Sunteți pe pagina 1din 66

CAMEIJA MUHA

crestin-ortodoxa
'

CAIET PENTRU ELEVI

CIASAa V-a

Editura Sf. Mina

Sfintele Taine

Sfintele Taine sunt lucrari sfintitoare intemeiate de Domnul


'
nostru lisus Hristos pentru mantuirea oamenilor. Despre
intemeierea lor aflam in Sfanta Scriptura.
in Biserica noastra sunt ~apte Sfinte Taine: Botezul,
Mirungerea, imparta~ania, Spovedania, Nunta, Preotia,
Maslul.
Li se spune Taine, pentru ca, de~i ele se savar~esc in vazul
oamenilor, puterile date de catre Duhul Stant nu se vad, sunt de
nepatruns de catre mintea omeneasca.
Slujbele Sfintelor Taine sunt savar$ite in biserica. Doarin situatii
speciale, de obicei de boala, unele Sfinte Taine pot fi savar~ite in
casele credincio~ilor sau la spital.
Savar~itorul Sfintelor Taine este in chip nevazut Mantuitorul
Hristos, iar in chip vazut, slujitorii Sfintelor Taine sunt arhiere1i ~i
preotii. Sfanta Taina a Preotiei este savar~ita numai de catre
arhierei. Desfa$urarea slujbelor, toate materiile ~i obiectele folosite
formeaza partea vazuta a Taine/or. Partea nevazuta a slujbelor
Sfintelor Taine este lucrarea sfintitoare a lui Dumnezeu asupra
cre$tinilor care se invrednicesc de primirea lor.
Sfintele Taine primite de cre~tini doar o sigura data in viata sunt:
Botezul, Mirungerea, Preotia, Cununia. Sfintele Taine care pot ft
;:>rimite de cre~tini de mai multe ori in timpul vietii sunt: Spovedania,
imparta~ania, Maslul.
'
Prin primirea Sfintelor Taine, cre$tinii se sfintesc ~i se
p egatesc pentru viata ve$nica in imparatia lui Dumnezeu.

;(;;a Aplicatii
har - puterea sfintitoare a lui
Dumnezeu
tainic - misterios, ascuns,
neinfeles
arhiereu - preot cu cea mai inalta
functie de conducere in Biserica;
ierarh
iconmni - piistratori

1. Cite~te cu aten~e textul le~ei, apoi raspunde la unnatoarele Tntrebari:


Cine aintemeiatSfintele Taine?
Cate Sfinte Taine sunt Tn Biserica noastra?
Care sunt slujitorii vazu~ ai Sfintelor Taine?
Cine sunt primltorii?
Cate pArti are fiecare Sfanta Taina?
Care dintre Sfintele Taine pot fi primlte de mai multe ori?
Care dintre Sfintele Taine sunt primlte osingura data tn viata?
2. Ce legatura exista intre imaginile de mai jos ~i Sfintele Taine?

ti Biserica lui Hristos

se

ingrijete de toti cre~tinii, ii


intarete suflete~te In aceasta
viata ~i ii pregat~te pentru viata
ve~nica in lmparatia lui
Dumnezeu, trimitand asupra lor
putere de la Duhul Stant.
Astfel, TI na~te spre viata
ve~nica, din apa ~i din duh, pe cei
ce imparta~esc deplin adevarul
credintei, prin Botez.
Pe cei botezafi, ii intare~te in
credinta cre~tina, ungandu-i cu

Sfantul fl Marele Mir.


ii hrane~te pe cre~tini cu
Trupul ~i sangele lui Hristos ,,spre
iertarea pacatelor ~i spre viata de
veci", prin fmpirtifanle.
ii impaca, ii curatete ~i ii
une~te cu Dumnezeu pe cei ce
s-au despaftjt de El, amagi~ de
pacat, prin Spovedan1e.
Pentru a face din unii cre~tini
aparatori ai dreptei credinte ~
iconomi ai harului dumnezeiesc,

3. Stabile~te o legatura de inteles intre con~nutul lec~ei ~i indemnul de


maijos:
,,Adu-fi aminte de Dumnezeu pentru ca i El sa-i aduca intotdeauna
aminte de tine!'

npreotette.

Binecuvanteaia fi sfintete
unirea bArbatului cu femeia sa,

prin Cununie.
Pentru a UfUra sufertniete
crettinitOr bolnavi greu sau de
mai multA vremet le bimite duh
1ntaritor prin Maslu.

/De nu se 'ta nasu cmeva tfrn apa si din (})uli, 1w


: in Imparatro (ur CJ>u neu . (Iron 3. 5)
:

t 'a puua

sa inti?. :

Sfintele Taine .. Botezul

U~a

prin care intram in Biserica cre~tina ~i prin care ne


puteminvrednici ~i de primirea celorlalte Taine este Taina Sfantului

Botez.

Ea a fest intemeiata dupa invierea din mo~i a Domnului


nostru lisus Hristos, cand a spusApostolilor Sai: "Mergand, invafap
toate neamurile, botezandu-le in numele Tatalui i al Fiului i al
Sfantului Duh" (Matei 28, 19).
in timpul slujbei Sfantului Botez se coboara in mod nevazut
harul Duhului Sfant asupra celui care se boteaza, iertandu-i-se
pacatul stramoesc, precum ~i toate pacatele personale facute
pana atunci, daca se boteaza la o varsta mai mare. Astfel, eel
botezat devine cre~tin ~i membru al Bisericii lui Hristos.
Slujba Botezului se desfa~oara, de obicei, in biserica.
Momentul principal al pa~ii vazute a Tainei Sfantului Botez consta in
afundarea de trei ori in apa sfintita din cristelnita a celui ce se
boteaza. Atunci, preotul roste~te cuvintele: .,Se boteaza robul lu1
Jumnezeu (N) in numele Tatalui Amin. $i al Fiului. Amin $i al
Sfantului Duh Amin. AcuM $t pururea ~; ir vecii veolor. Amiri.ft
Savar~itorii Tainei Botezului sunt episcopii ~i preotii, carora
~antuitorul Hristos le-a incredintat puterea de a savar~i Sfintele
-a ne Numai in caz de nevoie poate boteza ~i diaconul, iar in cazuri
a.i o:\J deosebite (pericol de moarte) poate face acest lucru ~i un
s p u credincios, cu conditia sa fie botezat. in acest caz, daca eel
~eza: traie~te , trebuie chemat preotul pentru citirea celorlalte
~..rg:a :1 din randuiala Botezului, fara sa se mai repete intreita

:: :

I,)

Prin Taina Sfantului Botez, omul

pr i me~t e

iertare de pacatul
~ i de pacatele
personale, devenind membru al
Bisericii cre~tine .
j ". Fi!~i! Botez, nimeni nu se poale
mantu1.

1 stramo~esc

-a na Sfantului Botez nu se repeta, dupa cum cineva nu se


ia~ ~ hlY~te decat o singura data. Deci ~i na~terea sufleteasca nu
pea e:, _:-ca' u"'a singura.
= O"' Tainei Sfantului Botez sunt toti cei nebptezati, de
o ce ~-sra a" e., toti purtand pacatul stramoesc. In Biserica
Ortocc a _ se boteaza la putin timp dupa na~tere, in prezenta
=~ "'sesc pentru finii lor credinta cre~tina, rostind
a . . ~ suflete~ti ai copiilor botezati ~i sunt datori sa
~ sa e buni cre~tin i .

a administra - (aici) a da, a primi


diaeon - eel mai mic grad in

slujirea preoteasca
duhovniaf te - care tine de suflet;
spiritual
a invredniei - a acorda favoarea.
cinstea; a se dovedi vrednic.
capabil
intinap - patati, murdariti

~ Aplicatii
1. in imaginile de mai jos sunt surprinse momente din timpul slujbei
Botezului. Discuta despre acestea cu colegii tai i completeaza, cu
ajutorul profesorului, spatiile libere.
,,A dat Domnul Dumnezeul lui Adam
: porunca i a zis: Din tofi pomii din
rai pofi sa mananci, iar din pomul '
cunoa9terii binelui i raului sa nu '
mananci
u Amintete-ti ce moment biblic
este relatat.
.., Cum se numete incalcarea 1
poruncii dumnezeieti mentionata in
text?

I u Care este cauza ce a determinat


aparitia pacatului stramoesc?
v Prin care Sffinta Taina ni se iarta
pacatul stramo~esc?

Na~ii marturisesc -------"',

11

Naul trebuie sa fie ortodox i bun


cretin. El tine in brate pruncul ~i. din
clipa botezului, devine parintele
spiritual al celui botezat. De aceea,
este dator sa aiba grija de fiul lui
spiritual, calauzindu-1 pe calea cea
buna~i sfanta a vietii cre~tine.
Dar ~i finul este dator sa fie
ascultator ~i respectuos fata de na~.
in aceea~i masura in care ii asculta
pe pann~i sai trupe$ti.

,.Cafi in Hristos v-afi botezat, in


Hristos v-afi i-mbracat. Aliluia."
(Cantare dinslujba Botezului)
Tunderea in semnul Sfintei Cruci
reprezinta L i/fd

2 OiscL1a cu parinfi tai pentru a completa urmatorul certificat de botez cu datele tale.

WCALITATEA
JUDETUL

CERTIFICAT DE BOTEZ
Se confirma prin acesta, ca in data de........................ s-a
savarit Sfimta Taina a Botezului fiului/fiicei D-lui ................ .
. .. . . .. . . . .. . .. . . . . . . . .. . . . . .. . . . . . .. .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ~i D-nei ...................... .
....................................................... , primind la Botez numele
de ....................................... Na~ii au fost: ............................ .
. . . . . . . . . .. . . , din localitatea ............................... ., judetul
Preot

3. Vasile a rnvafat la ora de Religie despre Sfanta Taina a Botezului. $tiind acum cat de importanta este aceasta
taina in via/a cretinului, el dorete sa ii faca nite prieteni care au infeles ce inseamna sa traieti ca un cretin
adevarat. lata ce a observat la copiii din jurul sau:
-Cand trece pe langa obiserica, Mihai nu numai ca nu-i face semnul Sfintei Cruci, dar rade i de Gabriel care
se inchina cu mu/ta credinfa.
-Oricand poti conta ca vei primi ajutor din parte a Dariei.
-in tot ceea ce face, loan a li cere ajutor lui Dumnezeu.
-in fiecare duminica, rn timpul Sfintei Liturghii, Remus merge la piscina.
-Cand nu-i convine ceva, Marius Tnjura, rostind cuvinte foarte urate la adresa lui Dumnezeu.
-Teofil merge rn fiecare duminica la biserica.
-Dei nu o vazuse nimeni, Teodora s-a dus la doamna diriginta ii-a spus ca ea a spart vaza de pe catedra.
-Claudia i-a convins pe parinfii sai sa nu mai faca cumparaturi duminica dupa ce ies de la biserica.
-Cristina este invidioasa pe tofi cei care iau note mai mari decaf ea.
-/onuf vorbete i se poarta atat de cuviincios, in cat tofi vor sa fie prietenii lui.
-Doina ii barfete permanent pe colegul ei de banca.
-Atunci cand ia o nota mare,Andrei li mu/fumete lui Dumnezeu pentru ajutorul primit.
Ajuta-1 ~i tu pe Vasile sa-~i gaseasca prietenii pe care ~i-i dore~te.
Discuta cu colegii tai despre faptele care marturisesc in fata celorlalti ce inseamna sa fii un bun cre~tin

4. Alcatu1e~te, intr-un scurt text, portretul na~ului (na~ei, na~ilor) tau.

"

,,Se unge in cliip iJ.zut 1..u ~11r, 1ar sufktu( re sfinfe;>te f'n cl11p tamir. ~

~(St:imul Chm I 111 lcru .alimului)

:
,

Sfanta Tain6 a Mirungerll

Casetl in care se plstreazl


Sfintul Mir fi miruitorul -

Dupa intreita afundare in apa Botezului, in cadrul aceleia~i


slujbe religioase, copilul prime~te ~i lucrarea unei alte Sfinte Taine
numita Mirungere
Mirungerea este Sfanta Taina prin care se dau celui botezat,
prin ungerea cu Sfantul i Marele Mir, darurile Duhului Sfant, ca sa
sporeasca ~i sa se intareasca in via1a duhovniceasca. A~a cum
pruncul nou-nascut are nevoie de hrana pentru a cre~te ~i a se intari
in cele trupe~ti , tot a~a eel nascut prin Taina Botezului are nevoie de
cre~tere ~i intarire in viata cea noua.
intemeierea acestei Sfinte Taine este facuta de Mantuitorul
Hristos inainte de inaltarea Sa la ceruri, prin porunca data
Apostolilor: "i iata, Eu trimit peste voi fagaduinfa Tatalui Meu; voi
insa edefi in cetate, pana ce va vefi imbraca cu putere de sus"
(Le. 24, 49).
ln chip vazut, aceasta taina a fost instituita in ziua Pogorarii
Sfantului Duh.
in trecut, Sfintii Apostoli imparta~eau aceasta taina atat prin
punerea mainilor, cat ~i prin ungerea sau pecetluirea cu Sfantul Mir
a celor botezati. Cu trecerea vremii, crescand numarul
credincio~ilor, Sfintii Apostoli n-au mai putut ajunge peste tot pentru
a-~i pune mainile asupra tuturor. De aceea, urma~ii lor, episcopii ~i
preo~i Bisericii, savar~esc aceasta Sfanta Taina prin ungerea cu
Sfantul ~i Marele Mir.
Partea vazuta a tainei consta din ungerea, pe rand, in
semnul Sfintei Cruci, cu ajutorul miruitorului, a fruntii, a ochilor, a
narilor, a buzelor, a urechilor, a pieptului ~i a spatelui, a mainilor ~i a
picioarelor celui botezat. La fiecare ungere preotul roste~te
cuvintele: ,,Pecetea darului Sfantului Duh". Astfel, fiecare dintre
simturile ~i madularele omului prime~te in chip nevazut harul prin
care omul capata puterea de a se intoarce spre Dumnezeu ~i a lucra
in toate potrivit vointei Lui, beneficiind de puterea Duhului Sfant.
Primind, prin ungerea cu Sfantul i Marele Mir, darurile
Duhului Sfant, acestea rodesc in timp, omul putand trece cu
indrazneala prin aceasta viata. fara a se teme de niciun rau.
I

111ir11ngere - ungere cu Siantul ~i


MareleMir
1ttir11itor - obiect mic, metalic,

folosit de preot la mirungere

plante aromatice - plante frumos


mirositoare
Sfantul $i Jfare/e Uir untdelemnul special pregatit ~i
sfintit de arhiereii Bj,sericii,
folosit la savar~irea uns r sfinte
slujbe printre care Mirungerea ~i
sfintirea bisericii
Jiafil duhovniceasl'ii - viata care
tine de suflet, de cele spirituale

Aplicafii

1. La Mirungere panmele unge cu Sfantul ~i Marele Mir mai multe pa~i


ale trupJ ui Completeaza spatiile liniate cu informatiile care lipsesc.
Ajuta-te ~ de !ectura de la sfar~itul lectiei.

nasul, pentru

'f

l "Taina Mirungerii este


nedespaqita de Botez.
" Prin Taina Mirungerii, nou~
botezat prime~te puterea Duhului
1 Stant de a cre~te duhovnice~te.
L---.

- --

t)

Sfantul i Marele Mir se prepara


din untdelemn, vin ~i 38 diferite
aromate ~i se sfinte~te in Joia Mare
de catre toti episcopii fiecarei
Biserici Ortodoxe de sine statatoare.
Aromatele, miresmele Sfantului
Mir, inchipuie variatele daruri ale
Duhului Stant pe care le capata
cre~tinii prin aceasta Taina.

Sfanta Taina a Mirungerii nu se


repeta. Chiar daca se obi~nuie~te ca,
cei care s-au lepadat de credinta
cre~tina ori au parasit Stanta
Biserica ~i vor sa se intoarca din nou
la ea, sa fie iara~i un~i cu Sfantul i
Marele Mir, aceasta nu inseamna o
repetare aTainei, ci numai reintarirea
lor in dreapta credin~.

2.

Gase~te intr-un diciionar sinonimele cuvantului pecete.


propoz1ti1 cu aceste sinonime.

Alcatuie~te

'
nlar roada

Duhu/ui este
dragostea, bucuria, pacea,
indelunga-rabdarea, bunatatea,
facerea de bine, credinfa, blandefea,
infrnarea, curafia: impotriva unora
ca acestea nu este lege. n
(Galateni 5, 22-23)

3 Completeaza spatiile libere cu informatia corecta. Precizeaza care sunt deosebirile existente intre Mirungere ~ i
ungere cu untdelemn sfinfit.
Mirungerea

Ungerea cu untdelemn sfintit

a) Sfantul i Marele Mir este un ulei sfin\it in Joia


................ de catre ............................................... .
..................................... Bisericii.

a) Untdelemnul folosit la aceasta ungere este sfin\it


de catre ...................................... Bisericii in cadrul
unor ...................................................

b) Se savar~e~te prin ungere cu

b) Se savar~e~te prin ungere cu ............... .

c) Se savar~e~te .........................................
................ in v1afa .

c) Se sava r~e~te .........................................


..... .. ...... .... in v1afa .

...

Slujba s-a sfar~it. Acum parintele sta in mijlocul familiei noastre ~i, ascultand intrebarile ce i se pun, da
raspunsurile ~i sfaturile pe care le crede el de cuviin\a.
Eu ma apropii cu sfiala de el ~i cu glasul tremurand de emotie intreb:
- Prea Cucemice Parinte, eu n-am inteles de ce i-ati uns de mai multe ori trupul fratelui meu cu Sfantul Mir.
- lata ointrebare binevenita, spune parintele.
Cipriane,fra\iorului tau i-au4ost unse cu Sfantul Mir:
fruntea, pentru a i se sfinti mintea ~i gandurile;
ochii, pentru a privi slava lui Dumnezeu ~i lucrarile Lui in lume;
urechile, pentru a auzi ~i a asculta invataturile dumnezeie~ti ~i cele de folos;
nasul, pentru a simti aromele dumnezeie~ti ale creatiei ~i pentru a-I feri de ,,mirosurile" daunatoare;
gura, pentru avorbi cuviincios, pentru a se ruga ~i a canta cele duhovnice~ti catre Dumnezeu;
pieptul ~i spatele, pentru sfinfirea inimii ~i a dorintelor, pentru imbracarea cu toate armele lui Dumnezeu
in lupta cea buna, pentru a putea sta impotriva me~te~ugi rilor celui rau ~i a le birui pe acestea;
mainile, pentru ferirea de pacate ~i lucrarea faptelor bune, placute lui Dumnezeu;
picioarele, pentru a se feri de caile rele ~i a urma calea vie\ii, avirtutii ~i a sfinteniei.
- Acum am inteles totul. Va multumesc pentru raspunsul pe care mi 1-afi dat...

10

ascumfc pacatefe Cuc nu propaseste, iar cef ce [e :


martunsc~te si se fasa
efe, ca.fr mi(uit. "(PiIde 28, 13)
:
Ce( ce

'fl

......... .,,. .... ""J

ae

J.JJ~_,

.. .

"

. . . . . . . . . _______

~.>

6 _. _,_._

,J

....

...............

Sfanta Taina a Spovedaniei


Toti gre~im inaintea lui Dumnezeu: unii mai mult, altii mai
putin. Nimeni nu este insa fara de pacat. De aceea, Dumnezeu, in
marea Sa iubire de oameni, a randuit Sfanta Spovedanie, adica
taina prin care Dumnezeu iarta, prin preot, pacatele cre~tinilor care
se caiesc sincer ~i le marturisesc in scaunul de spovedanie.
Prin marturisire, sufletul se u~ureaza, inima dobande~te
lini~te, con~tiinta ca~tiga impacare ~i toate ranile cauzate de pacat
sevindeca.
Faptul ca, prin Taina Spovedaniei, Dumnezeu ne-a dat
posibilitatea indreptarii ~i iertarii pacatelor ~i ratacirilor noastre, este
o dovada a marii iubiri a lui Dumnezeu pentru noi.
Aceasta Sfanta Taina a fost intemeiata dupa invierea
Mantuitorului din mo~i. cand, aratandu-Se Apostolilor, le-a zis:
,,Pace voua! Precum M-a tnmis pe Mine Tata/ va trimit i Eu pe voi. i
zicand aceasta, a suflat asupra /or i le-a zis: Luafi Duh Stant; carora
vefi ierta pacatele, le vor fi iertate i carora le vefi fine, vor fi finute"
(loan 20, 21-23). Puterea iertarii pacatelor insa nu o are preotul, ci
numai Dumnezeu. El insa i-a investit cu aceasta putere pe sfintii Sai
Apostoli, iar prin ei, peste veacuri, pe episcopi ~' preoti, urma~ii
Apostolilor.
Taina Spovedaniei se face in fata preotului duhovnic, de
obicei in biserica. Acesta ii asculta pe credincios, ii ajuta sa se
spovedeasca in mod corect ~i-1 indeamna sa nu mai repete
pacatele.
La sfar~itul Spovedaniei, preotul roste~te rugaciunile de
iertare ~i de dezlegare a credinciosului de toate pacatele
marturisite. Apoi, in functie de gravitatea acestor pacate, preotul ii
da credinciosului un canon, o reteta pentru vindecarea sufletului.
Prin Stanfa Taina a Spovedaniei sunt iertate pacatele
marturisite, restabilindu-se prin aceasta comuniunea cu Dumnezeu
~i cu semen ii. Astfel, ni se deschide din nou ca lea spre desavar~ire.
Pentru ca Taina Spovedaniei sa-~i indeplineasca scopul,
trebuie indeplinite anumite conditii: marturisirea pacatelor trebuie
sa fie completa, facuta de buna voie ~i cu parere de rau. De
asemenea, cre~tinul care se spovede~te trebuie sa ia hotararea de
a nu repeta pacatele.
Marturisirea pacatelor ~i dezlegarea de ele nu se savar~e~te
niciodata pentru mai multi oameni laolalta. Caci a~a cum un doctor
trateaza pe fiecare pacient in parte ~i prescrie o reteta potrivita
fiecaruia, tot astfel ~i preotul duhovnic trebuie sa cerceteze personal
pe fiecare credincios in parte ~i sa-i prescrie remediul, canonul
potrivit
Dupa spovedanie, unii credincio~i se pregatesc pentru a
primi cu vrednicie Sfanta Tmparta~anie.

11

Epitrahil _ _

duhovtiic - preot la care se


spovede~te cre~tinul

~ Aplicatii
c:==

.....

~--~~:::=J

'

~ql! -j
u

...-~~~
J-

--,

Taina Spovedaniei este ca un al


doilea Botez, caci ne curate~te de I
toate pacatele. _
:

(.)

1. In imaginile de mai jos sunt surprinse momentele principale ale


spovedaniei. Discuta cu colegii tai despre aceste momente ~i
completeaza apoi spatiile libere .

-~---,._..,......

tJ

Sranta Taina a Spovedaniei are


I unnatoarele momente:
f
regretarea pacatelor;
1
marturisirea sincera ~i completa I
a pacatelor;
hotararea de a nu mai repeta
pacatele;
I dezlegarea de pacate;
canonul.

