorm astfél i timpul zile, ise permitea si se identifice tu bebeligil si st ‘olve aceasta rivalitate, Ba a dormit extrem de mult in timpul primelor § Tuni, ceea ce dovedeste cj in cazul ei, exista o insuficienfé.a somnului. Dt aceea, intirzierea ei aparenté a fost fepede recuperatd, fetja'dovedinds Chiar de o inteligenta vie si superioard mediei Th alte cazuri, copilulul i este de ajuns s& stea tntins in pat gi sa privea Imagini, chiar la ora siestei, care trebule pastrat mereu ca ora de odin: copii de virsta prescolara. Valorizarea somnutui ‘Acunci cind activitatea musculara domina viata copilului, incepind testa mersulu si pind la vista gindiri reflexive (5-7 ani), somnul poate fic Slderat ca o incetare a activitaii, crea copilul incearcé sa ise sustraga Ex, naamp Lise pare ca nu este bine, cA nu este ,nobil” si dormi. Daca el cr: Tn fr ule (6-02)‘TULBURARILE SOMNULUE aceasta, nuestefindcd aga spune adultul. Copilul se poate simi frustrat cing 1ee Shatner, Doren! Sint foarte numerog copii care dorm foarte bine scare 135 SRloulyaeasi-iauda ct ein dormniciodata,adaugind, phnide mine: "Si chiar cind dorm, dorm cu och deschis set dopa acest sentiment de frustraze sau de culpabilitate, coplll in venteatd o intreagi tehnicd de securizare, El:se las& prada acelorritur ale weareainis despre care Gesell aflsma cdsint benefice si car trebui urmate; day atime mame ar avea imp 54 ofacd, Este decide preferat s& pregitim copie ohn sora, sil imbracam in pijama, sé-ispunem noapre bund, chiar de mas portn on daca webuie, si s& il lisém sé se Joace, spunindu-i: Cind o 8 Bi aaa ae ve intinde pe pat ite vel odiinilinigtit™. Citeodata, copiul adoarme senase Daca, rough, sommnal indie #8 vind, ttl va ven si wa spare pre um, mana are nevole de odihna’. Aceasts identicare cu adultul care cree SFT ued pe copil sa valorizeze somnul i s8 adoarmé in depling sigu rant feu acesta, copilul depaseste etapa in care se.teme de som 0 In cetaré a activitayi =~ ‘Teama de intuneric de a nopud Pentra a contracara aceasté tulburare trebuie 38 Hae pe copi sai invng’ teama de noapte, obisnuinds-cu fntunericu Innmpulle sail determindm sise joace de-a baba-oarbacumama: cu ochit eeoperii, vom merge apot in toate camerele din casé, Astfel copllul va asimlla fouptea cu mama sa, care este pentru el securizantd eyed are nevoie de lumina pentcu a adormi, ii putem lisa o veioza mica, penta se simi In siguranta. Stiind-o la indemina se, copitul au ve mal aves nevoie si o lase aprinsé. ‘Prezenga unui animal. jure, aunel papusi, il poste de asemenea ajuta ‘pe copil sf se simté tn sigutanfd. Papusa I ajutd sa recreezesituatia mara Popilvge apara reciproc. Este un obiect de transfer care fl face si nu se simt singur Jocurile ritmate Jocuri rtmate care preed som, dnte care face parte si mastrbatia, ‘reprezinta o tehnica de securizare. ® " ~ Gesell, Arnold ~ 1880-1961, pstholog american. A publicat ucrari despre pstologla copiisa in special despre matusaia memopsihics.(0.tr) °86 FRANGOISE DOL De altfel, aceasta tehnica reapare, in momentele de mare peticol, chiar J.adult: la subiectii amenintati apare gestulinstinetiv de ase crampona de 0 ganele lor genitale. Copilul, casi acultul In pericol, se inchide in sine pentru se pune la adapost. Nu existé nimic mai ru. pentru viltorul copilului dec ‘modul de a se comporca al mamei, care Ii spune: ,Agazi-ti bine mlinile det supra cearceafului! sau aceea care miroase degetele copilulul stl pet daca constatd cd acesta si-a dus milnile la locurile interzse, La aceas copilul nu igi da prea bine seama dar, mai tiziu, aceasta interdictie poate cauza tulburdri de caracter obsesional, datoriti puterii magice a tutw or obiceluritor deprinse inte trei si cinci ani, inainte ca pentru copil sé exist ‘vreun motlv sensibil,intuitiy, dea valoriza aceasta intertictie Totusi, daca aceste jocuri ritimate dureaza prea mult, inseamné ca acel. copil nu i este somn. In acest caz, trebuie sa valorizam odihna gi nu 8-1 im punem copilului ca e datoria lui sé dearma, In acest scop, instalim copilu {n camera sa, n pijama, sau in patul lui, avind laindemind 0 carte cu poze, ut joc sat alte lucrurl care 8 ocupe. Cind este calm; mama li vafredona.un cht tecel sii spune o poveste