Interogatiile unui popor stravechi:

Zeus au Zei
(Vedismul si brahmanismul hindus)
Istorie,civilizatie,cultura
Inca din perioada arhaica,India a fost populate de mai multe grupuri entice cu
dialecte si traditii diferite.

Mileniul III inainte de Hr

Urmele paleontropilor (unelte simple de piatra sau din piatra slefuita) au fost
descoperite in tinuturile deluroase si muntoase a tarii(Bellary-statul Mysore).Cele
mai vechi state au fiintat in regiunea fluviului Indus inca din mileniul III inainte de Hr
ocupandu-se cu vanatoarea,agricultura si cresterea vitelor pentru consum.Animalele
erau folosite drept moneda.Granele erau depozitate in vase mari de lut,ingropate in
pamant.
Aglomerari urbane din india preariana descoperite la Harappa si Mohendjo-Daro.
-Citadela de la Harrapa a fost construita pe o terasa in forma de parallelogram cu
laturile 400mx200m,fiind inconjurata de un zid de 12m latime.Pe terasament au
intaltat cladiri din caramida arsa,cu scari si rampe de acces.Orasul dispunea de
puturi si canalizre.In oras se aflau depozite de granie,pive pentru zdrobirea
cerealelor,ateliere de olarie si fierarie.Cetatea era prevazuta si cu cheiuri.
-Citadela de la Mohendjo-Daro :arhitectura semanatoare cu cea de la
Harrapa.Intrarea in oras era flancata de 2 turnuri,cladite din caramizi arse;avand
turnuri analogice in partea vestica si Nordica.Cetatea dispunea si de un bazin
dreptunghiular construit din caramizi arse,avand o functie ritual fiind destinat
ablutiunilor.Orasul dispunea de hambare pentru cereal,de pive si ateliere
mestesugaresti.
-Casele locuitorilor din mediul rural erau facute din chirpici si nu aveau usi,intrarea
fiind prin acoperis.

Mileniul II inainte de Hr
-Indo-europenii patrund in nordul tarii si incepe procesul de arianizare (aryanobil).Dupa 5 secole arienii ocupau regiunea celor 7 rauri,adica bazinul indusului
superior,Penjabul si au distrus vestigiile vechii civilizatii dravidiene.Textele vedice
fac aluzie la ciocnirea dintre arieni si aborigeni,prezentand efectele dezastruase
produse de razboi.Aceleasi surse literare ne spun ca bastinasii au devenit sclavii

cuceritorilor (dasa=sclav),iar altii au fost integrati in noile structuri

sociale,dravidienii au fost mitizati printre epitetele negative:demoni si vrajitori.

Arta
Pentru arta preariana sunt caracteristice vasele ovoidale cunoscute sub numele de
pahare de indus,cu baza ascutita,avand o destinatie rituala,din ele bandu-se o
singura data dupa care erau sparte.Elemente decorative intalnite pe vasele din
cermaica sunt:cercul,dreptunghiul,triunghiul,liniile drepte,frunza de
pipal,pasari,cerbi,pesti,crocodili,reprezentari specifice simbolisticii sacre
ancestrale.Stradania decoratorilor de a elimina spatiile goale are o importanta
deosebita:ea reprezinta lupta omului cu nefiinta,spaima acestuia de vid.Din lut se
mai executau bratari,margele,pandantive,colivii pentru pasari,jucarii si mici figurine
animale si umane-statuetele redau si figuri de zei.
-In valea Indusului au fost descoperite sigilii care erau atarnate la gat cu un snur,iar
pe suprafata acestora sunt figuri animale si inscriptii.

Scrisul
-Primele forme de grafie au fost descoperite pe sigiliile de la Harrapa si MohendjoDaro,pe baza acestora fiind reconstituite 400 de semne din stravechea scriere
inda.Ele se compun din chipuri de oameni,linii verticale,orizontale,cruci,cruci oblice
si figuri geometrice.

Izvoare
Primele informatii referitoare la religiile vechilor inzi provin din natura
arheologica,documente eterogene,cu varste diferite si valoare inegala:imnuri,texte
rituale,legende populare,poezie epica si comentarii teologice.Cele mai importante
informatii legate de credintele vechilor inzi ne revind in textele vediceveda=stiinta,cunoastere sacra,revelatie

Vedele
Cuprind 4 texte care se succed intr-o ordine cronologica aproximativa,cu multe
suprapuneri:Rig-Veda sau Veda Strofelor,Yajur-Veda sau Veda formulelor
sacrificiale,Sama-Veda sau Veda melodiilor sacrificiale si Artharva-Veda sau Veda
acterlo magice compuse fiind din rugaciuni,invocatii rituale,laude aduse zeilor,pe
alocuri aparand preocupari speculative legate de originea lumii,a timpului,de natura
zeilor si structura personalitatii umane.

Vedele reflecta conceptiile religioase ale cuceritorilor arieni si invataturile profesate

de succesorii acestora in veacurile urmatoare.Inzii considerau literatura vedica ca
fiind emanata de absolut.Au fost redactate in sanscrita si n-au fost niciodata traduse
in vreuna din limbile indiene.

Brahman
A 2-a categorie de scrieri
Brahmana=comentarii brahmanice.Scrieri in proza consacrate in special descrierii
modalitatilor de indeplinire si de recompensare a sacrificiului.

Aryanyka sau textele padurii

A 3-a categorie de texte:Cugetari din padure:texte de cugetari referitoare la natura
zeilor,originile creatiei,la sensul mistic al sacrificiului.

Upanisadele
A 4-a categorie de scrieri.Upanisad=intelepciune,intelepciunea pe care cineva o
poate dobandi de la un upa=profesor,de la o persoana care poate distruge complet
ni=atasamentul discipolului fata de sad=lume ajutandu-l sa obtina suprema
fericire.Upanisadele ofera cunoasterea lui Brahman fiind numite
Brahmavidya.Teoretizarile din upanisade penduleaza intre idealism si ateism.

Corpusul Smrti sau Traditia

Cuprinde texte presupuse a fi revelate,fiind dominat pe de o parte de ideea de
dharma (ordine universala,iar pe de alta parte de dorinta descoperirii cailor care
conduc la mentinerea acestei ordini.
Coloana vertebrala a corpusului Smrti o constituie textele Dharmasastra (tratatele
ordinii universale) intre care la loc de cinste se afla celebrele Legi ale lui Manu
(tratate despre drepturi si indatoriri specifice diferitelor caste),ele ocupandu-se cu
modalitatile de recompensare a faptelor post-mortem,ceea ce le confera aspectul
de scrieri pe jumatate juridice,pe jumatate eshatologice.
-Cele 2 mari epopei ale indiei:Ramayana si Mahabharata fac parte din Smrti
deoarece pun in scena dharma si contin multe invataturi religioase.
-Smrti mai contine si textele Sutra sau aforismele de baza ale diferitelor sisteme
filozofice clasice (darsana).
-Puranas evoca razboiul dintre fiii lui Kuru si verii lor fiii lui Pandu,conflict care ar fi
avut loc pe la anul 1400 I Hr in centrul peninsulei indiene,fapt ce vine sa ateste
patrunderea arienilor dincolo de Gange.

