CAPITOLUL I: NOIUNI GENERALE

Poluarea reprezint contaminarea mediului nconjurtor cu materiale

care interfereaz cu sntatea uman, calitatea vieii sau funcia natural
a ecosistemelor (organismele vii i mediul n care triesc). Chiar dac
uneori poluarea mediului nconjurtor este un rezultat al cauzelor naturale,
cum ar fi erupiile vulcanice, cea mai mare parte a substanelor poluante
provine din activitile umane.
Exist dou categorii de poluani:
Poluanii biodegradabili - substane, cum ar fi cele coninute n apa
menajer, care se descompun rapid prin unele procese naturale. Ace ti
poluani devin o problem cnd se acumuleaz mai rapid dect pot s se
descompun.
Poluanii nedegradabili - substane care nu se descompun, sau se
descompun foarte lent, n mediul natural. Odat ce apare contaminarea,
este dificil sau chiar imposibil s se ndeprteze ace ti poluan i din mediu.
Compuii nedegradabili cum ar fi diclor-difenil-tricloretanul, dioxina, bifenilii
policlorurai i materialele radioactive pot s ajung la nivele periculoase de
acumulare i pot s urce n lanul trofic prin intermediul animalelor. De
exemplu, moleculele compuilor toxici pot s se depun pe suprafa a
plantelor acvatice fr s distrug acele plante. Un pe te mic care se
hrnete cu aceste plante acumuleaz o cantitate mare din aceste toxine.
Un pete mai mare sau alte animale carnivore care se hrnesc cu
peti mici pot s acumuleze o cantitate mai mare de toxine. Acest proces
se numete bioacumulare.
Omul a inceput sa inteleaga mai ales in ultimele decenii ca progresul
societatii umane s-a transformat treptat in instrument de distrugere, cu
efecte dezastruoase asupra naturii.
Odata cu aparitia civilizatiei umane a aparut si interventia brutala a
omului prin exploatarea nerationala a naturii si alterarea mediului prin
poluarea produsa de activitatile industriale, agricole, menajere. Efectul de
sera, distrugerea stratului de ozon, ploile acide au avut consecinte din ce in
ce mai dramatice in ultimii ani.
Poluarea naturala - are importanta secundara in conditiile in care
aportul antropic de poluanti devine tot mai grav:
a) eruptiile vulcanice elimina gaze, vapori, particule solide, care sunt
transportate pe mari distante de vant si curenti de aer.
1

b) Eroziunea solului, eoliana sau cauzata de ploi, este cu atat mai intensa
cu cat solul este lipsit de vegetatie, in panta sau intr-o zona cu retea
hidografica bogata
c) Reziduurile vegetale si animale degaja in urma descompunerii o serie de
substante gazoase poluante. Polenul sau fungii pot constitui arosoli naturali
care sa influenteze negativ sanatatea populatiei umane.
Poluarea artificiala
Initial produsele poluante erau de natura organica si usor
biodegradate de bacterii si ciuperci. Pe masura dezvoltarii industriale si
exploziei demografice au aparut deseuri nebiodegradabile, pentru care nu
exista in natura enzime capabile sa le descompuna. Poluarea artiiciala este
de natura: fizica (sonora, radioactiva, termica), chimica, biologica (agenti
patogeni (virusuri, bacterii, fungi).

CAPITOLUL II: FORMELE POLURII

Principalele forme de poluare sunt:

Poluarea aerului
se r e f e r l a i n t r o d u c er e a su b s t a n e lo r c h i m i c e i
p a r t i c u l e l o r i n atmosfer. Substanele uzuale variaz de la monoxid de
carbon pn la oxizi de nitrogen i s un t pr o d u s e n u r m a pr o c e se l o r
i n d u s t r i a l e i a c o n su m u l u i d e c a r b ur a n t de c t r e automobile.
Poluarea apei
se r e f e r l a d e v e r s a r e a n a pe l e c ur g t oa r e s a u b l i d e
s u b s t a n e contaminante, cel mai adesea rezultate n urma unor procese
industriale.
Poluarea solului
p r i n c i p a l e l e s u b s t a n e c a r e po l u e a z s o l u l s un t h i d r o c a r b ur
i l e , metalele grele, erbicide, pesticide.