,,_JalJ, fficl, H rlstos sti


nevlzut, prlmind mlrturlslrH ta
eta cu umlllntl. Dtcl au tt ru,tna,
nid nu te t<mt ca 51 ucunzi dt mint
,,...Dumnezeule, Mintultor
vreun picat, cl firi 1nati spune toate
nostru, ... lnsutl pe roaba Ta
cite al l'lcut, ca sl lei ltrtare d I Domnul
acusta, Sona, care se ciiqte de
llsus Brutos. lalJ, fi sflnta Lu.I lcoanl
picatele ce le-a ficut, primeJte-o n
este inalntea noaitri. Jar eu sunt numal un
martor, ca sl mllrturisellc inaintea Lui toate
Jtiuta Ta iublre de oameni, trecind
cite-ml vtl spune mle; lar de vtl ucuodt
cu vederea toate cele flcute dt
de Mint ceva, sl Jlii cl toate plcatel
dinsa, Cel ce iertl nedreptitiJe
tndolte le vcl avH; la seama, dr, de
fi trecl peste firidel...n ..."
vreme u al nnlt la doctor, 11
~,...
_ _ _ _,
nu tetatorcint~lndecat...._.....__ - - - - - - . . . . _

Canonul dat de preot consta


In savar~irea unor acte de
evlavie, de rugaciune, metanii,
post sau diferite fapte de
milostenie, scopul lui fiind
intarirea credinciosului pe calea
dreptei credinte. A~adar, canonul
nu unnare~te pedepsirea celui ce
s-a marturisit, ci i'ndreptarea lui.
Spovedania nu trebuie fiicuta
numai de patru ori pe an, ci ori de
cate ori ne simtim impovarati de
pacate ~i dorim vindecarea
sufleteasca.
4r>.

Sfanta Taina a Spovedaniei

se mai num~te Taina Pocain/ei

.,... Domnul fi
Dumnezeul nostru
lisus Hristos, cu barul 11 ni
indurirlle iubiril Sale de
01menl, si te ierte ~ tin l'lk:l
dubovniceasci, Sofia, p U;i bx
toate picatele. Jar eu. nnndJUal
preot fl dubovnic, cu patnu
este dati, te iert ~i te dezte.g de
picatele tale, in numele T:
~I al Fiulul JI al fill

sau Taina Marturisirii.


Copiii pini la ~te ani pot fi
im~iti flria fi spovedip.

Dub.Amin.~

12

2. Discuta cu profesorul de religie ~i colegii tai urmatoarele aspecte:


de ce trebJ e sa se spo'Veaeasca ~1 cop1ll dupa varsta de ~apte ani;
earn sunt pacate e p0 care le fac eel mai des copiii de varsta ta;
cand trebu'e sate spovede~ti
daca po sa merg la ma multi preoti sate spovede~ti;
daca treou e sate inta ne~ti cu preotul duhovnic dear atunci cand te spovede~ti;
ce trebu e sa fac cand ajungi in fata preotului ca sate spovede~ti;
ce face pa~ nte e atunci cand spovede~te un cre~tin.
3. Re aeaza cum se pregate~te un cre~tin pentru Sfanta Taina a Spovedaniei.
4. En~mera conditiile care trebuie implinite pentru ca Taina Spovedaniei sa-~i atinga scopul
5. qaspunde oral:
Cum te simti dupa ce ti-ai dat seama ca ai facut un pacat? Ti-a fest vreodata ru~ine sa marturise~ti un pacat?
Pa1a 1a urma, 1-ai marturisit? Ce sentimente ai avut dupa ce te-ai spovedit? De ce este nevoie sate spovede~ti, din
moment ce Dumnezeu ~tie toate pacatele? De ce este important sa fii in comuniune cu Dumnezeu ~i cu semenri tai?
6. Prietenul tau, de~i este cre~tin ortodox, nu a mers niciodata sa se spovedeasca. Ce argumente ii aduci pentru a-I
ajuta sa faca acest pas? Tn raspunsul tau, folose~te-te ~i de textul urmator:
- Parinte, eu cred in Dumnezeu, insa nu prea merg la biserica, nu am mai fost la slujbe sau la Sfanta
Spovedanie de foarte mutt timp i nu cred ca este neaparat nevoie sa mergi. Este suficient sa crezi in Dumnezeu
i atat. Calugarul ii asculta ganditor i-i spuse:
- Fiule, ai ocamaa foarte frumoasa!
Nedumerit, omul n-a mai liut ce sa zica, ins a calugarul a continuat:
- Spune-mi, porfi toata ziua aceasta camaa?
- Da, raspunse omul.
- Dar doua zile. oporfi?
- S-arputea.
- Daro saptamana sau otuna, oporfi?
- Ei nu. parinte. Binefnfeles ca nu!
Dar de ce? ii mai intreba calugarul ca i cand nu ar fi priceput.
- Pai ... pentru case murdarete, parinte. $i apoi trebuie spalata; abia dupa aceea o iau iarai pe mine, cand este
curata i frumoasa.
- Pai vezi, fiule?! ... Aa cum se murdarete camaa ta i trebuie spatata pentru a o purta iarai, la fel i sufletul
se murdarete cu pacate i rautate i cum 1-ai putea curafa altfel daca nu la spovedanie i la slujbe, cu dragostea
i harul Domnului?! ....
{ *** Pilde ~i povestiri pentru copii, Editura "Credinta Strabuna", 1998, p. 32)

.Un preot, caruia o femeie i-a spus la spovedanie ca, printre altele, mai vorbe~te de rau pe altii, i-a dat acesteia
un canon care femeii is-a parut foarte u~or: Sa mergi la targ joia viitoare i sa cumperi o gaina. 0 tai pe loc i, in
drum spre casa, smulgi pana dupa pana in aa tel, incat, cand vei ajunge acasa, sa fie gata curatata. A~a a facut,
dar nu intelegea rostul canonului. Se duse la preot, care deja o a~tepta, ~i-1 intreba ce trebuie sa inteleaga din ceea
ce a facut. Vei vedea indata, ii zise preotul. Fa acum drumul inapoi ~i aduna toate penele pe care le-ai smuls
aruncab>. lmposibil, raspunse femeia. Batea vantul ~i le-a risipit in toate pa~ile. Le-am aruncat la intamp are
Cred ca aa este, i-a spus preotul. Tot a~a s-a intamplat ~i cu cuvintele rele, cu calomniile pe care le-ai impra~tiat
tu despre altii. Au plecat In toate directiile, preluate de unii ~i de altii. lncearca acum sale ad uni, daca mai pop! Fae
rau peste tot pe unde ajung ~i tu nu mai ai putere sale opreti. Nu era mai bine sa nu le fi spus? Cum it1 ve1 suporta
acum parerea de rau?> >".

13

..

,/Dupa Sfanta fmpart~amc nu mai este foe umfe sJ piife~1, de~


aceea tre6uie sa te oprest1 aid s1 sii te 9ondest1 cum sa faci ca sii poti ~
pastJ't1 pdna fa sfarpt c~moara pc care ai tfo6~ntfit~. "(Sfantul Nicol~c ~
~ Ca~asil~), . . .
~

.,

Sfanta Taina a "lmpirta,aniei


Sfanta Taina a imparta~aniei este cea mai importanta dintre

Sflntul Potlr _ _ __

Sfintele Taine intrucat, daca prin celelalte cre~tinul prime~te harul


divin, prin aceasta taina el prime~te pe insu~i lzvorul harului, pe
lisus Hristos, in mod real.
A~adar, lmpartaania este taina in care, sub chipul painii ~i al
vinului, se imparta~e~te credincio~ilor insu~i Trupul ~i Sangele lui
Hristos, spre iertarea pacatelor ~i spre viata de veci.
Taina a fost intemeiata de Mantuitorul Hristos la Cina cea de
Taina, cand, ,,Juand paine i binecuvantand, a frant i, dand
ucenicilor, a zis: Lua[i, mancati, acesta este Trupul Meu. $i luand
paharu/ i multumind, le-a dat, zicand: Beti dintru acesta toti, ca
acesta este Sangele Meu, al Legii celei noi, care pentru multi se
varsa spre iertarea pacatelor" (Mt.26, 26-28). Apoi le-a poruncit sa
sava~easca aceasta Taina dupa ce El nu va mai fi intre ei: ,,Aceasta
sa face{i spre pomenirea Mea" (Lc.22, 19).
lmpartaania are loc in timpul Sfintei Liturghii ~i poate fi
savar~ita numai de preot sau de episcop, ca urma~i directi ai
Sfintilor Apostoli.
Primitorii sunt membrii Bisericii cares-au pregatit, au trecut prin
Taina Spovedaniei ~i au prim it dezlegare de la duhovnic. Deci nu pot
primi Sfanta lmparlaanie necre~tinii sau cre~tinii neortodoc~i,
pentru ca primirea lmpartaaniei este conditionata de marturisirea
credintei propovaduite de Biserica Ortodoxa.
Sfanta lmpartaanie este cea mai mare dovada a iubirii lui
Dumnezeu fata de noi, caci dupa ce Dumnezeu S-a smerit ~i S-a
intrupat, ni Seda prin aceasta taina spre mancare ~i bautura, ca sa
ramanem astfel mereu uniti cu El, pentru sfintirea ~i indumnezeirea
noastra.
Biserica recomanda credincio~ilor ei imparta~irea frecventa,
eel putin in cele patru posturi din an, in preajma unei calatorii mai
indelungate sau la vreme de suferinta ~i boala.
Efectele imparta~irii sunt: unirea reala cu Hristos, curatirea de
pacate ~i progres in viata duhovniceasca, precum ~i fagaduinta
invierii ~i a vietii ve~nice. Pentru cei ce se imparta~esc insa cu
nevrednicie, efectul este osanda ve~nica: ,,Caci eel ce mananca ~i
bea cu nevrednicie, osanda i~i mananca ~i bea, nesocotind trupul
Domnului" (I Cor.11, 29).
Prefacerea painii ~i a vinului in Trupul ~i Sangele lui Hristos la
orice Sfanta Liturghie este un mister de nepatruns pentru mintea
noastra.

14

~ Aplicatii
1. Prive~te cu atentie maginile de mai jos. Spune ce rugaciune cite~te
fata in pnma imagine. Darin ultima? De ce? Cauta o Carte de rugaciuni
~1 afla ma mu te despre aceste momente.

s rant:

E uh a r i s t i: e s t e
impartaire cu insu~i Trupul i 1
Sangele Mantuitorului. De aceea,
ea este o Taina i nu un simplu
simbol.

(}

Pentru ca prin Sf'anta Taina a


impartaaniei credinciosul se
I unete cu Hristos, Biserica
recomanda tuturor imparta~irea
. cat mai deasa.

---- I

2. Citind cu atentie textul urmator, adresati-va unul altuia cat

mai multe 1ntrebari, astfel 1ncat raspunsurile voastre sa


evidentieze felul in care trebuie sa se comporte cre~tinii atunci
cand primesc Sranta Taina a Imparta~aniei.
Credincio$ii se fmparta$esc fn afaraAltarului, fnfafa U$ilor
fmparate$ti, dupa ce se fmparta$esc sfinfitii liturghisitori $i
anume atunci cand rasuna chemarea Cu frica de Dumnezeu,
cu credinfa $i cu dragoste sa va apropiafi.
La momentul potrivit, se apropie fiecare cu cuviinfa $i cu
evlavie, fn lini$te $i cu buna randuiala, fntai barbafii, fncepand
cu cei mai batrani, apoi femeile $i fn urma copiii, finand fn
mana ccite 0 lumanare aprinsa, fn semn de bucurie $i cinste
pentru stapanul Hristos al Carui Sfant Trup $i Sange fl vor
primi fn casa trupului $i a sujletului /or. lnainte de a-i
fmpii.rta$i, preotul cite$te, fn numele lor $i fn auzul tuturor,
rugaciunile pe care le zic $i sfinfifii slujitori fn altar fn timpul
fmparta$frii for. Cred, Doamne, $i marturisesc ... , Cinei
Tale celei de cainti ... $i Xu sprejudecata sau spre osanda ....

15

()

()

Taina Sfintei fmpartaanii are


mai multe denumiri: Euharistie,
Cuminecatura, Cina Domnului
Frangerea painii, Paharul
binecuvantarii, Dumnezeietile i
fnfricoatoarele Taine.

"

Painea ~i vinul formeaza


materia Sfintei Euharistil. ca produse
specifice ale priceper. omene~ti in
materie de hrana. Painea trebuie sa fie
din grau curat, iar vinul din struguri,
natural, amestecat cu putina apa.

Spre deosebire de c/erici, credincio$ii primesc odatii atat Trupul, cat $i Sangele Domnului
din potir, cu linguri/a, din mana preotului care spune de fiecare data: Se fmparta$ete robul
(roaba) lui Dumnezeu (eel care se imparta~e~te i~i spune numele) cu cinstitul i Sfantul Trup i
Sange al Domnului Dumnezeului $i Mdntuitorului nostru Iisus Hristos, spre iertarea pacatelor
i spre via/a de veci.
Dupii fmpiirtii$ire, fiecare fi terge buzele cu tergarul din mdna preotului, saruta Sfdntul
Potir, cape fnsa$i coasta lui Hristos, din care a curs sange $i apa, i se fnchina, mul/umind lui
Dumnezeu. Apoi primete anafora (la Pa ti, artos, sau,, Pa$ti mic ''), pu/in vin pentru a-i c/ati
gura i pentru ca sa nu fnghita altceva, dupa Sfanta lmpartaanie.
Ce/ ce a primit Sfanta lmpartaanie se cuvine sii nu mai sarute icoanele sau mana cuiva, sa
nu scuipe pe jos i sa aibii grijii mai cu seama ca nici un cuvant de ocara, de blestem, de
c/evetire sau orice vorbire dearta sii nu spurce gura sa, pentru cinstirea dumnezeiescului Trup
i Sange pe care l-a primit fn ea.
(dupalnva/atura de credin/a ortodoxii, Editura Doxologia, 2009)
3. Care sunt conditiile pe care trebuie sale indeplineasca orice credincios care vrea sa se imparta9easca?
4. Serie ce fapte trebuie sa mai savar9easca un cre9tin pentru a primi cu vrednicie stanta lmparta9anie:
sa-9i ceara iertare ......................................................................... .
sa nu manance ............................................................................ .
sa participe la ................................................................................
5. Enumera efectele Sfintei Taine a lmparta9aniei.
6. Cum crezi ca trebuie sa petreaca un cre9tin in ziua cand s-a imparta9it cu Hristos?
c---

Il .

~ ~

--~::1J:-- --

q~gtitc

. _..._, - "'

I....., . _ - -"v

........ ........

_,,

.,

.._....._.,_..~

,,,....,..,.

,, ~

-._.

>

t~--ir~E~~a n_,,)
,,Parinte, nu pot sa cred ca Stanta lmparta9anie este cu adevarat Trupul 9i Sangele Mantuitorului nostru
lisus Hristos!"A9a spunea mereu lonel parintelui de la biserica unde mergea in fiecare duminica.
Parintele, insa, ii invata mereu, spunandu-i:
,,lonel~, de ce nu intelegi ca la rugaciunea preotului, Duhul Stant se pogoara asupra painii 9i vinului 9i le
transforma in lnsu9i Trupul 9i Sangele Mantuitorului. Noi nu putem vedea came 9i sange, pentru ca nu ne este
ingaduit de Dumnezeu." $i se ruga mereu lui Dumnezeu, zicandu-1: ,,Doamne, fa o minune cu acest copil care nu
vrea sa creada."
Au trecut anii, lonel a crescut 9i odata cu varsta, a sporit 9i necredinta lui. Venind in vizita la parinti, s-a
gandit sa se duca ~i la Stanta Liturghie, la biserica la care obi~nuia sa mearga cand era copil. La un moment dat,
venind vremea imparta~irii credincio9ilor, nu mica i-a fost mirarea cand a vazut In Sfantul Potir un Prune. Uitanduse apoi la lingurita cu care erau imparta9iti credincio9ii, avazut o bucata de came 9i sange.ln acel moment 9i-a dat
seama ca Dumnezeu i-a ingaduit sa vada aceste min uni din cauza necredintel sale.
Din acea zi, lonel ainceput sa priveasca cu alti ochi Sfanta lmparta~anie: cu ochii credintei.

Un om care nu credea in Dumnezeu 9i i9i batea joc de cre9tini, ii intreba pe un preot: ,,Cum este posibil ca
painea ~i vinul sa se transforme In Trupul 9i Sangele lui Hristos?". Preotul Ii raspunse: ,,Daca trupul tau transforma
hrana pe care o mananci in carne ~i sange, de ce sa nu poata sa faca Dumnezeu acest lucru?".
Omul nu se dadu batut ~i ii mai puse o intrebare preotului: ,,Dar cum poate fi prezent Hristos, in acela9i
ti mp, in toate bisericile voastre?". Preotul lua atunci o oglinda, ii ruga sa se uite in ea, apoi arunca oglinda pe jos i
spuse: ,,Acum i tu poti sa vezi imaginea ta, in acela9i timp, in fiecare din aceste bucati de oglinda!".

16

/Fiiimer, sanuiu6imcuvor6a, numattfin9ura, oc faptasuu


aaevaru[ "(lltlan 3, 18)

Dragostea fata de aproapele Pilda samarineanului milostiv


Legea ~oului Testament se
Mantuitorul a ~ezat in
Dumnezeu din tot suttet:U.
apropelenostruaPentru a :e '"='"
inLe=e.I

.. e ~I Lej!ea fobirii pentru ca


1 Sale datoria de a iubi pe
...,.,n="' 1 ~cu toata fiinta noastra. iar pe

ridicat, lSptdnduL ~1 Z can

ti T110$1enesc viafa de veci? Jar lisus azis

Lege?Cumciteyti?
a ZIS: sa iubeytipe Domnul Dumnezeu/ tau din
d n tot sujletul tiiu .$i din toata puterea ta ~i din tot
fN! aproapele tau cape tine insu{i.
'-ll :is: Drept ai rlispuns;fo aceasta ~i vei trlii. Dar el, voind
repte=e pe sine, a zis cii.tre Iisus: Si cine este aproapele
Jar llSUS, raspunz<ind, a zis: Un om cohora de la Ierusalim la
n, i a ciizut fntre tolhari, care, dzpa ce /-au dezbriicat $i /-au
- It, au p/ecat, liis<indu-1 aproape mart.
Din intamplare, un preot cobora pe ca/ea aceea $i, viiztindu-l, a
trecut pe a/iituri. De asemenea $"f un levit. ajungong in ace/ Joe $i
viizand, a trecut pe aliituri. Jar un samarinean, merglind pe cale, a
venit la el i, viiztindu-1, i s-afocut mi/ii. Si apropiindu-se, i-a legat
rani/e, tumand pe ele untdelemn i vin, $i. pwuindu-1 pe dobitocul
sau, 1-a dus la o casii de oaspefi $i a purtatgrijii de el.
Jar a doua zi, sco/and doi dinari i-a dat gazdei ii-a zis: Ai grijli de
el $i, ce vei mai cheltui, eu, cand ma voi intoarce, i/i voi da. Care
dintre aceyti trei ti se pare cii a fost aproapele celui ciizut fntre
tiilhari?
far el a zis: Ce/ care afacut mi/a cu el. Silisus i-azis: Mergi ifa #
~.c..u.r.u.

nea. "(L~0,25-37)

h'

intelesul pildei este adanc. Omul cazut intre talhari, ranit ~i pradat, ii
simbolizeaza pe primii oameni care, in~elati de diavol, au fost pradati de
binecuvantarea lui Dumnezeu ~i de fericirea raiului.
Preotul ~i levitul simbolizeaza Legea Vechiului Testament ~i pe slujitorii ei
care n-au reu~it sa-i vindece pe oameni de urmarile pacatului stramo~esc ~i sa
le deschida din nou portile raiului. De aceea, a fost nevoie ca Fiul lui
Dumnezeu sa se intrupeze, sa vina intre oameni, ca un samarinean smerit ~i
dispretuit, caci samarinenii erau considerati in vremea aceea pacato~i ~i
necurati.
El, samarineanul eel milostiv, vindeca pe om de ranile pacatului, ungandule cu untdelemn, darurile Duhului Sfant primite dupa Botez prin Taina
Mirungerii, ~i vin, sangele varsat de lisus pe Cruce pentru vindecarea ~i
mantuirea omului, prezent in Taina Sfintei imparta~anii. lar casa de oaspeti
este Biserica unde pacato~ii primesc iertare ~i vindecare, gazda fiind preotii
Noului Testament.
Dincolo de aceste simboluri se afla lnsa mesajul !impede al datoriei pe
care o avem, de a ne iubi aproapele. Cine e aproapele nostru? Nu doar parintii,
fratii sau rudele, ci toti cre~tinii, toti oamenii, caci toti suntem fii ai aceluia~i Tata
ceresc. Ajutandu-ne aproapele, nu facem decat sa implinim Legea. $i aratand,
prin fapte bune, iubirea fata de aproapele, lucram pentru mantuirea noastra.

17

. dinar - moneda din argint ce


cantare~te 4,5 grame, care
reprezenta salariul zilnic al unui
lucrator agricol ~i care asigura
lntretinerea unui om pe timp de
douazeci ~i patru de ore
lerilwn - ora~ vechi, a~ezat pe
malul raului Jordan
'imafator de Iege - persoana care
ii lnvata pe altii Legea Jui Moise.
/ei,it - persoana care, In Vechiul
Testament, ajuta preotul la
serviciul divin.
fii(l11tarinea11 - locuitor a)
Samariei

- - - - - - - - - , - - -- -- - - - --------

........

A -.,,

Aplicatii
1. Ajutandu-te de imaginile alaturate lectiei, formuleaza ideile principale
ale pildei. Transcrie-le in spa\iile de mai jos.

ta

\.)

Daca-l iubim pe aproapele, il


iubim pe Dumnezeu.

- - T - _ ____,,_ ____..
I.)

l,j

2.

Prive~te in ,,jurul" tau ~i raspunde ~i tu la intrebarea adresata


Mantuitorului de catre invatatorul de Lege: Cine este aproapele meu?

Ceea ce voiti sa va faca voua


oamenn, faceti ~i voi lor
asemenea.

3. Explica sintagma: ,,credinta fara fapte moarta este", dand exemple din
mediul in care traie~ti.

e> in vremea

lui Iisus,
samarinenii locuiau in Samaria,
regiune situata in centrul
Palestinei. Intre samarineni ~i
iudei exista o du~manie declarata.
Folosind un samarinean in
pilda Sa, Iisus a vrut sa-i invete pe
ucenicii sai ca trebuie sa fie
prieteni cu top cei dinjur.
.

