NEVOIA DE A ELIMINA

.
DEF: Eliminarea reprezint necesitatea organismului de a se debarasa de
substanele nefolositoare, vtmtoare rezultate din metabolism. Excreia deeurilor se
realizeaz prin mai multe ci:
Aparatul renal urin
Piele transpiraie
Ap. Respirator perspiraie
Ap. Digestiv scaun
Ap. Genital feminin menstruaia
n strile patologice apar eliminri pe cale digestiv sub form de vrsturi i
pe cale respiratorie sub form de sput.
-Mentinerea constanta a compozitiei mediului intern se realizeaza prin procedeul
de HOMEOSTAZIE.
-Un rol important il au plamanii care controleaza CO2 si O2 si rinichii care mentin
echilibrul hidric, hidroelectrolitic si acidobazic al mediului intern si debaraseaza
organismul de produsele toxice rezultate de metabolism;
-In afectiuni renale, endocrine, cand filtrarea sangelui sa face cu dificultate, se
elimina si substante noi folosite in organism (glucoza si albumina) si alte substante
nefolositoare ce trebuie sa fie eliminate (Exp: de la pubertate pana la menopauza se
elimina o secretie saguina menstruala ce se produce la sfarsitul fiecarui ciclu
menstrual daca ovulul nu a fost fecundat)
FACTORII CARE INFLUENTEAZA SATISFACEREA NEVOII
A) BIOLOGICI

ALIMENTATIA

cantitatea si calitatea alimentelor ingerate de individ influenteaza satisfacerea

nevoii de a elimina
buna hidratare, o alimentatie bogata in legume, fructe, cereale faciliteaza
eliminarea intestinala si vezicala;

EXERCITIILE FIZICE

-fortifica musculatura abdominala si pelviana care are rol important in eliminarea

intestinala

VARSTA

are rol important daca tinem seama de controlul sfincterelor

la copii controlul se obtine la 2-3 ani, iar in intregime la 4-5 ani

1

 la persoane varstnice diminuare tonusului muscular abdominal poate provoca

lipsa de control a eliminarii

la barbati hipertrofia prostatei determina tulburari de mictiune

B) PSIHOLOGICI
-stressul
-anxietatea
-emotiile puternice pot modifica frecventa, cantitatea si calitatea eliminarii urinare
si intestinale
C) SOCIOLOGICI
a.CIVILIZATIA
-impune impune anumite conditii pentru consumarea actului mictional
b. PUDOAREA
-respecta normele invatate in mediul cultural, deaceea unele categorii de persoane,
mai ales din cultura occidentala au nevoie de spatiu privat si de conditii igienice
pentru o eliminare eficienta
c. OBICEIURILE PERSONALE
-unele obiceiuri alimentare: consumul de ccafea, ceaiul sau alte alimente cu efect
diuretic determina cresterea frecventei mictiunii
-consumul de ape minerale, bogate in saruri minerale pot cauza dezvoltarea
calcurilor urinari cu consecinte respiratorii
d. TONUSUL MUSCULAR
-pastrarea tonusului muscular este o conditie necesara in mentinerea functiei
urinare normale
-imobilitatea, sedentarismul, traumatisme, atrofiile musculare de la menopauze
reprezinta conditii de slabirea tonusului muscular al sfincterului uretral extern
e. CONDITII PATOLOGICE
-anumite stari patologice modifica atat diureza, cat si numarul mictiunilor
-diabetul insipid, diabetul zaharat, bolile neurologice (parkinson), starile febrile,
dar si afectiunile tractului urinar sunt numai cateva din conditiile medicale care
altereaza functia urinara
f. CANTITATEA DE LICHIDE INGERATE
-rinichii mentin echilibrul dintre ingestia si excretia lichidelor
-o crestere a aportului lichidian produce o crestere a eliminarii urinare cu dilutia
2