Contaminarea radioactiv

rezultat
n
urma
testelor
nucleare,
accidentelor
nucleares a u p u r i s i m p l u r e z u l t a t n u r m a e x p l o a t r i i c
e n t r a l e l o r n u c l e a r e . E s t e c e a m a i modern forma de poluare,
apruta in secolul XX.
Poluarea fonic
a p a r e n d e o s e b i n z o n e l e ur b a n e a g l o m e r a t e s au i n
a p r o p r i e r e a aeroporturilor, oselelor i zonelor industriale.
Poluarea cu lumina
apare tot n zonele urbane aglomerate.
Poluarea vizual
este o forma mai puin nociv, dar care are un impact
v i z u a l semnificativ. In aceasta categorie intr bannerele outdoor,
panourile publicitare, cablurileaeriene etc.
3

Poluarea termal
este schimbarea temperaturii apelor ca urmare a influentei
umane precum folosirea apelor pentru rcirea instalaiilor industriale.

CAPITOLUL III: POLUAREA CHIMICA A MEDIULUI INCONJURATOR

Cea mai mare responsabilitate pentru poluarea mediului o poarta

omul, poluarea fiind consecinta activitatii mai ales social-economice a
acestuia. Nu se poate neglija totusi faptul ca in mediul inconjurator are loc
si o auto-poluare, datorita prezentei unor elemente naturale, care il
degradeaza ca, de exemplu ridicarea in atmosfera a prafului de sol sau
distrugerea in masa a unor plante acvatice, care urmeaza unei perioade
propice de dezvoltare, asa-numita inflorire a apelor. Exemple de acest
gen mai pot fi date, dar ele sunt relativ putine fata de frecventa celor care
rezulta in urma activitatii omului. Referindu-ne la poluare, in general si la
efectele nocive ale acesteia asupra sanatatii omului.
Prin impurificarea mediului se intelege prezenta in mediului
inconjurator a unor elemente sau componente care nu se gasesc in mod
obisnuit in alcatuirea acestuia. Un exemplu in acest sens il constituie
cresterea concentratiei de dioxid de carbon din aer ca urmare a activitatilor
industriale ale omului
-Poluare chimica: foarte diversa, poate fi provocata de produse naturale,
minerale sau organice, precum si de substante de sinteza, inexistente,
initial in natura.
Se produce cu:
- derivati ai carbonului si hidrocarburi lichide
- derivati ai sulfului si azotului
- derivati ai metalelor grele(Pb, Cr)
- derivati ai fluorului
- materii plastice
-pesticide
-materii organice fermentescibile
Pesticidele, care constituie, astazi cea mai eficace arma de protectie
a culturilor nu trebuie deloc considerate ca acea metoda absoluta de
confruntare cu daunatorii.
Ele trebuie considerate intotdeauna ca o arma , cu care se poate
interveni suplimentar sau auxiliar.
Poluarea solului
Solul reprezinta acel strat viu de la suprafata litosferei care permite
nasterea ecosistemelor vegetale si face legatura intre litosfera si biosfera.
5

Poluarea solului consta in acele actiuni antropice care, de regula

conduc la dereglarea functionalitatii normale a acestuia ca suport si mediu
de viata in cadrul diferitelor ecosisteme.
La inceputul secolul 21 dezvoltarea in spirala a omenirii se continua
intr-un ritm care devine parca din ce in ce mai ametitor. Suntem confruntati
cu descoperiri pe care mintea omeneasca abia si le putea imagina la
inceputul secolului trecut. Odata cu aceasta explozie a dezvoltarii
tehnologice si paralel cu ea a crescut gradul de poluare a mediului
inconjurator cu materiale care interfereaza cu sanatatea umana, calitatea
vietii sau functionarea ecosistemelor (organismele vii si mediul in care
traiesc).
Sursele de poluare ale mediului inconjurator sunt diferite, dar in mare
se pot clasifica in:
surse naturale (descompuneri naturale ale materiei organice, eruptiile
vulcanice, erodarea solului, pulberile din meteoriti,etc.) care in prezent
au un potential redus de poluare, desi la scara geologica au in mare
importanta;
surse artificiale, care genereaza cea mai mare parte a substantelor
poluante eliberate in mediul inconjurator.
Principala sursa de poluare a atmosferei o reprezinta procesele de
combustie in vederea obtinerii energiei electrice, termice sau mecanice
necesare proceselor industriale, incalzirii locuintelor sau functionarii
motoarelor.
Dezvoltarea transporturilor si nevoia oamenilor de a se deplasa cu
viteze si la distante din ce in ce mai mari a dus la dezvoltarea infrastructurii,
la aparitia soselelor, autostrazilor, canalelor de navigatie si cailor ferate
care au brazdat in linie dreapta campiile si padurile, au taiat dealurile si
muntii. In acest mod au cazut prada topoarelor si utilajelor mii de hectare
de padure diminuand astfel capacitatea de absorbtie a dioxidului de carbon
si eliberare a oxigenului.
Milioanele de autoturisme care sunt o prezenta permanenta pe
sosele si avioanele care brazdeaza cerul zi si noapte si in general toate
mijloacele de locomotie trebuiesc alimentate cu milioane de barili de petrol
care prin ardere elimina in atmosfera alte milioane de tone de gaze care
polueaza atmosfera.
Industria este un alt mare poluator atat prin emisiile sale in procesul
de productie cat si prin elementele finite, in special ingrasamintele chimice.
Toate acestea polueaza aerul, apa si solul cu urmari grave asupra sanatatii
populatiei si a climei.
6