Ii

4. in cuprinsul Pildei samarineanului milostiv se intalnesc trei atitudini: om


iMPOTRIVA omului (talharii), om INDIFERENT la om (preotul ~i
levitul), om ALATURI de om (samarineanul milostiv). in societatea
actuala, exista astfel de atitudini? Da exemple! Care este cauza
acestor atitudini? Ce s-ar putea face pentru ca oamenii sa respecte
Porunca iubirii data de Mantuitorul? Ce crezi ca s-arintampla, daca toti
oamenii ar respecta aceasta porunca?
5. Poporul roman apreciaza, in mod deosebit, o virtute, care nu este
prezenta ~i la alte popoare, numita omenie. Care este semnificatia
acestei virtuti? De ce crezi ca aprimit acest nu me?
6. Prive~te cu atentie imaginile de mai jos. impreuna cu colegii tai, formati
patru grupe. Alcatuiti fiecare grupa cate o scurta povestire in legatura
cu fiecare fapta ilustrata. Fomulati apoi invataturi din aceste povestiri,
asociate invataturilor din pilde. Prezentati-le colegilor vo~tri.
Organizati discutii pe marginea invataturilor formulate. Enumerati ~i
alte fapte de milostenie ce pot fi fa cute.

f"'

~~~~-----~---~--------~"---"t tb~cl ~~---~'""'--....


Jntr~un ora~el, pe o vreme rece ~i ploioasa, statea intr-un colt de strada un copil orb care ce~a. Laun moment
dat, orafala de vantit tua palaria ponosita de pe cap, care, cazand, se rostogoli ceva mai incolo. Pe chipul bietului copil
se a~temu atunci o mare suparare: .ce voi face, ca mi~ frig ~i nu pot 58-mi gasesc palana cea calduroasaft, se
gandea sarmanul. Oeodata, auzi pa~: ..Vine cineva !Poate ma ajuta s-o gasesc", i~i zise el.
Era un domn respectabil, stimat de toata lumea pentru tinuta lui morala impecabila. Oar baiatut nu-I putea vedea.
- Va rog frumos, tace~-va mila ~; dap-mi palana !zise baiatul.
- Ce am eu cu el? M-oi apuca acum sa caut ~i palanile ce~etorilor ! $i apoi, sunt grabit, ma a~teapta primarut, zise
in sine domnul ~ trecu tanto~ mai departe.
Trecu apoi epitropul bisericii, care, vazandu-1 pe orb, i~i zise:
- Bietul de el, cum stain ploaie cu capul gol? Daca nu a~ merge acum la biserica, I-a~ ajuta. Dar ce sa tac~; a~ e
cam tarziu ~i trebuie sa ma grabesc. $i pleca mai departe.
Veni apoi obatrana care, ~ntac, ~ntac, sprijinindu-se de un bat mergea ducand ni~te caiere de lana. Se opri in
dreptul orbului ~i zise:
- Bietul de tine, ~ti cu capul gol ! Uite, pne legatura ce p-o dau in mana, pana iti aduc palaria !$i merse dupa ea.
Batrana ii aduse palana, apoi, lu8nd din nou legatura ei, zise baiatului:
- kz.i am luat capva banu~ pe tors, ~ne ~tu unul, ca sate hran~ti !Cred ca oduci tare greu,saracutul de tine
-A~a e, ca e greu sa fii orb ~i sarac. Dar, slava Domnului, sunt ~i oameni milostivi ca dumneata, care ma m':lnn':liiD
inamarulmeu."
(Pi/de i povestiri, vol. 3, Editura ,,Credinta Stra~ 2CXXJ

19

ra un om liogat care se fmliiaca in porfira $i fn 'lt'iso


1eselindu-se in toate zilele in chip stralucit. Jar un siirac, anum
Lazar. ziicea fnaintea p011ii lui, plin de bu.be, poJtindsa se sature
din cele ce cadeau de la masa bogatului; dar i cainii venind,
lingeau bubele lui. $i a murit siiracul $i aJost dus de ciitre fngeri
in stinul lui Avraam. A murit $i bogatul $i aJost inmormantat. Si
.in iad, ridicandu-i ochii,fiind fn chinuri, el a viizut de departe
"pe Avraam $i pe Lazar in sanul lui. Si el, strigdnd. a zis: Piirinte
Avraame. fle-fi milii de mine f i trimite pe Lazar sii-# ude varjul
degetului in apa $i sa-mi racoreascii. limba, ciici mii chinuiesc in
aceastlz vapaie. Dar Avraam a zis: Fiule, adu-ti aminte di ai
primit cele bune ale tale in via/a ta, ~i Laziir, asemenea, pe cele
rele; iar acum aici else mdngliie, iar tu te chinuieti. Si peste
toate acestea. intre noi i voi s-a fntarit prapastie mare, ca cei
care voiesc sii treacii. de aici la voi sii nu poata, nici cei de acolo
sii. treaca la noi. Jar el a zis: Rogu-te, dar, piirinte, sii-1 trimi/i in
casa tatiilui meu. ciici am cinciJrafi, sii le spunaLor acestea, ca
sii. nu vinii $i ei fn acest loc de chin. Si i-a zis Avraam: Au pe
Moise $i pe prooroci; sii ascu/te de ei. far el a zis: Nu, parinte
vraam. ci, dacii. cineva dintre mor{i se va duce la ei, se vor
oclii. $i i-a zis Avraam: Dacii. nu ascultii. de Moise ~i de
voroci nu vor crede nici dacii. ar fmria cineva dintre moyti."
( c.16, 19-31)

p01jirii - vc~mant colorat i'n ro~u,


care era purtat pe deasupra.
lismt - tesatura fina din in
egiptean.
'

..

Cand ai mult, da mai mult; daca ai


putin, da mai pupn, dar nu ezita sa
faci miJostenie~ (SfAnta Scriptura)

..

Pilda ne pune in fata doua extreme: pe de o parte, un om bogat,


care se desfata ~i-~i vede numai de ale sale, ~i un altul necajit, dar
rabdator ~i supus vointei lui Dumnezeu; pe de alta parte, sufletul
bogatului, tot atat de plin de bube ca ~i trupul lui Lazar. ~i stralucirea
dinafara a bogatului, oglinda starii launtrice a lui Lazar.
Fiecare in parte ~i-a luat rasplata in ceruri pentru faptele facute
pe pamant. Astfel, murind saracul, ingerii i-au luat sufletul ~i I-au dus in rai,
iar murind ~i bogatul, a fast dus in iad. Altfel spus, dintr-un porn ce parea
putred, ingerii au cules rod minunat, iar din pomul ce parea verde ~i plin de
roade, n-au aflat nimic de cul es.
Dumnezeu nu cauta nici la functie, nici la avere, ci la inima
fiecaruia. De aceea, in imparatia Lui intra cei cu suflete nobile, cei bogati
in mila ~i credinta. nu in bani ~i pamanturi; cei priceputi in intelepciunea lui
Dumnezeu, nu a lumii; cei cu inima vesela, nu de petreceri, ci de bucuria
lui Dumnezeu. A~adar, nu pentru saracie a fast rasplatit Lazar, ci pentru
credinta ~i rabdarea sa, iar bogatul a fast pedepsit pentru egoismul sau,
pentru lipsa de iubire ~i de mila fata de aproapele.
Daca bogatul, atata vreme cat a fast pe pamant nu ~i-a dorit nimic
din cer, daca n-a dat pentru toate bunatatile raiului nici macar o firimitura
de paine, atunci Oumnezeu I-a rasplatit dupa cum se cuvenea: a fast dus
in flacarile iadului pentru nepasarea ~i impietrirea inimii lui.

Lazar insa, care n-a avut parte in viata cea trecatoare decat de
suferinte, pe care insa e-a indurat cu credinta ~i nadeJde, Lazar care
plangea ~i ravnea dupa buna!atile cere~ti. in imparatia cerurilor, le-a
dobandit pe toae acestea
Sub masca bogatu ui vedem ca, de fapt, sta un om sarac
sufl ete~te care toa!a VJata lui a agonisit averi ~i lux, dar nu s-a Tngrijit de
sufletu sa a ;:ia oea necrutatoare a mortii I-a gasit fara nimic agonisit
ta oate cele ale sale pieritoare au ramas in urma, fara vreo

e a"atul bogat este saracul Lazar, bogat in cele duhovnice~ti,


rabdarea cu care a suportat saracia, frigul, foamea ~i nepasarea
n ur, e a dobandit cu adevarat comoara in cer.
0 1lda Tnvata !impede ca in viata aceasta fiecare i~i pregate~te
ta~ rasplata viitoare ~i ca, pentru a nu se adanci prapastia dintre aici ~i
aoo o, numai scara milosteniei ~i a faptelor vrednice de numele de cre~tini
~ poate ajuta.

~ AplicatH

\)

l)-.L' J . - i.}
.
Trebmesa 10 os1m m aceasta viata
prilejul de a nc ca$tiga mantuirea, prln '
ascultarca $i implinirea cuvantului lui
Dumnezeu.

l.J

2. Spune cum poti fi milostiv fata de:


-colegul de banca ce lipse~te uneori pentru ca nu are cu ce se
incalta;
-vecinul de bloc care nu vede bine;
-un copil de la casa de copii;
-batrana care cer~e~te la coltul ~colii pentru ca nu are ce manca.

'"'

in functie de faptele savar$ite


acum, vom primi rasplata in ceruri.
J

Raspunde la urmatoarele intrebari:


u Cine este adevaratul Sta pan al intregii lumi?
v Este omul stapan desavar~it asupra propriei sale vieti ~i asupra
lucrurilor sale? De ce da/nu? Comenteaza.
v De ce trebuie cre~tinul sa se ingrijeasca ~i de eel neajutorat?
<J Cum se face adevarata milostenie?
\) Cui fac milostenie cei ce ajuta pe cei lipsiti?

Viata ace asta este una


prcgatit,o a rc pe ntru imparaiia
Ccrurilor.

Urmand acestei lnvataturi a


Mantuitorului nostru Iisus Hristos,
Biscrica i-a indemnat intotdeauna pc
cre~ti ni la milostenie ~i la fapta cea
buna fata de cei siiraci ~i lipsiti,
bolnavi $i neajutorafi.
Primcle spitale, orfelinate, azile
de batrani $i $COii au luat na$tere pe
langi'i biscrici sau in manastiri.
Cre~tinii $i-au impartit
lntotdeauna painea cu cei fliimanzi $i
lipsiti. Bi dau de pomana ~i ajuta pe
cei nevoia~i pana astazi, fiecare dupa
puterea~i dragos~~-s~_. ~: : , .

3. Comenteaza versurile de mai jos:


Dae-a fi crezut, lisuse, ca Tu vii aa curand,
Cum m-8 fi luptat cu somnul, sa ma afli ateptand,
Cum m-8 fi luptat cu lenea, sa fiu voia Ta lucrand;
0, de-a fi fiut, lisuse, ca Tu vii aa curand!
0, de-a fi crezut, lisuse, cu adevar8t ca vii,
Cum Ti-a fi ieit nainte ca la Sfintele Florii,
Cum a fi-mbracat vemantul sfintei Tale cununii,
0, de-a fi crezut, lisuse, cu adevarat ca vii!
0, de-a ti macar acuma cum ma vrei Tu de cur8t,
De-a putea de-acuma crede ca Tu vii ne-ntarziat,
Sa ma pot macar de-a cuma pregati cu-adevarat,
Casa nu m-alungi, lisuse, osandit i lepadat!
(fraian Dorz, Daca-a fi crezut ...)

21

Bogatul este fara de nume, ca


sa se arate ca cei care nu tac fapte
bune nu sunt trecu\j in cartea vietii.
nu sunt recunoscuy de Dumnezeu:
"Nici nu voi pomeni numele for pe
buzefe mele" (Ps.15,4).

Numele saracului , Lazar


inseamna ,,Dumnezeu m-a ajutat
potrivindu-se foarte bine acestu om
caruia Dumnezeu i-a rasp a
suferintele. Faptul ca 1 se s
numele vrea sa arate ca
istorisite s-au petrecut cu a<lewnll

Printul intelept
Satul se a$1erne tacut la poalele muntelui impadurit, in varful caruia strajuie$1e singuratic vechiul castel.
Oamenii satului privesc cu o curiozitatea plina de respect castelul cu ferestre luminate, prin care razbat uneori acorduri tine de pian.
La doua-trei zile eiil pot vedea pe noul stapan al castelului ie$ind sa se plimbe calare pe un frumos cal alb.
Ce haine are $ice chip, ce privire! Toala lumea numai despre el vorbe~te...
intr-0 zi, acest print misterios s-a hotarat sa vada ce fel de oameni locuiesc in satul de langa castelul sau. Simtea privirile indiscrete
ce-1 insoteau de fiecare data cand ie~ea s8-$i faca plimbarea de seara. dupa o zi de lucru la cartile pe care le scria. S-a gandit ca
n-ar fi rau sa arunce $i el o privire in suftetele acelor oameni. Prin\ul ~i-a racut un plan interesant $i s-a imbracat cu ni$1e haine rupte $i
murdare ce le avea de la un fost ce~etor, pe care-I primise acum ca slujitor. Ajutat de slujitorii sai, s-a murdarit pe maini, pe picioarele
descul\e ~i pe fata, incat era de nerecunoscut $l inspira mila celor care i1 vedeau.
Astfel deghizat, printul a ie$il din castel, a coborat in sat $i acolo a inceput sa cef$easca din poarta in poarta, la toate casele. Unii
oameni I-au miluit $ii-au dat cate ceva de rnancare, al!ii cate ceva de imbracat i altii chiar un banut. Unli oameni, mai bogaU fiind, I-au
batjocorit ~i chiar I-au ,,mangaiat" cu cate un bat pe spate, incat ti se facea mila.
Dupa o zi de cef$it pe la toate gospodariile, lasandu-se seara, cu traista plina in spate, printul s-a retras neobservat de nimeni sub
poala padurii $i. de acolo, sus la castel.
Revenindu-i din oboseala pricinuita de .misiunea sa secreta, prin\ul ~i-a trimis sluj1torii sa vesteasca pe locuitorii satului ca-i
ateapta la un mare banchet pe care-I organizeaza in castelul sau.
Zis ~i facut. lata-i acum grupun, grupuri, locuitorii satului vin imbraca\i de sarbatoare, mai Tntai cei mar instari{i i mai bine vazu\i
sateni, apoi cei mai sarmani. A~ezandu-se satenii la mese aa cum ii sfatuiau slujitorii, la un semn al printului ce statea in capul mesei
mari, au fost aduse nite platouri de pe care fiecare a prirnit cate un pachetel. Laun moment dat, printul i-a invitat pe sateni sa serveasca
masa i, dupa rostirea unei scurte rugaciuni, fiecare invitat ~i-a deschis pachetul, dar, cand sa puna con\inutul acestuia fn farfurie ... ce sa
vezi? Satenii bogati i cu rnari pretenpi au vazut In farfuriile lor resturi de mancare uscate, mucegaite de nici nu le venea sale atinga. Unii
sateni mai sarmani, aflasera in pachetele lorcate o bucata de paine pufoasa, fructe, cate un ou proaspat $1chiar cate o bucavca de came
gustoasa i bine pregatita.
Top. bogati i saraci, priveau nedurneriti la cele ce se intamplau sub ochii lor, apoi, cu privin mirate. cautau catre print. Cand
murmurul invita\jlorsai a inceput sa creasca, prin\ul s-a ridicat in picioare i, cu blandete. dar cu fermitate. ainceput sa vorbeasca cu glas
rar, pe-ntelesul tuturor:
- lubip invitati, sunt onorat de prezenta dumneavoastra $i va salut, multumindu-va ca ati dat curs chemarii pe care v-am facut-o. Va
vetiintreba, probabil, ce se intampla aici i de esteofarsa sau un lucru adevaratceea cevedeti, nu-I 8$8?
Ei bine,spre bucuria unora $i parerea de rau aaltora, tin sa va spun ca tot ceeace vedeij este foarte important.
Daca vreti sa intelegeti totul i sa va folositi de ceea ce vedeij, va rog sa ma urmariti cu atentie.
Sunt venit de puijn tirnp pe aceste meleaguri i, fiind vecini, am considerat ca este bine ca de la inceput sane cuno~tem bine.
$i cum am putea spera la o buna intelegere i la sentimente inalte. daca nu-L vom avea in noi i in mijlocul nostru pe Domnul nostru
lisus Hristos, garanija pacii ~i a bune1 randuieli, garantia atot ce poate fi ma1 bun pentru via ta noastra?
Dorind sa va cunosc, v-am pus la incercare dragostea catre Dumnezeu $i, imbracat in ce~tor, v-am viz1tat la casele
dumneavoastra, batand din ua in U$a, rugandu-va sa faceti mila cu mine in numele lui Dumnezeu.
$i, ce am primit?
Ceea ce aveti fiecare in farfuria din fata durnneavoastra. Va amintiti acurn? alntrebat printul, urrnarind cum rnulte priviri s-au coborat
cu sfiala, in jos.
Despre cuvintele rele, despre lovi turile primite, nu va mai povestesc nimic, pentru ca le-am 1ertat ~i le-am ultat.
in incheierea acestui cuvant, vreau sa va spun ca la judecata, cand Dumnezeu va veni pe pamant, fiecare ne vom infapa inaintea
Lui cu faptele ~i milosteniile noastre i atunci vom primi rasplata pentru cele bune sau rele ale noastre.
Jn lini~tea ce se atemuse dupa cuvintele printului, fiecare satean s1m\ea cum un fior, de frica $i nelinite pentru unii, $i de pace i
1ubire plina de caldura pentru al\ii, le strabatea fiinta ~i-n mintea fiecaruia se bateau ganduri i imagini... se luau hotaran.
Din porunca prin\ului, mesele au fost incarcate cu multe bunatati $i to\i, saraci i bogati. darnici $i zgarclti. s-au veselit, multumind lui
Dumnezeu ca le-a dat un stapan aa de intelept.
incepand cu acea zi, in fiecare duminica, satenii se intalneau cu printul credincios $i intelept la slujba Sfintei Liturghii in biserica noua
din sat.
Cum priveau chipul prin\ului. irnediat ii aminteau de lectia primita i, cautand spre icoana Mantuitorului lisus Hristos, se intrebau
daca milosteniile ~i faptele lor sunt sau nu bineplacute Dreptului Judecator i ce plata vor avea pentru to ate acestea...
Boga\ii deveniti milostivi i cei sarmani, intarip in credinta lor prin lecija primita, au trait mul\i ani ferici\i impreuna cu prin\ul lor, in pace
~i buna intelegere cre~na.

22

,/De vei area purorea cmfrntuft amesufu1 fo imma ta, tc u~z


mdntui!"(AvvaAmmona)

Rugacunea curata Pilda vame ului si a fariseului


Pe vremea Ma~""... ,c'1.i u nostru lisus Hristos era un grup de oameni numip
farisei care se creGea .. si:;np ~1 drepp inaintea lui Dumnezeu ~i se laudau cu
credinta ~ a. :a::::e e lcr ::xine. Foarte adesea ei se rugau pe la colturi de strada ~i
i~i pur"'~.. oe caJ sac ~ cenu~. dear ca sa fie vazup, laudati ~i respectati de
catre treca ~ ~ fa:a oamenilor se aratau ca fac numai fapte bune, dar pe ascuns
facea" paca:e $ "edreptap nenumarate. Erau mandri ~i aroganti ~i dispretuiau pe
ton re:.-.a:: frat a or dar mai ales pe cei pe care TI considerau pacat~i.
~ neriumarate ori lisus a vorbtt impotriva fatamiciei fariseilor. lar pentru
un ca a~na, care se credeau drepp ~i priveau cu dispret pe ceilalp, le-a spus
oildc aceasta:

sa

,,Doi oameni s-au suit la templu, ca se roage: unulfariseu $


celalalt vame~. Fariseu/, stand. O$ase ruga fnsine: Dumnezeu/e, ffi
mulfumesc cii nu sunt ca ceilal/i oameni, riipitori, nedrep/i.
adulteri, sau ca# acest vamey. Postesc de doua ori pe siiptamana,
dau zeciuiala din toate cote cli$tig. Jar vameyul, departe stand, nu
voia nici ochii sa-# ridice catre cer, ci-~i biitea pieptul, ziclind:
Dumnezeule, fii milostiv mie. pacatosului. Zic voua
acesta s-a
coborat mai indreptat la casa sa, deceit ace/a. Fiindca oricine se
fna/fii pe sine se va smeri, iar eel ce se smere~te pe sine se va
al/a. " (Lc.18, 10-14)

ca

Din acest episod biblic invatam ca adevarata rugaciune este cea


insotita de pocainta. de rugaciunea inimii, pentru ca Dumnezeu asculta mai
atent ce vorbe~te inima, decat ce graiesc buzele. Ceea ce crede ~i simte omul
atunci cand se roaga lui Dumnezeu este mai important pentru Dumnezeu
decat cuvintele rostite doar cu limba. Limba poate fi in~elatoare, dar inima nu
in~eala niciodata.
Vame~ul este modelul celui care se roaga curat, model vrednic de
imitat, in timp ce fariseul nu se roaga cum trebuie lui Dumnezeu, ci se
gande~te doar cum sa se puna in valoare; rugaciunea sa nu este o lauda
adusa lui Dumnezeu, ci o lauda de sine. Din tot ceea ce spune, vame~ul nu
multume~te lui Dumnezeu pentru nimic, caci tot ceea ce spune el despre sine
este aratat ca fiind numai lucrarile lui, dobandite fara ajutorul lui Dumnezeu.
Rugaciunea vame~ului este a unuia care se simte pacatos. El este
modelul omului smerit, care a~teapta de la Dumnezeu iertare ~i mantuire. in
timp ce fariseul nu are nimic de cerut de la Dumnezeu, ci se lauda peel insu~i.
vame~ul nu ~tie nici macar sa faca lista pacatelor pentru care vrea sa ceara
iertare. l~i bate pieptul ~i zice doar: Dumnezeule, ai mi/a de mine, pacatosul.
Reperul fariseului este vame~ul de alaturi, el vazandu-se superior lui
pentru faptul ca impline~te ni~te prescriptii ale Legii, pe cand reperul
vame~ului este Dumnezeu, singurul pe care '11 nume~te, inaintea Caruia sta
smerit, batandu-~i pieptul.
Adevaratul om al rugaciunii nu cauta locul din fafa, ci, plin de
pocainta. sta departe, sim\indu-~i parca nimicnicia in fata lui Dumnezeu. El nu
pomene~te nic de faptele sale cele bune, nici de cele rele, caci este con~tient
ca Dumnezeu le ~tie pe toate ~i ca El nu voie~te in~iruire de fapte, ci pocainta
smerita pentru toate.

23

'

Fariseii erau membri ai une1


comunitati politico-religioase iudaice.
Ei traiau separati de restul evreilor,
considerandu-se drepti pentru faptul
ca indeplineau formal ritualurile
religioase.

,,

{)

Vame~ii erau oameni urati de popo


deoarece colaborau cu putere
romana, cotropitoare, ~i strangeau
biruri de la oameni.

.
.
II

l
. . d. - .. 1
prest.Tl/ . e t. '' - m 1cat11,
dispozifii, prevederi,
recomandari ale Legii Vechiului
I Testament
r pe~ - semn, obiect care
folose~te ca mijloc de orientare
- de~ ertaciune.
I zadamicie, lipsa de valoare. de
' insemnatate; stare a omulm
1
I smerit care i~1 rccunoa~te
inferioritatea sa in
Creatorului
.___

------------

licalfi