consec. a urinei pentru pastrarea electrolitilor

-in cazul consumului redus de lichide cantitatea de urina este mai mica, apa se
reabsoarbe la nivel renal, creste concentratia urinara
-cafeaua creste frecventa mictiunii
-alimentele cu continut mare de apa (fructele) maresc diureza
MANIFESTARI DE INDEPENDENTA
URINA= solutie apoasa, prin care sunt eliminate substantele rezultate din
metabolismul intermediar protidic,inutile si toxice pentru organism.
MICTIUNE= emisiune de urina, act fiziologic constient de eliminare
DIUREZA= procesul de formare si eliminare a urinei din organism timp de 24 h
CULOAREA URINEI
-in bolile insotite de eliminarea sangelui in urina, aceasta are o culoare rosie
murdara
-in afectiunile hepatice cu icter, bila se elimina prin urina determinand o culoare
bruna negricioasa ca berea neagra
-o serie de alimente: sfecla rosie, varza, bomboanele colorate pot modifica
culoarea normala a urinei
MIROSUL URINEI
-este specific
-in infectiile urinare care duc la fermentarea urinei, mirosul este caracteristic de
amoniac
-urina bolnavului de diabet poate mirosi a acetona, iar a alcoolicilor a alcool
TRANSPARENTA
-caracteristica urinei proaspete
-dupa cateva are de la urinare se poate tulbura, mai ales daca estetinuta la
rece.Acest lucru se datoreaza precipitarii sarurilor minerale care se gasesc in mod
normal in urina si nu constituie simtomul vreunei boli, dar daca urina proaspata este
tulbure, atunci poate contine puroi si sau mucus, hematii, sau poate fi rezultatul unui
consum foarte mare de produse bogate in Ca2 (lapte, branza, carne)
-in cazul urinei cu sange se pot evidentia cheaguri
-pentru a putea aprecia daca urina este clara sau tulbure, ea trebuie sa fie examinata
intr-un recipient transparent
CANTITATEA
3

-in 24 h la un adult variaza 1-1,5 l

in sezonul cald, dupa febra, varsaturi, diaree, dupa transpiratii intense
(deshidratare), dupa fumat, sau consum redus de lichide, cantitate de lichide este mai
mica
-dupa emotii, tratament cu diuretice, consum masiv de lichide, alimentatie sarata,
dupa alcool creste cantitatea de urina peste 2 litri (POLIURIE)
DENSITATEA
-se determina cu urodensimetru
-valorile normale sunt cuprinse intre 1015-1030
-cand creste cantitatea de urina se produce in general o scadere a densitatii urinare
si invers
-numai in diabetul zaharat, in ciuda unei cantitati mari de urina densitatea urinei nu
scade, ci creste datorita glucozei dizolvate
-o densitate urinara se considera scazuta atunci cand examene repetate evidentiaza
valori sub 1012 (HIPOSTENURIE)
-dc densitatea se fixeaza in jurul val 1010 (IZOSTENURIE)
-cresterea densitatii urinarepeste 1030 (HIPERSTENURIE)indica fie o deshidratare
a organelor, fie un diabet zaharat
PHU-UL URINEI (reactia urinei)
-arata dac urina este acida sau alcalina
-in mod normal urina este acida, avand ph-ul cuprins intr 5,5- 6,5
-dupa o alimentatie bogata in carne, medicamente acide, zeama de lamaie, vitamina
C se elimina o urina mai acida
-dupa un regim alimentar vegetarian, dupa medicamente alcaline, apa minerala,
urina devine alcalina
-urina care este permanent prea acida, sau prea alcalina predispune la formarea
calculilor urinari de acid uric si respectiv fosfat si carbonat de calciu
- determinarea ph-ului se face cu o hartie de turnesol
-se introduce hartia in urina si se observa modificarea culorii benzii de hartie
-sub ph-ul 7,0 urina este considerata acida si hartia se inroseste
-peste ph-ul 7,0 urina este considerata alcalina si hartia se albastreste
DEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII

Cand nevoia de a elimina nu este satisfacuta, apar o serie de dependente:

1. DIAREE
2. CONSTIPATIA
3. INCONTINENTA URINARA SI A MATERIILOR FECALE
4. DIAFOREZA
5. ELIMINAREA MENSTRUALA INADECVATA
6. VARSATURILE
7. SPUTA (EXPECTORATIA)
SURSELE DE DIFICULTATE
A) SURSE DE ORDIN FIZIC

alterarea mucoasei intestinale

diminuarea peristaltismului intestinal

slabirea/ relaxarea sfincterelor

lipsa de control a sfincterelor

accidente cerebro- vasculare

spasme vezicale

anomalii ale cailor urinare

tumori

intoxicatii alimentare si medicamentoase

dezechilibru metabolic, electrolitic, endocrin, neurologic

B) SURSE DE ORDIN PSIHOLOGIC

anxietate

stress

situatie de criza

tulburari de gandire

C) SURSE DE ORDIN SOCIOLOGIC

poluarea apei

alimente alterate

schimbarea modului de viata

program de lucru inadecvat pentru satisfacerea nevoii

temperatura ambianta pre ridicata

DIAREEA

- este determinata de peristaltismul intestinal, de T secretiei intestinale, greseli

alimentare, medicamente, stress
-cand numarul scaunelor este prea mare, au loc pierderi de apa si electroliti, ceea ce
determina un dezechilibru hidroelectrolitic si starea de diaree se prelungeste
MANIFESTARI DE DEPENDENTA

FRECVENTA= nr mare/24h

CULOARE (galben aurie in diaree, verde, rosie, neagra)

CRAMPE= contractii dureroase, involuntare, pasagere ale muschiului

abdominal

COLICA= durere cauzata de miscari peristaltice exagerate

COLICA LOCALA=durere la nivelul anusului si iritatia tegumentelor

perianale
SEMNE DE DESHIDRATARE ( tegumente uscate, pliu cutanat persistent,
extremitati reci si aspect violaceu, uscaciunea limbii si a mucoaselor)

FACES SUPT SI NAS ASCUTIT

HIPOTEMIA GLOBILOR OCULARI

HTA, COLAX

ALTE SEMNE (oboseala, slabiciune, dureri abdominale, greata, varsaturi

CONSTIPATIA
Este caracterizata prin:

Scaune rare

Fecalele sunt de consistenta obisnuita

Volum mic

Fara resturi alimentare digerabile

CAUZE:

Functionale (accidentale sau habituale)

Mecanice (stenoza intestinala sau cancer al colonului

Modul de viata, o hidratare insuficienta, o alimentatie saraca in legume, fructe,

zarzavaturi, unele medicamente , emotiile puternice duc la aparitia CONSTIPATIEI.
ILEUSUL este caracterizat prin suprimarea completa a eliminarii fecalelor si
gazelor.
Poate fi:

DINAMIC= determinat de cauze functionale

PARALIZIA muschilor peretilor intestinali, cand peristaltismul este abolit;

SPASMUL PERETILOR INTESTINALI, cand contractiile intestinului sunt

atat de puternice, incat intestinul se imobilizeaza sub forma unor tuburi rigide

MECANIC=determinat de cauze mecanice

OCLUZIE= incurcatura de mate

OBSTRUCTII INTESTINALE

STRANGULATII

MANIFESTARI DE DEPENDENTA

FRECVENTA=1/ 2-4 zile

ILEUS= suprimarea completa a eliminarii fecalelor si gazelor

ORARUL=Pierderea orarului obisnuit a evacuarii

CRAMPELE

METERORISMUL= Acumulari de gaze in intestin, datorita faptului ca

intestinul nu absoarbe alimente bogate in celuloza

AEROFAGIE = Inghitirea unui volum mare de aer

FLATULENTA= eliminarea frecventa a gazelor din intestin

TENESME= senzatie dureroasa de defecare, fara eliminare de materii fecale

7

FECALOM= acumulari de materii fecale in rect

ANOREXIE= lipsa poftei de mancare

CEFALEE

IRITABILITATE

OBIECTIVE SI INTERVENTIILE ASISTENTEI

Pacientul sa aiba tranzit intestinal in limite fiziologice

In CONSTIPATIE

Detrmina pacientul sa ingere o cantitate suficienta de lichide

Recomanda alimentatie bogata in legume, fructe , cereale

Stabileste impreuna cu pacientul un orar regulat al eliminarilor

Determina pacientul sa faca exercitii fizice cu regularitate

Urmareste si noteaza in foaia de observatie consistenta si frecventa scaunelor

Efectuaeaza la nevoie clisma evacuatoare, uleioasa si administreaza la indicatie

laxative

In DIAREE

Pregatirea bolnavului pentru examinari endoscopice:

Alim. Este hidrica/ 24-48 h

Asistenta medicala serveste pacientul cu ceai neindulcit (menta,coarne

musetel), supa de morcov, zeama de orez, trptat carne, branza vaca, paine prajita, supe
strecurate din legume

Dupa 4-5 zile trece la o alimentatie mai completa

Administreaza la
antimicrobiene, sedative

indicatie

medicului:

simtomatice,

Pacientul sa aibe mucoasele perianale curate si integre

Asigura igiena regiunii anale dupa fiecare scaun

Aplica creme protectoare

spasmolitice,

Dezinfecteaza regiunea anala cu acid boric 2-3 %

Pacientul sa-si satisfaca celelalte nevoi fundamentale

Asigura repausul la pat cand starea generala este alterata

Mentine constanta temperatuira corpului

Incalzeste pacientul cu termof si paturi electrice

Protejeaza patul cu aleza si musama

Serveste pacientul cu bazinetru

Pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic

Hidrateaza pacientul pe cale orala si prin pefuzii, urmarind inlocuirea pierderii

de apa si electroliti

Recolteaza sange pentru hemocultura si scaun pentru procopultura

Monitorizeaza functiile vitale si vegetative si le noteaza

Calculeaza cantitatea de lichide ingerate si perfuzate si pe cea eliminata

OBS: Dpdv psihic, da dovada de intelegere si rabdare menajand pudoarea

pacientului
INCONTINENTA DE MATERII FECALE SI URINA
Incontinenta materiilor fecale si urinei poate rezulta in urma unor afectiuni,
traumatisme ale meduvei spinarii, pierderii Starii de constienta deteriorare a
sfincterelor, a presiunii abdominale, etc
Copiii si persoanele in varsta sunt predispuse la incontinenta, fie prin procesul de
imbolnavire.
O forma particulara de incontinenta la copii este reprezentata de Enurezisul
nocturn, cu cauze multiple ce necesita ingrijiri complexe.
MANIFESTARI DE DEPENDENTA

INCONTINETA URINARAemisiuni urinare inconstiente, involuntare

INCONTINENTA DE FECALEpierderi de materii fecale inconstient si

involuntar

ENUREZISemisiuni de urina (mictiune) noaptea, involuntar si inconstient

care se manifesta mai frecvent la copii cu tulburari nevrotice dupa varsta de 3 ani
OBIECTIVE SI INTERVENTII

Pacientul sa prezinte mucoase si tegumente integre

Schimba lenjeria de pat si de corp dupa fiecare eliminare

Asigura igiena loc la riguros dupa fiecare eliminare

Aplica crema protectoare

Instaleaza sonda vezicala la indicatia medicului

Pacientul sa-si recapete controlul sfincterelor

Asigura aport lichidian adecvat, in functie de bilantul hidric (mai mare in prima
jumatate a zilei)

Stabileste un orar al eliminarilor

Formeaza deprinderi de eliminare la ore fixe

Trezeste pacientul din somn pentru a elimina

Urmareste cresterea presiunii prin masajul vezicii, sau prin pozitia asezat si
aplecat inainte, care contribuie la declansarea mictiunii si la eliminarea mictiunii
ramase

Invata pacientul exercitii de intarire a musculaturii perineale

contractia
defecarea

muschilor posteriori

al planseului pelvin

pentru a impiedica

contractia muschilor anteriori ai planseuluiu pelvin pentru a opri mictiunea

contractia muschilor se face inainte si dupa mictiune timp de 4 sec si se repeta
de mai multe ori in timpul zilei
oprirea jetului urinar in timpul mictiunii si reluare urinarii de mai multe ori
cresterea capacitatii vezicii urinare prin asteptarea aproximativ 5 min de la
senzatia de mictiune pana in momentul eliminarii