Aspecte mito-teopeice
Unitati de o mare diversitate doctrinara:credinte
animiste,politeiste,dualiste,panteiste,moniste,agnostice si chiar si doctrine atee.

Mituri
1Perioada preariana
La baza mitopeii inde stau diferite evenimente istorice.Miturile reflecta conflictul
dintre asuri,familia divina cea mai veche si deva.Conform miturilor,asurii au
fost abandonati de zeul Agni la indemnul lui Indra,pentru ca posedau
sacrificiul.Devii le-au rapit asurilor cuvantul sacrificial fapt ce a dus la aruncarea
asurilor in intunericul cel mai adanc.Conflictul reflecta lupta zeilor tineri condusi de
Indra impotriva divinitatilor ancestrale.Trecerea de la o epoca la alta a fost explicata
in termeni cosmogonici:ea reprezentand deplasarea poporului de la starea
haotica,de la o etapa care si-a pierdut memoria,la o stare constienta,la o etapa
istorica organizata.

2 Perioada ariana (vedana)

Mitul lui Indra
Reprezinta infrangerea lui Vrtra,balaurul urias care a inchis apele in adancul unui
munte,cu un fulger de catre Indra cu ajutorul bauturii sfinte soma,eliberand apele.

In Rig-Veda se vorbeste despre embrionul de aur Matarisavan care a

fecundat apele primordiale dand nastere lui Agni,zeul Focului.Atharva Veda asociaza
embrionul de aur cu stalpul cosmic,Skambha,ambele mituri subliniind actul genuin
drept rezultat al interventiei seminale a unui zeu creator.

In Purususakta ni se prezinta totalitatea cosmica prin intermediul lui Purusa,o

fiinta androgina.Purusa naste energia creatoare feminina virja,ca apoi el insusi sa fie
zamislit de ea.Ideea pe care o promoveaza aceasta mitopee este
sugestiva:divinitatea e in egala masura victima si actor in sacrificiul creator.

In miturile Vedice metafizica poetica graviteaza in jurul conceptelor de fiinta si

nefiinta,accentuand ideea ca fiinta se trage din nefiinta prin puterea
caldurii,relevand forta iubirii ca liant intre fiinta si nefiinta.

3Perioada brahmana
Brahmanele si Upanisadele insereaza mai multe versiuni cosmogonice in care
se accentueaza ideea ca lumea este o emanatie a lui Brahma.In una din Brahmane

se arata cum la inceput era un singur suflet sub forma lui Purusa care apoi s-a
despartit in doua sexe si care,prin transformari continui in perechi de diferite fiinte,a
dat nastere la tot ceea ce exista,de la cele mai marunte vietati pana la zeii insasi.

Zeitati
1In perioada prearianta miturile releva figuri de zei cum ar fi Marea
Zeita,Zeita Mater-divinitate a pamantului-ramura de arbore care rasare din capul
zeitei sugereaza faptul ca a fost socotita agentul fecunditatii si protectoarea
recoltelor.Ea este reprezentata sub chipul unei femei goale,cu parul in vant asezata
intre crengile unui arbore de pipal,avand doua bratari care ii acopera bratele.In
frunte are coarne,simboluri ale puterii,iar dintre ele se inalta o ramura de copac.
Alaturi de marea zeita se pare ca a existat si un Mare Zeu,fiul sau sotul acesteia.Pe
sigiliile de la Mohendjo-Daro si Harappa,zeul este infatisat cu o fata tripla,asa cum
avea sa fie reprezentat mai tarziu Brahman.Fata ii este incadrata de coarne,iar pe
cap poarta o boneta.In fata sa se distinge un sir de capre in mers,un tigru,un
elefant,un rinocer si un bivol,fapt ce indica omnipotenta zeului asupra tuturor
animalelor.

2In epoca ariana panteonul vedic a fost dominat de zei masculini.

Dyaus-desemna ziua si personifica sacralitatea cerului;era o divinitate
omnisicenta,creatoare a cerului si a pamantului.Treptat locul lui a fost luat de
Varuna.

Varuna zeul suveran,regele univeruslui,stapanul zeilor,al oamenilor si a lumii.El a

intins pamantul,a pus soarele pe cer,a asezat cunoasterea in inima oamenilor si a
creat bautura sacra soma.Atribute:omnisicienta,infailibilitatea,omnipotenta si
omniprezenta.El lega sau dezlega de la distanta pe cei victimizati prin actele
magice.In plan simbolic a fost reprezentat cu o funie in maini,imagine ce sugereaza
calitatea zeului de a patrunde misterele lumii create dar si ale lumii divine.
De el depindea rta si maya.Rta desemna ordinea lumiicosmica,morala,liturgica.Maya desemna schimbarea din univers,schimbare
catalogata drept demonica si inselatoare,dar si schimbarea stricaciunii.

Agni zeitate bivalenta (vizibila si invizibila).Sursa intelepciunii,crainicul intre cer si

pamant.Era asociat cu sarpele Ani Budhnya,relatia zeilor cu serpii relevand ideea de
unitate a contrariilor.Era reprezentat fie sub chipul focului,fie sub chipul unui
sarpe,sugerand gama nelimitata de virtualitati ale divinitatii.Agni era stapanul
caselor si lupta impotriva diavolilor aparand pe locuitori de boli.

Mitra-a fost zeul protector al regilor,intruchipand ideea de dreptate si de activitate

sacrala.Mitra ii ajuta pe oameni sa-si respecte angajamentele.

Indra a fost zeul cosmogonic,el a creat cerul si pamantul si a facut ca soarele sa

straluceasca pe bolta.Indra a fost identificat cu forta demiurgica,dar si cu energia
fertilitatii universale.

Vinu a fost o divinitate htonian, generoas fa de oameni - i ajuta n lupta cu

rul. n plan simbolic era reprezentat prin ntinderea terestr.
3 Perioada brahmana
Panteonul popular ind nu a suferit modificri substaniale n perioada brahmana
Componena lui a rmas aproape aceeai ca i n epoca vedic; Elementul de
noutate avea s-1 constituie apariia lui Brahman.