1. Cite~te cu aten\ie textul ~i continua-I. Gase~te-i un titlu potrivit, cunosca
cuvantul lui Dumnezeu, care spune: ,Fiindca oricine se Ina/fa pe s1
se va smeri, iar eel ce se smere~te pe sine se va inalfa".

'-'

Adevarata rugaciune trebuie


insoptii de pocainta.

J. . . ;.

l Du~e-z-eu ura-~t....e....~....la...~.....a.....
de~art! ~i iube~te smerenia.

t=

_J

,,
,,Doamne i Stapanul vietii mele,
duhul trandaviei, al grijii de multe, al iubirii
de stapanire i al grairii in deert nu mi-Ida
mie.
lar duhul curatiei, al gandului smerit,
al rabdarii ~i al dragostei daruie~te-1 mie,
robului tau.
A~a , Doamne, daruiete-mi ca sa-mi
vM gre~lile mele ~i sa nu osandesc ~
atele meu, ca binecuvantat e~ti in vecii
cilor.Amin"

Marcu i Petru sunt colegi de banca. Petru fncearca totdeauna sa:


lmpaciuitor cu tofi colegii i cauta sa-i ajute cu ceea ce poate. Este foarrespectuos cu toata lumea i recunoate meritele celor din jurul sau.
Daca greete cand spune sau face ceva, nu-i ascunde vina i i~
cere iertare.
Marcue foarte sigur In tot ceea ce face i are despre el oparere...
El e eel mai detept, eel mai talentat i eel mai priceput. El le tie i le
face pe toate. i nimeni nu indraznete sa-1contrazica; altfel iese mare
taraboi.
in aceste zile, tofi copiii sunt interesafi de examenul care se apropie.
Petru muncete mult la obiectele de examen i raspunde foarte bine la
/ecfii, ieind la tabla ori de cate ori este vreun exercifiu mai greu. in toate
rugaciunile catre Dumnezeu, cere un singur lucru: sa reueasca la
examenul pe care ii are de susfinut.
Marcu, lntotdeauna sigur pe el, se lauda ca face pregatire cu nite
profesori pe care parinfti lui i-au rugat sa vina in mod special la ei acasa.
Toata ziua face glume rautac1oase pe seama colegilor i, mai ales, a lw
Petru, de cate ori acetia greesc la exercifiile facute in clasa, de parca el
arfi profesor, iarceilalfi nite elevi neajutorafi.

2. Ce legatura exista intre personajele din Pilda vameului i a fariseului ~i


cele din povestirea de mai jos? Surprinde cateva din trasaturile
personajelordupa cum urmeaza:
Fariseu-

In biserica, in timpul sfintelor slujbe,


preotul care sluie~te in fata sfantului altar
ii recunoate pacatele ~i g re~elile pe
care le-a facut ca om ~i zice rugaciunea:
Dumnezeule, curafefe-ma pe mine,
pacatosul, i ma miluiete! Totodata,
smerindu-se, el ii cere iertare i de la
credincio~i. zicand: lerta(i-ma, fraplor!
Credlncio~ii, de asemenea, li
marturisesc pacatele cu smerenie ~i I~ cer
iertare de la preot ~i de la cei pe care i~au

suparat cu ceva.

Jt U I )-

Profesorul: Realizafi un peisaj pe care ii dorifi voi!


loan: ,,Doamne ajuta!" i incepe sa schifeze atent cu creionul conturu
unorforme. Dupa aceasta, ii pregatete cu grija culorile i peisajul capata
viafape plana Jui.
Radu: ,,Ce atatea schife? Am sa tree direct la culori, eu sunt ma
original. Nu ma complic eu cu chestii din astea pentru fncepatori. /oar
colegul meu de banca, mai are multe de exersat pana sa ajunga Jrmaiestria mea. Mai bine ia sa vad ce nou record stabilesc la jocul me
electronic?"

24

Profesorul: Joane, ai facut mari progrese Se vede ca ai lucrat mutt intre timp. Pentru astazi, merifi cu
prisosinfa nota 10.
loan: -Mulfumesc, domnule profesor!
Profesorul: - Dar ce s-a intamplat, Radule, ce-i asra? De ce n-ai respectat proporfii/e? De ce n-ai facut mai
intai schife, sau .. ce sa infeleg?
Radu se u1ta la ochii coleg lorcare- privesc dezarnagiti desenul.
Profeson..1:-Tu cu naugenta a penrruastaznota8.
loan:-,,Mu tumesc Doamne ca m-aiajutat sa fac un de sen aa de reuitr
Radu: Cine se crede loan asta? Ce, e i el mare pictor acum, nu? I-a ieif i lui un desen i ce-i cu asta?
Oncum daca vreau i1 arat ca-s mai bun ca el."
3.Alcatu e~te :::iropoz ti

to os '1d cuvintele smerit~i mandru:

4. Care trebuie sa fie cornportarnentul cre~tinului in biserica, acasa ~i in relatiile cu alti oarneni?

"Un print mandru de frumusetea ~i de bogatia lui a plecat la vanatoare in munti.


Gasi aici un batran, retras de fume, care tocmai atunci cerceta o capafana de rnort
Printul se apropie de batran ~i-1 lntreba batjocoritor:
. De ce prive~ti acestcap de mort, cu atata luare-arninte? Ce lucru a~a important1tf arata el?
Batranul, aruncand o privire severa catre print. zise:
- Privesc cu atentie acest cap de mart, incercand sa-rni dau searna daca e de print sau de cer~etor D
nefericire, nu pot sa deosebesc al cui este.
Printul cazu pe ganduri ~i acum. pentru intaia oara, i~i dadu seama ca in fata moftii toti oamenii sunt ega ~ ca
frumusetea, averea sau marirea nu lnseamna nimic.
Dupa aceasta intamplare, printul i~i schimba felul de viata. ajungand un domnitor bun, mult ub t des

25

~Jat1~ vill cura111{!i pCata mt'a este cu mme, ca sii aau fiecii.roia,
aupacumestefapta{ui. "(Ap(lCahpim22,12)

Si fim prevazitori Pilda celor zece fecioare


fnainte de lnaltarea la ceruri, Mantuitorul le-a fagaduitApostolilor Sai

ca la sfar~itul veacurilor va veni a doua oara In lume cu putere ~i slava

multa ~i va judeca pe fiecare dupa faptele sale, atat pe vii, cat ~i pe cei
morti, pe care Ii va lnvia. Cand var fi toate acestea? Ziua ~i ceasul nu le
~tie decat Tatal ceresc. De aceea, se cade sa fim tot timpul pregati\i,
pentru ca Fiul Omului poate veni oricand.
Pentru ca aceasta lnva\atura sa patrunda mai adanc In inima
Apostolilor, Mantuitorul le-a spus acestora Pilda celor zece fecioare:

"fmpiirt'ifill cerurilor se va asemana cu :.ece fechmre, cal


luiiml ctmtle/ele /or, u11 ie~it in i11tampim1rea mirelui. Cilu:
insa dbttrt' ele enm forii minte, iar cinci lnfelepte. Caci ule
jar1I minte, lulind candele 11~au lu"1 cu sine umdelenm. far
cele illfelepte "" luat 11ntde/11 mn in ''ase, 01/ata cu candelele /or.
Dar mirele intiirzibtd, au "fipit toute ~i au adormit.
Jar lu miezu/ nopfii s-a focut strigare: lutii, mirele ville!
fe$i(i lntru i11tfimpi11area lui! At1md s-au tle~teptat tottte
fecioarele $i au impodobit candelele /or. $i C( /e fiira mini<' au
.::rs ciitre cele ntfelepte: Dafi-ne 1lill unfllele11111u/ vostru, di se
sting ca11delele 11oastre. Dar cele nife/epte le-au rasp1111s,
:idilld: Nu, ca 1111 cumva sti 11u 11e a}unglt nici 11011il # 11ici
voua, mai hi11e mergefi '" cei ce 1fi11d }i cumpiira{i pe11tr11 voi.
/Jed plecand ele cu sii cumpere, "ve11it mirele .~i cele ce erau
gala au intrat cu el la mmtli $i 11$0 s-a inc/ti~. Jar mai pe urmii,
au sosit ~i celelulte fecioure, :.icii11d: Doan111e, Doamtte,
desd1itle-m1 nouii. far el, rii.,p11m;a11d, a zis: A.deviirat zzc vouli:
Nu vii c111wsc pc voi. Drept aceea, prii ,ghPafi, <.. 1m ~tiJi :,iua,
nici <.:e11ml ciind vine Flu/ Omu/11i. " (Matei 25, 1-13)
1

priveghere - rugaciune racuta la


ceas tarziu de noapte

lmparatia lui Dumnezeu este asemanata cu o nunta ~i. evident,


Mirele nu este altul decat Mantuitorul care va veni a doua oara in lume, In
Ziua de Apoi. Fecioarele sunt oamenii chema\i la judecata. Cele intelepte
sunt cre~tinii care se lngrijesc de sufletele lor ~i le impodobesc cape ni~te
candele, cu credinta, dragoste ~i fapte bune. Celelalte, neprevazatoare ~i
delasatoare, reprezinta pe acei oameni care nu li pregatesc sufletele,
amanand mereu intoarcerea la Dumnezeu. Candela fiecarei fecioare
simbolizeaza sufletul omului, iar untde/emnul, faptele bune savarite In
timpul vietii.
Cum numai Dumnezeu ~tie cand va fi sfaritul veacurilor, trebuie sa
fim lntotdeauna pregati\i pentru lntampinarea Mirelui. Pregatirea se face
prin spovedanie i prin rugaciune nelncetata care, ca o candela pururea
aprinsa, ne lumineaza viata. lar multimea faptelor bune, untdelemnul
fecioarelor ln\elepte, nu trebuie sa se imputineze niciodata.
Sa II a~teptam pe Mantuitorul sporind In dreapta credinta, In
rugaciune ~i in fapte bune, pentru ca la venirea Sa sa ne bucuram de
lmpara\ia cerurilor!

26

~
~

~ Aplicatii
1. Completeaza tabelul de maijos cu informatia corecta:

Cuvinte simbol
nunta - - mirele
fecioarele inte epte
.._fecioarele neinte ep1e
- -candeTa
- -untderemnul

Semnificatia simbolurilor
'

-.!..!..:..!.!: ,

---!.!..!.!. ~

~..:.

-- - ...................................

o Trebuie sa fim pregatiti, caci


nu se ~tie chpa m care va veni
Mantuitorul sa judece vii ~i
mortii ~i sa rasplateasca pe
fiecare dupa faptele sale .

2/comenteaza incemnu Mantuitorului cu privire la atentia pe care


trebuie sa 0 av em fata de mantuirea sufletului.
3. Pnn'""e re~en 1 ~i cunoscutii tai exista oameni prevazatori? Da
exempleoe s1tuatii in care ace~tia au dat dovada de aceasta calitate.

4. Su": 'Tlulte cazuri in viata de zi cu zi in care oamenii se comporta


asemenea fecioarelor ,,fara minte": elevi care nu invata, oameni care
nu au grija de sanatatea lor, ~oferi imprudenti etc.
Jdentifica consecintele unor astfel de atitudini.
:i.

Folosindu-te de cuno~tintele dobandite la Limba i literatura romana,


scrie un proverb care sa reflecte invatatura desprinsa din Pilda celor
zece fecioare.

6. Pomind de la invataturile desprinse din Pilda celor zece fecioare,


organizeaza, impreuna cu colegii tai, o de~batere c~ tema: ~um ~r
trebui sa vegheze astazi cretinii "candela sufletulw /or. A1uta-te in
demersul tau de imaginile de mai jos.

27

Pilda celor zecefecioare este


inspirata din viata cotidiana a
evreilor.
Exista obiceiul ca, in ziua nuntii,
mirele sa fie intampinat la casa
miresei de mai multe fecioare.
Acestea, purtand faclii aprinse in
maini, TI conduceau pe mire acolo
unde avea loc petrecerea. De multe
ori insa mirele intarzia, din cauza
negocierilor care aveau loc intre
parinti cu priv'ire la zestrea miresei.

in cultul ortodox, exista o slujba


care se nume~te miezonoptica,
pentru ca se savar~e~te la miezul
noptii. Troparul acestei slujbe ne
aminte~te de Mirele care sose~te
pe nea~teptate, in miezul noptii, ~i
ne indeamna la pregatire
permanenta, prin fapte bune:
,,lata, Mirele vine in miezuf nopfii
i fericita este s/uga pe care o va afla
priveghind; dar nevrednica este
iarai pe care o va afla lenevindu-se.
Vezi dar, suflete al meu, cu somnul
sa nu te ingreunezi, ca sa nu te da
mortii i afara de fmparafie sa te
incui. Ci te deteapta st ga d
Stant, Sfant, Stant eti Dumneze
pentru Nascatoarea de D
z
miluie te-ne pe n_o____,___ _.

Jntr-un ora~, traia odata un om foarte zgarcit. Nu dadea ceva de pomana nici in ruptul capului. Tn toata viata lui,
doar o singura data a dat unui cer~etor doi banu\i. Cand preotul ii intalnea ~i i1 certa, el raspundea mereu:
-Pannte, in lumea asta totul poate fi cumparat. Cu siguranta ca ~i in lumea cealalta este la fel. Cu cate boga\ii am
strans eu, nu se poate sa nu ajung in rai!
intr-o noapte, zgarcitul a avut un vis ingrozitor. Se facea ca murise ~i ajunsese la poarta Raiului. La intrare,
Sfantul Petru 1-a intrebat:
-Sine, omule, ce-i cu tine aici? Crezi ca poti intra in ral? ...
- Sfinte Petre1 daca trebuie, eu platesc. Am comori nenumarate ...
- Pai de ce n-ai spus a~a. omule, daca ai comori stranse, nu-i nlcio problema. la sa vedem, cata avere ai la tine?
N-a mai putut omul de bucurie cand a auzit ca poate plati. Ainceput sa se scotoceasca prin toate buzunarele, dar
savezi ~i sa nu crezi, nu mai gasea niciun ban. Vazandu-1 atat de incurcat, Sfantul Petru I-a indemnat:
-Mai cauta, mai cauta, poate vei gasi totu~i ceva!
$i, intr-adevar, omul agasit pe fundul unui buzunar doi banuU.
-Aoleu, dar de ce nu am decat atat?! Pe pamant aveam de mii de on mai multi. Cum de am ajuns aici doar cu doi
banuti?
- Ei, omule, i-a raspuns Sfantul Petru, cand ajungi aici, ai doar ce-ai daruit in viata. Acestea sunt comorile pe care
fiecarete strange in cer. Cu ele poti, intr-adevar, sa intri in rai, darcrezi ca doi banuti suntde ajuns?
Tn acea clipa, omul nostru s-a trezit din vis, speriat detot. Din acea zi, nu a mai fost la fel. Ainceput sa adune
comori doar pentru cer. Erau atatia saraci ce aveau nevoie de ajutorul sau ... !"
(dupa Leon Magdan, Cele mai frumoase pilde i povestiri cretin~ortodoxe. Editura ,.Aramis". Bucure~ti
1998,p.84)

---------

.Sar6ii.toarea tie aceea este, nu ca sane mai atfaugiim pacate, ci, ca

: fi pe cefe tfeja/acute, sa (e nimicim cu rugaciuni:"


(Sf. loan Gura de Aur)

'

, .... ......................

~~--~----

----_,

,,

,,

>>

,,,,,,,,,.,.

Despre sarbatori impartirea ~ti importanta lor


Cuvantul .sarbatoare" vine din latinescul .servatoria" format de la
verbul .servare" adica a pastra, a conserva, a respecta. De exemplu,
1 Decembrie este zi de sarbatoare pentru poporul nostru, pentru ca ne
aminte~te de un eveniment istonc foarte important: intregirea Romaniei
cu celelalte provincii romane~ti , aflate sub stapanire straina, savar~ita la 1
Decembrie 1918.
Sarbatorile religioase insa, in inteles cre~tin-ortodox, sunt acele zile
din cursul anului bisericesc inchinate atat cinstirii Persoanelor Sfintei
Treimi, Maicii Domnulu1 ~i persoanelor sfinte care au placut lui
Dumnezeu, cat ~i amintirii anumitor fapte ~i evenimente din istoria
mantuirii in aceste z1le, cre~tinii inceteaza ocupatiile obi~nuite ~i merg la
bisenca pentru a lua parte la slujba dumnezeiasca prin care praznuim
sarbatoarea
Daca oamenii cinstesc in viata lor sarbatorile lume~ti . adica acele
evenimente care s-au petrecut pe pamant ~i care n-au important.a pentru
om decat in timpul vietii sale, cu atat mai mult ei sunt datori sa cinsteasca
sarbatorile cre~tine, adica acele evenimente care privesc nu doar viata
noastra pamanteasca, ci ~i soarta noastra in ve~nicie, mantuirea.
Sarbatorile sunt, a~adar, un ragaz pentru trup, un moment in care
fiecare cre~tin i~i lasa deoparte grijile lume~ti ~i se ingrije~te de suflet: ii
mulfumete lui Dumnezeu pentru toate binefacerile primite, se caiete
pentru pacatele sale, cere ajutor ~i sprijin Maicii Domnului ~i Sfintilor
impotriva ispitelorvrajma~ului .
Din prima clipa in care s-a intemeiat Biserica (la Cincizecime),
sarbatorile au fast o mare bucurie pentru cre~tini, deoarece ii aduna in
Biserica ~i-i une~te cu Biserica cea triumfatoare din ceruri (cu
Mantuitorul, cu Maica Domnului ~i cu Sfintii).
Sarbatorile din calendarul ortodox sunt foarte numeroase: unele se
cinstesc mereu la aceeai data (Na~terea Domnului - 25 decembrie,
Sfantul Gheorghe - 23 aprilie, inaltarea Sfintei Cruci -14 septembrie),
altele se sarbatoresc in functie de data Patilor (.Floriile", cu o
duminica inainte de Pa~ti .inaltarea lacer", la 40 de zile dupa Pa~ti). De
asemenea, unele sarbatori se numesc praznice imparateti (fiind cele
mai insemnate dintre toate) ~i sunt inchinate Persoanelor Sfintei Treimi,
evenimentelor din viata pamanteasca a Mantuitorului (Pogorarea Duhului
Stant, Na~terea Domnului etc.) ~i a Maicii Domnului (Na~terea Maicii
Domnului, Bunavestire etc.); altele se numesc sarbatori ale Sfintflor:
Sfantul Nicolae, Sfantul Andrei, Sfantul Vasile etc.
in calendarul cre~tin ortodox pe care fiecare credincios ii are acasa,
zilele de sarbatoare sunt sense cu ro~u ~i insemnate cu o cruce ro~ie.
Noi, cre~tinii, trebuie sa respectam sarbatorile pentru a ne exprima
dragostea, evlavia ~i recuno~tinta fata de Dumnezeu, pentru a cinsti
persoanele sfinte, ~i pentru a putea urma ~i noi, prin rugaciune ~i
smerenie, pldele de viata desava~ita pe care ni le-au aratat sfin~i.

29

CALENDAR
CRE~TIN ORTODOX
2010

SO Jc .11 1 J: 4

lftt~

:a eek W!IQicc

tE1"T 1m<'~E ?O
"'"tZort. ~ 11 . .

.-w~w...---,c.:..._---

,,

:i.~~~
,'!.."'t'..!:.~...__,

.. . .

~~- --==~ -

calendar cre$fin ortodox -

indicator (agenda, carte etc.) a


s u ccesiunii sarbatori I or
cre~tin-ortodoxe dintr-un an, pe
luni, saptamani ~i zile

~ Aplicatii

Sarba~orile religio~se

sunt
importante pentru cre~tinul
ortodox, intrucat:
intretin de-a lungul vremii, I
in con~tiinta generatiilor de 1
credincio~i, amintirea unor j
fapte memorabile ~i a
persoanelor sfinte;
sunt prilejuri ~i mijloace de a
preamari pe Dumnezeu ~i pe
sfinti;
constituie un mijloc de
cultivare ~i de promovare a
virtutilor morale, a ev laviei ~i a
iubirii de Dumnezeu ~i de
oameni;
sunt atat popasuri de odihna
pentru trup, prin intreruperea
muncii, cat ~i momente de
reculegere ~i reconfortare
pentru suflet.

1. Define~te, folosind cuvintele tale, notiunea de sarbatoare religioasa.

2. Stabile~te corespondenta intre sarbatorile din coloana A ~i datele


acestora din coloana B:
[A)
[[]
a) 23 aprilie
1. Na~terea Domnului
b) 14 septembrie
2. Stantul Mare Mucenic Gheorghe
c) 25 decembrie
3 inaltarea Sfintei Cruci
I

3. Precizeaza data sarbatorilor dedicate evenimentelor de mai jos. Ce


observi?
a) invierea Domnului
b} inaltarea Domnului
c} lntrarea Domnului in lerusalim
4. Nume~te persoanele carora le sunt inchinate urmatoarele sarbatori:
t 25 decembrie
t 6 decembrie
t 25martie

Dupa data la care se tin,


sarbatorile pot fi:
- cu datafixa;
- cu data schimbiitoare.

5. Descrie, intr-un scurt text, comportamentul unui bun


sarbatoare.

cre~tin

in zi de

'1--0

I..)

Dupa importanta lor, sarbatorile


1 seimpart'in:
. - sarbatori domn~ti;
- sarbatori in cinstea Maicii
Domnului;
siirbiitori fn cinstea Sf lngeri
$i ale Sf Cruci;
sarbatori fn cinstea s.finfilor.

l-

6. Realizeaza un portofoliu cu tema: Sarbatoarea ................................ .


moment de bucurie sfanta (Sugestii de con~nut: icoana sarbator
explicarea evenimentului ales, traditii legate de sarbatoarea
seleqionata, fotografii ale bisericilor care au hramul sarbatorii alese etc

30

Cum se priznuiete duhovnicete?


,,De vrei sa intelegi aceste lucruri asculta:
Cel ca in zi de sarbatoare ~i de praznic mare lasa lucrul din mainile sale ~i merge la biserica, se impaca cu to~
cei ce au fost suparap din familie sau din vecini ~i in biserica asculta dumnezeiasca slujba cu evlavie ~i cu frica de
Dumnezeu, unul ca acela duhovnice~te praznuie~te.
Cel ce invatfl pe altul sa nu lucreze cele rele ~i sa ierte pe eel ce a gre~it, acela duhovnice~te praznuie~te.
Cel ce invata pe eel ne~tiutor calea cea buna a lui Dumnezeu ~i mangaie pe cei intristap, pe cei ce au cazut in
oarecare primejdii ~i scarbe, ~i-i ajuta cu tot ce se poate, unul ca eel aduhovnice~te praznuie~te.
Cel ce in zi de sarbatoare se duce sa cerceteze pe cei bolnavi ~i pe cei batrani ~i neputincio~i ~i le ajuta in
nevoia lor, acela duhovnice~te praznuie~te.
Cei ce invata in zi de sarbatoare pe copiii lor sau pe al~i sa fie cuminti, sa invete rugaciuni catre Prea
Dumnezeu, sa nu fure ~i sa nu faca altfel de rau, to~ aceia duhovnice~te praznuiesc ~i cu bucurie de 0'..,.,,~'"
petrec sfintele sarbatori ale Lui."
(Din cuvintele Arhimand

31

.cantf va atfuna/i in <Duminica omnu{ui, .frtin9e/i ]Hiinta fl


muf!umi/i, tfupa ce mai intai v-a/i marturisit pdcau{e wastre, cajertfa
: wastra.siifo curatd. (im iitatura celor 12 Apostoli)

Dominica - sarbatoare
saptamanala a creftinilor
, Duminica, la Sfinta Lilurgbie

L..

(~nisttrealcoana) ___::/"'

Duminica. la Sfinta Liturghie


(Manislirca Tecbirghiol) - ~

~xcom1micati - exclu~i din


comunitatea rcligioasa
C'at~risi(i - destituiti; dati afara din
slujirea preoteasca