Pacientul sa fie echilibrat psihic

Asistenta asigura o ambianta in care este asigurata intimitatea pacientului

10

 Incurajeaza pacientul sa-ie exprime ceea ce simte in legatura cu aceasta

problema

Arata toleranta si rabdare

Administreaza medicamentatie simtomatica la indicatia medicului

RETENTIA URINARA SAU ISCHIURIA

=acumulare de urina in vezica

=reprezinta incapacitatea vezicii urinare de a-si evacua continutul. Ea nu trebuie
confundata cu ANURIA (lipsa secretiei renale)
Retentia urinara poate fi datorata unui onbsatcol in calea de eliminare a urinei ca:

Calculi inclavati in uretra

HIPERTROFIA PROSTATEI

Paralizii ale vezicii urinare sau sfincterelor, etc

Retentia urinara determina o extensie externa a vezicii, care o va bomba, situiatie

ce va fi pusa in evidenta prin palpare deasupra simfizei pubiene, in timp ce in caz de
Anurie vezica va ramane goala.
In urma presiunii marite din vezica, daca nu este un obstacol mecanic, sfinsterul
uretral cedeaza si urina incepe sa se evacueze picatura cu picatura. Acest fenomen se
numeste ISCHIURIE PARADORSALA (incontinenta prin regurgitare, prin prea plin).
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
GLOB VEZICAL=formatiune tumorala ovala, elastica, asezata in hipogastru
si reprezinta distinsia vezicii urinare deasupra simfizei pubien, cauzata de retentia
urinara

MICTIUNI= absente

POLAKIURIE= mictiuni frecvente in cantitati mici; eliminare prin prea plin

OBIECTIVE SI INTERVENTII

Pacientul sa aibe mictiuni spontane

Verifica prezenta globului vezical

11

Incearca stimulare evacuorii astfel:

introduce bazinetul cald sub pacient

pune comprese calde sau buiota pe regiunea pubiana
lasa robinetul deschis sa curga apa
efectueaza sondaj vezical pentru eliminarea urinei la indicatia medicului

Pacientul sa fie echilibrat psihic

Invata pacientul ca trebuie sa existe o relatie intre nevoia de a bea, de a manca,

de a face exercitii fizice si de a elimina, pentru a-si stabili propriul orar de ingestie si
eliminare
ELIMINAREA INADECVATA CANTITATIV SI CALITATIV
=prezenta constituentilor anormali in urina si dezechilibrul constituientilor
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
ANURIE=
absenta urinei in vezica cauzata de incapacitatea rinichilor de a
filtra si a forma urina
Cauzele pot fi :
prerenale cu scaderea tensiunii arteriale la 60-70 mm/Hg colax, soc,
deshidratare)
renale in intoxicatii cu metale grele si postrenale in toate obst pe calea urinara

OLIGURIE= scaderea cantitatii de urina intre 300- 500 ml/24 h

POLIURIE=eliminarea de urina a unei cantitati mai mare de 2500 ml/ 24 h.

Poate fi:
fiziologica=dupa inngestia unor cantitati mari de lichide sau alimente cu actiune
diuretica, dupa emotii sau sub influenta frigului
patologica=aparein stari febrile de diabet si hipertiroidism
trecatoare=care apare in faza de trecere a unor boli infectioase (pneumonie) , la
sfarsitul crizelor epileptice precum si in urma tratamentuluji din insuficienta cardiaca
cu cardiotonice si diuretice

DISURIE=elimina urina cu dificultate

12

POLAKIURIE=mictiune frecventa in cantitati mici, prea dese

HEMATURIE=prezenta sangelui in urina

ALBUMINURIE=prezenta albuminei in urina

PIURIE=prezenta puroiului in urina

GLICOZURIE=prezenta glucozei in urina

HIPERSTENURIE=urina foarte concentrata, densitatea creste (peste 1030)

indica fie o deshidratare a organismului, fie un diabet zaharat)

HIPOSTENURIE=urina diluata, densitatea scade (1012)

IZOSTENURIE=cand densitatea se fixeaza in jur de 1010

EDEME=acumulare de lichid seros in tesuturi (pielea este palida, lucioasa in

zona edematiata, dispar cutele naturale, iar in urma presiunii digitale ramane o
adancitura (godeu)

ANSARCA=edeme generalizate

UREMIA=prezenta in sange a unei cantitai de uree mai mare de 80mg%

(normal 20-80 mg %)
OBIECTIVE SI INTERVENTII

Pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic si acidobazic

Asistenta face zilnic bilantul masurand cu constienciozitate ingestia si secretia