simpl,linistitoare. Deoarece, pentrw a putea si adoarma, teebule sa i asigurdm copilului in primul ind linistea, Unii copii, crescuficrestineste, sint obisnufi sa ipi spund rugdciunea ina inte de a adormi. Trebuie $4 profitam de acest momient, astfel nctt copilul st ‘nu pistreze nici un sentiment de vinovafie faa de prostioarele pe care le-a fa ‘cutin timpul zilei. a fe atente mamele care, sadice fara s8 ste, recapituleazé cauzele confuziet copilului, esecurile acestula, dificultajile de caracter. Este c atitudine care cultivi angoasele, deoarece jnaintede sapte sauopt ani, con ste incapabil sisi asume responsabilitatea pentru comportamentul Siu care, uchuie 64-0 spunen, Ig aceasti virtt, tine de cucumstantele st de-climai “ceeatdeadulll Rugaclunea tebuie sa fie un cofocviu de iubiresi de siguranta ‘otal: chiar dacé mama este suparata, Iisus $i Tatal Ce sesc nu sint niciodata INTRETINEREA SOMNULUT Zgomotele Reprezintd o prim’ cauz’ care impiedica somnul- Zgomotele au sint nicio dati benefice, chiar gi atunci cind copilul nu este atent la ele. Ma refer la 2g0. ‘mote ca sonerii, ‘zbucaiti de voc, ‘2gomotele si zumzetul altor copii, sau al actvitiilor specitice seri, care dispar Incetul cu incetul, dacd ambianya afectiva este buna, nu prezinta nici lun inconvenient, iar copilul care este obignuit cu ele nu este absolut cleloc afc: tat de acestea In viaja sa psihicd inconstient, exceptind cazurile foarte rare dle copii care au nevoie de 0 tacere absolut‘TULBURARILE SOMNULUT Luminile fetid nu puteaniciodata s& adoarma inainte de miezsl nopsi Paring s- ‘au dat seama abia dup’ multa vreme cd acest fapt se datore uneivitrine, flat in fafa ferestre, care nu se stingea decit la miezul nop i. Aceastaihuminare 0 dderanja cu att mai mult cu et era intermitenta, iar variayia ei continua fcea (Ge fete 38 fi Ge imposibil s8 adoarma. Despre fantasrnele pe care le trezeatt fn.ea aceste lumini,fetifa inventa povestl pe care la Inceput, le spunea sin fgura, iar apoi le povestea-sifréfiorului mai mic, impiedicindu-l si pe el sa Goarma In acest caz, a fost suficlents& fe puse perdele duble la ferestre pen: fica fecija ssi gaseasca, in sit, somnul. Un ale copil s-ar fi obisnuit cu lu- rina, dar aceasta fetid nu a reusi. Deranjamentele Deranjamentele calizate de urinatul In timpul noptit a fost mult ineri- inate au fost imaginate cele mai incredibile sfaturi in legatur& cu acest fapt Un bun exemplu il constituie recomandarea, icutd Intr-un asticol, de a sterge ‘cu un burete ud faa copilului, sau de a-1 pune cu picioarele pe dalele rec, pen- tiuase tezicu adevarat, si asta numa pentru ca el si nu se obisnuiasca s feca pipitn soma. In toate acestea nu éste nici o umbra de bun-simy, Dimpotrivi, Erabule 34 infisurdm sezutul copilulul, dupa ce a fost pomadat si pudrat din pilin, in scutece groase, acoperite de un chilot de cauciuc, si sé! lésim sa Goarma, Daca trebuie neaparat sl ridicam din pat, indca sintem le hotel 5 ‘copilul nu se ala in patul stu, de exemplu, sau din motive cum ar i pielea prea sensibila la urina prea usturicoare, trebule s& facem acest lucru cu cit mai multe menajamente #i,s4 schimb&m copilul fara a-l trezi, Este inutl sa bisnuim copilul si fie ¢urat noaptex: cind va simti nevola sA fle curat,va de. een Tene te sae pat nt Ge ecal Ie cae ne Lo ae acess nomenon toate porte Faces ccoaentcons faetnporantset cbignaim Su noaptea, cuintunericu, facindu-i jocuri de umbre pe peret, tn camera lui, Trebuie st iba un vas de noapte In apropierea lui, in aceasta insula de sigu: zanfa pe care Lam ajutat s4si-o creeze. lar daca inci nu este curat, inseamna nu simte incé nevoia, si tebuie s2 ll asam In pace. ‘Trezrile in timpul noppit In concluzie, copilul nu trebuie st se trezeascd noaptea, iar d obligatis fl trezim, s& facem Intr-un mod ctt mai putin ,vatimator". Trebuie stiut cd orice copil urineaza in timp ce doarme,La dausizect de luni, fetcle inta8 FRANGOISE DOLD In general curate, mult mal repede dectt baietj, Pentru baled ‘Een ai ot aoa aa a ile cusat tn tunul le nainte dea Hdevenit unmicacrobat abil Curajent ‘nocturné se instleazd la pun imp dupd-earajenia Gums, dobindia liber spontan. Anu uda chilotul sau pat sit este bine’, este comod. Copilul care se tezeste spontan in mijloeul