Duminica este pentru cre~tini ziua din saptamana inchinata


intotdeauna lui Dumnezeu. in ziua duminicii a inceput crearea lumii;
tot in ziua duminicii a inviat lisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu; ~i tot in
ziua duminicii, la Cincizecime, dupa inaltarea la eer a Mantuitorului,
Duhul Stant a coborat in chip de limbi de foe asupra Apostolilor,
intemeind Biserica.
A~adar, in aceasta zi, sunt praznuite toate cele trei persoane ale
Sfintei Treimi: Dumnezeu Tata/ Care a zidit, Dumnezeu Fiu/ Care a
mantuitzidirea din robia pacatului ~i Dumnezeu Duhul SfantCare S-a
sala~luit in Biserica sa ne sfinteasca, sa ne ocroteasca ~i sa ne
uneasca cu Hristos in veci.
De aceea, Duminica nu e doar o zi de odihna (cum aveau evreii
ziua Sabatului sau a Sambetei), ci e, in primul rand, o zi inchinata lui
Dumnezeu. Denumirea insa~i vine din latinescul ,,Domini dies" care
inseamna ,,ziua Domnului". Ea se cinste~te in primul rand prin
dragoste ~i evlavie fata de Dumnezeu, prin rugaciuni ~i participarea la
sfintele slujbe ale Bisericii, prin fapte de milostenie fata de aproapele
~i prin orice fapta buna care ne lini~te~te con~tiinta ~i ne inal\a suftetul
la Dumnezeu.
insa modul eel mai inalt prin care cinstim Duminica este
participarea noastra la Taina Sfintei Euharistii, atunci cand ne
imparta~im cu Trupul ~i cu Sangele Mantuitorului in timpul sfintei ~i
dumnezeie~tii Liturghii. Prin Trupul ~i prin Sangele Sau daruit omenirii
intregi, Hristos vine ~i Se sala~luie~te in noi, arzandu-ne pacat~le,
luminandu-ne sufletele ~i inaltandu-ne cu mintea la bunatatea lui
Dumnezeu. in ziua cea dintai saptamanii, adica Duminica, imediat
dupa invierea Sa, Mantuitorul S-a aratat ucenicilor Sai, pe cand
ace~tia erau aduna\i, cu exeep\ia lui Toma, in foi~orul Cinei celei de
Taina. A doua Duminica a venit iara~i. de data aceasta cand era ~i
Toma. La 50 de zile dupa inviere, tot in ziua Duminicii, Duhul Stant,
Mangaietorul trimis de Hristos, a coborat asupra Apostolilor. De
aeeea, Duminica va ramane in ve~nicie ziua intalnirii cu Hristos, ziua
a~teptarii Luminii.
Primul care a impus cinstirea Duminicii a fost imparatul
Constantin eel Mare (sec. IV). in vremea lui, cre~tinii care nu mergeau
la biserica duminica erau excomunicati, iar preotii caterisiti.
Fiind ziua invierii, duminica este ziua bucuriei.
'

32

1. ldentifica in imaginile de mai jos evenimentele care au determinat


declararea Duminiciica sarbatoare acre~tinatapi.

.., Duminica cste cca dintai ~i


I cca .n:a~ .~echc sarbatoarc a
I cre~tmatap.1 .

Cre~tinii, lucrand duminica,


pentru un parut ca~tig, pierd mai
mult, pierd tot, i~i pierd chiar ~i
sufletul. Ziua Domnului este zi de
odihna ~i de luminare a sufletului.
Duminica este ziua care da lumina,
caldura ~i binecuvantare celorlalte
~
~
~ r~ surori ale ei, adica celorlalte zile ale
saptamanii. Este bine sa se ~tie ca
2. Cum cinste~te un bun cre~tin ziua de duminica? (atat cu trupul, cat ~i cu
eel care lucreaza in duminici ~i
sufletul)
sarbatori pagube~te averea ~i
sufletul lui. Orice targ fac cre~tinii
duminica sau sarbatoarea cade sub
blestem. Banii care sunt ca~tigap din
vanzare duminica se cheltuiesc fara
niciun
folos ~i pier ca fumul in bataia
4. Alcatuiti o compunere cu titlul: "Duminica, in familia mea".
vanturilor vijelioase."
(Sfantul loan Gura deAur)

33

Dumineca
de George Co~buc

Dumnezeu a cuvantat:
..$apte zile-n saptamana
Eu v-arn dat.
Sase zile-s de lucrat,
Dar a ~tea si va fie
Sianti, cum mi-a fost ~i mie!

Sase zile vei munci


Pentru piinea ta de hrana;

Darozi,
Omule, vei odihni.
Dandu-mi, ce Mi se cuvine,
Ma vei preamari pe Mine!"

~ptelei

Un om radea tot timpul de vecinul sau care, in loc sa-~ lucreze pamAntul duminica, mergea la SfAnta Liturghie
Pentru ca ~nea la vecinul sau, ~tinul evtaviosa vrutsa-1 ajute sa inteleaga alegerea lui. De aceea I-a intrebat:
- Dragul meu, ce ai spune daca intr-o zi, mergand la targ cu ~pte lei in buzunar, ai intalni un sarac care ~-a
stami a~ mare mila, incAt i-ai da ~se lei.
- A!i face o faptl foarte buna, araspuns taranul.
- Foarte bine! Dar ce ai spune daca saracul, in loc sa-~ mul\umeasca, ~tiind ca mai ai un leu in buzunar, te-a
lua la bataie pentru a~-1 lua?
- Oh, atunci arfi un talhar ~i ar merita sa fie pedepsit.
-/Jj dreptate, dragul meu, dar tu e~ti exact in aceea~ situa~e. Dumnezeu ti-a dat ~ ziJe pentru a lucra
pentru a-~ cA~tiga pAinea ta~ a familiei tale. $i-a pastrat pentru El una, duminica, ce trebuie sfin~tl. Tu, in schimb
in loc sA-1 ara~ recu~nta ~ mul\urnire, vrei sA-1 furi ~i cea de a ~ptea zi, calcand in picioare voinJa Sa. Ce zic
nu e acela~ luau? CazAnd pe gAnduri, omul recunoscu ca a gre~l Din acea zi ~ schimbat viaJa.

34

,, Vmfe e ura fl. d"Uf111at1ie, acofu nu poate fi praznic sau


sar6atoare." (S loan Gur4 deAur)

...........

~-.#~-.#-.#~,

~4'~~.,

............. ,,

A. Sarbatorile imparate~ti
cu data fixa
Sarbatorile in cinstea Persoanelor dumnezeie~ti se impart, dupa
data lor, in doua categorii: unele cu data schimbatoare, fiind in legatura
cu data variabila a Sfintelor Pa~ti , ~i altele cu data fixa. Acestea din urma
se sarbatoresc in fiecare an la aceea~i data: Naterea Domnului (t 25
decembrie), Taierea lmpre1ur (t 1 ianuarie), Botezu/ Domnului (t 6
ianuarie), intampinarea Domnului (t 2 februarie), Schimbarea la Fa/a a
Mantuitorului (t 6 august). Tot intre sarbatorile lmparateti cu data fixa
este considerata ~i inaltarea Sfintei Cruci (t 14 septembrie).
Naterea Domnului sau Craciunul este, alaturi de inviere, cea mai
mare bucurie pentru cre~tini, caci, dupa mii de ani trajji sub povara
pacatului stramoesc savar~it de Adam ~i Eva, Fiul lui Oumnezeu
coboara printre oameni intrupandu-Se din Fecioara Maria. Na~terea
dupa trup a lui lisus s-a petrecut in ora~ul Betleem din ludeea, in timpul
regelui lrod ~i a imparatului roman Octavian Augustus; ea a fast insotita
de nenumarate minuni, una dintre ele fiind calauzirea magilor de catre o
stea pana la ieslea in care S-a nascut Pruncul. Bucuria venirii lui
Dumnezeu pe pamant pentru mantuirea neamului omenesc este
a~teptata de cre~tini cu post de 40 de zile. Poporul roman are multe traditii
~i obiceiuri legate de Craciun ("steaua", viflaimul", .irozii", colindele).
Taierea imprejur a Domnului aavut loc intr-a opta zi dupa Na~terea
Sa, cand, potrivit legilor iudaice, Domnul Hristos a fast supus unui anumit
ritual (botezul iudaic) ~i a primit numele de lisus, care inseamna
.Mantuitor".
Botezul Domnu!ui (Boboteaza sau Epifania) ne aminte~te de
momentul in care Hristos, ajuns la varsta de 30 de ani, a fast botezat de
Sfantul loan Botezatorul, inaintemergatorul Domnului, in apa lordanului.
Atunci a fast prima data cand Mantuitorul $i-a aratat dumnezeirea,
deoarece, in timpul botezului, Duhul Stant S-a coborat peste El in chip de
porumbel, iar Dumnezeu-Tatal a glasuit din cer: ,,Acesta este Fiul Meu eel
iubit intru Care am binevoit." (Matei 3, 17).
intAmpinarea Domnului a avut loc la 40 de zile dupa Na~terea Sa,
cand Fecioara Maria s-a infati~at cu Pruncul la Templu, a~a cum
prevedea Legea iudaica (Legea Vechiului Testament). Acolo a fast
intampinata de dreptul Simeon, un credincios faarte batran, care primise
de la Dumnezeu ragaduinta ca nu va muri pana nu-L va vedea pe
Mantuitorul. Frumoasele lui cuvinte alcatuiesc troparul acestei sarbatori:
,,Acum slobozete pe robul Tau, dupa cuvantul Tau, in pace, ca ochii
mei vazura mantuirea Ta, pe care ai gatit-o inaintea fetei tuturor
popoarelor, lumina spre descoperire neamurilor i slava poporului
Tau Israel". (Luca 2, 29-32)

a.

b.

c.

35

d.

Schimbarea la Fata a Mantuitorului ne aminte~te de minunea


petrecuta pe Muntele Taborului. Hristos S-a schimbat la Fata inaintea
ucenicilor Petru, lacov ~i loan, carora le-a aratat dumnezeirea Sa: fata Lui
a stralucit ca soarele, iar hainele Lui s-au facut albe ca lumina, in timp ce
glasul Tatalui din cer L-a marturisit ca Fiu al Sau, zicand: ,,Acesta este Fiul
Meu Cel iubit, in Care am binevoit; pe Acesta asculta~-L" (Matei 17,5).
lnaltarea Sflntei Cruci ne aminte~te de momentul in care Sfanta
imparateasa Elena, mama imparatului Constantin eel Mare, a descoperit
Crucea pe care a fast rastignit Hristos, sub temeliile unui templu pagan
construit de romani pe locul unde se aflase mormantul Domnului. Ea a
fost inaltata solemn, in vazul poporului, pe 14 septembrie 335 ~i depusa
cu evlavie in Biserica lnvierii, ridicata de imparatul Constantin. Chiar daca
ea fusese obiect de tortura pentru pagani, crucea a fost sfintita prin
sangele dumnezeiesc, devenind pentru cre~tini motiv de bucurie ~i obiect
de cinstire, pavaza ~i arma impotriva celui rau.

B . Sarbatori imparate,ti
cu data schimbatoare

e.

O 2arte din sarbatorile imparateti au data schimbatoare in func~e


de data la care se sarbatore~te fnvierea Domnului.
lntrarea Domnului in lerusalim sau Floriile este prima dintre
sarbatorile imparaleti cu data schimbatoare din cursul anului
bisericesc. Ea ne aminte~te de intrarea smerita a Domnului nostru lisus
Hristos in lerusalim, pe manzul unui asin, inainte de Patimi, dar ~i de
intrarea plina de slava, pentru ca era aclamat de multime mare de popor.
Conform unui obicei stravechi, in . . . - - - - - - - - -.......
aceasta zi se aduc la biserica ramuri
de salcie care sunt binecuvantate ~i
impa~ite credincio~ilor in amintirea "'
ramurilor de finic ~i de maslin cu care
multimile L-au intampinat pe Domnul
la intrarea Sa in lerusalim. Ele sunt
purtate in maini ca semn al biruintei
impotriva mo~ii , aratata de Domnul
prin invierile facute asupra oamenilor
~i apoi prin propria Sa inviere.
fnvierea Domnulul sau Patile este a doua sarbatoare
imparateasca cu data schimbatoare. Ea este cea mai mare sarbatoare a
cre~tinatatii , .praznic al praznicelor" ~i .sarbatoare a sarbatorilor", in jurul
careia graviteaza toate sarbatorile de peste an. Pa~tile este singurul
praznic care se sarbatore~te trei zile. Primii cre~tini intelegeau prin Pa~t1
nu doar sarbatoarea invierii (ca astazi), ci ~i r;:.;m.: ;:;:;;;;;=:1
pe aceea a Cinei ~i a Patimilor Domnului.
Data cea mai timpurie in care se poate serba
Pa~tile este 22 martie, iar data cea mai tarzie,
8mai.
invierea Domnului este cea mai mare
bucurie a cre~tinata\ii ~i eel mai de seama
eveniment din istoria mantuirii noastre. Ea sta
la temelia credintei ~i a Bisericii cre~tine.
Noaptea invierii ~ petrecuta in biserici, in

---i

36

priveghere ~i rugaciune, iar pana la inalfare cre~tinii se saluta: .Hristos a


inviat!", ,,Adevarat a inviat!".
fniltarea Oomnului la cer sau lspasu/ cade intotd~auna in a ~asea
zi de joi dupa Pati, la 40 de zile de la lnviere. Minunea lnalfarii a avut lac
pe Muntele Maslinilor, in vazul Apostolilor. Prin ea, Mantuitorul ~i-a
incheiat activitatea pamanteasca, dar nu inainte de a fagadui Sfinfr1or
'
Apo~toli trimiterea Sfantulu~ Duh.
,
In sens duhovnicesc, lnalfarea Domnului trebuie sa inalte sufletele
cre~tinilor din robia pacatului in lumina iubirii de Dumnezeu.
PogorArea Sfintului Duh sau Cincizecimea (Rusa/1ile) are loc la 50
de zile dupa Pati ~i la 10 zile dupa inaqare. Ea se mai nume~te ~i
sarbatoarea Rusalii/or, de la cuvantul latinesc JOsalia (trandafir), pentru
ca are loc in perioada infloririi trandafirilor. Sfantul Duh, a treia Persoana a
Sfintei Treimi, acoborat in chip de rmbi de foe asupra Apostolilor.
Sfantul Petru a ~nut atunci o predica in unna careia 3000 de barbati
au fost boteza, inteme'ndu-se astfel Biserica, in calitatea sa de
comunitate vazuta.
Dupa Sfanta Uturghie din aceasta zi, se face ~i vecemia zilei
urmatoare ~a poi se impart credincio~ilor in biserica frunze de nuc sau de
tei, simbolizand reinnoirea credincio~ilor prin puterea Duhului Stant ~i
inchpund limbile de foe ale Duhului Sfant coborate peste Apostoli.
Biserica Ortodoxa a randuit ca ziua - - - - - - - - -..
de dupa Rusalii sa fie inchinata Sfintei
Treimi, pentru a se aduce preamarire
tuturor Persoanelor dumnezeie~ti:
Tat~lui , de la Care purcede Stantul Duh,
Fiului , prin Care Duhul Sfant se
daruie~te Bisericii, ~i Sf4ntului Duh,
Care sfinte~te toate ~i sustine crea\ia.

g.

ll

C>

lnalfatu-Te-ai intru slava,


Hristoase Dumnezeul nostru,
bucurie foctind ucenicilor cu
fagaduin/a Sfontului Duh,
incredinfandu-i pe ei, prin
binecuvtintare, ca Tu qti Fiul lui
Dumnezeu, Mdntuitorul lumii.
(Troparul lna/farii .
Domnului la cer)
t

fDumnezeul
Binecuvtintat eti, Hristoase
nostru, Cel ce
preainfelep/i pe pescari i-ai
aratat, trimifandu-le for Duhul
Sf{mt i printr-fnii lumea ai
vanat, lubitorule de oameni,
slava Tze!
(Trri.Paful Pogorarii
Duhului SjiVjt)

h.

=l=

~ lnvierea cea de obte mai

j.

i.

37

inainte de Patima Ta
incredinftind-o, pe Lazar din
morfi L-ai sculat, Hristoase
Dumnezeule. Pentru aceasta #
noi, ca pruncii, semnele biruin/ei
purtand, Tie, Biruiton1/ui morfii
strigam: Osana Celui dintru
iniilfime! Bine e$ti cuvOntat. Cel
cevii intn1 numele Dommdlli
(Troparul FloriiJar

~ Aplicatii
..

Na$terea Ta, Hristoase,


Dumnezeul nostru, riisiirit-a
lumii lumina cuno$tiin/ei. Ca
intru dansa, cei ce slujeau
Stele/or de /a Stea S-au fnvaf at Sa
se fnchine Tie, Soarelui drepta/ii,
$i sii Te cunoascii pe Tine,
Rllsaritul eel de sus, Doamne,
slavii Tie.
(Troparul Na~terii Domnului)
Jordan botezii.ndu-Te Tu,
Doamne, inchinarea Treimii s-a
ariitat; ca glasul Parintelui a
marturisit Tie, Fiu iubit pe Tine
numindu-Te, $i Duhul in chip de
porumbel a adeverit intarirea
cuvantului. Ce/ ce Te~ai aratat,
Hristoase Dumnezeule, $i lumea ai
luminat, slava Tie.
(Troparul Botezului Domnului)

e. ......,~~...,,....<>-=.-.::..~-,--=--='-'-'="':..:.;..;;.'-"='---------

f. ----,-~-;=.;.~=c..::.:::J--__::.::i.:::..__---'i'="=-'-'=.z__--------

g . ~.:.:=-=.:.-'-=lic:.__=?-:-:..:..:.:...:..:::==:3--~.=.--...s=...Z-!:c!..L!~~--~

h.-=:,-a:.-.:..t..:-:...._..:.-"'-.___:_=.:..:.:.:..::.:.:..=~-----------

2. lndica in reprezentarile iconografice, persoane participante la aceste


evenimenter

a. ~~-----,..~.:.:..:.:.::.:.:.:..:.:..::i...l-....=~-=-~~;.;::::..~~~=-~--

b. -...:~.:..:,,.:.~~::..::_~~~~-=--.i:;;..:;:~:..:......;.!..!..,!!..1-!!~~-...::..

c. ____,:-:-=-~..,..-.---''-'---___:_;;::.:------::=--"'-~..;.;..;..-;--=-.::__~~:::..:...;;:;____

d. ___o~___:_.;c:_.:_;,-.:....:'-""'-~=-'"-=----r------""'==-~-:..:..:;;.__....:.:...:__~~-
e .--;,,-r.--~~-+-_,_'"'-=.....,_.;;,;.,.~=-'-..:.-;..~......:..;.-"-'~-r-"~~"----

3. Precizeaza timpul cand au avut loc evenimentele reprezentate in


Mii.ntuie$le, Doamne, poporul
Tau $i binecuvinteaza mostenirea
Ta. Biruin/a binecredincio$ilor
re$tini asupra celui potrivnic
aruie$fe $i cu Crucea Ta paZe$te
epoporul Tau.
(Troparul lniilfarii Sf Cruci)

icoanele alaturate textului.


a---,--.,--~-----------------
b. _~~--------------------________ _____ _____
c. ~....,.._---_._

d.~'f--"--__.,_,...,._

_ _ _ _ _ _ _ _ __ _ __ _ _ __

e-;.,-.,.--- --- -_-_______


-- - -- --___
- -- _
t._.,..._
____
--,-___
9 ____:c~,._:-:.'-'---.;__..;;_;:;..:o..=.:.:____:::___

_ _ _ _ __

_ __

h. _.......____.._ __..........---.-._ __ __ _ _ __ _ __ __ _

-~ Schimbatu-Te-ai la Fafii, in
,;&nte, Hristoase Dumnezeule,
riitand ucenicilor Tai slava Ta, pe
at Ii se putea; straluceascii $i
noua, piicato#lor, lumina Ta cea
ururea fiitoare, pentru
rugaciunile Nascatoarei de
umnezeu, Diitatorule de lumina.
lava fie.
(Troparul &himbiirii la fa/a)

Hristos a fnviat din mor/i, cu


oartea pe moarte calcii.nd, $i
elor din morminte viafa
aruindu-le.
(Troparul lnvierii Domnului)

i. ___:_=:....:..:._:__;_;;.__:..;:==~---'------------

4. lndica pe harta localita~le unde au avut loc evenimentele reprezentate in


icoanele alaturate lec~ei.

5. Realizeaza o corespondenta intre datele sarbatorilor, din coloana A, ~i


evenimentele comemorate la aceste date, din coloana B.

!1J

{) 1)
.Q 2)
{: 3)
,t 4)
Cl. 5)
L.6)
7)
8}

CD

t 25 decembrie.
t 6 august
t 2 februarie
t 1 ianuarie
t 14 septembrie
t 6 ianuarie

t 7 ianuarie

t 8 septembrie
38

a)
b)
c)
d)
e)

Botezul Domnului
Taierea imprejur
Na~terea Domnului
inaltarea Sfintei Crud
Schimbarea la Fata
0 intampinarea Domnului

'

La inceput, cre~tinii comemorau Patimile ~i invierea Domnului sub numirea de .Pa~ti", iar pentru indicarea
separata aveau doua denumiri: ,,Pa~tile Crucii" ~i "Pa~tile invierii". Serbarea celor doua pa~i se sava~ea in doua
feluri: una cu post ~i cealalta cu bucurie. Aceste doua serbari au dus la neintelegeri intre cre~tinii primelor trei
secole in ceea ce prive~te data ~i modul serbarii Pa~tilor, mai ales ca Pa~tile cre~tinilor coincidea cu eel iudaic.
Biserica a inlaturat aceste neajunsuri, fixand reguli precise pentru data serbarii Pa~tilor ~tinilor, la primul
sinod ecumenic de la Niceea (325). Atunci s-ahotarat ca Pa~tile sa se serbeze in:
1. prima duminica;
2. dupa luna plina;
3. dupa echinoqiu de primavara;
4. dupa Pa~tile evreilor, daca va coincide cu Pa~tile evreiesc.

,.Sarbatorile trebuie sa marcheze viata noastra, sa o insufleteasca, sa inflacareze credinta noastra in


bunatafile viitoare i sane pazeasca intr-o dispozifie evlavioasa i buna. Totui, adeseori noi le petrecem in pacat
i in risipire, cu inima rece, alaturi de necredincioi, adeseori deloc pregatifi pentru primirea marilor milostMri pe
care Dumnezeu ni le da in evenimentul sau persoana pe care opraznuim.
{T. Spidlik, Spirtualitatea rasaritului ctetin, vol. IQ
I

39

--

---~-

intemeiere Bisericii Cre,tine.


Rispandfrea c efinismuluf

pro-dit - pagan convertit la


iudaism
pvt;orah -coborare
dilifo>ric lli!!iu "' ii - calatorie
cu scopul de a predica lnvatatura
cre~tina ~i a hirotoni preoti
pentru fiecare comunitate
intemciata
com.:rtil't: - ( aici) a-~i schimba
opiniile, convingerile religioase

Mantultorul a fagaduit deseori Apostolilor ca va ti mereu cu ei. La


lnalfarea Sa la ceruri, le-a marturisit ca nu peste mutt timp Dumnezeu
Tata! le va trimite pe Duhul Stant. Dupa zece zile de la acest eveniment,
Apostolii stateau impreuna cand, deodata, .s-a facut un vuiet, ca de
suflare de vant ce vine repede, ~i a umplut toata casa unde ~edeau ei. $i Ii
s-au aratat impa~ite limbi ca de foe i au ~ezut pe fiecare dintre ei. $i s-au
umpluttoti de Duh Sfanti au inceput sa vorbeasca in alte limbi, precum le
dadea lor Duhul a grai." (Fapte 2, 2-4). Cum era acest dar al vorbirii in
limbi? Fiecare Apostol vorbea o singura data, in limba pe care o ~tia, dar
cei care ii ascultau, dei erau din popoare diferite, cu limbi diferite, fiecare
ii intelegea pe limba lui.
Dupa primirea Duhului Stant in chip de limbi de foe, Sfantul Apostol
Petru, care era eel mai in varsta ~i caruia ii revenea deseori sarcina de a
vorbi eel dintai mul\imilor, plin de curaj, a inceput sa predice iudeilor ~i
prozelitilor afla~ in lerusalim cu ocazia praznicului Cincizecimii. El le-a
vorbit despre puterile, minunile ~i infelepciunea lui lisus, Cel care a fost
omorat, dar Care ainviat, S-a inaltat la ceruri ~i a implinit fagaduinta de a
revarsa deasupra lor pe Duhul Sf~nt. invataturile sale, pe care le primise