Cantareste zilnic pacientul, corecteaza dezechilibrul hydric prin hidratare sau

reducerea aportului de lichide si electroliti in functie de ionograma

Noteaza functiile vitale T, P, TA, M

Pacientul sa nu prezinte complicatii cutanate, respiratorii si urinare

Recolteaza urina pentru examene chimice si bacteriologice

Adimistreaza antiseptice urinare, sulfamide, antibioticeconform antibiogramei

la indicatia medicului

13

Asigura igiena corporala riguroasa

Schimba lenjeria de pat si de corp

Pregateste bolnavul pentru examene specifice si ingrijirea lui dupa efectuare

acestora: UROGRAFIE, DOZAREA UREII IN SANGE, recoltarea de urocultura

ELIMINAREA MENSTRUALA SI VAGINALA INADECVATA
MENSTRA= pierderi de sange prinorganele genitale care apare la sfarsitul fiecarui
ciclu menstrual, daca ovulul nu a fost fecundat de la pubertate pana la menopauza
MENARHA=prima menstra apare intre 11 si 14 ani si este influentata de mediu,
clima si viata in aer liber. Glandele mucoasei genitale secreta o cantitate redusa de
lichid care contribuie la procesul de autoaparare a aparatului genital fata de infectie
(leucoree fiziologica). Cand aceasta secretie abundenta se exteriorizeaza sub forma
unor scurgeri iritante in cantitati variabile (leucoree patologica) .
MANIFESTARI DE DEPENDENTA

AMENOREE = absenta menstruatiei lipsa completa a menstrelor

DISMENOREE = menstruatie dureroasa aparitia durerii in timpul menstrei

METRORAGII=sangerare

uterina aparuta intre 2 menstre sau sangerare

uterina aparuta in afara ciclului menstrual

MENORAGII=hemoragii menstruale prelungite si abundente

OLIGOMENOREE=intervale lungi intre menstre

POLIMENOREE=intervale scurte intre menstre

HIPOMENOREE=cantitate redusa

HIPERMENOREE=cantitate crescuta

SCURGERE VAGINALA=eliminare de lichid galben verzui sau purulent din

vagin insotita de durere si arsuri in timpul mictiunii

14

LEUCOREE=secretia glandelor holului uterin in mod normal in cantitate

mica, nepatand lenjeria intima, reprezentata de un lichid mucos, transparent

OBIECTIVE SI INTERVENTII

Pacientul sa aibe o stare de bine, de confort si securitate

asigura repausul la pat ;

efectueaza spalaturi vaginale cu solutii antiseptice (dupa ce s-a recoltat secretie
vaginala pentru examen bacteriologic si citologic);
aplica pansament absorbant si il fixeaza in T;
schimba pansamentul des;
invata pacienta tehnici de relaxare;
protejeaza patul cu musama si aleza, la nevoie;
calmeaza durerea cu antialgice.

Pacientul sa fie echilibrat psihic

linisteste pacienta in legatura cu problema sa;

ii explica scopul interventiilor (examen genital, examenul secretiei vaginale,
examinari radiologice);
ii administreaza medicatie sedativa la indicatia medicului;

DIAFOREZA
=Transpiratie in cantitate abundenta
Transpiratia are rol in termoreglare si in eliminarea unor substante toxice precum si
UREE, AMONIAC, ACID URIC, ETC.
Intr-o cantitate excesiva are semnificatie patologica putand duce uneori la
deshidratare.
Producerea transpiratie are loc in functie de o serie de factori: temperatura
mediului ambiant, efortul fizic si intelectual, ingestie de lichide, etc
15

MANIFESTARI DE DEPENDENTA

TRANSPIRATIA=excretia sudorii de catre glandele sudoripare

SUDOAREA=produs de secrtie a glandelor sudoripare la suprafata pielii sub

forma de picaturi mari. Poate fi abundentape toata suprafata corpului, mai ales la
punctele de flexie ale membrelor (axil si inghinal);receinsotita de senzatia de frig si
frison.
OBIECTIVE SI INTERVENTII

Pacientul sa aibe o stare de bine, de confort fizic

Ajuta sau mentine tegumentele pacientului curate si uscate;

Spala tegumentele ori de cate ori este necesar;
Schimba lenjeria de pat si de corp;
Invata pacientul sa poarte sosete de bumbac (absorbante) si sa le schimbe
frecvent;
Mentine igiena riguroasa a plicilor si a spatiilor interdigitale;
Asigura imbracaminte usoara si comoda.