Incalzirea locuintelor si prepararea hranei se adauga la marii

consumatori de hidrocarburi si implicit isi pun amprenta asupra emisiilor
poluante in mediul inconjurator.
Atunci cand se vorbeste despre efectul poluant asupra mediului se au
in vedere si sunt analizate urmatoarele componente afectare: aer, apa, sol,
biodiversitatea si zgomot si vibratii.
Riscurile de mediu pentru sanatatea umana sunt clasificate in riscuri:
- ridicate (fenomene meteo periculoase, degradarea stratului de ozon,
degradarea habitatelor naturale, scaderea biodiversitatii);
- medii (ploi acide, poluarea apei cu substante toxice, poluarea aerului cu
gaze de sera, poluarea solului cu pesticide, poluarea radioactiva);
- scazute (poluarea termica, poluarea fonica).
Poluarea chimica este de departe cea mai periculoasa pentru
sanatatea oamenilor prin actiunea directa a poluantilor asupra organismului
uman. Riscurile pentru sanatatea populatiei se cuantifica prin:
aerul poluat;
mediul de lucru toxic;
remanenta si concentratia pesticidelor in hrana;
prezenta substantelor toxice in bunurile de consum;
apa potabila poluata.
Dintre poluantii chimici cu actiune directa asupra solului pe primul loc
se afla ingrasamintele chimice si pesticidele.
Pesticidele sunt produse chimice folosite pentru combaterea
daunatorilor plantelor si a produselor agricole stocate, precum si pentru
combaterea vectorilor biologici ai bolilor omului si animalelor. Ele sunt
substante sau amestecuri de substante ce contin ingrediente biologice
active impotriva daunatorilor. Ingredientele biologice active sunt in general
substante toxice cu potential de degradare a mediului. Multe pesticide sunt
toxice, inducand afectiuni acute si cronice pentru om.
Dintre poluantii de origine chimica frecvent intalniti in aer, cu actiune
directa asupra organismului uman si implicit al sanatatii populatiei pot fi
enumerati:
pulberile cu actiune iritanta care actioneaza la nivelul cailor
respiratorii care provoaca sau agraveaza bolile plamanilor ducand
intr-un final la aparitia afectiunilor cronice;
oxizii ai diferitelor substante prezenti in aer sub forma de gaze
rezultate din arderea proceselor de combustie sau din procesele
industriale. Acestia produc iritatii ale cailor respiratorii, expectoratii,
salivari permanente, iar dupa o anumita perioada la bronsitele
7