de fa Domnul lisus Hristos, au facut ca atunci, imediat dupa predica, trei
mii de oameni sa se boteze in numele Sfintei Treimi ~i sa intre astfel cei
dintai in Biserica cretina, cea care crede in Hristos ca Fiu al lui
Dumnezeu.
De atunci ~i pana azi, Sfantul Botez a ramas calea de intrare in
Biserica adevarata, dupa cuvintele lui lisus Hristos, Care a spus: ,,De nu
se va na~te cineva din apa i din Duh, nu va putea intra in imparatia lui
Dumnezeu"(loan 3,5).
Astfel, cei trei mii de oameni boteza~ atunci la lerusalim, au format
prirna comunitate cretina, miezul Bisericii cretine. Lor Ii s-au adaugat
rnai tarziu mii i mii de alti cretini, caci ace~tia au plecat apoi in locurile de
unde erau, ducand cu ei cuvantul Evangheliei lui Hristos i vestindu-1 i
altora. in lerusalim, numarul celor ce credeau in Hristos era tot mai mare,
aa ca, la un moment dat, Apostolii nu au mai putut face fata comunita~i
mari de cre~tini. De aceea, au hirotonit ~apte diaconi, ca ajutatori.
Sfintirea tor ca diaconi afost facuta prin punerea mainilorApostolilor peste
ca~tele lor i prin rugaciune. La scurt ti mp dupa aceste alegeri, mai-marii
evreilor i cei necredincioi au inceput sa-i prigoneasca, Sfantul $tefan
fiind chiar ucis cu pietre pentru credinta lui.
Apostolii Mantuitorului, prin tragerea la so~i. au plecat in multe part1
ale lumii pentru a raspandi invatatura Mantuitorului.
Tot 1
l ') er d m 11sus "ir stos 1ca Dumnezeu ~i Orn
adevarat) indrferent de naponalitate1care sunt boteia~ in numele Tata!
~i al Fiulu1 ~' al Sfantului Duh ~i care sunt intr-o continua legatura ~
Dumnezeu prm harul Sfantului Duh imparta~it prin Sfintete Taine
celelatte fucrari sfinte, sava~rte de preo, incepand din timpulAposto
~i pana la sfa~ tul veacurilor, formeaza institutia d1vino-umana num
Biserica.

40

/;a

Aplicatii

1.Descrie pe scurt momentul Pogorarii Sfantului Duh asupra Apostolilor.


2. De ce era necesar ca Sfin~i Apostoli sa fie intarip cu putere de Sus?
3. ldentifica in imaginile de mai jos modalitaple prin care cre~tinii pot primi
harul Sfantului Duh.

Prin lucrarea misionara a


Sfintilor Apostoli ~i a urma~ilo~
acestora, episcopi, preot! ~1
diaconi, cre~tinismul s-a raspand1t
in multe paqi ale lumii.
L-----..-~ - - - -~ -..-------'

. ,,l

'

4. Explica rugaciunea fmpirate ceresc, din perspectiva notiunilor aflate


in lectie.
Tmparate ceresc, Mangaietorule, Duhul adevarului, Care pretutindenea
eti i toate le plineti, Vistierul bunatator i Datatorule de via/a, vino i
Te sa/8/uiete intru no1 i ne curatete de toata intinarea i mantwete,
Bunule. suffetele noastre.
5. De ce este important sa primim Duhul Stant?
6. De ce este important sane rugam Duhului Stant?
7. Precizeaza sensul cuvantului Biserica prezentatin continutul lectiei.
8. Mentioneaza modalitatile prin care este raspandit ~i intarit cre~tinismul
tn zilele noastre.

41

Cre~tinismul romanesc a
adoptat pentru sarbatoarea
Pogorarii Sffintului Duh, doua
denumiri:
Cinci z ecim e , de la
sarbatoarea evreiasca ce a coincis
cu acest moment cre~tin. Evreii
comemorau atunci primirea
Tablelor Legii de catre Moise pe
Muntele Sinai, printr-un praznic
festiv la Ierusalim, la care
participau evrei din toate partile
lumii.
R11salii, de la sarbatoarea
romana ,.Rosalia", ziua pome
mortilor praznuita in timp
infloreau trandafirii ~i
loc cam in acela~i t
comemorarii Pogo su-
Duh.

..

Oespre activitatea misionara a Sfintilor Apostoli


Apostolul lacob, fiul lui Zevedeu, a ramas in lerusalim~i a predicat cuvantul Domnului pana ce, in jurul anului
61, a fost arestat de conducatorul roman de atunci ~. nedorind sa se lepede de credinta lui, a fost aruncat de pe
aripa templului ~i ucis cu pietre.
Srantul Apostol loan, care a primit-o in grija pe Maica Domnului, aramas ~i el in lerusalim pana la moartea ei.
Tn anul 50 aluat parte la Sinodul Apostolic din lerusalim, unde s-au luat unele hotarari importante pentru cei dintai
cre~ni.Apoi , a predicat cuvantul Domnului prinAsia i aintemeiatin mai multe orae de acolo Biserici importante,
precum cea din Efes. Amurit in timpul imparatului Traian, fiind in exil pe insula Patmos.
Petru apredicat iudeilor impratia~ in Pont, Galatia, Bitinia, Capadocia i Asia.
Saul, din mare prigonitor al cretinilor, convertit in chip minunat de catre Hristos la credinta cretina, prime~te
numele de Pavel ~ devine unul din cei mai mari Apostoli cre~tini. A calatorit prin foarte multe tari ~ a intemeiat
multe Biserici cretine. Tn anul 67, impreuna cu Sfantul Apostol Petru, a murit la Roma prin moarte martirica.
Despre activitatea celorlalti Apostoli aflam din Tradi1ia bisericeasca. Pe unde au mers, fiecare dintre ei a
predicat Evanghelia lui Hristos, iar multi dintre oamenii din aceJe locuri se incretinau i-1 primeau ca parinte
duhovnicesc pe Apostolul care L-a aratat lor pe Hristos. Astfel, Apostolii au intemeiat multe Biserici cretine locale
cu care ramaneau in legatura, de multe ori prin intermediul scrisorilor.
Toma, dupa spusele traditiei, aluat (spre evanghelizare) tara paf1jlor; iar Andrei aluat Scytia.
Tadeu a predicat in Palestina, Matei in Arabia, Siria, Persia, Etiopia, unde a murit ca martir, Filip in Frigia,
Simon in Persia i Babilon, iar Matias Tn Etiopia.

Cand numarul primilor cre~tini a crescut, cei doisprezece Apostoli au hotarat sa aleaga din multimea
ucenicilor ~pte barbap intelepti, care sa-i ajute in misiunea pe care le-a incredintat-o Domnul nostru lisus
Hristos. Ace~tia au primit de la Dumnezeu, prin punerea mainilor SfintilorApostoli paste ei, darul diaconiei.
Primul diacon ales a fost $tefan, un tanar plin de credinta. care le vorbea oamenilor cu multa
dragoste despre lisus Hristos. Prin cuvintele de invatatura pe care le rostea ~i prin minunile ce le savar~ea
el a atras mul~ oameni la credinta cre~tina. Du~manii cre~tinilor au incercat sa combata invatatura plina de
Duh Sfant a lui $tefan. Vazand ca nu reu~sc, ei au platit martori mincino~i care sa spuna ca $tefa
roste~te cuvinte de hula impotriva lui Dumnezeu ~i a lui Moise. Ca urmare a acestei acuza~i, arhidiacon
$tefan a fost adus in fata sinedriului pentru a fi judecat.
Aici, $tefan a tinut o cuvantare prin care a respins marturiile mincinoase ~i. cu mult curaj, i-a mustrat
pe membrii sinedriului pentru necredinta lor, acuzandu-i ca L-au omorat pe lisus Hristos.
Vorbele lui $tefan au stamit mania judecatorilor ~i a celor care erau de fata. Ace~tia I-au tarat pe
~
'
$tefan afara din cetate ~i au inceput sa-1 bata cu pietre. In timp ce era lovit, $tefan se ruga, zicand
,,Doamne, lisuse, primete duhul meu!" (Sfanta Scriptura). inainte de a muri, $tefan a gasit puterea sa se
roage pentru cei ce-1 ucideau: ,,Doamne, nu le socoti /or pacatul acesta!" (Sfanta Scriptura).
Dupa moartea sa, capva cre~tini au ridicat trupul Sfantului ~i I-au ingropat cu cinste, in apropiere de
lerusalim.
Sfantul Arhidiacon $tefan este primul mucenic al Bisericii lui Hristos. El ~i-a dat viata marturisi
credinta cea adevarata .
Biserica ortodoxa ii sarbatore~te pe Sfantul Arhidiacon $tefan in fiecare an, pe data de
decembrie.

42

Raspandirecfcretinismului
pe teritoriul iarii noastre.
Sfantul Apostol Andrei
invatatura Mantuitorului lisus Hristos a fast raspandita de timpuriu pe
teritoriul dintre Dunare i Marea Neagra (Scythia Minor). Din bogata
activitate misionara a Sfantului Apostol Pavel desfaurata printre
neamurile pagane, relatata in Sfanta Scriptura, reiese ca provinciile
romane sud-dunarene au fast evanghelizate de Sfantul Apostol Pavel.
Din Epistola Sf~ntului Apostol Pavel catre Coloseni (3, 11) reiese ca ~i
scitii au putut auzi Cuvantul lui Dumnezeu. Cercetarile recente arata ca in
teritoriul Danubiano-Pontic apredicat i Sfantul Apostol Filip. Deci, o parte
din teritoriul tarii noastre a fast evanghelizat chiar de ucenici ai
Mantuitorului, Sfintii Apostoli Andrei ~i Filip, precum i de ucenici ai
Apostolilorveniti din sudul Dunarii.
Cand Dacia a fast cucerita de Traian (in 106) i transfarmata in
provincie romana, aici au fast adui coloniti din toate partile lumii: din
Siria, din Asia Mica, din Peninsula Balcanica. Cum aceste teritorii
fusesera deja incretinate de Sfintii Apostoli, mul~ dintre aceti coloniti
erau cretini.
De asemenea, pentru paza militara, Traian i imparatii care i-au
urmat au adus in Dacia unitati militare numite legiuni (legiunea a XIII-a
,,Gemina" la Apulum (Alba lulia), legiunea a V-a ,.Macedonica" la Potaissa
(Turda). Multi dintre aceti soldati erau cretini. in secolul al Ill-lea, cand
au fost inregistrati primii martiri ai tarii noastre, printre ei erau i multi
soldati romani.
Pana in anul 271, cat a durat stapanirea romana in Dacia, aici au
venit i negustori, fie din Asia, fie din Grecia; multi dintre acetia, la randul
lor, au contribuit la raspandirea cretinismului in tara noastra.
Dovada ca noi am fost incretinati inca din timpul stapanirii romane
este faptul ca multe cuvinte de baza din vocabularul religios sunt de
origine latina: biserica {basilica); Dumnezeu (Domine Deus); Florii
(Floralia, 0 sarbatoare de primavara la pagani ); Cretin (christianus); a
inchina (inclinare); cruce (crux-crucem) etc. De asemenea, in
Rugaciunea Tata/ Nostru i in Simbolul de credinta foarte multe dintre
cuvinte sunt de origine latina.
Dacia Pontica, viitoarea provincie romana Scythia Minor (Dobrogea
de azi), dupa cum consemneaza eel mai de seama istoric din primele
veacuri, episcopul Eusebiu de Cezareea, in lstoria sa bisericeasca, s-a
bucurat de activitatea misionara a Sfantului Andrei, apostolul
Mantuitorului.
in timpul activitatii sale, dupa cum relateaza cartea Faptele
Apostolilor, aa cum au facut Sfantul Apostol Pavel i ceilal!i Apostoli, i
Sfantul Apostol Andrei a raspandit invataturile Mantuitorului, a botezat, a
intemeiat biserici, a hirotonit episcopi, preoti i diaconi in cetatile de pe
tarmurile Pontului Euxin.

I '\~ Adu~tea moa~telor Sfintullli

L:

Apostol Andrei la la$1, 1996""'-'

Ii

Dacia Ponticll - teritoriul dintre


Duniire ~i Pontul Euxin
mbiionar - persoana (de obicei
ciilugiir sau preot) trimisa sa
raspandeasca cre~tinismul in fiiri
cu al ta religie dominantii
""' io11a11 sm - acti vita te
des!a~urata de un misionar
Ptmtul E11Yin - Marea Neagrii
colvnist - persoana adusa dintr-un
tinut sau dintr-o tara pe un
teritoriu strain
leglunc - unitate de bani a annate1
romane avand un efectiv mtre
4200-6000 de oameni

mta$

- osta~

I)

Cre~tinismul

romanesc este
de origine
.. L apostolica.
____. . .__.._

__J

.y
~
" _ ;,}
I nvatatura cre~tma a iost I
cunoscuta in Dacia inca din
primele trei secole dupa Hristos,
fiind adusa de coloni~ti, militari ~i
negQstori. _ _ _ _ _~_ ___.
l~.,...,........,_.....,....,...,.....,...
l)

__~

"

incre~tinarea poporului
roman s-a Ia.cut odata cu formarea
lui, in timp, prin convertiri
individuate, ~i nu
dintr-odata, printr-un eveniment
istoric, cum s-a intamplat la ,
celelalte popoare cr~tine din 1
Apus. De asemenea, poporul
man este singurul popor de '
gine latina in care s-a impus ~i
pastrat Ortodoxia.
J
.:._:_~-'--~
..,
J
0 parte din teritoriul
Romaniei de astazi a fost vizitat,
pastorit ~i evanghelizat acum
doua mii de ani de unul dintre
ucenicii Mantuitorului, Siantul
Apostol Andrei, numit ~i
Apostolul romanilor.

Acest fapt este suspnut de o consemnare pastrata in Sin


Bisericii Constantinopolitane, care meponeaza ca Stantul A
Andrei a hirotonit ca episcop la Odyssos (Varna de azi) pe ucenicu
Amplia, pe care Biserica Ortodoxa ii praznuie~te in fiecare an la
octombrie.
Cele doua mii de ani de istorie cre~tina a poporului roman se
vedea ~i astazi in numele locurilor pastrate de tradi~e pe terito
Dobrogei: .pe~tera Sfantului Andrei", existenta ~i azi in hotarul comu11e.
loan Corvin, in sudul Dobrogei, .paraia~ul Sfantului Andrei", dar ~
superstitii legate de noaptea Sfantului Andrei. Exista colinde ~i crea
folclorice dobrogene care intaresc marturiile prezentei SfantuluiAndrei in
tara noastra.
Dupa ce a predicat in cetatile din Scythia Minor (Dobrogea de azi)
Sfantul Andrei s-a indreptat spre sud, ajungand in ora~ul Patras, in
Grecia, unde a murit ca martir, fiind rastignit cu capul in jos pe o cruce in
forma de X, careia is-a spus ,.Crucea SfantuluiAndrei".

1. Precizeaza caile de raspandire acre~tinismului in Dacia:


a) inainte de cucerirea de catre romani;
b) dupa cucerirea de catre romani (dupa anul 106).
2. Realizeaza corespondenta intre termenii de origine latina, din coloana
A, ~i cuvintele din limba romana, din coloana B.

@
a) pecatum
b) basilica
c) credere
d) floralia
e) christianus
~ a/tare
g) rogare
3. Alcatuie~te un text in care sa
mentionati la exercitiul 2.

1. a crede
2. pacat
3. florii
4. biserica
5. a se ruga
6. altar
7. cretin
folose~ti in limba romana termenii

4. Prezinta dovezi care atesta prezenta Sfantului Apostol Andrei in


Scythia Minor (Dobrogea de azi), du pa urmatoarele criterii:
a) literare;
b) toponime, hidronime;
c) creatii folclorice.
5. Discuta cu profesorul de religie ~i colegii tai despre modalitati concrete
prin care noi romanii putem contribui la pastrarea identitati
cre~tinismului romanesc.

44

at~ ~~
Sfantul Apostol Andrei eel inta1 chemat de Mantuitorul la apostolat, s-a nascut in cetatea Betsaida, care se
afla lfuiga Marea Galilei
Andrei i fratele sau Petru, aveau un tata sarac, pe nume Iona, care i-a invatat ~i pe ei me~te~ugul sau, acela
de a pescui. Auzind ca loan -naintemergatorul Oomnului, se afla in apropierea lordanului propovaduind credin\a ~i
pocainta, Andrei s-a dus ael ~11-a devenit ucenic.
lntr-o zi, Sfantu loan Botezatorul aluat cu sine pe doi dintre ucenicii sai, pe Andrei ~i pe un altul, ~i amers cu ei
acolo unde se afta atuncr Hnstos. $i, vazandu-L pe El, Sfantul loan Botezatorul a zis:,, Iara Mielul lui Dumnezeu,
Cel ceridica pacate e umhK.
Dupa aceasta Andrei s-a dus la fratele sau Petru, care se numea atunci Simon, ~ii-a zis: ,,Am aflat pe Mesia
(care se talmace~te Hnstos)". Dupa ce i-a zis aceste cuvinte, Andrei I-a luat pe Petru ~i 1-a dus la Hristos. lar
Hristos, vazand pe Petru, a zis catre el:.Tu e~ti Simon, fiul lui Iona; tu te vei numi Chifa {ce se talcuie~te Petru)".
Apoi cei do s-au infors acasa. la munca lor.
in mp ce Sf. loan Botezatorul se afla in temni\a, Hristos a plecat din lerusalim ~i S-a dus la lacul
Ghenzaretu u1. Acolo i-a gasit pe Andrei ~i pe Petru in corabie, carpindu-~i mrejele: "VeniV dupa Mine ~i Eu va voi
face pe voi pescari de oameni". Ei, indata, lasandu-~i mrejele, corabia, casa, neamul, prietenii, rudele ~i
cu oscut 1, au urmat lui Hristos.
Din zilele aceJea, ca ~i ce1la~i Apostoli, Sfantul Andrei a urmat Mantuitorului, insotindu-L pe drumurile Tarii
Sfinte ~i adapandu-se din izvorul nesecat al dumnezeie~tilor descoperiri pe care le aducea Mantuitorul. A fost
martor faptelor minunate sava~ite de Domnul, s-a imparta~it din cuvantul dumnezeiesc datator de viata al
credintei celei noi lntemeiate de Hristos ~i. mai presus de toate, a vazut Patimile Domnului; a plans Moartea Lui
pentru noi ~ts-a intarit in credmta In ziua invierii.
in ullima parte a vietii, Sf. Apostol Andrei a trait In zona unde se afla astazi ora~ul Patras (Grecia). Aici a
vindecat multi bolnavi (inclusiv pe sotia conducatorului cetatii. pe nume Maximila) ~i i-a adus la credinta pe
locuitorii provincieiAhala.
Auzind aceasta1 conducatorul cetatii s-a maniat foarte tare ~i a hotarat sa-1 omoare pe eel care adusese la
credinta cretina pe supu~ii sai ~l pe lnsa~i sotia sa. Maximila. Aporuncit mal intai sa fie batut Sfantul, iar apoi sa fie
legat de o cruce in forma de X. Pe cruce fiind legat, Sfantul Apostol continua sa-L marturiseasca pe Hristos cu ~
mai mare tarie inaintea oamenilor adunati acolo.
Pomenirea Sfantului Andrei se savar~e~te in Biserica noastra, in fiecare an. la 30 noiembrie.

Salada Petera Sfantului Andrei


,, Colo pe grinde1
Darnu se-nchina,
Crang de alunei
Nici cruce-~i facea ...
Val de artarei,
La schitu din tei,
Sfanta manastire,
Crucea lui Andrei.
Loe de tainuire,
Tra1an ca venea,
Se pite~ten tel
$i la slujb8 ~edea,
Casa Jui Andrei...
Slujba asculta
De la schit in sus,
$i lngenunchea,
Crucea lui lisus,
Cruce nu-~i facea
De la cruce-n tei
$i nu se-nchina
Casa lui Andrei
Pe murg calarea
La schitu din tei,
$i calea-~i lua
Crucea luiAndrei.
La cetatea lui
C ne ca-mi venea
A trofeului ...
$1 descaleca?
lar Sant'Andrei
Venea Decebal
Sub crucea din tei,
Calare pe-un cal
Sch1tul din grindei.
Sfintii ca- gasea
Se roaga mereu
Cu ei ca-m1vorbea,
La bun' Oumnezeu."
(Sfinti romani i aparatori ai legii stramoeti, p.110-111)

45

~o~~-~
~.------------=---~J~:.=--:----~-----------~
,,in afilra s(ujliefor Rzst ncu TIU e\'fstd. scara ditrt! cer... aaca
>

<
Bisenca ar Jisptire,1 din zStonc, z:~oda nu ar mai aiea oameni. in
<B~se~~ ~_f(icii e.:>,J5tl. Ce pusttu arfi spatm(, Jacii n-arfipunctat ae
6isenc1. (Petre Tutca)

, .........

,.,

......

Cretinul acasa i in biserica


Fi.e9ar~ din~re noi ne na~tem ~i traim intr-o familie. Familia cre~tina este
nu~1~a

,,b1senca de acasa". Acest lucru arata cat de insemnata este


fam1lla, ca~a cre~tinului. Aici, pana sa ajungem la ~coala sau la biserica
unde ?a~calul s~u preotul ne invata sa fim buni, cuminti, ascultatori, decl
m_or~I~, f1e.~are ~m~re _no~ ii avern pe parin\ii no~tri trupe~ti. Ei au datoria
sa-~1 ingniea:ca ~1 sa-~1 creasca cu dragoste copiii, sa-i lnvete frica de
Dumnezeu, sa le fie modele de urmat, prin viata, faptele ~i credinta lor ~i
sa-i conduca la mantuire.
'
. A~adar, prima ~atorie ~ cre~tinului, .ca parinte, este de a-i ajuta pe copiii
lu1 s.a-~ ?u~oas~ p: ~!1stos, devernnd astfel fii credincio~i ai Bisericii.
Apo1 pannt11 trebu1e sa-1 invete bunatatea, milostenia binele.
Copiii, la randul lor, trebuie sa asculte de parin\ii lor ~i sa-i cinsteasca.
Ascultarea de parinti preinchipuie ascultarea de Dumnezeu iar
rugaciunile pe care trebuie sa le faca copiii pentru parin\i, preinchip~ie ~i
pregatesc rugaciunea din Biserica.
Casa cre~tinului este pista de pe care el pleaca in rela\iile din afara
familiei. De aceea, comportarnentul din interiorul fami\ie1 este ca o carte
de vizita, p~ntru ca modul sau de manifestare acasa se va extinde ~i in
societate. lntr-o familie de cre~tini, nimic nu se poate fara ajutorul lui
Dumnezeu. El este Gel ce sfinte~te dragostea dintre membrii ei, este
adevaratul lnvatator care desavar~e~te educatia de acasa. Hristos este
\nceputul vie\ii cre~tine, prin Taina Botezului; inceputul familiei, prin Taina
Cununiei; dar mai ales inceputul vie\ii ve~nice, prin pocain\a ~i via\a
curata, pe care cre~tinul oTnva\a in primul rand din familie.
Ceea ce se incepe acasa, prin harul Duhului Sfant, continua in
Biserica, ,,marea fami\ie" a credincio~i\or. Biserica este lumina noastra,
ocrotitoarea impotriva vrajma~ilor, cura\itoarea ~i sfin\itoarea noastra,
fara de care nu ne-am putea mantui. De aceea, orice cre~tin are obliga\ia
de aorespecta ~idea participain mod activlaviataei.
Cre~tinul, prin Taina Sfantului Botez, devine fiu ~i slujitor al Bisericii lui