Brahman
Cuvntul Brahman deriv din rdcina sanscrit brmha,care se traduce prin a spori,
a creti'*. n concepia inzilor post-vedici Brahman reprezenta principiul
absolut,omnicreator,omnipotent,omniscient,ubicuu,fondulprimordial al oricrei
realiti. Dei imobil, Brahman mica totul, umplea totul i absorbea totul. Brahman
era omonimul realitii Supreme, susintorul i temelia lumii vizibile.Brahman
exista prin sine, este fr nume i far form, este transcendena nsi.Elementele
componente ale naturii si obiectele consacrate prin rituri se considera ca sunt
imbibate cu sacralitate de Brahman.
Aparitia lumii este pusa in stransa legatura cu vointa si dorinta atamanului=sufletului lui Brahman.Brahman era vazut ca fiind singura realitate,el fiind
universul,omul insusi fiind privit ca o emanatie a lui Brahman.
Potrivit antropologiei brahmane,fiinta umana poseda un trup dublu,interior si
exterior.Trupul exterior dispare odata cu moartea,iar trupul interior insoteste fuletul
in peregrinarile sale post-mortem.Trupul este cetatea lui Brahman si are unsprezece
porti.Una dintre acestea ii permite sa intre si sa iasa din trup,fenomen care poate fi
sesizat doar de catre spiritele superioare.
Organele corpului omenesc comunica intre ele prin intermediul praniei=rasuflarii si
au capul drept acoperis.Inima are un loc special,locasul suflurilor viitale.Din inima se
declanseaza activitatea senzoriala si tot aici se retrag simturile in timpul
somnului.Inima este sediul lui Brahman.
Sufletul omului nu ia fiinta pentru prima data in momentul nasterii,ci se reintoarce
de pe luna,unde a primit rasplata faptelor comise intr-o viata nterioara.El trece in
eter,apoi prin vant,prin ceata,prin nori,prin ploaie,prin plante,si seminte ca in cele
din urma sa ajunga in trupul mamei ca urmare a impreunarii femeii cu barbatul.

Edificii sacre,preoti,rituri,festinuri,concepte
si practici religios morale.
Edificii sacre
1 Din perioada preariana nu s-au pastrat urmele vreunui templu sau ale vreunui
locas de cult,indii folosind pana in zilele noastre altarele in aer liber.
2 Nici din perioada vedica nu exista urme materiale de sanctuare.Cert este insa
ca riturile domestice erau savarsite in jurul vetrei focului si al altarului,situat in
exteriorul casei.
Aaltarul exterior era patrat,avand gacapicatatea de a capta si iradia energia
divina.Pe suprafata altarului se presara iarba pentru a se crea un confort optim
zeilor care primeau daruri.Dupa executarea sacrificiului iarba era arsa.Locul in care
era pus altarul in afara habitatului era schimbat periodic in asa fel incat sa fie
protejat din toate unghiurile de actiunea fortelor malefice.Constructia oricarui altar
avea o semnificatie mistica:actul reprezenta o nou etapa spirituala parcursa de o
familie sau de un grup uman in procesul de pregatire pentru viata cealalta.

Preoti
1 In perioada preariana grhapati=stapanul casei oficia ceremoniile sacre.
2 In epoca ariana a aparut sacerdotiul specializat.Sacerdotii vedici erau
impartiti in 2 categori:purohita si radjah.
*Purohita erau deserventii casei regale si ai familiilor aristocrate,autoritatea lor
ajungand la un moment dat sa sa fie egala cu a suveranilor inzi.
*Radjahii erau preotii obisnuiti si se deosebeau dupa functiile pe care le
indeplineau in cadrul cultului,de unde rezulta si numirile lor
diferite:adhvaryu,brahman,hotar si udgatar.
-Adhavaryu era sacerdotul care se ocupa cu organizarea si conducerea
ceremonialului religios.Acesta desemna locul altarului domestic si modul de
pregatire a elementelor necesare cultului:iarba,vasele,ofrandele sau animalele
destinate jertfei.Totodata el supraveghea momentul injungherii victimei,rostea
formulele sacre si supraveghea tescuirea somei pentru obtinerea bauturii sacre.
-Brahmanii hotarii si udgatari erau ajutoarele adhvaryu-ului.Cum inzii vedici au
acordat importanta speciala muzicii,considerand-o un dar divin,brahmanii,hotarii si

udagatarii asigurau fondul muzical pe care se celebra actul cultual.Acesta a fost

motivul pentru care se manifesta o exigenta deosebita fata de precizia reproducerii
de catre interpreti atat a textului sacru,cat si a cantecului sacru se considera ca
erorile comise de cantareti duceau la esecul actului de cult.Textele utilizate erau
extrase din Sama-Veda.

3 In perioada Brahmana prerogativele de oficiant al cultului public i-au revenit

exclusiv brahmanului.
-Brahmanul=interpretul cuvantului sacru,era singura persoana autorizata sa
studieze si sa interpreteze Vedele.Brahmanii se interesau de toate aspectele
cunoasterii din vremea lor:alcatuiau comentarii pe marginea vedelor,organizau viata
religioasa si sarbatorile,alcatuiau tratate de
medicina,arhitectura,astronomie,poezie,muzica,dans,teatru.Erau psihologi pentru
familii,otarand pentru suverani perioadele favorabile sau defavorabile marilor
demersuri regale si pentru familii perioadele potrivite pentru casatorii,initieri
etc.Brahmanii invatau totul oral.
Initierea brahmanilor upanayana consta din incredintarea tanarului unui
acaraya=guru.Acesta il supunea unei gestatii de ordin spiritual,scopul ritualului fiind
acela de al transforma pe novice intr-un embrion.Urma actul de schimbare a
numelui,proces ce arata ca in neofit a murit viata de pana atunci,locul ei fiind luat
de o noua conditie existentiala.Apoi I se incredinta funia sacra,care era trecuta
peste umarul stang si innodata in partea dreapta,timp in care se rostea formula de
consacrare,de punere in relatie cu splendoarea absoluta savitri,alcatuita dintr-o
strofa vedica,inchinata soarelui.In continuare era luat drept discipol,brahmacarin,in
casa maestrului unde invata timp de 12 ani o veda,iar daca vroia sa le invete pe
toate 4 statea 48 de ani.Pe durata pregatirii discipolul era in acelasi timp si
servitor,ducand o viata supusa unor reguli stricte:castitatea,infranarea de la
consumul unor alimente,ascultarea,sa adune lemne ptr focul sacru,sa cerseasca ptr
maestrul sau,sa invete si sa repete rugaciunile si traditiile vedice.Noviciatul se
termina printr-o ceremonie de absolvire care consta intr-o ablutie fiind numit
snataka=imbaiat.Noul brahman trebuia sa se casatoreasca si sa-si faca vetre pentru
arderea sacrificiilor.Dupa prima si a 2-a etapa brahmanul putea sa se retraga in
padure pentru a se dedica meditatiei;putand sa impinga si mai departe detasarea
lui de familie,plecand pe drumuri,fara sa aiba un foc si un loc al lui,consacrandu-se
cu totul cautarii adevaratei fericiri spirituale.Toate aceste acte pregateau pentru
experientele post existentiale.
-Ksatrya =casta celor razboinici.Cea de-a doua casta acreditata de
brahmanism,dintre ei se alegeau radjahii=regii si maharadjahii=capeteniile
militare.Erau oameni culti,aveau dreptul sa citeasca vedele,dar nu sa le
interpreteze.