cronice. In combinatie cu hemoglobina din sange duce la aparitia

methemoglobinei care impiedica transportul oxigenului dinspre
plamani catre tesuturi;
poluanti gazosi cu actiune asfixianta, rezultati din arderile incomplete
ale combustibililor fosili, dintre care cel mai cunoscut este oxidul de
carbon, gaz care a facut numeroase victime. Prin combinarea cu
hemoglobina se formeaza carboxihemoglobina care blocheaza
irigarea sangvina si provoaca in forme usoare cefalee, somnolenta,
greata, aritmii, iar la o expunere indelungata decesul;
poluanti cu actiune toxica sistematica, cum ar fi plumbul care produce
boli grave in special la organismele slabe sau in formare;
poluanti cu actiune cancerigena prezenti in atmosfera in zonele
industriale care degaja prin arderi incomplete hidrocarburi aromatice
sau arsenele, sau metale grele (As, Cd, Cu, Ni, Pb, Zn, Hg)
Poluantii care se intalnesc in apa si ii afecteaza calitatea, devenind
improprie pentru consum genereaza afectiuni sau conduc la aparitia unor
boli infectioase (febra tifoida, hepatita epidemica, etc.) sau a epidemiilor.
Foarte frecvente sunt intoxicatiile cu nitrati, cu plumb sau cu mercur. Aceste
intoxicatii apar in urma consumului apei din surse necontrolate, in special
din fantanile sapate numai pana la prima panza freatica in care s-au
acumulat apele contaminate cu pesticidele folosite in agricultura, s-au
colectat dejectiile animaliere din combinatele zootehnice sau din fosele
nevidanjabile din gospodariile populatiei din mediul rural. In general
consumul de apa potabila infestata conduce la reactii patologice generale
ale tesuturilor si organelor afectate, conducand la tulburari metabolice si
circulatorii, procese inflamatorii, cresteri anormale, procese tumorale, etc.
Aceste surse de apa necontrolate au depasite limitele concentratie
admisibile de:
arsen, care duce la tulburari metabolice si de digestie, cefalee si
ameteli, slabirea generala a organismului si stari permanente de
oboseala;
fluor cu actiune asupra sistemului osos si a rinichilor;
cadmiu care afecteaza ficatul cu repercursiuni nefaste multiple
asupra starii generale a organismului.
Nocivitatea poluarii apei se rasfrange direct sau indirect asupra omului
si de aceea este necesar sa se cunoasca aceste pericole, inclusiv efectele
pe care le are asupra sanatatii chiar si cantitatile mici de substante chimice
din apa. Desi se poate afirma ca exista tehnologii pentru mentinerea
calitatii bacteriologice bune a apei potabile si pentru a indeparta multe din
8

substantele chimice periculoase, din pacate, acestea nu se aplica pe o

scara larga, potrivit cerintelor legale.
Poluantii chimici se acumuleaza cu foarte mare usurinta in sol,
datorita activitatilor neglijente ale oamenilor, dar si prin folosirea
substantelor chimice cu rolul de a spori productiile agricole. Solul reprezinta
capitalul cel mai pretios de care dispune omul pentru satisfacerea nevoilor
lui, deoarece el reprezinta fundamentul tuturor resurselor necesare vietii.
De stratul subtire si roditor este legata intreaga productie agricola a omului
si reprezinta sursa de hrana pentru toate necuvantatoarele planetei.
Reziduurile petroliere industriale, reziduurile organice, detergentii
sintetici proveniti din activitatea casnica si industriala, utilizarea pesticidelor
remanente, organoclorurate, imprastierea pe sol a reziduurilor menajere si
de origine animala in cantitati excesive, stropirea plantelor cu ape
reziduale, impurificate, provenite de la diferitele surse necontrolate din
instalatiile industriale se acumuleaza in sol si-i distrug potentialul roditor,
anihilandu-i capacitatea de regenerare.
O problema deosebita cu care ne confruntam in prezent este
avalansa de deseuri de plastic care au ajuns sa ne asedieze localitatile,
infesteaza apa raurilor, lacurilor, marilor si oceanelor, uratesc peisajul si ne
provoaca uneori furia la vederea celor care arunca cu usurinta
condamnabila peste tot si oricand pungile de plastic si recipientii din PETuri (polietilena-tereftalat).
Intr-un articol aparut in National Geografic din 2 sept. 2003 se citeaza
o constatare a Agentiei de protectie a mediului din SUA anual, la nivel
mondial se consuma intre 500 miliarde si 1 trilion de pungi de plastic.
Acestea, dupa o scurta folosire, care uneori poate fi intre o ora si o zi,
ajung de multe ori din canalizare in apa raului din apropiere sau le ia vantul
si le poarta pana la cel mai apropiat copac unde stau saptamani sau luni si
ne obliga sa ne intoarcem capul pentru a nu fi martori la degradarea
peisajului.
Directorul departamentului de mediu din San Fracisco spunea ca reciclarea
unei tone de plastic costa 4000 $, iar aceeasi cantitate de plastic se vinde
in magazine, sub forma pungilor la pretul de 32 $. Aceasta discrepanta
intre pretul efortul de reciclare si cel al pungilor de pe rafturi face ca o
imensa cantitate sa fie aruncata la groapa de gunoi, dar si in locuri unde
scapa de sub control si sunt purtate de vant prin parcuri si paduri.
Multe dintre vietuitoarele marine cad prada avalansei de pungi de
plastic din apele de coasta si nu numai. Broastele testoase le confunda cu
9