nop incearca un sentimen de nesiguranyé pentroc& is-a spus éifnit rebuie s'se tezeatcd. El se sim vinovat, ceed ce constituie un perieol addugat la tot ce ig'imagineaza ix legaturd cu ceea ce nu vede. Pentru ea el é4 nu se simté vinovat, sa nul face sd creada cd nu trebuie si se trezeascdj c's ti spunem cl poate si aprinda lu siina gis Ipfreia jocul; dar fara a trezi he cineva. Apoiy'cu ocazia unei mic schimbari, fn timpul vacantei de exemplu, ra uita si va plerde acest obicet: ve rece foarte repede, asa cum trece totul in viaga copilulul, findea evolueaz’ foarte repede. Important este ca micuful sii lase s& doarima pe plsingil sai gi pe ceilaly adulfi din anturajul sau, Foarte multi copi simt nevoia sd bea apa in-timpul nop Voin ava grijiea la indemtina da 68/8 afleo carafa de apa obignuits, co 51.0 micé lampa. Si amintim aici de sistemnul att de nefast care provede ca ‘enuretil sf fe privapi de apa seara, dinds-le acestora, prin iisetare, un motiv in plus de nesiguranta, edict un motiv fn plus de a-si da diiimul veziel, care este poate mai putin plind, daria fel, died nu mult mal incontinenta dec daca copilului gi-ar f potolit setea. Spaimele nocturne Spainiele nocuusne stat fziologiee, Cind copilltrece prin perioade de rus trate cum acl porioadsle edipiene ata de copil-pline de dilcula. este impos sin alfa ogmarun, Este foarce important ca pavini sa nu capete ei Inssi cosmaniftexsté mijoace de a- linistipe copil. Mai ind, s respectém condipillenecésave acormirl gi pe accea a izoliicuplulu parental, cum am spus mai sus, copilage cusmazuci dact -aotivitatoa din simpul ile sat into stare de ensue activates contious Stn timpul sompulul scum pu mal are limite, je forme fantasmasice Sint )proieti ale agresivit orale (up le, et) clnd copluleste mic, apo proieci ale ogresivitai captatoare (hori de copii si face (revolver, pus et.) in pe Hoada urmatoare: in momentul complexalui oedipian si mat tirzu, la puber tate, sint pericole incimpinate de paring, sau visuri de mote, pericole de rmosrte sau vio, sau crime pentru care este acuzat pe nedrept. Ulu luecu pe cate ebuie <8 facema tn leedturs ci este s4 nu Hl ludm in ser Lc esteste, Dimpotriva, trebuieTULBURARILE SOMNULLT 89 ais oman z Celmaibun ‘ijloc de a-telibera este sé lasim la indemina sa, noaptea, un bloc de desen. siun creion, spunindu-i 2, atuncl cind un cogmar il tezeste, si aprinds lu mina, 6 igo foale gi s& deseneze ce |-asperiat, n.cazul i-care copilul este mic, ‘sau sa scrie, romanfind povestea dupa placul sdu, dacd este mai mare. Este © factivitate securizanta prin care poate da nume gl form’ angoasei sale. De- senindu-si cosmarurile, le stépineste entsu conil este westeascd ale cosmanusl fe Sse fata oe udecg, in cazul in care copilul propune el insusiojudecat, ‘mama fu trebuie decit sa o accepte: ,Da, cred ci ai dreptate”. Povestindu-yi Cosmarurile, copilul sue c& puter vorbi despre ele. Ca gi in cazul desenului, teste un mijloc de a stapini fantasmele infricosatoare. Faptul-de a povesti este Securizant, pentru cé multe vse fi dau copilului sentimental de culpabilitate. ‘Atunci cind copilul dumneavoastra va povesteste: Am visat c@ erai moat cé tataera giel mort” nu va indignagl, s1 fspundeti-l, de-exemplu: ,Se pare ca, teste un semhn foarte bun cind visezi c& citeva este mort $i Intr-adevar, pen tru ca un copil sa reugeasea sd se ipseasca de paring sii, Uebule s& fi avut vise despre absenfa acestora. tun copll este agtat dine anu wedi, Munca de securizare webuie.ficu ul ‘Ar trebui in special s8 i muliplich stéleze copilul in baie, in faja chiuvetei sau in fafa unui lighean gi sa obiecte cu care sis joace in apa: bucafi mici de lemn sau fles,o feav& prin care SH sulle in apa. Un copil nervos, care trieste In orag, are nevoie adesea de Goud-trei ore de jozcd in apa, pe 21. Trebuie sii dim o libertate totals in anu. mite conditii date, copilul putind si se joace cu apa chiar daca se ud sau se urdreste, in condligt cate 68 nfl deranjeze pe adult. fl putem echips cu un sor} simplu, ficut dinte-un dreptunghi de cauciuc si cu incaléminte pe care 4380 posta uda gi pecare a -o scoatem cind termin&. Dacd este mic, fispunem s-o cheme pe mama cind cermind de jucat in ap’. Mama fi scoate sortul si pantofiorii