Hristos. De aceea, nu numai preotul are datoria de a sluji lui Dumnezeu in
biserica, ci ~i fiecare dintre noi.
Astfel, cre~tinul participa in mod constant la slujbele din biserica,
conlucrand cu preotul la savar~irea diferitelor acte de cult prin
raspunsurile date alaturi de corul bisericii in cursul slujbei, aducerea de
ofrande la Stantul Altar, aprinderea lumanarilor, rostirea Simbolului de
credinta etc..
Cre~tinul trebuie sa se pregateasca suflete~te ~i trupe~te inainte de a
veni la biserica, fiindca aici ii va intalni pe Hristos Dumnezeu. El trebuie
mol'Clli - cinstiti; buni; corecti;
sa-~i cura\easca sufletul prin rugaciune, pocain\a, infranare de la pacate.
drepti
Pentru a ne folosi de sfintele slujbe, este bine ca fiecare dintre noi sa
ofrande - jertfe; contributii; daruri
venim de la inceput, inainte de a se bate clopotul ~i toaca pentru
racute bisericii
inceperea slujbei. De asemenea, datori suntem fiecare de a ramane pana
la sfar~itul slujbei, pentru a ne putea bucura pe deplin de roadele ei.
1

-- - -

46

Participarea credinciO$ilor la slujbele Bisericii are drept scop


dobandirea harului divin necesar mantuirii. De aceea, pe langa pregatirea
morala $i fizica, cre$tinul trebuie sa se pregateasca $i intelectual. Astfel,
fiecare dintre noi suntem datori sa ne informam despre simbolistica
ritualului, aobiectelor de cult etc.

<.)

AplicatH

1. Completeaza enunturile de mai jos cu informatia corecta:


a) Parintii au datoria de a-i ajuta pe copii sa-L cunoasca pe
........................ , sa devina .................................................... ai Bisericii;
sa fie ........................................., milostivi, .......................................... ,
sa le asigure bunurile materiale necesare: hrana, .................................,
........................................................ ; sa-i invete sa fie ............................

'

\,)

Respectul ~i educatia din


familie se vad in comportamentul
din societate.

-----....-.................__,

~isenca treb~e

--;:
sa ne
mportam ca ~i cum am fi in fata
iDumnezeu.

---.------'

b) Copiii au datoria de a .................................................. de parinti.


de a-i ........................................................ $i de a-i ............................... .

2. incercuie$te enunturile care exprima cele mai bune mijloace folosite de


parinti pentru a-$i educa cre$tine$te copiii:
a) ii invata cuvantul lui Dumnezeu;
b) le cer consecvent, cu asprime, sa-$i indeplineasca datoriile;
c) le ofera un model de adevarata viata cre~tina;
d) se implica foarte putin in formarea duhovniceasca acopiilor;
e) nu ii indeamna sa mearga la biserica.

"' Expresia ,,cei ~apte ani de acasa"


arata cat de importanta este
educa~a primita in cadrul familiei.

3. De ce este important sa cre~ti in sanul unei familii cre$tine?


4. Enumera Sfintele Taine ale Bisericii $i precizeaza care sunt efectele
fiecareia asupra cre~tinilor.

5. Organizeaza cu colegii tai o discutie privind motivele pentru care

mergem la biserica. Nu neglija urmatoarele aspecte, care ar putea sa ti


se potriveasca:
Ma inchin la icoane.
Merg la biserica doar cand am un necaz.
Ma rog pentru mine ~i pentru alti oameni.
Staude vorba cu prietenul meu/prietena mea.
lmi tac semnul Sfintei Cruci.
Ma plimb dintr-un lac in altul.
Privesc in jurul meu sa vad cum sunt imbracati oamenii.
Ascult cu atentie slujba.

6. lata cateva situatii in care preotul/parintele duhovnic te poate ajuta:


sa cauti raspuns la intrebarile pe care ti le pui in legatura cu
sensul existentei omului pe pamant;
sa iei 0 hotarare cand te afli in dificultate;
sa apreciezi virtutile cre$tine (dragostea, blandetea, bunatatea
etc.);
sa alegi lecturile cele mai potrivite pentru formarea ta spirituala;
sa iti redobande$ti sanatatea;
sa lupti cu pacatele.
Enumera $i alte situatii.
7. Da exemple de comportamente neadecvate in cadrul familiei $i in
spatiul bisericii.

47

Sa ascultam cu evlavie Sfanta


Liturghie in fiecare duminica $i
sarbatoare.
Sa Unem toate posturile de peste an.
Sa cinstim pe slujitorii biserice$ti.
Sa ne spovedim $i sa ne imparta~im
in fiecare dintre cele patru posturi
mari de peste an, sau, daca nu
putem, eel putin o data pe an, in
postul Sfintelor Pa~ti.
ne rugam pentru ocarmuitorii

Sa

no~tri .

Sa tinem posturile pe care le-ar


orandui episcopul sau mitropolitul
locului, in vreme de primejdii, de boli
sau de necazuri .
nu citim cartile ereticilor.
SA nu tnstrainam, nici sa folos m
spre scopuri straine, lucrur e
b~ti sau averea Biserici
nu facem nunti ~i ospete sau alte
petreceri in timpul postunJor

Sa

Sa

Rugaciunea parinfilor pentru copii


Doamne, Dumnezeul nostru, Ce! ce cu lntelepciunea Ta ai zidit pe om din tarana i ai suflat In fata lui suflare de
viata i, binecuvantandu-1, ai zis: creteti i va lnmulfiti i umpleti pamantul; iar la Cana Galilei, prin Unul-Nascut
Fiul Tau, ai binecuvantat nunta i deci naterea de fii, cu mu/ta umilinta rog marea Ta bunatate, ca nelncetat sa
reveri harul Tau i sa Te milostiveti asupra copiilor mei, pe care ai binevoit sa mi-i daruieti. Umple-i de
lntelepciune i pricepere. Apara-i de toate cursele vrajmailor vazufi i nevazufi. Poruncete lngerilor Tai ca
totdeauna sa le fie calauze i povatuitori spre toate faptele cele bune, ca de-a pururea sa Te poata lauda i
preamari In veci. Amin.
Rugaciunea copiilor pentru parinfi
Doamne, Dumnezeul nostru, Tu Care 1mputerniceti flori/e i verdeata de pe tot pamantul cu ca/dura soarelui
Tau, i sufletul omenesc cu caldura iubirii Tale; Tu, Gel ce toate le-ai zidit de bunavoia Ta 1n cer i pe pamant i pe
toate le pastrezi prin dragoste i mi/a, revarsa, mult-1ndurate Doamne, peste sufletul meu eel slab i umilit care se
lnchina fie, bunatatea i darul Tau, i iubire i mi/a peste parinfii mei, peste mai marii mei i peste toti cei care se
ostenesc pentru mine i care m-au ajutat vreodata cu sfatul i bunatatea /or. Fa din sufletul meu un soare calduros
pentru sufletul for, ca fiecare din ei sa simta din lndestulare mangaierile i ajutorul eel venit de la Tine i revarsat
asupra for prin rugaciunile i prin dragostea mea fiasca. lti vorbete, Parinte, inima mea de fiu (fiica) i tiu ca Tu
cunoti launtrul nostru i ca nu Te vei fntoarce de la inima mea, atat de daruita tuturor celor pentru care Te rog;
daruiefe-mi, Doamne, intelepciune, ca sa nu uit niciodata, nici In suparari, nici In necazuri i nici In bucurie,
lnvatatura Ta, cum ca ,,binecuvantarile parinJilor lntaresc casele fiilor", i iarai: n Cununa Mtranilor sunt fiii for i fata
fiilor sunt parinfii for'. Pentru aceasta, rogu-Te, Doamne, slavite imparate i bunule Parinte, lntarete-ma sa cresc
lnaintea fetei for cu temerea de Tine i cu ruinea de oameni, pentru ca, prin curafirea de orice rau, prin lmp/inirea
oricarui bine, prin fuga de orice pacat i prin setea de orice virtute, viata mea sa fie mantuirea mea i a/or. Ca Tu eti
Doamne, Ce/ ce odinioara ai zis: ,,Lasar; copiii sa vina la Mine, ca a unora ca acestora este 1mparatia cerurilo~, i
[i-ai pus dumnezeietile tale maini peste capetele for i i-ai binecuvantat. fnsuti, Tu, Doamne, lisuse Hristoase,
trimite din cerul Tau eel prea1nalt binecuvantarea ta peste mine, robul Tau, i ajuta-mi sa fac bucurie parintilor mei
i sa umblu lntru cararile Tale cele sfinte, savarind numai ce este bun i placut Tie, ca binecuvantat eti In vecii
vecilor. Amin.
(Carte de rugaciuni)
Fiul meu, nu uita 1nvafatura mea i inima ta sa pazeasca sfaturile mele,
Caci fungime de zile i ani de viata i propaire ti se vor adauga.
Mila i adevarul sa nu te paraseasca; leaga-le 1mprejurul gatului tau, scrie-le pe tabla inimii tale;
Atunci vei afla har i bunavointa inaintea lui Dumnezeu i a oamenilor.
Pune-fi nadejdea In Domnu/ din toata inima ta i nu te bizui pe priceperea ta.
Pe toate caile tale gandete la Dansul i El l[i va netezi toate cararile tale.
Nu fii intelept In ochii tai; teme-te de Oumnezeu i fugi de rau;
Aceasta va fi sanatate pentru trupul tau i oinviorare pentru oasele tale.
(Pilde 3, 1-8)
1f

il

48

,.Dt: ne iu6im uuu{ pe aftu(. Dum11e::eu rama11 i1ltre noz


i!ragostea lui in noi este aesa rcirflta. " (I loan 4.12 l
J

_.

"-

'

.I

'

si

Cretinul in Coala i in societate


Scopu viepi noastre este sa-L cunoa~tem pe Dumnezeu: ,,$i aceasta
este viata ve~nica: Sa Te cunoasca pe Tine, singurul Dumnezeu adevarat ~i
pe lisus H"lstos pe Care L-ai trimis." (loan 17, 3). lar ca sa putem atinge acest
scop, Dumnezeu ne-a dat posibilitat1 nenumarate: in familie 11 putem
cunoa~te pe Hristos prin dragostea ~i credinta parintilor no~tri; in Biserica,
prin oreotul sau parintele duhovnic eel care predica cuvantul Evangheliei ~i
arunc;a samanta cea buna in sufletele noastre; in societate, ii putem cunoa~te
pe Hnstos datorita minunilor pe care le face cu noi prin oameni, dar mai ales
prin modelele de viata duhovniceasca ale unor cre~tini pe care Ti vedem in
iurul nostru.
Dar, in afara de toate acestea, omul Tl poate descoperi pe Hristos in
~coala: invatatorii ~i profesorii sunt ca ni~te faclii pe care Dumnezeu le-a lasat
ca sale lumineze tinerilor calea catre viata ve~nica. lnsu~i Mantuitorul a spus
Apostolilor Sai: ,,A~a sa lumineze lumina voastra Tnaintea oamenilor, a~a
incat sa vada faptele voastre cele bune ~i sa slaveasca pe Tatal vostru Cel din
ceruri." (Matei 5, 16). Apostolii au fost astfel primii ucenici, iar Mantuitorul
primul ~i eel mai mare lnvatator care a existat pe acest pamant. El tocmai
pentru aceasta a venit printre noi, ca sane invete Cuvantul Adevarului: toate
~tiintele lumii sunt de~arte daca nu se cladesc ~i nu tintesc catre cunoa~terea
lui Dumnezeu, care este ~tiinta ~tiintelor; niciun om, oricat de Tnvatat ar fi, nu
poate fi intelept fara harul Duhului Stant, pentru ca ... .inceputul intelepciunii
estefrica deDumnezeu ... " (Pilde 9, 10)
in ~coala, tinerii T~i contureaza caracterul, i~i formeaza personalitatea,
n.. ep sa se zideasca pe sine pentru a deveni adevarati cre~tini ai societatii.
Dar, orice casa, ca sa reziste, trebuie sa fie construita pe stanca, adica
teme 'lie: ,,De aceea, oricine aude aceste cuvinte ale Mele ~i le Tndepline~te
aserranase-va barbatului intelept care a cladit casa lui pe stanca. A cazut
ploa1a, au venit raurile mari, au suffat vanturile ~i au batut in casa aceea, dar
ea n-a cazut, fiindca era intemeiata pe stanca." (Matei 7, 24-25). Stanca pe
care se clade~te viata noastra pamanteasca ~i viata noastra cea ve~nica este
1u.., rea lui Hristos, credinta in El, nadejdea in marea Lui milostivire fata de
oa-eni.
~dar ~coala nu ne invata doar sa ne imbogatim cuno~tintele. ci ~i sa
doba'.'lc m tutile cre~tine, deprinderile de viata duhovniceasca, cu alte
cuvinte sa cobandim viata ve~nica. Profesorii, la randul lor, au datoria sa
inmulteasca ~P or talanpi pe care i-au primit de la Dumnezeu: blandetea,
rabdarea c:ed:nta ubirea de invatatura ~i iubirea de Dumnezeu etc.
De aceea, a atun de toate celelalte manuale ~colare ~i inaintea tuturor, se
affa Stanfa ScnprwtJ Cartea Cartilor ~i izvorul tuturor cuno~tintelor. Ea ne
invata Sa fim bur CUffi nti ~ aSCu 1tatori in Viata aceasta, dar ne arata ~I care
ne este menirea in soc etate: sa manifestam bunatatea, sfintenia, blandetea,
'
iubirea, care due la desava~ re ad ca la ,a ve~nica.
Caci a fi bun cre~tm in soc etatea in care traie~ti inseamna intelegerea
particularitatilor celuilalt, acceptarea tac a ~1 s,ncera a tuturor oamenilor
din jurul nostru, solidaritatea ajutorarea ~ spr,inirea ce aflat in nevoi,
indiferent de nationalitate, rehg1e educate sau concepfe de v1ata.
Adevaratul cre~tin i~i prime~te puterea darumi fata de semeni ~i
societate din iubirea ~i daruirea fata de Dumnezeu.

49

- ..-

Dumnezeu, Care a facut cerul ~i pamantul, prin negraita S:


intelepciune, cunoa~te inimile fiecaruia ~i vede in fiecare faptura ceea ce
noi nu putem vedea, pentru ca nu avem iubirea Creatorului nostru. Nu re
este ingaduit sa judecam sau sa osandim pe nimeni; dimpotriva, se
cuvine sa ne rugam pentru toti fratii no~tri ~i sa-i ajutam pe cat ne sta i"
putin\a, cu smerenie ~i cu nemarginita iubire.
Dragostea fata de semenii no~tri ne-o mai putem manifesta ~i prir
faptele de milostenie, fie ea sufleteasca, fie trupeasca.
Dumnezeu dore~te sa vada ca oamenii traiesc in iubire. De aceea
le-a poruncit primilor oameni, Adam ~i Eva, sa se inmulteasca ~i sa
stapaneasca pamantul, adica sa formeze o societate: ,,Unde sunt doi sau
trei adunati in numele Meu, acolo sunt ~i Eu in mijlocul lor." (Matei 18,20).
Din dragoste ~i grija fata de societate, El a dat pe Muntele Sinai tablele
Legii, pentru ca fiecare sa respecte comunitatea in care Dumnezeu a
adunat pe toti oamenii.
,,Viata ~i moartea mea - spune Sfantul Antonie eel Mare - depind de
ceilalti, caci daca I-am ca~tigat pe aproapele meu, L-am ca~tigat pe
Dumnezeu."

l.}

~ ~>coala se adreseaza atat


mintii, cat ~i sufletului.
.J> Scoala este laboratorul unde
copilul i~i fonneaza caracterul
integru, o personalitate putemica,
in stare sa se adapteze societatii in
care traie~te.
,)';. Scoala este Jocul unde copilul
invata omenia, cinstea, curajul,
demnitatea, bunatatea, rabdarea,
stapanirea de sine, intelegerea,
dragostea.

~ Aplicatii
1. Completeaza:

.'

.__.__..._~_,___....._..........,

1>
~

san:.:ram aproap:le: ~

Sa fim apostoli ai lui Hristos


In mijlocul celor aflati in nevoi!
I

::=r-

Primul ~i eel mai mare lnvatator de pe pamant a fast


_ _ _ _ _ _ __ _ _ . El a venit printre noi pentru a ne
invata Cuvantul
Jnceputul intele-pc-iu-n-ii-es-te- f-ri-ca_d_e_ _ _ _ _ __
(Pilde 9, 10)
Cartea Ca~ilor,
, ne invata Cuvantul
,
ne ajuta sa dobandim virtutile cre~tine: blandetea, rabdarea,
dragostea, smerenia etc.; ne arata care este menirea omului pe
pamant: dobandirea vietii _ _ _ _ __
2. Explica citatele de mai jos, referindu-te la rolul educatorului
(invatator, profesor) in formarea elevilor:

cre~tin

a) ,,A~a sa lumineze lumina voastra inaintea oamenilor, a~a incat sa


vada faptele voastre cele bune ~i sa slaveasca pe Tata! vostru Cel
din ceruri".
(Matei 5, 16).
b) ,,De aceea, oricine aude aceste cuvinte ale Mele ~i le indepline~te
asemana-se-va barbatului intelept care aclad it casa lui pe stanca. A
cazut ploaia, au venit raurile mari, au suflat vanturile ~i au batut in
casa aceea, dar ea n-a cazut, fiindca era intemeiata pe stanca."
(Matei 7, 24-25)

c Fapte ale milei trupe~ti pot fi:


a da de mancare celui
flamand;
a da de baut celui insetat;
a imbraca pe eel gol;
a ingropa pe cei mo~i;
a-I milui pe eel sarac.
...

t1

Fapte ale milei suflete~ti pot fi:


a-I invata pe eel ne~tiutor;
a ierta celor ce ne-au gre~it;
a mangaia pe cei intristati;
a oe ruga pentru cei bolnavi; -\
a cer.ceta pe eel bolnav;

a cerceta pe cei din inchisori.

3. lmagineaza-\i ca e~ti mic misionarin ora~ul in care locuie~ti. Alege-\i


cateva tinte unde sa iti desfa~ori misiunea: familia, blocul in care
locuie~ti, spitalul, azilul de batrani, orfelinatul, ~coala, mijlocul de
transport. Realizeaza un scurt jurnal al calatoriilor tale imaginare
folosindu-te de urmatorul plan:
o Cum m-am pregatit pentru misiune?
o Ce modalitati am folosit pentru a transmite invatatura cre~tina "
o Ce dificultati am intampinat?

50

~--------------------------4. Porn ind de la textul de mai jo_s, formuleaza argumente ce sustin necesitatea de afi un bun cre~tin in societate.
Oparabola spune ca in lmparafia Cerurilor nu se intra singur. Se zice ca un tanar urcase o scara lunga de la pamant
lacer i cand a ajuns acolo. a batut la Ua Raiului.Cine e acolo?", a intrebat o voce dulce de dincolo. ,,Eun, raspunse
tanarul cu voce tare, increzator in sine i in perf9rmanfa sa. Cu cine eti?", I-a intrebat din nou vocea dinlauntru. nCu
nimeni. Sunt singur. Deschidef1-mi, va rog". ,,!mi pare foarte rau", raspunse ingerul care pazea u~a. c~ci el era
interlocutorul dinlauntru. ,,Nu-ti pot deschide, pentru ca avem porunca sa nu de schidem celor ce vin aici singuri, fara sa
aduca pe cineva cu ei, carora le-au salvat sufletele". $i tanarul a trebuit sa coboare din nou pe pamant. Acum tia ce
are de facut.
(Antonie Plamadeala, Talcuiri noi la texte vechi, p. 80)
5. Nume~te eel putin trei pilde cuprinse in Sfanta Evanghelie a caror invatatura este valabila in societatea de astazi.

6. Da exemple de situatii prin care pofi dovedi:


a) intelegerea fa ta de membrii grupului din care faci parte;
b) respectul ~i grija fata de membrii grupului din carefaci parte.

L.~~~rO
O,Om
de Sfantul loan lacob Hozevitul
0, om! Ce mari raspunderi ai
De tot ce faci pe fume;
De tot ce spui prin scris i grai.
De pilda ce la aIfii dai,
Caci ea mereu spre iad sau rai,
Pe multi osa-i indrume.

Scrii un cuvant, cuvantul scris,


Eteac sau e otrava;
Tu vei muri, dar tot ce-ai scris,
Ramane-n urma, drum deschis
Spre invafare sau abis,
Spre-ocara sau spre ura.

Traieti o viafa, viafa ta


Euna, numai una;
Oricum ti-arfi, tot nu uita
Cum fi-o traieti vei catiga
Ori bucurii pe veci prin ea,
Ori plans pe totdeauna!

Ce grija trebuie sa pui


in a ta via/a toata,
Caci gandul care-I scrii sau spui,
S-a dus, in veci nu-Imai aduni
$i vei culege roada lui,
Ori viu, ori mort, odata.

Ai scris un cantec, versul tau


Ramane dupa tine;
indemn spre bine sau spre rau.
Spre curafire sau desfrau,
Lasand in inimi rodul sau
De har sau de ruine.

0, om ! Ce mari raspunderi ai
Tu vei pleca din fume;
Dar ce-ai spus prin scris sau grai
Sau lai prin piIda care-a dai,
Pe mulfi, pe mulfi spre iad sau rai,
Mereu o sa-i indrume!

Ai spus o vorba, vorba ta,


Mergand din gura-n gura,
Va-nveseli sau va-ntrista,
Va curati sau va-ntina,
Rodind samanfa pusa-n ea
De dragoste sau ura.

Arati o cale, ca/ea ta


in urma ta nu piere;
Eca/ea buna sau erea,
Va prabui sau va-nalfa,
Vor merge suflete pe ea
La pace sau durere.

Deci nu uita ! Fii credincios!


Cu grija i cu teama
Sa lai in inimi, luminos
Un semn, un gand, un drum frumos,
Caci pentru toate ne-ndoios,
Odata vei da seama.

51

.C rt:a mra este nlli'agit (rt'iltze. c.,arlca a a c :{, ,/i1.,a w.rinlea


mui si, 1.ma au, l t \a c , Ill e ro~ intu[ (u1 'Dumnezeu

Natura - daru lui Dumnezeu pentru oameni


.$i a privit Dumnezu toate cate a facut i iata erau bune foarte"
(Facerea 1, 31)
La inceput, toate erau bune foarte (Facerea 1, 31 ), fiind opera bunatat11:
atotputemiciei divine. Stanta Scriptura ne descopera ca omul a fost facut du~
chipul lui Dumnezeu, Tn cea de-a ~asea zi a creatiei: ,,luand Domnul Dumneze
tarana din pamant, a facut pe om ~i-a suflat in fata lui suflare de viata ~i s- facut omul fiinta vie". Astfel, prin trup, omul este legat de natura, iar prin suf :else inalta catre Creator. Odata creat. omul a primit in stapanire tot pamantul
Din referatul biblic, intelegem ca natura nu a existat dintotdeauna, ci a fo~
creata, ca ~i omul, de catre Dumnezeu. Astfel, intre om ~i natura exista
legatura tainica fiindca natura afast creata pentru om.