meduzele, hrana lor preferata si mor asfixiate cu plastic. Aceeasi soarta o

imartasesc delfinii, focile si pasarile marine.
Ajungand la concluzia ca pungile de plastic au capatat dimensiunea
unei calamitati, unele tari au interzis folosirea lor, dar si mai multe au
recomandat cetatenilor sa foloseasca pungi din materiale usor reciclabile si
biodegradabile (carton, rafie, materiale textile), obligand marile magazine
sa introduca o taxa pentru folosirea pungilor de plastic.
Dar concluzia nu poate fi decat una singura: constiinta omului este
singura care ne poate salva din marasmul pungilor si sticlelor din plastic.
Poluarea chimic este reprezentat de ptrunderea n ap a unor
substane diverse, de la cele de natur organic, uor degradabile, pn la
cele toxice cu persisten ndelungat i cu remanen. Acest tip de
poluare poate fi ntlnit n special n zonele avansate din punct de vedere
economic. Poluarea chimic a apei se poate produce n mod accidental,
dar de cele mai multe ori datorit ndeprtrii necontrolate a diverselor
deeuri sau reziduuri lichide sau solide. Sursele de poluare a apei sunt
multiple, cel mai frecvent ele fiind reprezentate de rezidurile comunale,
industriale i agrozootehnice.
Poluarea chimic rezult din deversarea n ape a diverilor compui
ca: nitrai, fosfai i alte substane folosite n agricultur, a unor reziduuri i
deeuri provenite din industrie sau din activiti care contin plumb, cupru,
zinc, crom, nichel, mercur sau cadmiu. De altfel, poluarea apelor cu nitrai
i fosfai a devenit tot mai ngrijortoare n ultimul timp, mai ales n rile cu
agricultur dezvoltat i industrializate. Excesul de ngrminte cu azot n
sol sau din alte surse poate face ca o parte din nitrai i nitrii s treac n
apa freatic n cantiti mari.
O cauz principal a polurii apelor o constituie hidrocarburile prezente n toate fluviile lumii - ca unul din efectele civilizaiei moderne. Pe
de alt parte, ecosistemele apelor curgatoare sunt tot mai ameninate de
reziduurile care se scurg din fermele piscicole i din cauza produselor
farmaceutice, folosite aici pe scar larg pentru a preveni rspndirea
bolilor. Silvicultura i sistemele de mbuntiri funciare cauzeaz i ele
deversarea unor substane toxice n apele curgtoare , mai ales fier,
aluminiu i cadmiu .
Lupta impotriva poluarii nu poate fi opera unei tari sau a unei
generatii, ci totul trebuie gandit la nivel universal. Opinia publica trebuie sa
se convinga de gravitatea situatiei actuale, deoarece masa substantelor
poluante pe care le deversam in natura creste cu fiecare si, ceea ce
inseamna ca, daca nu luam acum masuri pentru a preveni pericolul,
10

poluarea de azi nu va reprezenta nimic in comparatie cu poluarea de

maine.
CAPITOLUL IV: COMBATEREA POLURII
Din cauza polurii mediului nconjurtor, de la jumtatea secolului
XX, multe naiuni au instituit legi cuprinztoare proiectate pentru a repara
distrugerile anterioare ale polurii necontrolate i pentru a preveni viitoarele
contaminri ale mediului. n Statele Unite a fost adoptat Legea pentru Aer
Curat (Clean Air Act - 1970) prin care se impunea reducerea semnificativ
a anumitor tipuri de poluare ale aerului, cum ar fi emisiile de dioxid de sulf.
Legea pentru Apa Curat (Clean Water Act - 1977) i Legea pentru Ap
Potabil Nepericuloas (Safe Drinking Water Act - 1974) au stabilit norme
pentru deversarea poluanilor n ape i standarde pentru calitatea apei
potabile. Legea pentru Controlul Substan elor Toxice ( Toxic Substance
Control Act - 1976) i Legea pentru Conservarea i Recuperarea
Resurselor (Resource Conservation and Recovery Act - 1976) au fost
promulgate pentru a supraveghea i controla de eurile periculoase. Dup
1980 au fost create programe care alocau fonduri pentru cur area celor
mai contaminate terenuri de depozitare a de eurilor. Aceste legi, precum i
alte cteva legi federale sau statale, au ajutat la limitarea polurii, dar
progresele au fost lente i au rmas multe probleme nerezolvate cu privire
la zonele cu contaminri severe, din cauza lipsei fondurilor pentru cur are
i din cauza problemelor ivite n aplicarea legilor.
nelegerile internaionale au jucat un rol important n reducerea
polurii globale. Protocolul de la Montral cu privire la Substan ele care
Distrug Stratul de Ozon (1987) a fixat date internaionale pn la care s
fie reduse emisiile de substane chimice, cum ar fi CFC, despre care se tie
c distruge stratul de ozon. Convenia Basel pentru Controlul
Transporturilor Internaionale ale Deeurilor Periculoase i Depozitarea
Lor (1989) servete ca punct de reper pentru reglementrile interna ionale
ce se ocup de transportarea deeurilor periculoase i depozitarea lor.
Din anul 1992 reprezentanii a mai mult de 160 de ri s-au ntlnit n
mod regulat pentru a discuta despre metodele de reducere a emisiilor de
substane poluante care produc efectul de ser. n 1997 a fost
realizat Protocolul de la Kyto, chemnd celelalte ri s adereze la el
pentru a reduce pn n anul 2012 emisiile de gaze cu 5% sub nivelul din
1990. Pn la sfritul anului 2000 Protocolul de la Kyto nu fusese nc
11