-Vaisyas=stapanii casei.Cea de-a treia mare clasa sociala.

Era formata din negustori,crescatori de vite,agricultori.
-Sudras=slujitorii.Ultima casta sociala,reunea pe cei ce slujeau ereditar primelor
3 clase.Membrii acestei caste proveneau din randul aborigenilor.
-Dincolo de aceste caste erau navana=cei din afara,din randul lor facand parte
tabacarii,gunoierii,groparii.

Rituri
1 In perioada prevedica si vedica .Stapanul casei grhapati rostea rugaciunile
catre zei si a formulelor sacre si executa actele de purificare.In centrul cultului
domestic se afla sacrificiul de animale (capre,berbeci,tauri,vaci) fiind omorate prin
sufocare,dupa care inima,ficatul si partile cele mai carnoase erau arse.Dimineata si
seara se aduceau ofrande focului,iar la luna nou si plina ale fiecarei luni a anului se
aduceau ofrande din prajituri si unt.
Stapanul casei era insusi brahmanul,care exercita rolul de celebrant al cultului
domestic.
Grhapati indeplinea cinci acte rituale:recitarea vedelor;prezentarea ofrandelor de
unt focului casnic,aducerea de libatii pentru morti;depunerea pe sol a ofrandelor
pentru duhurile rele (boabe de orez si orz presarate in interiorul si exteriorul casei)
si savarsirea de fapte de milostenie.Atat in perioada vedica cat si pre vedica el
oficia binecuvantarile ceremoniale la casatorie,nastere,boala.La 10 zile dupa
nastere parintii si copilul se supuneau ablutiei.El oficia si prima tunsura la varsta de
3 ani,
Ritualul casatoriei,vivaha=aducerea tinerei din casa parinteasca sau
panigrahana=luarea de mana,a cunoscut unele modificari.Ritualul presupunea trei
ocoliri,tinand focul nuptial la dreapta,impartirea prajiturii sfinte,stapanirea simturilor
in primele trei sau douasprezece nopti (prin abstinenta,rugaciuni si
mortificari),asezarea tinerei femei pe o peiele de bivol rosu,pe genunchi,copilul unei
femei care a nascut numai baieti si inspirarea unei pulbere de plante.Dupa a patra
sau a douasprezecea noapte,grhapati se adresa casatoritilor zicand:Impliniti
impreuna legea sfanta,apoi mirele se adresa miresei rostind cuvintele:aceasta
inima,care este inima ta sa fie inima mea;aceasta inima care este inima mea sa fie
inima ta.IN continuare ii arata steaua polara spunand:fii neclintita ca si ea.
2In perioada brahmana

Brahmanii aveau monopolul in oficierea actelor de cult.Sacrificiile publice erau

aduse pe altare improvizate sau portative.
Jertfele rep. o reiterare a sacrificiului lui Prjapati,care prin intermediul riturilor
practicate de zei si-a recapatat identitatea afectata de actul creator.
Soma
Un ritual special a fost consacrat zeului Soma si prepararii bauturii cu acelasi
nume.Oficiantii posteau timp de 4 zile,apoi urma o ablutie.A cincia zi se proceda la
zdrobitul plantei sacre.Ceremonia se savarsea odata pe an,primavara,la aparitia
lunii noi sa a lunii pline.Existau si alte ritualuri soma,unele nu depaseau o zi,altele
depaseau douasprezece zile,iar altele doisprezece ani.Ritualurile erau insotite de
muzica,dansuri,dialoguri si scene obscene.Ulterior,locul acestui tip de experiment
mistic a fost luat de tehnicile yoga.
Asvamedha (sacrificiul calului)
Primul act consta in purificarea animalului prin imbaiere,apoi era lasat liber timp de
un an impreuna cu inca o suta de cai.Animalul era supravegheat de catre 400 de
tineri ca sa nu se atinga de vreo iapa.Ceremonia propriu zisa dura 3 zile.In ziua a 2a armasarul era lasat sa priveasca iepele,dupa care era inhamat la un car si condus
de rege la un elesteu.In cele din urma era sacrificat prin sugrumare.Cele patru
regine,insotite de o suta de slujnice,ocoleau cadavrul,iar sotia preferata se intindea
pe pamant alaturi de cal simuland unirea sexuala.Scenariul cuprindea un dialog
intre participanti,cu continut obscen.A 3-a zi se imparteau onorarii preotilor.Pe langa
nimale se sacrifica un brahman sau un satrya,cumparat cu pretul a o mie de vaci si
o suta de cai.Acest tip de sacrificiu se numea purusamedha.

Divinatia
Prin actele mantice se urmarea sondarea destinului unei familii.La actele divinatorii
se recurgea si in cazul unor interese publice,cum ar fi inainte declansarii ostilitatilor
militare se recurgea la proba focului intre armatele beligerante se aprindea un foc si
in functie de directia in care se indreptau flacarile se prognostica ostirea
invingatoare.

Calendarul ind

Cea mai mare sarbatoare in epoca vedica a fost anul nou,solstitiul de iarna.Cu
aceasta ocazie se savarseau rituri destinate revigorarii soarelui si regenerarii
vegetatiei.Se sarbatorea sosirea primaverii,a verii,a iernii,luna nou,luna
plina,precum si toate momentele importante din viata agricola,cu acest prilej
aducandu-se ofrande zeilor.