uzi, care il impiedica pe copil si circule in restul apartamentului {La incepuet, ne putem astepta sa declare la lecare cine minute ca a terminat pentru ca, cine! minute mai tirziu, si vrea din nou st se joace, Mamele webule S4 stie cd, stunci cind se joacd cu apa, copilul incearcd o volupiic : So aentinne seman: actos de--siuda chilotu de culpabilitate 9 de aceea vsea sf Inceteze iocul Este important ca el si cab ente cova previeut fi permis. Copilul are nevoie de apa si de pamint, de murdarie, de vegetale. Daca si tem [a fard sau daca putem duce copilul intr-un parc, aceste jocuri elibereazé de toate fantasmele caze, altel, i-ar provoca coymaruri. Pirintik mai tebule s3 tie04, la sapte sau opt ani, plstolul cu apd este indispensabil, Este foarte edu Mama poatestin- dea90 FRANCOISE DOL catvslimitimn folositea acestaia sts punem anumite condi penteua pr tejahainele gi mobilele, dar a-l intervie este daundtor. Balneatia* dacs este posibilf.arezeaultate foarte bune. Baia caze i calmeaza pe copii, cu,condiia.ea, tot, $8-nu se tcansforme init oridd cu mama, care vr sii determing lass, Pentza cactectul s fie sal ferjcopiful uebule sf sie cd bain este pentra a je amiza s\ nu pentea af placere mamet sau doar penti 8 se spila, Cppilul are, nevoie. de aceas Jumatate de ord de plicere grarult, fara qe eanin) utlitare: Numamna webu Sil gpuns c® iva fi frig daca mai Stain Baie, Trebule s-31 dea seama sings ‘cu condita sd albd o bund injelegere ci mata "Heed este vorba de désene, de jaquri tn apé, de jocul cu pm sau’ bale, fantasmele care Je insojesc elibereaz’ copilul de spaimele nocturn cutie mai mi siti mai putin BudieéIatee €Spil mil ce se Imbaiaza Ta preuid,intre dot bait’ sau ize bai sete dé rst apropiate) nu au nici Jimportangd. Lisayi-is& se amilze 3158 stig, nu'vd imestecai Jn junal vist dezece ani, fertele devin piidice: resvediati Te Cetintle, chiar daca vin on et an ee ee eaten Se ane teagan ee ‘Mai ramin de spus clteva cuvinte despre, cineina' si rolul acestuia 1 cosmnarutile copiilor. Toate filmele sint daunstolire-pentru copii, chiar si act Tea pe care parinfiile cred bune. Prim-planurile it special, provoaca multe tu Duréti. Niste simple rime varutéM prititplan,!ine-tin filmy documenta provoaca spaime nocturne, pentru ed modifica felil In care se situeazé copilv ptin raportarea la lumea exterioata. Ciel doarme, él devine prada imaginite pe care le-a refalat: es in concluzie, sfatal meu este urmatoril fara cinema fnainte de noud-zec ani. Sau ar trebut sé existe Pathe-bables unde parinyii dintr-un cartier s8 = dune pentru a face scurt-metrajein care sa nu fe prim-planuti. Inte protect Copili vor flasaqi sa refacs in mod liber ceea ce ai vizut pe ecran, se tirasc acd au vizut rime, ete. Prin aceste activitati de imitare, vor putea si s tlibereze de imaginile susceptibile de a-i f impresionat. inte de et ‘TREZIREA ‘La muljicopi, trezirea este dificlé gi din aceasta cauza paringil suprim siesta bucurogi, chiar daca este necesara. Doar c& tulburirile se vor agravi deoarece copilulul fi lipseste din ce in ce mai mult somnul. Cind nu dormir destul, ne treaim prea devreme. Dac& trezim copilul in contra-ritm, fmpiedicam si adoarma. Trezirile normale au deci o mare importants. ~falneajie~ bai face Tn scop terapeutle. (tr)‘TULBURARILE SOMNULL o Tresirile premature Sint copii etrorale-a fost inteerupt ritmul normal prin faptul:cd au fost trezti prea devreme sau cl nu au fst lasai sa doarmé destal ‘Int gi unil copii mici care au o puternicd nerabdare.de ereste thar. Se ‘rezesein acelagi imp ea fajiimai mari care merg la coal ind vor s fac lefel cae pentru a fl inarfglel Parinitrebue sd se fereaséa 8 dezvolte prea devreme la cop ideal de a creste mare, pentru c# se poate intmpla ca, la {ece satt dolsprevece ani, copilul s& ajungs la start obsesionalé. Trebuie, bineinjels, sa finem morpi cael si fac, In materie de performanteicucerin, tot ce uebuie 58 fac’ potrivie vrste, tale i fori sale. Dar aceste cucet nu tre- buie ficute mainte de vreme, gi mai ales nu pentru a-i.malimutai* pe celal ‘Si nu valrizdm, din punct de vedere educa, imitai, spre care copiul este deja destul de inclinat.Fiecare tebuie ssi urmeze rtmul is4lase pe cefalft ff Ip uimeze proprlullor sim, 