Sunteți pe pagina 1din 1

pH urinar

pH-ul indica, capacitatea tubilor renali de a mentine echilibrul acido-bazic al plasmei si lichidului extracelular, care se
realizeaza prin reabsorbtia sodiului si secretia tubulara de hidrogen si ioni amoniu 2.
Testul de detectare a pH-ului urinar se bazeaza pe o combinatie de 3 indicatori: rosu-metil, albastru bromtimol si
fenolftaleina. La un nivel al pH-ului de 5-9 se obtine o gradare a culorii de la potocaliu la galben-verzui si albastru 4.
Urina proaspata provenita de la subiecti sanatosi prezinta un pH de 5-6. pH-ul urinar este influentat de factori
fiziologici si patologici:
Valori ale pH-ului 8 (urina alcalina) se intalnesc postprandial (raspunsul normal la secretia de acid clorhidric in
sucul gastric), dieta vegetariana (in particular citrice si legume), infectii ale cailor urinare (in special cu germeni
producatori de ureaza, Proteus si Pseudomonas, care spliteaza ureea in ioni amoniu), varsaturi abundente
(alcaloza metabolica), alcaloza respiratorie cu hiperventilatie, depletie de potasiu 1;2;7.
Valori scazute ale pH-ului (urina acida) apar in urmatoarele situatii: mediu cald si uscat (urina foarte concentrata si
puternic acida), in timpul somnului (acidoza respiratorie prin reducerea ventilatiei), dieta bogata in carne si proteine,
diuretice clorotiazide, cetoacidoza diabetica, acidoza respiratorie, acidoza metabolica, diaree, inanitie, insuficienta
renala decompensata cu uremie, pirexie, infectii urinare produse de Escherichia coli, tuberculoza renala, afectiuni
reumatismale cronice1;2;7.
Importanta pH-ului urinar consta in primul rand in determinarea existentei unei afectiuni acido-bazice sistemice de
origine metabolica sau respiratorie si management-ul conditiilor urinare care necesita mentinerea urinei la un pH
specific, cum ar fi calculii renali (se urmareste prin dieta si tratament modificarea pH-ului urinar, astfel incat sa
previna formarea calculilor), alcalinizarea urinei in tratament cu sulfonamide (prevenirea formarii cristalelor),
intoxicatie cu salicilati (cresterea excretiei), in timpul transfuziilor; urina trebuie mentinuta acida in timpul
tratamentului infectiilor de tract urinar2.
NOTA: pH-ul urinar nu ajunge niciodata la 9; in acest caz trebuie repetata testarea pe un alt specimen proaspat 2.