Cum s-au definit diferitele perioade din punct de vedere religios

1Perioada vedica:a acordat un rol capital ordinii cosmice=rta.Crescand in casa
ordinii,varuna a beneficiat de rta,pe care a livrat-o omului ca adevar imuabil.Din
acest motiv,acomodarea cu legea reprezenta un obiectiv major pentru fiecare
ins,defaimarea acestei valori echivaland cu indepartarea individului de scopul
existentei abaterile fiind sanctionate cu amenzi,nu prin pedepse corporale.
2Perioada brahmana: dharma reprezenta ansamblul legaturi inteligibile,de legi
care sustin universul,impiedicand-ul sa se prabuseasca in haos;reprezenta ordinea
cosmica,ordine superioara oricarei realitati.La nivel uman,dharma consta din
totalitatea modului de a trai,a riturilor si comportamentelor individuale.Era izvorul
pacii,al bunei intelegeri,al stabilitatii,al bunastarii permitand accesul unui numar
mare de oameni la o viata implinita.
Karma
Reflectiile brahmanilor asupra relatiei:cauza-efect au condus la concluzia ca orice
actiune se integreaza intr-o serie nelimitata de cauze si efectekarma.Karma=actiune,era buna sau rea,iar rezultatul ei era asemanator actiunii
respective (bun sau rau) chiar dupa incetarea acesteia:cel care savarsea binele
devenea bun,la fel cum cel care savarsea raul devenea rau.Dupa cum era karma
omului asa era si kratu=intelepciunea sa.
Se aprecia ca si in momentul mortii actiunile omului nu dispar,ci urmeaza a se
conserva,fiind asemenea unor seminte ce pot rodi in momentul unei noi
nasteri.Efectul faptelor rele putea fi epuizat,stins doar prin
reincarnare=samsara.Destinul omului era influentat de dorinta lui de a deveni sfant.
Pe acest fond doctrinar s-a dezvoltat o puternica aspiratie catre un mod
de viata exemplar,care sa asigure eliberarea=moksa,mukti,in urma
parcurgerii unor stadii morale=asrama
Prima etapa era cea de brahmacarin=practicant a lui Brahma.Ea incepea in
jurul varstei de opt sau doisprezece ani si nu privea decat copiii de sex
masculin,apartinand celor 3 caste superioare,sau cei de doua ori nascuti.Dupa
ceremonia initiatica,upanayana,copilul isi parasea familia de origine si intra in grija
unui guru.Aici el memora textul Veda si pana la aproape deouzeci si patru de ani
primea o educatie morala prin rugaciune,meditatie,post,castitate si supunere.Prima

perioada consta in formarea unui stil de viata superior.DUpa aceasta perioada se

intorcea la familia sa pnetru a se pregati de casatorie.
A 2-a etapa consta in exercitarea riturilor casnice in calitatea de
grhapatri.In postura de stapan spiritual al casei se achita de o intreita
indatorire:fata de intelepti,fata de innaintasi si fata de zei.Capul familiei profesa o
meserie potrivita cu statutul religios al castei sale si avea dreptul intre limitele
dictate de dharma,sa se consacre suprimarii karmei.In momentul aparitie
transformarilor fiziologice profunde si a maturizarii urmasilor se putea retrage din
mijlocul familie in recluziune.Sotia,la randul ei,putea opta pentru un mod de viata
similar.
A 3-a etapa,vanaprastha=sihastru al padurii se remarca printr-o abstinenta
riguroasa:brahmanul se ranea numai cu fructe si radacini,practica riturile,exersa
meditatia si tapas-ul.Vanaprastha putea opta chiar pentru moartea
voluntara.Reglementata de Legea lui Manu,sincuiderea nu a avut un caracter
imperativ.
Sannyasa=starea de renuntare reprezenta detasarea de bunuri,de onoruri
sociale,de familie si de rude chiar la practicile religioase traditionale.Sanniasinul nu
punea pret pe liberul arbitru si nici pe libertatea sociala,singura sa dorinta fiind
infrangerea karmei.
Valoarea cardinala cultivata de asceti era amisa=nonviolenta.Promovarea
nonviolentei de catre brahmani s-a bazat pe egalitatea dintre oameni,datorita
ataman-ului comun emanat din atamanul lui Brahman,identitate suprinsa de altfel
in simplitatea celei mai vechi formule upanisadice:Tat twam asi=tu esti
acesta;ahimsa se infatisa drept antiteza absoluta a luptei biologice pentru
prezervarea propriei fiinte.Ea consta din refuzul de a trai pe seama altor fiinte
vii,scopul fiind unul singur:sacralizarea vietii.
In epoca vedica
Tapas=a incalzi inzii urmareau sa reconstituie si sa se transpuna in starea ideala a
divinitatii din momentul crearii lumii.Se recurgea la consumul alimentelor extrem de
condimentate sau la sexualitate,actiuni menite sa induca in organism o temperatura
obisnuita care permitea inaltarea fiintei umane pe un alt nivel de existenta.
In timp s-a ajuns la convingerea ca prin retinerea respiratiei =paranayama starea de
tapas putea fi obtinuta pentru a intra in comuniune cu Brahman,practicantii fiind
ingropati de vii pentru un timp,dar nu fara a pastara un minim cubaj de aer care sa
le asigure supravietuirea.
In perioada brahmana
Un rol important a avut tehnica ekagrata=concetrarea atentiei intr-un singur
punct.Acest tip de experienta avea ca scop eliminarea neatentiei si a

automatismelor mentale.In vederea realizarii ekagrat-ei trebuiau indeplinite

anumite conditii:infranari,acte de disciplinare,atitudini si pozitii ale corpului,controlul
ritmului respiratiei,emanciparea activitatii senzoriale.

Tanatologia
In perioada preariana
Mortii erau ingropati cu capul orientat spre nord in morminte de dimensiuni mari,din
acestea putem deduce credinta prearienilor in existenta unei lumi de dincolo.

In perioada vedica
Reprezentarea vietii de apoi a continuat sa se inscrie pe filonul traditiei
preariene,fiind receptata ca o forma de comuniune cu stramosii.Dupa moarte
sufletul intra in lumea parintilor unde traia fericit in casa lui Visnu.Aici se afla sub
supravegherea lui Yama,primul om care s-a nascut si a murit si a fost ridicat la
rangul de zeu al mortii.Iar despre pacatosi se afirma ca ,dupa moarte,urmau sa fie
condamnati de Indra si Soma la o existenta privata de orice bucurii.

Textele Smrti vorbesc despre o calatorie la cer,despre un pod care leaga cerul de
pamant si despre caini care il pazesc,despre un interogatoriu la care sufletul este
supus.In subteranele pamantului domneste Yama.In alte texte sunt amintite 21 de
iaduri.Dupa ce trec prin asemenea suferinte nefericitii ajung la capatul chinurilor:ei
cunosc spaime care ii vor insoti pe toata perioada transmigratiei in corpurile
animale.
Iadurile isi au opusul in edenurile celeste.Epopeile Mahabharata si Ramayana evoca
mai cu seama cele cinci ceruri ale celor cinci mari zei.In oridine crescatoare
exista,Cerul lui Indra,populat de dansatoare si muzicanti;Cerul lui Siva,unde
domneste zeul cu familia sa;Cerul lui Visnu,faurit in intregime din aur si presarat cu
ochiuri de apa si acoperite de lotusi;Cerul lui Krsina,cu dansatoarele si credinciosii
sai;in sfarsit cerul lui Brahman,unde sufletele petrec in preajma nimfelor
celeste.Palatele de aur si piatra pretioasa,gradinile paradiziace,muzica
instrumentelor care acompaniaza cantecele si dansurile fecioarelor sunt descrise cu
mult farmec.