4 cincerca sé fitmpiedice, Trezirile lente si noroétinoate ‘Acestea le deranjéaza cel,iai mult pe mame. Noi, mainele,statem mereu prea gribite. Aceste stiri de semi-trezire moroc&noase nu fin de starea de ‘veghe, cide somn: copilul are nevoie de zece minute pentru a se trezi ar acest ‘rigaz prin cate trezirea se prelungeste este cu atit mai lung eu eft copilul se teme de ceea ce fl asteapti cind se va ez Anumite cintece destinate copitlor cexprima acest fucru cu umor si vesele, Astel = Fei, Patoche, trezeste-te! Pentru ce? =Timpul penteu scoala e Oh, ce soma imi e! = Hei, Patoche, erezeste-e Benitru co? ‘SA maninci placinte! Pantalonasii s& mi-i pun Siindata am sa vin.” Pentru a-l scoate din aceasta eschivare mu foloseste la nimic s4 certam copilul; mai adaugim ceva la neplacerea de a se tei. Este nevoie de umor pentru a-iinvinge starea morocdnoasd. Dar nu este necesar sa vrem si o facem st dispard imediat. Copilul trebuie sé aiba timp pentru a iesi din starea de soma gide toropealé, chiar dacd acest lucru nu ii place mame92 FRANGOISE DOLTe Somnul oniric “iteodata, at la adulfi cit sila copii, somnul se prelungeste cu o stare de semi som piin de vise, din care nu poate esi si care Il tintuieste pe subiect fntr-o stare de toropealé bizara. Sint urvinceput de stiri nevropatice legate, In ‘general, de absenfa contactelor cu ceilali, Aceste stari se mai pot instala gi cu Scazia une! mici nepliceri. Acestea mai pot aparea si in alte cazuri, cur ar fh ‘tunci cind am obligat copilul sa se prefaca cd doarme, desi era treaz, Linii copii se trezesc prea devreme findca acesta este ritmul lor: adesea ei stat cei care vor lucra mai bine dimineata devreme, aceia care vor fi ,de ddimineata’ la fel cum alii sint .ce seara, Trebule s& le permitem activitatea facestor copii, cu singuira conditie de a nii fi trezi pe ceilalfi: webuie si se Obigouiasea s& se trezeascd fAr2 zgomot, si-si'pund halatul si papucit si s8 ‘earga in camera ti care se joaca de abicei, atnuzindu-se si ocupinduse ast- fel, fSrd a deranja pe ceilalf pin’ la trezizea acestora. Uni vor prefera aceste ‘acivitii lao ora matinala pentru c& este singurul moment cind sint linistti, “ind nu-iau pe ceilalfi pe cap‘, nici pe cet mari, care ii Impiedica sa se joace, hic pe frat mai miei, care vor mereu si imite. ‘Dacé, dimpotriva, copilal ste cd nu are vole sd se trezeasca, se va cufunda intr-o toropeala provocata de faptul de a ft dormit prea mult, insoyité de fan. tasme ce constituie 0 adevarata masturbare mentala impusé de adult. Poate 6 O atitudine de securizare, pentru cé nu il deranjea24-pe adult, si estfel copilul este ia pace cu acesta ‘Dar aceste star! pot antrena regresil puternice. Cum périnfiau crezut ¢& trebuie s8 oblige copilul s8 doarma, el varamine totdeauna pe jumitate ador- mit, Eitlforteaza sa se inchida iner-o stare de ghemuire prudent, pe care unii © pasttezd intteaga via}. Apoi, dinte-o data, In imprejurati extraordinare, re- Gizeaza cd este un copil hiperactiv, dar cf nu-si diduseré deloc seama de Aceasta, Pentru a se simfi im siguranga fafa de adulpi care -au inconjurat a in- wut, copilul traise ca 0 marmota, Incerul eu incetul, educatorul si-a indeplin- itsareina de a-1 amorfi, avind un singur scop: acela de a-j simplifica viaja. ‘$8 aranjamn viaja copiilor nostri astfel incit sa le asiguram posibilitgile de ‘a.avea liniste,izolare relativa si odihna la ore fixe gi, in acest cadru, sf lism liberi s& hotarasca felul de a Se odihni: si-I Invapdm sé respecte la fel de mult odihna celorlal. $1 cum exemplul este pivotul oricarei educa, sa stim not fnsine sé ne xii orele de izolate side odihnd in acord cu cele ale copiilor.COPILUL $IJOCUL Cu amabila autortzare a tut -Francls Martens gi Rachel Kramerman, fale 1987 _Taci*, Na atinge", «Nu te mai migea‘, sint indemnuti nelipste, cu care uni copilsintcoplesti de-a lungulzilelor si care reprezinté tot atitea interdict lle-doriagei ce se exprima; interdict de,a-cAuea plicerea. Aceste indemnuri tau la baza personalitajilor nevrotice; aca Mnainte de virsta de doi ani. Avind de suportat dependents fayd de adull,'care-este-orb gi surd fafa de viata ce fncearcd si se exprime si 58 comunice, copilul se lasi-inabusit, refuleaza {nlduntrul la i trece