Capitolul IV

Studiu de caz,metode si rezultatele

4.1 Anamneza.
In acest studiu de caz este vorba despre un pacient de sex feminin,cara a suferit un accident
de masin in data de 02/01/2014.Imediat dup producerea accidentului, aceasta a fost
internat si operat urmnd sa i se aplice o tija pe suprafaa T11-L4,paraplegia rmnnd doar
la nivelul L5;o paraplegia flasc.
Aceasta a urmat un plan de recuperare pana in data de 01/09/2015 in diferite centre si la
domiciliu dup care a fost preluat de catre mine i in urma unei evaluri iniiale am observat
c:
Evaluarea Iniial.01/09/2015
Fora muscular membru inferior drept
For muscular membru inferior drept
For musculara abdomen
Ortostatism posibil cu ajutor bilateral si
ortezat
Scor Ashworth muschiul triceps sural
Scor ADL (activity daily living)
Cifoza compenstorie dorsal greu reductibil
activ
Hipertonia gambiar

Intre F0 grad I F1
(psoasiliac,cvadriceps,adductori)
Intre F0-F2 (psoasiliac,adductori i rotatorii
interni)
Intre F3-F3.5 (oblic intern,oblic extern,
transvers,drept abdominal)
Bazin instabil
-3 -4 ( dreapta > stnga)
-8/10 cvasiindependent
Factor compensator in absena lombarului
post operator,datorit modului de deplasare in
fotoliu rulant
Cu scurtare si clonus triceps sural drept si
tendina de scurtare a tricepsului sural stang

In urma acestei evaluari ,eu mpreun cu pacientul ne-am propus niste obiective de
recuperare ,palpabile,care sa il ajute treptat sa aiba rezultate din ce in ce mai vizibile si
anume:
1- Tonifierea peretelui abdominal,decontracturarea paravertebralilor si imbunatairea
stabilitii in ezut.
Pentru asta o sa folosim urmatoarele exerciii:
-din decubit dorsal, membrele inferioare intinse,pacientul cu palmele la ceafa execut
flexii ale trunchiului ctre fa 15-20 repetri 3 serii.

-din dicubit dorsal,membrele inferioare flectate ,pacientul cu palmele la ceaf,incerc s

se duca cu cotul ctre genunchiul diferit,pe diagonal,terapeutul faculitnd micarea prin
aducerea uoar a membrului inferior care miscare pe aceeai doagonal. 15-20 repetari 3
serii.
Observm c, la flexia trunchiului ,bazinul se basculeaz si atunci intervenim noi cu o
pern,folosind-o ca i contra greutate ( noi dam greutatea necesar,perna este doar ca
suport de protecie pentru pacient) pentru stabilizare.
-din decubit dorsal,un membru inferior intins unl flectat,pacientul cu braul opus celui
intins este deasemenea intins ,iar cellalt pe lang corp ,ca si suport pentru micarea
urmatoare: se va executa ducerea braului intins ctre piciorul ntins,pe
diagonal.Terapeutul face miscarea de ridicare a piciorului in urma primului impuls de
contracie muscular,15-20 repetari 2 serii.
La acest exerciiu, membrul cel mai afectat fiind dreptul, micarea este fcut total de
ctre terapeut,iar la membrul stng fiind o micarea activo-pasiv deoarece iliopsoasul si
cvadricepsul au tonus si partea senzoriala mai bun.
-din decubit dorsal, membrele inferioare flectate, i se cere pacientului sa basculeze
bazinul ctre inainte fr sa ridice spatele de pe sol(pentru tonifierea fesierilor) 15-20
repetri 3 serii
-din decubit dorsal,se execut micri de abducie si adducie a membrelor inferioare
pasive,fra sa se desprind contactul cu masa,15-20 repetri 2/3 serii.
-din decubit dorsal,membrele inferioare flectate, gleznele lipite, se execut deprtarea
genunchilor i apropierea acestora,pasiv, pentru imbuntirea adduciei.
Dup terminarea exerciiilor in decubit dorsal,trecem la cteva exerciii din decubit
ventral,pentru emeliorarea cifozei si pentru a aduce un plus de tonus muscular
paravertebralilor si patratului lombar.
-din decubit ventral, pacientul este cu faa in jos si cu minile la ceaf,terapeutul
stabilizeaz partea toracal ,iar pacientul trebuie sa-i duc coatele cat mai mult in spate
odat cu capul 15 repetri 2 serii.
-din ducbit ventral,pacientul este cu faa in jos, membrele superioare intinse pe langa
urechi, execut ridicarea acesora pe langa cap cat de mult posibil,individual si mai apoi
alternativ, 15 ori 3 serii.
La final,dupa perioada in care pacientul s-a odihnit destul , se aeaz in fund cu membrele
inferioare intinse si cu susinere pe brae.
-din ezut cu susinere pe brae pacientul execut balansri stanga dreapta, de pe o fes pe
cealalt, cu spravegherea strict a terapeutului,pentru a evita orice accidentare sau chiar in
urma oboselii i apariia unui vertij ,s cad dup mas. De 15-20 ori 3 serii.

La finalul fiecrei serii terapeutul foloseste mbrncituri din diferite unchiuri pentru a
stimula si stabilizatorii bazinului.