In Rai, Adam ~i Eva se hraneau numai cu roadele pamantului. Ei traiau armonie cu natura, iar aceasta participa la bucuria dialogului dintre e1 ~
Dumnezeu. Dupa caderea in pacat, chipul lui Dumnezeu din oms-a umbrit $
astfel, s-a schimbat relat1a dintre om ~i natura. Pentru a obtine cele necesar-:
traiului, omul a trebuit sa munceasca, ajungand sa exploateze fara mila faur:
~i flora pamantului. In lupta pentru existenta,omul se considera singurul stapa
al naturii. Lacom dupa bogatiile lumii inconjuratoare, uimit de maretia ~i fori:
fenomenelor naturale pe care vrea sale subjuge, omul uita deseori ca naturi:
este darul de la Dumnezeu. Astfel, din frica sau din admiratie fara margir
oamenii ~i-ai facut din natura idoli, Tnchinandu-se acestora.
Venirea Mantuitorului aduce o noua viziune asupra Tntregii creat
Mantuitorul vorbe~te adesea despre frumusetile naturale, aratandu-ne in mo
clar ca aceasta exista prin darul ~; purtarea de grija a Tatalui ceresc PriviJi
pasarile cerului, ca nu seamana, nici nu secera, nici nu aduna hambare, :
Tata/ vostru eel ceresc le hranete. Oare nu sunteti voi cu muff mai pres1;_
deeat ele? $i cine dintre voi, lngrijindu-se poate sa adauge staturii sale un cor
far de fmbracaminte de ce va fngrijifi? Luafi seama la crinii campului cu ..cresc: nu se ostenesc, nici nu tore. i va spun voua ca mci Solomon, fn toar
marirea lui, nus-a fmbracat ca unul dintre acefia. (Matei 6. 26-29)
Atitudinea cre~tina fata de natura ar trebui sa respecte vointa
Dumnezeu: plina de recuno~tinta, protectie ~i responsabilitate Fiind un d:
dumnezeiesc, natura nu poate fi un s1mplu obiect de consum, fa
discernamant. Prin natura omul i~i exercita puterea ratiunii ~i impline$
functia sa unica in univers, de ocrotitor ~i lucrator al mediului.
In lumea de azi se vorbe$te to mai des de incalzirea globala, de er:
ecologica, de exploatarea exagerata a resurselor naturale, de polua
mediului ambiant. Toate acestea sunt de fapt, rezultatele intelegerii gre~:"
raportului dintre om~' natura.
Stapanirea omului asupra naturii trebuie sa fie in armonie cu voia
Dumnezeu, distrugerea acesteia fiind un mare pacat.
Relig1a cre~tina cultiva o sensibilitate deosebita fata de mediu inspr
de mila divina, caci iubirea fara de margini a lui Dumnezeu se revarsa nu nu
peste oameni, ci cuprinde intreaga creatie.

52

~ Aplicatii
1 Raspunde la urmatoarele intrebari:
- Cine este Creatorul lumi vazute?
- Ce a creat Dumnezeu in fiecare dintre cele ~ase zile ale
creatiei?
- Cum erau lucrurile create de Dumnezeu?
- Pentru cine au fast create toate aceste minunatii?
- Ce reprezinta natura pentru om, daca a fast facuta de
Dumnezeu?
2
f'

Cite~te versetele din Stanta Scriptura de la Facerea 1, 28-31 ~i


identifica:
binecuvantarea data de Dumnezeu oamenilor;
beneficiile primite de oameni de pe urma darurilor lui Dumnezeu.

3. lmediat dupa crearea tuturor fapturilor, omul traia intr-o deplina


armonie cu natura. Animalele erau toate blande ~i se supuneau omului
recunoscandu-1 ca stapan, pamantul primea ploaie de la Dumnezeu ~i,
mangaiat de razele soarelui, dadea rod la vremea potrivita.
Dupa caderea in pacatul stramo~esc a lui Adam ~i al Evei, parca ~i
natura s-a suparat pe om, revoltandu-se.
Da exemple de revolte ale naturii, calamitati naturale, existente astazi
in lume ~i precizeaza:
- cine crezi ca este vinovat de toate aceste calamitati;
-cum se nume~te actiunea de distrugere a mediului inconjurator;
-ce elemente din natura sunt poluate continuu;
- ce datorii avem noi, ca ni~te buni cre~tini, fata de ceea ce se
intampla.
4. Realizeaza desene in care sa surprinzi modalitati prin care iti poti arata
grija fata de natura.
5. $tiind ca mediul inconjurator se afla in legatura directa cu omul, explica
sintagma nomul sfinte~te locul".
6 Poveste~te cum s-a desfa~urat ultima activitate de protectie a mediului
inconjurator, realizata de familia sau de clasa ta.

7 Realizeaza un pliant prin care sa-i convingi pe cei din jurul tau sa nu
distruga natura.

53

u Sa avem grija de tot ce a


creat Dumnezeu !
I lJ Sa-I multumim lui
Dumnezeu pentru darul oferit !
I u Sa-L slavim pe Dumnezeu
I pentru atotputernicia ~i
atotlntelepciunea Sa !
I I.) Sa-L rugiim pe Dumnezeu
sa ocroteasca intreaga creatie ~i
sa ne dea intelepciune ca sa
protejam mediul inconjurator.
1

t1

In slujbele Bisericii Ortodoxe

se cuprind o serie de cereri prin


care, printre altele, Ii cerem lui
Dumnezeu ~i lucrurile pamante~ti
de care avem nevoie. Dupa
fiecare cerere, ne rugam lui
Dumnezeu sane miluiasca.
Deexemplu:
Preotul: ,,Pentru buna
intocmirea vazduhului,
pentru imbel~ugarea
roadelor pamantului ~i
pentru vremuri pa~nice,
Domnului sane rugam."
Credincio~ii: ,,Doamne.
miluie~te."
Toti cre~tinii ortodoc~i

din
lume i~i aduc am:inte in mod
special de creapa lui Oumnezeu,
in fiecare an, la 1 sq>tembrie, de
Ziua Ortodoxa a Protectie1
Mediului inconjurator.

....
----------------------------------fl--------n------------------------------

De vei tine multa vreme inconjurata vreo cetate, ca s-o cuprinzi ~i s-o iei, sa nu strici pomii ei cu securea.
ci sa te hrane~ti din ei ~i sa nu-i dobori la pamant. Copacul de pe camp este el oare om ca sa se ascunda de
tine dupa intaritura? (Deuteronom 20, 19)

54

I
\!_

Completeaza tabe ul de ma jos:.

Efectele Sfintei Taine

Sfan ta Taina a Botezului

Sfanta Taina a Mirungerii

Sfanta Taina a Spovedaniei

Sfanta Taina a imparta,aniei

~ Serie denuminle obiectelor de mai jos ~i Sfanta Taina la care se fotosesc.

~ Alcatu~te un text cu

titlul. ,,Necesitatea Sfintelor Taine pentru mantuire.

55

~ Recunoa~te pildcle, dupa fragmcntelc date:

a) ,, ... Drept aceea, privegheafi, ca nu $tifi ziua, nici ceasul cand vine Fiul Omului + ,,'J
=,"""'""-"----b) ,,. .. s~ ~ine ~est~ ~proap:le m._eu ... ."
. '" >' , ,.
.' ~
c),, ... Fzzndca orzczne se ma/fa pe szne se va smerz.-. . -x.U I< ,;
, r, , ,, 4t ? f<.
d) ,, ... Dacii. nu asculta de Moise $i de prooroci, nu vor crede nici daca ar invla dneva din
morfi ... " - - -- - - --

'2

Pc baza continutului Pildei Samarinemmlui milosriv:


a) Identifica cuvintele care lipscsc din poezia de mai jos:

--=!
: . _.~; ;_

- -=----Un invatator de
Langa Iisus a venit
intrebandu-L, spre-a-ntelege,
Cine trebuie iubit;

Astfel, un om ce cpzuse
intre cei mai rai ~A
_ _ _
Mort aproape se vazuse,
Fara haine ~i dinari.

- - - - - - - - - - ~1

Cine este al sau _,.,_ _......___,a


...
Ce trebuie ocrotit,
Spre-a-afla prin bunatate,
Viata rara de sffir~it.

Un
venea pe cale, Peste rani ~i. cu grabire,
r Lao casa el 1-a dus,
Dupa el, ~i un
Fiecare, cu-ale sale,
Gazdei dandu-i mulfumire.
Pe-acel om I-a ocolit.

Spre-a-ntelege cei de fata


Adevarul de-nvait,
Iisus le-a spus o
Si ei mult s-au bu_,.b_u-ra-t-.- --

Mila, omul ~i-a aflat-o


La un calator de-alt neam;
Caci viata Jui a salvat-o
Acel bun
. ~ >1

b) Raspunde la urmatoarcle intrcbari:


Tu, cum ~tii ce s-a-ntamplat,
Spune ce ai invatat:
Preotul ~i acel levit
in ce Lege au trait?

care nu ganditi, Fiul Omului vu venr ', alcatuie~te un scurt text 1n care sa ruiiti cum se
pregate~te adcvaratul cre~tin p~ntru intflmpinarea lui Hristo:s. Mirele Bisericii.

56

i-a pus

J
Transcnc ~ i completeaza snatiile Jibcre cu informatiilc potrivite din parantcza.
(comemorea=ii, domne$ti, popas uri, duminica, persoane sfinte, .flxa, schimbatoare)
Siirbiitorile cre$tine sunt acele zile din an in care Biserica .............................. evenimente din istoria
mantuini sa\.i ..... ~ ................. ........... Sarbatorile dedicate Dornnului nostru Iisus Hristos se mai numesc
siirbator. .......................... L ..... Yn functie de data stabilita in calendar, ele se pot grupa astfel: siirbatori
domne~ti cu data .............. ~i sarbatori domne~ti cu data ............................... Sarbatoarea saptamanala a
. 1or este .... ..-..............
/;
. . .............................. duhovmce$tl.
.
.
cre~nm
................ . A ceste z11e sunt pentru cre~tm1

a) Realizca7ii corespondent.a. intrc siirbatori/e domne~ti din coloana A ~i datclc !or calendaristice,
din coloana B.

0, 0 6 ianuarie
Botezul Dornnului @t G) 2 februarie

Na~terea Domnului

Intfunpinarea Domnului

@ "\

Schimbarea la Fal3 @
inaltarea Sfintei Cruci

6 august

G)

14 septembrie

25 decembrie

b) Realizeaza corespondenta lntre sarbatorile domne$ti din coloana A ~i dcnumirile populare


din coloana B.

Na~terea Domnului

(D

@
Intrarea Domnului in Ierusalim (D
lnvierea Domnului @
Pogorarea Duhului Slant @
Inaltarea Domnului la cer @

!spas

G) Pa~te

Botezul Domnului

Craciun

@ Rusalii
(!) Epifani e
{!) Florii

Alciitui~te un text de maximum I 0 randuri i'n care sa prczjnti modalitatile


1ori c~tine, specifice zonei In care locuic~ti . Gas~tc un titlu potrivit.

sa

- -- - -- ------------- ---------

57

de cclebrare a unci

Mentioneaza urmatoarele aspecte referitoare la intemeierea Bisericii Cre~tine.


a) momentul intemeierii Bisericii Cre$tine - - - - - - - - - - - - - - - - -b) locul ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~c) perioada_ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ __ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __
d) numele Apostolului care i-a botezat pe primii cre$tini - - - - -- -- - - - - e) numarul aproximativ al primilor membri ai Bisericii din ziua Cincizecimii _ _ _ __

\!tl

Cite~te textul de mai jos ~i raspunde um1atoarelor cerinte.

Dupa fnvierea Sa din morti, Domnul nostru Iisus Hristos a zis Apostolilor sai: ,,Mergand, invatati
toate neamurile botezandu-le in numele Tatalui $i al Fiului $i al Stantului Duh, invatandu-le sa pazeasca
toate Cate V-am poruncit VOUa..." (Matei 28, 19-20)
a) Identifica indemnul dat Apostolilor de Mantuitorul Iisus Hristos.

1J) Serie numele Apostolului care a fost numit ,,Apostolul romanilor".

c) Mentioneaza numele primul diacon ales de Apostoli pentru a-i ajuta in activitatea lor misionara

d) Serie nurnele celor doi Apostoli care au avut o moarte martirica $i sunt sarbatori~ in aceea$i zi, pe

29 iunie.

e) Precizeaza in ce a constat activitatea misionara a Apostolilor.

t) Alcatuie$te un text cu titlul ,,Mici misionari ai lui Hristos", in care sa vorbe$ti despre activitap
misionare care ar putea fl realizate de elevi.

58

Pomind de la citatele biblice de maijos, aldituic~te portrctul unui bun cre~tin: acasa,
la ~COC'.i..1, ir h;seri< - 'n sot.it:tate.
,Jnvatati-va de la Mine, ca sunt bland ~i smerit cu inima."
,,Fiti intelepti ca ~erpii ~i blanzi ca porumbeii."
Jn lume necazuri veti avea, dar indrazniti, Eu am biruit lumea."
.. Cel ce ramane in Mine, chiar daca va muri, va fi viu."
Enumera obstacole ce pot sla in calea marturisirii prin cuvant ~i fapta a Domnului
no:,tru Iisus Hristos.

Pomind de la mmatorul citat, explidi importanta misiunii unui bun cre~tin astazi:
,,Oricine va marturisi pentru Mine inaintea oamenilor, marturisi-voi ~i Eu
pentru el inaintea Tatalui Meu, Care este in ceruri. Jar de eel ce se va lepada de
Mine inaintea oamenilor ~i Eu Ma voi lepada de el inaintea Tatalui Meu, Care este
in ceruri." (Mt.10, 32-33)

a) Cite~te ~i idcntifica in poezia de mai jos elemente ale crcatiei lui Dumnezeu.
b) Discuta despre ceca ce putcm invata de la accstca.

invati de la toate
(din lirica norvegiana)

Invata de la apa sa ai statornic drum,


invata de la flacari ca toate-s numai scrum.
:n.-a~ de la umbra sa taci ~i sa veghezi,
invaa de la stanca cum neclintit sa crezi.

invata de la flacari ce-avem de ars in noi,


invata de la apa sa nu dai inapoi.
Invata de la umbra sa fii smerit ca ea,
invata de la stanca sa-nduri furtuna grea.

invata de la soare cum trebuie s-apui.


im aia de la pietre cat trebuie sa spui,
im a~ de :a \ antul ce-adie pe poteci,
Cum trebuie prin lume de lini~tit sa treci.

Invata de la soare ca vremea s-o cuno~ti,


invata de la stele ca ceru-i numai o~ti.
invata de la greier cand singur e~ti sa canti,
invata de la luna sa nu te inspaimanti.

invata de la roate. ca toate-ti sunt surori,


Sa treci frumo~ p!in viafa, cum poti frumos sa mori.
invata de la vierme ca nimeni nu-i uitat,
invata de la nutar sa fii mereu curat.

invata de la vultur cand umerii ti-s grei,


Si du-te la furnica sa vezi povara ei.
Invata de la floare sa fii ginga~ ca ea,
Ynvata de la oaie sa ai blandetea sa.

invata de la pasari sa fii mai mult in zbor,


invata de la toate, ca totu-i trecator.
Ia seama. fiu al jertfei, prin lumea-n care treci,
Sa-nvefi din tot ce piere, cum sa traie~ti in veci !

59

Natterea Domnului - moment de bucurie sfanta*


1. Argumcnteaza prczenta persoandor din icoana la momentul

*lectie din orele aflate la dispozitia profesorului

60

Va~'terii

Domnului.

2. Imagineaza-ti cii ai un prietcn, 1n spatiu virtual, intr-o regiune indepartata a Africii. El dore~te sa cunoasca
poporul roman ~i traditiile sa.le. Tinand cont ca se apropie marea sarbatoare a Na$terii Domnului, ce i-ai
scric?

61

Urcu, spre inviere*


1. Fii alaturi de Hristos in Vincrea Marc ~i reconstituie drwnul parcurs de Accsta pc dealul
Golgotei, redand artistic (poetic, metafonc etc.) ccea ce imaginile vorbcsc.

*lectie din orele aflate la dispozitia profesorului

62

2. Organizeazii impreuna cu colegii tiii, sub indrumarea profesoru!ui de religie, o discutie despre
modul in care cre~tinn se pregatesc pentru intampinarea siirbiitorii Invierii Domnului.

63

-.....

'.Pomelnicul personal
Preasffmta Nascatoare de Dumnezeu, miluiete-i pe robii tai:
Parintele duhovnic: Pr.
-----~----- (Preotul la care ma spovedesc cu regularitate)
Na~ul( Na~a) de botez:_ _ _ _ __

Cei dragi: educatori, colegi, prieteni - - - - - - - - - -

Doamne lisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu,


pentru rugaciunile Preacuratei Maicii Tale# ale tuturor Sfinfilor,
miluiete-ne pe noi! Amin!

RUGACIUNILE ZILEI
1. Slava tie, Dumnezeulnostru, slava tie.
Imparate ceresc, Mangaietorule, Duhul adevarului, Care
pretutindenea eti i toate le implineti; Vistierul bunatatilor i
Datatorule de viafa, vino i Te salauiete intru noi i ne curatete
pe noi de toata intinaciunea i mantuiete, Bunule, sufletele
noastre.
~

Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte fara de moarte,


miluie~te-ne pe noi (de 3 ori).
Slava Tatalui;;iFiului;;iSfantului Duh.
$i acum ~i pururea f?i in vecii vecilor. Amin.
Preasfanta Treime, miluie~te-ne pe noi. Doamne, curate~te
pacatele noastre.
Stapane, iarta faradelegile noastre. Sfinte, cerceteaza f?i vindeca
neputin}ele noastre, pentru numele Tau.
Doamne miluie~te (de 3 ori).
Slava Tatalui ~i Fiului f?i Sfantului Duh.
$i acum ~i pururea f?i in vecii vecilor. Amin.
Tatal nostru, Care ef?ti in ceruri, sfin}easca-se numele Tau, vie
impara}ia Ta, faca-se voia Ta, precum in cer a~a ~i pe pamant. Painea
noastra cea de toate zilele da-ne-o noua astazi ~i ne iarta noua
gre$elile noastre, precum f?i noi iertam gre~i}ilor no~tri. $i nu ne duce
pe noi in ispita, cine izbave~te de eel rau.
Ca a Ta este impara}ia, puterea f?i marirea, a Tatalui ~i a Fiului f?i
a Sfantului Duh, acum~i pururea ~i in vecii vecilor. Amin.
(Se poate continua cu texte din carfile de rugaciuni ortodoxe.)
2. Cuvine-se cu adevarat sa te fericim, Nascatoare de
Dumnezeu, cea pururea fericita f?i prea nevinovata f?i Maica
Du mnezeului nostru.
Ceea ce ef?ti mai cinstita decat heruvimii ~i mai marita fara de
asemanare decat serafimii, care fara stricaciune pe Dumnezeu
Cuvantul ai nascut, pe tine, cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu,
temarim.

RUGA.CIUNEA COPIILOR PENTRU PARINTII LOR

Doamne, Dumnezeule Cel Atotbun, Care mi-ai diiruit parinfi buni, ca prin ei sa ma
fmpartaesc de multe binefaceri, Cel ce voieti ca sale flu mulfumitor pentru viafa ce prin ei
mi-ai dat-o i pentru toate fngrijirile ce au avut i au fata de mine, Tie ma rog cu umilinta
pentru sanatatea i mtintuirea lor, Dumnezeule, Cel ce eti Atotputernic, dar i Atotdrept.
Care binecuvtintezi pe fii pentru parinfii lor i adesea fn dreapta Ta mtinie fi pedepseti pentru
pacatele lor; primete umila mea mulfumire pentru binefacerile ce din plin le reveri nefncetat
asupra parinfilor mei. Trimite-le, Staptine Cel Atotbun, i fn viitor binecuvtintarile Tale i le
iartii lor toate greelile, ce, ca nite oameni vorft focut. fnvafa-ma ca sa cinstesc fn ei puterea
Ta i sale flu recunoscator i mulfumitor pentru viafa ce prin ei mi-ai dat-o, i pentru toate
fngrijirile ce au avut i au fafa de mine.
Ajuta-mi ca sa urmez poruncile Tale cele Sfinte, sale flu supus, ascultator i sa nu Jae
nimic care sa-i amii.rasca i sa-i fntristeze. Raspliitete-le, Preabunule, cu facerile Tale de bine
pentru dragostea i fngrijirea neadormita, ce totdeauna o au pentru mine. Apiirii-i de toate
nefericirile i fntristiirile. Diiruiete-le viafii lungii, fericitii, linitita i panica. Fii-i partai de
binecuvtintarea Sfinfilor Tiii, fnmulfete roadele ostenelilor lor, fa sa prisoseasca peste ei
binefacerile Tale i sii sporeasca fn virtufi i fn fndestulare cuviincioasa, ca sa te
binecuvtintam fn toate zileleviefii noastre i sii te iubim fn veci. Amin.
RUGACIUNE PENTRU FRA'fl $1 SURORI

Doamne, Tie ma rog, fine pe frafii mei (fratele meu) i surorile mele (sora mea), dtindule lor sanatate, viafa lunga i darul Tau eel sftint, ca sa umble fn caile Tale i safacii cele ce sunt
dupa voia Ta cea sftinta. Da-ne, Doamne, de acum ptina la capatul viefii, sane iubim i sane
cinstim unii pe alfii; caci ce este mai bun i mai frumos decat a viefui frafii fmpreuna! Aa,
Doamne, asculta rugaciunea noastra i milostiv fii noua, ca bun i iubitor de oameni eti i
Tie miirire fniilfam: Tatiilui i Fiului i Sftintului Duh, acum i pururea i fn vecii vecilor.
Amin.
RUGACIUNE LA ZIUA NUMELUI 3

Dumnezeule Preasfinte, cum voi putea sa-Ti mulfumesc cu vrednicie pentru viafa ce
mi-ai dat-o? Tu m-ai scos din fntunericul nefiinfei i viafa mea este un dar al bunatafii Tale.
Tu ma sprijini fn necazuri i-mi fntampini trebuinfele. Tu eti Cel ce priveghezi asupra mea,
fndrepfi paii mei fn calea binelui i ma aperi de ispite. Ctind ma ratacesc, Tu ma fntorci fn
calea poruncilor Tale; cand mii poticnesc, Tu mii sprijini; cand cad, Tu ma ridici; i cand
pacatuiesc, Tu ma fntorci i-mi deschizi parintetile Tale brafe. 0, cat de multe sunt datoriile
mele catre Tine, pentru cii mi-ai dat via fa i mi-ai dat fn toate zilele semne despre parinteasca
Ta buniitate i fngrijire. Plin, aadar, de vie recunotinfa, Tie fti fnchin toate zilele viefii mele,
i mai ales aceasta zi de siirbiitoare pentru mine, i ma rog cu umilinfa ca buniitatea Ta sii nu
ma paraseascii fn tot timpul viefii mele, i fnfelepciunea Ta sii ma povafuiascii totdeauna fn
calea binelui i fericirii, pentru rugiiciunile i mijlocirile sfantului (numele sftintului al ciirui
hram porfi) i ale Preacuratei Maicii Tale. Amin.
I din Rugiiciuni $i poezii pentru copii Editura Luminii din Luminii;
2din Rugiiciuni ~i fnvii/aturi de credin/a EdituraArhiepiscopia Bucur~tilor;
J din Rugiiciuni $i inviifiituri de credin/a Editura Arhiepiscopia Bucure~ti/or.