sub tacere doringi, pliceresisuferinja: Devine ,cuminte’ died pasiy si necomunicativ. : 2 ‘Copili au nevoie de limite pentru a se simti In sigurant&, dar de limite de torate doar unui pericol real care in cazc imitele sint incdlcate, ar dauna in. tegritajl propriulu lor organism sawalaltcuiva. A nu putea sa ,facdi" tot ceea ‘cedoreste nu implica sa nt is poata exprima dorinjeley bucurile, suferinfele. Limbajal preexisté vorbiri, exist inaintea vorbiri, in mimic&, in gesturile, in ‘ctivitajile corporal gi senzoriale, gi in stile de pasivtate prin care se sta- bileste complicitatea de simjuri intre copil si anturajul sau. Daca aceasta co- ‘municare nu este apreciatd de catre adult si daca acesta nu tolereaza jocul con- tinuu, earacteristic unui copil ere se dezvolta bine pin’ la vrsta stapiniril to tale avorbiri, aceasta tefulare impusa provoaca dereglari in armonia psilo-so- ‘Gala a copilul, ce igi vor face aparifia la virsta preadolescentei ‘Toata lume stie c& un copil sandtos este un copil care se amuuza, care se ‘ocupa cu tot felul de lucruri si care exploreazA tot ce se aflé la Indemina sa Cees ce este adevarat in cazul copllului care este singu, este adevarat gi atunci dnd este impreuna cu alll. priva un copil dejoaca inseamné a-{ priva de pl ferea de a trai, Inte dows lun gijumtate site luni, activtatea ludica a mii- hilor aprivirlor sonoritajde modulate audiblle ale unui bebelus fas de mama fa, de tatal su, de cet familar, fac 88 {se dluminezo faya,s& i se anime respi- Talia si glagureli modulate tradue plaicerea lui, spre bucuria sa gi partenerilor {ndulogayi Aceste momente de disponibilitate fafa de joc urmeaza momen: {elor de potolire a nevoilor, alaptatal, schimbarea scutecelor. Obosit de partiow FRANCOISE DOL dda de dupa masa, bebetugul Inchide ochii, este agezat in patus de catre man sladoarme. La tezire, Inainte ca foamea sa impuna, prin fipete, potolirea v gentd a nevoilor, bebelusul séndtos gingureste cu ochii deschiyi, Elsi remem reaz3 activitiile urmtoare suptului pe care le-a trait anterior, imaginile \ zuale, sonore, tactile, olfactive ale objectelor manipulate, persoanele, vocile Incearca si teinvie aceste percept dé relatié tisgnturajul. Nestind inca s4 vo beascd inventeaz’ .ngt"-uri gingurel, schive inca indepartace ale cuvintelor cintecelor pe care vrea sa le aud din nou si pe care crede cle repel Zi dupa zi, qstfel asstat, in fara acestor moment de nevoie, prin dorin complice a alor sai de a-i fine companie cu placere, copilul recunoaste 1 rnumai persoane familiar, dar sicele mal miei obiecte care Uinconjoara, sim ales repere ale schimbarilor in spafiul sau de siguran}4, atribute ale identit3t sale. Primele sale jucani sint obiectele pe care le duce la gura, le arunca i regaseste cu bucurie, pentru a le duce din-now.Ja guré.a,le manipula si a arunca din nou, plin de bucurie. Aceste prime,tehniei ludice nu reamintes ue, atunct ind sin transpuse asupra micilor abiecte manipulate, satisfach) pe-care.o Incearc’ atuinci Cind este asistat de-manza'sain timpul satisfacer nevoilor alternante-ale tubulul sau digestiv: supeul'si defecatia? 'S& nu fe pujul de om la fel ca toyi pul speciilor de mamifere? Inte-adeva Pull altor specif-de mamifere par si se joace:¥idrele,de exemplu, sinc att d caraghioase cind se lasa s alunece pe pantele inzaperite ale muguroaielor d _pamint minjlor gi viteilor ce inca mai sug leplacesa zharde pe-cimpii. Totus activitatile lor nu sint nici creatoare, nicl variate c stereotipe, ca gi.cum ar provocate de nevoia de motricitate specifica nevoilor celordin aceeasispecie Animalelor de companie ale oamenilor, care nuitrebuie sisicaute hrana, | place sa se joace nu numai cind sint mici: de exemplpisicilese joaca cu ut object care se misc, s cit grafie dovedesc in acest joc carele captiveaza. Clink se act Infigindt-si dinpl intro platea sau o minge care reista maxilarelor 1o prehensive gi, daca aruncam un oblect, il vor prindle din 2bor,plinide buctri side zel, sau il vor cduta pentru a- aduce Inapoi-celui care "a aruncat, Aces fe animale au activité ludice, dar foarte pupin variate, am putea spune chia stereotipe gi specifice rasel lor. Pulul de pisica pare si se pregiteasca pentrt rolul lui vitor de vinator de