In perioada brahmana
In aceasta perioada celalat taram a fost numit sukrilam loka=lumea celor
piosi.Potrivit textelor brahmane,sufletele celor morti intrau in comuniune cu

Aditya,Agni,Varuna si Indra,devenind mult mai puternice.Cum insa nu toti oamenii

reusesc sa ajunga intr-o singura viata la perfectiune,cei ce nu ating acest standard
religios-moral urmau sa treaca printr-un lung sir de vieti succesive pentru a se
elibera.Palingeneza=sufletul omului renaste in alte forme de viata pana la epuizarea
cauzelor care au generat efectul reintruparii.Omul renastea potrivit continutului
valoric al vietii traite.
Cartea lui Manu descrie amanuntit drumurile pe care sufletul trebuie sa-l strabata
prin renasteri continue pana la odihnirea in Brahman.Acest periplu incepe cu
incorporarea sufletului in demoni,continuand cu animale inferioare,pentru ca intr-un
final sa ajunga din nou in mediul uman.Aici sufletul are de trecut prin toate
castele,incepand cu cea mai de jos si sfarsind cu aceea a brahamnilor.De aici,trece
in nemurire in Brahman,putand rosti formula:Tat twam asi.La sfarsit sufletul devine
una cu Totul.
Dupa autorii upanisadelor sufletele mortilor urmeaza drumul manilor,sau calea
lunara.Odata sosite pe Luna,sufletele sunt supuse unui interogatoriu de tip
initiatic,cele care nu stiu sa raspunda revin pe pamant ca sa renasca.Chiar daca
reusesti sa intri in paradis sederea e provizorie,dupa un anumit timp sufletele
urmad sa se intoarca pe pamant pentru a se reincarna.

Ceremonialul funerar
In vedism:
Muribundul isi chema parintii si facea ultimele precizari testamentare,dupa care se
aseza sau era intins pe pamant intr-un loc pur si I se soptea la ureche anumite
formule necesare pentru intalnirea cu divinitatea.Dupa constatarea
mortii,cadavrului I se facea toaleta:I se taia parul de pe cap,barba,parul de pe
corp,unghiile,era uns cu nard si impodobit cu o coroana.Aceste acte aveau
semnificatie mistica:ele indepartau urmele lasate de patima temporala asupra
corpului uman.Apoi se sapa groapa si se punea rugul ritual pe fundul
acesteia.Groapa era adanca de douasprezece degete si destul de larga ca bratele sa
poata fi intinse.Acela care oficia ceremonia stropea groapa si,prin acte
magice,indeparta spiritele rele.Cadavrul era dus inapoi la locul de incinerare de
oameni in varsta,in numar impar.Dupa cecorpul defunctului era intis in groapa,era
salutat in semn de ramas bun de cei prezenti.Mortului I se puneau linguri de lemn in
maini,cutiul de lemn in partea dreapta,cupa pe cap si petrele de zdrobit soma pe
dinti.
Paralel cu inhumarea era practicata si incinerarea.Cadavrul era intins pe rug,in timp
ce vaduva se aseza sau se culca in coltul dinspre nord-est.Ea era ridicata spunandui-se:Ridica-te femeie,spre lumea celor vii.Esti culcata langa un barbat al carui suflet
a plecat.Vino!.Dupa se trecea la cremanatie.In flacarile rugului era aruncat

decedatul-daca acesta apartinea clasei nobile-pentru ca cei ramasi in viata sa preia

iscusinta mortului in ataliile ce vor urma.Bocitoarele,cu parul despletit,dansau in
jurul rugului tipand si batandu-se cu pumnii in piept.Dupa mistuirea in flacari a
cadavrului,focul era stins prin stropire cu apa,iar pe surpafata gropii se asezau
plante acvatice si o broasca pentru a impedica reaprinderea lui.Apoi se intorceau in
sat unde urma ablutia,insotita de formule sacre.
La 10 zile de la deces,ramasitele holocaustului erau adunate si asezate intr-o urna
cu forma feminina sau masculina depinzand de sex.Una era apoi ingropata.

Sisteme filosofice

Incepand cu epoca brahmana s-a acordat un interes aparte teoretizarilor

filosofice,darsana=vedere,experienta desemnand orice incercare de roidn
speculativ.Dintre darsane amintim sistemele:Vedanta,Samkhya,Yoga,Carvaka
1 Vedanta
Cuvant format din doua vocabule:veda=cunoastere sau intelepciune si
anta=sfarsit,adica sfarsitul intelepciunii,sfarsitul Vedelor-este un sistem filosofic
fundamentat pe Upanisade,Brahmasutra si Bhagavat Gita.Este un sitem monist
pantesit,popularizat in mod deosebit de Sankara.Dupa sankara singura realitate
este Absolutul,Brahman.El are ca scop principal ermeneutizarea existentie,a
intelepciunii si a adevaratei fericiri,pe de o parte,iar pe de alta parte,investigarea
poliatributivitatii lui Brahman,insusire care ii permite generarea si absoarberea lumii
in sine insusi.Dupa Vedanta lumea empirica este o emanatie a lui Brahman,aflat
intr-o succesiune de emanatii si absorbtii.Cu toate acestea lumea este o
iluzie=maya,un vis.Adevarata esenta a lumii poate fi cunoscuta prin
introspecite,proces in care sufletul devine constient de realitatea
infinita,atemporala,aspatiala si imuabila a lui Brahman.Cum marele adevar este
transcedental,el nu poate fi priceput prin organele de simt si nu poate fi inteles de
catre minte:cunoasterea lui Brahman este o experienta directa si devine posibila

numai atunci cand organele de simt si mintea devin,prin exercitii spirituale,perfect