ratificat de mai multe ri; negociatorii ncercau nc s ajung la un

consens n legtur cu regulile, metodele i penalit ile care ar trebui s fie
folosite pentru a aplica tratatul.
Regulamentul i legislaia au dus la un considerabil progres n
diminuarea polurii aerului i apelor n rile dezvoltate. Vehiculele din 1990
emit mai puini oxizi de azot dect cele din 1970; centralele electrice ard
acum mai puini combustibili pe baz de sulf; co urile industriale au acum
filtre prin care se reduc emisiile i nu se mai folose te benzin cu plumb.
rile n curs de dezvoltare continu s se lupte cu poluarea fiindc nu au
tehnologii pentru filtrare i curare i trebuie s i mreasc puterea
economic, de cele mai multe ori cu costul polurii mediului.
Problema este c rile n curs de dezvoltare atrag investitorii strini
prin fora de munc mai ieftin, materiale brute mai ieftine i mai pu ine
restricii pentru substane poluante. Maquiladoras, uzine de asamblare de-a
lungul graniei dintre S.U.A. i Mexic, pe partea mexican, creeaz
industrie i locuri de munc pentru Mexic dar majoritatea lor apar in unor
corporaii non-mexicane care au fost atrase de for a de munc ieftin i de
lipsa legilor cu privire la poluani. Ca rezultat, aceast regiune de grani ,
incluznd Rio Grande este una din cele mai poluate zone din America de
Nord. Pentru a se evita dezastrele ecologice i srcia, rile n curs de
dezvoltare necesit ajutor i tehnologie de la rile i corpora iile strine,
participarea comunitii n iniiativele de dezvoltare i crearea de
reglementri mai aspre cu privire la poluare.
Grupuri nonguvernamentale s-au format la nivel local, na ional i
internaional pentru a combate problemele create de poluare din toat
lumea. Multe din aceste organizaii rspndesc informa ii i ajut oameni i
alte organizaii, care nu sunt implicate n procesul lurii deciziilor. Reeaua
Aciunii Pesticidelor rspndete informaii tehnice cu privire la efectele
pesticidelor asupra agricultorilor care le folosesc. O mi care bine
organizat de justiie pentru mediu s-a ridicat pentru a pleda pentru
protecia echitabil a mediului nconjurtor.
Greenpeace este o organizaie activist care concentreaz aten ia
internaional asupra industriilor i guvernelor care contamineaz terenul,
apele sau atmosfera cu deeuri toxice.

12

CAPITOLUL V: POLUAREA N ROMNIA

n perioada 2008 - 2012, aproximativ 300 de instala ii din Romnia au
avut dreptul s emit un total de 379,7 milioane tone de emisii de gaze
cu efect de ser, respectiv 75,9 milioane tone anual. Romnia are un
disponibil minim pentru comercializarea AAU-urilor (Assigned Amount Units
- Unitati ale Cantitii Atribuite) de 60 milioane tone CO 2echivalent, anual,
n perioada 2008-2012, pentru care ar putea ncasa pn la 2 miliarde
euro (1 miliard de euro dup alte estimri).
n anul 2010, statul romn acorda n mod gratuit aceste certificate
pentru 219 companii poluatoare de pe teritoriul rii, n majoritatea lor cu
capital de stat. Scopul era de a ajuta ace ti poluatori s investeasc n
ecologizare. Aceste companii au posibilitatea s vnd certificatele direct
altor poluatori, romni sau strini, cu capacitate mai mare de produc ie, s
le listeze la bursele specializate sau s le vnd unor intermediari.

13