goareci, iar etinele pare si-gi aminteascé de vinatoarea in folosul oamenilor, stapini sai La puiul de om, ined de la primele activitati Idi, sin vz ‘tea gi creativitatea, nimic nu este niciodata stereotip. fn cazul in care copilt use joac, iar priviea sa nu este solcitata ce nimic din ceea ceil inconjoar: Inseamnd ca suferd de stonie jar, daca este animat de gesturi repetitive con. tinue, férd nici o modulatie de plicere sau inventivitate, ne dam seama ci acest copil suferd de depresiune datorata unei cauze recente sau de tulburari relationale precoce pe cale de ase instala, chiar daca starea sade sanatate fi2icd pare absolut satistCcOPILIL $1 1OCUL Manifesticite psihosociale yi fac apariiaintze dowd luni jamatat ssase tui, func cind copitul pare mai mul pasiv dect atv ca si adormit. Totus, prin pulsiunle de pinda de tezire; sub acest aspect pasv si sormnoros, sp: Fil séu se tezeste la comunicare si ucreaza constant asuprarelailor inte teea ce percepe din anturajl su vorbitor9i tot ceea cell Inconjoasa, chiar 20 tmotele din naturé sau zgomotele obiectelor din jurul lu. Noicredem ca nu ne Inelege vorbirea, dar el este atent la orice cuvint ce Ti este adresat. Inca din laceastéperioada, mai ales dupa virsta de te huni, mama sau persoana care i Ingrijeste tebuie si vegheze ca, in afara ingeijirlior corpulu, ea si copilul s& aiba impreund momente in care ni se acord8 nic oingrjire corporala, stn fae si stabileascao relate vorbit, de schimburi senzoriale siafective. Este im portant sa punem la indemina copilului obiecte mici, placute auzulu, atin fet, priv, pe cae st le poaté duce le gura sipe care se arunce far riscuri Pentru bebelis, unul diate primele jocuri de placere complice cu adult, este de agi ascunde faja si dea o ardta mai apoi, dar else amuza ssi fe complice cu el insu, i aceasta est diferea inte aimalul mic i copil. Un exemplu {constituie jocu ce consti ina arunca un obiect, fat la capaul une sfri, pentru anti] mai vedea sil face apol s8 reapard,plin de stisacte,tigind Ge sfoara. Se stie cd Freud a vorbitindelung despre acest joe pe care a nuit ‘Fort. Da” care -artraduce pri: ,A disparut. Ab, ltl", Feud vedea in acest Jocun exeraiiu pentrastipini absenfa mamei, pe cae coplule suport, apoi reapariflasa, finde, si pentra aceasta placer, copilu estesubordont voinfe! aduleulu entra Freud, acest joc alu, ai é icant pentru cpl, are semnificayia sperimentiri a faptulu ef el rine acelas, in chuda absenfei persoane! a ceia gi cunoaste dentitates, Prin aces joc, copia se firma pe sine Insugicasubiect al continuiti Hinged sale in lume. El depégesteincercarea pe cate o consttuie absenjele insolite ale obiectalui discontinauin spat gi timp reprezentat de mama sa sau de Aina aleass, object gratiecAraia se tie viu $i comunicativ,Joeul lai ,Nu mai lati” ar mai putes & mumiejoculereator al lu Finjet Sine, chiar aruneicind copil singut limitat de spatul proprivhsi corp, azocia, dar nu dependent de prezenyacelullal. Incepind de la cinci sau fase hin, dovinga de comunica gt de a e juca in rad activ ocup& din ce in ce mai mult timp 2llnic. Creseind, copilal poate sa se tkasc si gad gi apoi si apois& mearga autonom a pate labe. In ficare 2 nol iniiative il motiveazd in cAutarea crescindd de agistipinispaiul de lb- ertate. Pe masura ce sistemul sdu neuromuscular ii desivirgeste formate, copilul devine capabil de diseriminare senzorials.Acest alent de dsctiminare pasiva este att de mare inet, atunci cind, int-o familie, wltimul néscut este precedat de gemeni pe care ce din familie nui disting totdeauna, acesta, chiar Tn Fete Soi).96 FRANGOISE DO dact nu vorbeste inca, nui i confunda:si emite, pentru fiecare dintre ei, “anume semnal sonor ce nu poate fi confundatcu semnalul sonorcucare i timpin’ pe celilalt geamAn. AceastA observayie mi-a fost impirtisit8, nr multe rindusi, de mamele al'cSror ulti nascut dovedea aceasti competer fascinind inteeaga familie. Intr-adevir, copiluleste capabilsé sejoace ~fiinde& pentru el este un siliplace s& distinga gisi.compare Toimele; sunetele,culorile, iar daca e postbil6& croeze sau s8 modifice fornie} de’éxemplu,rupindhirtie, mizgal) cewcreionul, ficind 8 dispati ceeaceinge. Toate acestea pentru propria placer. ioc al nese teiavens as