linistite.Pentru atingerea adevarului sanakara recomanda trei cai,citirea
scripturilor,analiza lor la nivel intelectual si experienta personala.
Vedanta considera ca absolutul are un caracter inexplicabil si singurul mod in care
omul poate ajunge in aceasta ultima realitate este prin negatie,asa il poate
descoperi pe Brahman.Negatia nu afecteaza Realitatea absoluta,ci falsele notiuni
ale ignorantului cum acest univers de nume si forme ari fi real prin sine insusi
independent de Brahman.Intelegand ca efectul este urmarea logica a cauzei,prin
metoda negatiei se poate ajunge la natura lui Brahman si implicit a lumii.In
consecinta doar cunoasterea negativa poate elibera natura umana de karma si de
consecintele ei,samsara.
*Samadhi:tehnica de cunoastere a realitatii ultime propusa de sistemul vedanta.A
fost descrisa de inteleptii adavaitei vedanta ca depinzand de puterea si natura
concentratiei.Din acest punct de vedere exista savikalpa si nirvikalpa samadhi.
-In savikalpa samadhi stadiul mintal ia forma lui Brahman,se odihneste in
Brahman,ramanand distinctia dintre cunoscator,cunoastere si obiectul
cunoasterii.Cu ajutorul metodei de concentrare el putea ajunge in situatia de a
afirma:Sunt Brahman;sunt luminos,fara
nastere,imuabil,detasat,atotcuprinzator,liber,unul fara de secunda.
-In nirvikalpa samadhi aspirantul,eliberat de eu,cu mintea in brahman,devine
unul cu brahman,pierzand distinctia dintre cunoscator,cunoastere si obiectul
cunoasterii.Prin acest procedeu se pretinde ca experiatorul poate deveni realmente
Brahman.
2 Samkhya=discriminare,socoteala,enumerare
Are ca exeget pe Kapila.Spre deosebire de monismul Vedantei,Samkhya este un
sistem pluralist.Potrivit traditie inde,samkhya este cea mai veche doctrina
filosofica.La originea sistemului se considera ca stau experientele existentiale ale
omului.Dintre acestea se remarca meditatiile facute cu scopul de a distinge
nemuritorul de muritor.
Sankhya acorda lumii un caracter real,afirmand faptul ca este alcatuita din 25 de
principii.Dintre aceste de o importanta deosebita se bucura primul, prakriti=natura
materiala si ultimul,purusa=spiritul.Ambele princii sunt reale si vesnice,fiecare
avand o existenta proprie.Solidaritatea spiritului cu materia este rezultatul
desacralizarii progresive a umanului,a pierderii identitatii originare,fapt ce
echivaleaza cu o schimonosire a specificului uman.Desi sufletul omului este captiv
in trup si genereaza suferinta,trupul este important in procesul manifestarii
sufletului.Cum faptele sunt savarsite de catre gunas prakriti=tenditenel
naturii,sinele omului este tulburat,motiv pentru care fiinta umana afirma
adesea:Faptuitorul sunt eu.

Fapta sau incatusarea sunt insa straine sufletului=purusa,ele apartinand tenditelor

sau pasiunilor-sattva,rajas si tamas.Eliberarea din aceasta stare nefericita se
realizeaza prin cunoastere,prin intoarcerea sufletului asupra lui insusi.Cand sufletul
isi cunoaste adevarata sa indetitate si ajunge sa aiba viziunea lumii spirituale,el
rupe lanturile materiei si intra intr-un somn vesnic,fara vise,in impasibilitate
absoluta.Eliberarea presupune constientizarea faptului ca natura umana nu este
antrenata cu necesitate,potrivit legilor propriei fiintari in lume.Fiinta nu tretine nici o
relatie cu nefiinta,si aceasta pentru ca universul nu poseda realitate
ontologica,orice lucru din lume este supus dezagregarii,cosmosul insusi fiind
absorbit,periodic,prin mari disolutii=mahapralaya,in matricea primordiala prakriti.

3 Yoga
Este prezentat de Patanjali in lucrarea Yogo-sutra,dar si in comentariile altor
ganditori inzi si are ca scop eliberarea omului de ignoranta.Cuvantul yoga
derivat din verbul yuj=a lega,a inhama,a pune in jug,desemneaza la modul
general orice tehnica de asceza sau meditatie.Ca sistem filosofic yoga
urmeaza restabilirea legaturii omului cu acel Ceva de care se simte
desparitit,dar si ruperea sa de tot ce obstaculeaza reactia cu Presimtitul.
Prin metoda yoga inzii nu si-au propus sa ajunga la cunoasterea de sine,ci
detaseara de contextul cosmic defavorabil realizarii scopului ultim la care e
datoare sa ajunga fiinta umana.Sistemul promoveaza ideea unificarii
sufletului cu Dumnezeu,prin unirea acestuia cu intreaga opera
divina.Actiunile morale ale omului sunt privite ca dinamisme
transpersonale,acte care contribuie la mentinerea ordinii cosmice.Rolul lor
este de a reproduce actiunea creatoare a lui Krisna,lucrare pe care omul nu
face decat sa o continue prin sacrificii.Acestea pot fi de diferite
nuante:culturale,intelectuale,artistice,mestesugaresti.Ceea ce este foarte
important e ca actiunile omenesti sa fie asumate ca daruri inchinate
divinitatii.Singurul lucru pe care trebuie sa-l aiba in vedere omul de actiune
este detasarea de faptele sale si de rezultatul lor=palatrsnavairagya;sa
actioneze impersonal,fara pasiune,sa intreprinda orice activitate ca si cum ar
actiona in numele altuia.Rezultatul unei astfel de atitudini consta in blocarea
circuitului karmic.Parasind fructul faptelor omul va fi mereu multumit,liberchiar daca a savarsit o fapta,nu a savarsit nimic.
Initierea a avut o importanta mare in yoga,un rol deosebit revenindu-I
maestrului=guru.Guru este cel care,prin effort sustinut,a reusit sa
depaseasca comportamentul uman nonvaloric.Obiectivul urmarit de masteru
vizeaza desocializarea ucenicului.Acest proces coincide cu o renastere

spirituala,cu un salt ontologic.Pentru acesta,yoginul trebuie sa ajunga la

stapanirea completa a trupului sau prin diferite
procedee:post,mortificari,controlul respiratiei,suprimarea activitatii
simturilor,concentrarea atentiei etc.Cand yoginul ajunge la cel mai inalt grad
de concentrare el atinge o treapta a perfectiunii dobandind puteri
exceptionale.Tehnica yoga cere insa ca cel ajuns la un astfel de nivel sa nu
releve calitatile sale pentru a nu intra in blocaj spiritual.
Pentru cei care ating starea de veghe=vyutthana urmeaza pierderea
constiintei personale si cufundarea in Absolut,adica mantuirea definitiva.
4 Carvaka neaga existenta lui dUmnezeu si a sufletului,ca si existenta unei
alte vieti dupa moarte.El pledeaza pentru trairea agresiva a vietii,asociind
acest mijloc de existenta cu evadarea din suferinta.

Iranienii-adoratorii luminii

Iranul sau Persia,tara cu o civilizatie straveche,a receptat si asimilat,a transmis sau

a intermediat experienta istorica a multor popoare din jur,creand ea insasi si
difuzand forme de traire originale.