VARSATURILE
Prin varsaturi intelegem avacuarea prin gura a continutului stomacal.
VOMA= act reflex cu centru in bulbul rahidian, reprezinta o madalitate de aparare
fata de uncontinut stomacal daunator organismului.
In momentul musculatura peretilor stomacali, muschilor abdominali si diafragmul
se contracta simultan , in acelas timp pilorul se inchide, iar continutul stomacului
ajunge sub presiune la cardia care in acest moment se deschide.
In urma presiunii interstomacale , continutul gastric trece in esofag , faringe ,limba
este trasa in jos; nazo-faringele si laringele se inchid, iar continutul stomacal este
evacuat pe gura.
16

Varsaturi alimentelor cu continut vechi sunt manifestari de dependenta intalnite in

STENOZA PILORICA.
MANIFESTARI DE DEPENDENTA

FRECVENTA

Ocazionale

Frecvente STENOZA PILORICA

Incoergibile gravide si pacienti cu boli psihice

ORARUL

Matinalegravide si alcoolici

Postprandiale precocenegropati

Tardive in ulcer si cancer gastric

CANTITATEA

MareSTENOZA PILORICA (pe langa alimentele consumate se adauga si

secretiile exagerate ale glandelor gastrice si resturile ramasede la alimentele

anterioare)

Mica

CONTINUTUL

ALIMENTARE

MUCOASE/APOASE (etilici si gravide)

FECALOIDE (ocluzii intestinale)

BILIARE (colecistopatii0

PURULENTE (gastrite flegmonoase)

17

CULOARE BRUNA culoarea zatului de cafea cancerul gastric

SIMTOME CE INSOTESC VARSATURILE

ABDOMINALE

GREATA

CEFALEE

OBIECTIVE SI INTERVENTII

Pacientul sa fie menajat fizic si psihic in timpul varsaturii

In functie de starea varsaturii asistenta aseaza p in pozitie semisezand sau in

decubit dorsal cu capul intr-o parte, aproape de marginea patului

Il linisteste din punct de vedere psihic

Il ajuta in timpul varsaturii si pastreaza produsul eliminat

Ii ofera un pahar cu apa sa-si clatesca gura

Ii administreaza medicamentatie simtomatica la indicatia medicului

Suprima alimentarea pe gura si hraneste pacientul parenteral prin perfuzii cu

glucoza, amestec de aminoacizi, hidrolizate proteice, vitamine si electroliti

Pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic si acidobazic

corecteaza tulburarile electrolitice si rezerva alcalina

rehidratarea orala va incepe incet, cu cantitati mici de lichide reci, oferite cu
lingurita
face bilantul lichidelor intrate si eliminate
monitorizeaza functiile vitale si vegetative

18

SPUTA
EXPECTORATIE=eliminarea sputei din caile respiratorii
SPUTA=totalitatea substantelor ce se expulzeaza din caile respiratorii prin tuse
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
CULOAREA

Rosie, spumoasa, aerata, sangvinolenta HEMOPTIZIE

Ruginie HEMOPTIZIE

Rosie bruna

Rosie GelatinoasaCANCER PULMONAR

RozEPA (endemul pulmonar acut)

Galben verzuieSUPURATII PULMONARE

Alba cenusie perlataASTMUL BRONSIC

neagraINFARTUL PULMONAR

OBIECTIVE SI INTERVENTII

Pacientul sa nu devina sursa de infectii nozocomiale

Educa pacientul cum sa expectoreze, sa tuseasca cu gura inchisa

Il invata sa nu inghita sputa

Sa o colecteze in scuipatoare dezinfectante( fenol)

Sa nu stropesca in jur

Sa nu arunce corpuri straine in scuipatoare

19

20