S-ar putea să vă placă și

• Lista Nunta

  

  Document3 pagini

  Lista Nunta

  mariu_s

  Încă nu există evaluări
• CPP

  

  Document214 pagini

  CPP

  oldcarsmanic

  Încă nu există evaluări
• Ikea

  

  Document1 pagină

  Ikea

  mariu_s

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Scala 1 Satistactie

  

  Document2 pagini

  Scala 1 Satistactie

  mariu_s

  Încă nu există evaluări
• Cum Se Face Un Copil

  

  Document47 pagini

  Cum Se Face Un Copil

  mariu_s

  Încă nu există evaluări
• Sindromul Bournout Munca

  

  Document1 pagină

  Sindromul Bournout Munca

  mariu_s

  Încă nu există evaluări
• Casnicie Fericita, NU Caznă

  

  Document24 pagini

  Casnicie Fericita, NU Caznă

  Irina Eirene

  Încă nu există evaluări
• De Evitat in Sarcina

  

  Document15 pagini

  De Evitat in Sarcina

  mariu_s

  Încă nu există evaluări
• Stiluri Parentale

  

  Document15 pagini

  Stiluri Parentale

  Andreea Antonesei

  Încă nu există evaluări
• Pete

  

  Document10 pagini

  Pete

  mariu_s

  Încă nu există evaluări
• Pete

  

  Document10 pagini

  Pete

  mariu_s

  Încă nu există evaluări
• Pete

  

  Document10 pagini

  Pete

  mariu_s

  Încă nu există evaluări
• Sindromul Bournout Munca

  

  Document1 pagină

  Sindromul Bournout Munca

  mariu_s

  Încă nu există evaluări
• Scala 2 Gelozie

  

  Document2 pagini

  Scala 2 Gelozie

  mariu_s

  Încă nu există evaluări
• Satisfactia in Cuplu

  

  Document2 pagini

  Satisfactia in Cuplu

  mariu_s

  Încă nu există evaluări
• Proiect de Lectie

  

  Document3 pagini

  Proiect de Lectie

  mariu_s

  Încă nu există evaluări
• Joc Didactic

  

  Document2 pagini

  Joc Didactic

  mariu_s

  Încă nu există evaluări
• Vergeturi

  

  Document1 pagină

  Vergeturi

  mariu_s

  Încă nu există evaluări
• Par Chet

  

  Document7 pagini

  Par Chet

  mariu_s

  Încă nu există evaluări
• Plan Dezvoltare Personala

  

  Document3 pagini

  Plan Dezvoltare Personala

  mariu_s

  Încă nu există evaluări
• Cerinte DINAMICA GRUPURILOR - RUC II - 2013-2014

  

  Document1 pagină

  Cerinte DINAMICA GRUPURILOR - RUC II - 2013-2014

  mariu_s

  Încă nu există evaluări
• Analiza Swot Personala

  

  Document2 pagini

  Analiza Swot Personala

  Anonymous Kv663l

  100% (7)
• Cuprins: 4.2. Scrierea Cuvintelor Compuse

  

  Document16 pagini

  Cuprins: 4.2. Scrierea Cuvintelor Compuse

  mariu_s

  Încă nu există evaluări
• Prezentare Stare de Bine

  

  Document2 pagini

  Prezentare Stare de Bine

  mariu_s

  Încă nu există evaluări
• Blazonul - Exercitiu RUC

  

  Document2 pagini

  Blazonul - Exercitiu RUC

  mariu_s

  Încă nu există evaluări
• Pete

  

  Document10 pagini

  Pete

  mariu_s

  Încă nu există evaluări
• Mediul Peninteciar 4

  

  Document3 pagini

  Mediul Peninteciar 4

  mariu_s

  Încă nu există evaluări
• Ikea

  

  Document1 pagină

  Ikea

  mariu_s

  Încă nu există evaluări
• Retetad

  

  Document1 pagină

  Retetad

  mariu_s

  Încă nu există evaluări