Istorie,civilizatie,cultura
Primele asezari omenesti pe podisul iranian sunt atestate arheologic din mileniul al
V-lea I Hr.MIscarile masive ale populatiilor indo europene (elamitii,gutii,kasiti) spre
Mesopotamia de la sfarsitul mileniului al IV-lea I Hr au dus la cucerirea regiunii.Indoeuropenii,conform obiceiului lor,aveau sa numeasca teritoriul Aryanam=Tara
arienilor,de unde si denumirea de Eran sau Iran,numire care sub dominatii succesive
a fost schimbata in Persia=tara celor originari din regiunea Fars.
Primul regat iranian facut de elamiti avand capitala la Suza a intrat in anul 2600 I Hr
in conflict cu mesopotamienii,fiind supusi de regele Sargon I.Sistemul social si
cultural al cuceritorilor a influentat decisiv organizarea politica,administrativa si
religioasa a cuceritilor.Apogeul elamit va fi fost atins in secolul 12 inainte de
Hr,moment in care elamitii au reusit sa ocupe Babilonul,dominand toata valea
Tigrului.
In jurul anului 1000 I Hr,in regiune au patruns triburile de mezi si persi.In secolul 7 I
Hr triburile mezilor s-au unit,iar catre anul 715 I Hr regele Deioces a fondat statul
med,a carui capitala a fost stabilita la Ecbatana.Fiul sau,Phraortes,a consolidat

statul,supunand triburile persilor.Pe fondul invaziei scitilor,cele doua uniuni tribale

mezi si persi- aveau sa actioneze impreuna,alungandu-I pe sciti,sub conducerea lui
Cyaxares.Acesta a cucerit capitala Assur si impreuna cu babilonienii a distrus orasul
Ninive,punand capat imperiului asirian (615i Hr).
Prima perioada semnificativa a istoriei persane a fost marcata de epoca ahmenida
a lui Cirus cel Mare (557-530 I Hr),cel care a reusit unificarea tuturor triburilor
nomade.Personalitate carismatica si puternica,Cirus a castigat respectul intregului
popor.El a luat in stapanire peste 30 de popoare si teritorii (grecia,egiptul,etiopia),de
la granitele indiei,pana la hotarele actualei Rusii.Puterea sa militara l-a facut sa se
atuonumeasca stapanul lumii.In anul 515 I Hr,al 4-lea rege din dinastia
ahemenizilor,Darius cel Mare a intemeiat cel mai importat oras al imperiului
persan,Persopolis.Caderea imperiului persan a fost opera grecilor.Sub pretextul ca
moravurile persane influenteaza negativ poporul elen,Alexandru cel Mare a decis
sa puna capat corupatorilor.In anul 334 I Hr,regele macedonean a pornit in
campania de cucerire a Persiei.Armatele sale s-au confruntat intr-o prima batalie la
Issos,unde grecii au iesit invingatori asupra armatelor lui Darius al II-lea.In anul
331 in Hr,Alexandru a ajuns in Persia si a atacat Persopolisul.Cum armata persana
era disipata ca urmare a mortii lui Darius al 2-lea,suveranul grec a patruns in oras
fara sa intampine rezistenta.A incendiat toate cladirile,distrugand centrul puterii
politice imperiale.Persopolisul a fost aproape distrus si odata cu el sistemul politic
persan.
-Persanii au pus accent deosebit pe infrastructura,inginerii persani construind
drumuri care legau capitala de principalele puncte strategice ale imperiului.
-Persii au fost renumiti pentru gradinile lor numite paradasa=gradina cu ziduri (de
aici vine notiunea de paradis).Erau adevarate gradini botanice,reunind majoritatea
plantelor cunoscute la acea vreme in imperiu.Munca in aceste gradini era
considerata ofranda adusa zeilor.
-in vecinatatea marilor orase,poporul a continuat sa duca o viata nomada,traind in
corturi.
-Barbatii se ocupau cu resterea animalelor iar femeile cu tesutul
vesmintelor,covoarelor,carpetelor si tapiteriilor,utilizand o interesanta paleta
coloristica-turcoazul,albastrul,verdele,violetul.
-Persii s-au remarcat prin politica de organizare a imperiului,permitand popoarelor
cucerite sa-si pastreze datinile si credintele,cu conditia ca,annual,sa plateasca
tributul cuvenit monarhului.
In caritle VT se fac mentiuni la spiritul de toleranta a lui CIrus,care nu numai ca a
permis eliberarea evreilor,ci le-a recunoscut credinta si i-a ajutat material sa
zideasca tempul din Ierusalim.

Preocupari artistice
Arta proto-elamita s-a remarcat prin ceramica decorata cu motive geometrice si
elemente din natura-teme aflate in stransa legatura cu stravechile credinte ale
aborigenilor-arta elamita avea sa se afirme prin monumentalitate,semnificativ fiind
in acest sens complexul de palate si temple din Choga Zembil.Din perspectiva
cercetarii noastre ne retin atentia ruinele ziguartului cu cinci etaje precum si
sculpturile in piatra realizate de mesterii elamiti,care redau figuri de idoli cu una sau
cu doua fete.
Arta persana s-a remarcat prin tehnica basoreliefului,basoreliefurile aflate pe
zidurile palatelor si templelor de la Peresepolis avand dubla semnificate:artistica si
cultuala.
Limba iraniana veche,avestica,face parte din grupul limbilor indo-europene si
era impartita in doua mari dialecte:cel vorbit in regiunea Fars si dialectul zend,limba
in care a fost redactata Avesta.Din avestica a derivat limba pahlavi,idiom utilizat de
partii din epocile dinastiei arsacizilor si sasanizilor,pana la cucerirea Persiei de
musulmani.

Izvoare
Cercetarile din secolul trecut au scos la lumina basoreliefuri si alte obiecte care
apartin vechilor persani.De importanta deosebita sunt cele 30.000 de tablite de
argila,care cuprind texte cuneiforme referitoare la modul de viata si de organizare
a imperiului.Alte informatii despre iranieni provin din textele istoricilor greci,care ii
descriau ca fiind cruzi,despotici si inapoiati.
Avesta sau Abastag reuneste texte scrise in limba avestica.Lucrarea este formata
din imnuri=gathas:rugaciuni,exorcisme,marturisiri de credinta.Alte scrieri
sunt:Yasana,text destinat activitatilor de cult,Visprat este o colectie de
invactii catre divinitate pentru protejarea fiintelor vii,Vendidada este un
opus care cuprinde formule purificatoare,Yasts este o colectie de scrieri ce
contin imnuri sacrificiale.

Aspecte mito-teopeice
In cosmogonia mitica orice fenomen terestru fie abstract,fie concret corespunde
unei realitati celeste,fiecare lucru prezentandu-se sub un dublu aspect.De
pilda,cerul este,pe deo parte vizibil,pe de alta parte invizibil,cerul invizibil detinand
adevarata realitate.Lumea creata este dublata de o realitate
transcendenta,anterioara si posterioara obiectelor lumii create,omul insusi fiind
beneficiarul unui destin care nu se incheie odata cu moartea fizica,existenta umana
fiind marcata de conflictul dintre Ormazd (Ahura Mazda) = Binele si Ahriman

(Angra Mainyu,Ahra Manyn)=raul,fiecare din aceste forte actionand asupra

naturii umane.