Baniceanu Cristiana

Grupa IMPM 1

Indicele de confort termic

Indicele de confort termic = un index care coroboreaza temperatura aerului cu
umiditatea relativa (marime fizica egala cu cantitatea de vapori de apa care exista intr-un
amestec gazos de aer si apa) pentru a determina o temperatura aparenta - cea resimtita de
corpul uman. In mod normal, corpul se raceste prin transpiratie, proces in timpul caruia
apa se evapora, iar ca urmare caldura retinuta se diminueaza. Atunci cand umiditatea
relativa este mare, rata de evaporare a apei se reduce. Aceasta inseamna o racire mai lenta
a corpului, care retine mai multa caldura decat ar face-o in aer uscat.
Indicele de confort termic are pragul critic de 80. Acolo unde indicele de confort termic
are valoarea egala sau mai mare de 80, populatia trebuie sa se protejeze adecvat.
Condiiile naturale, n special vremea, au impact direct asupra vieii i sntii
oamenilor. Cu toate acestea, valorile msurate ale parametrilor meteorologici sunt
percepute n mod diferit de organismul uman. Acest lucru se datoreaz atat condiiei
fizice particulare a persoanelor, cat i complexului propriu-zis al condiiilor
meteorologice. De exemplu, n funcie de temperatura aerului, vantul poate rcori, sufoca
sau degera, iar valoarea de 15C toamna caracterizeaz vreme cald, iar vara rcoroas.
Ca urmare a progresului tehnico-tiinific i a cererii n cretere a datelor despre
vreme i influena ei asupra activitii umane, au fost elaborai n mod empiric mai muli
indici care descriu gradul de confort fiziologic pe care l ofer condiiile meteorologice,
luand n considerare diferite complexe de parametri (temperatura i umiditatea aerului;
temperatura i viteza vntului; temperatura, umiditatea, viteza vntului i nivelul radiaiei
solare etc.).
Unul dintre acetia este indicele bioclimatic complex al temperaturii echivalentefective (TEE), calculat n baza valorilor temperaturii i umiditii aerului, precum i a
vitezei vntului, conform formulei elaborate de A. Missenard:
TEE = 37 - (37 - T) / (0,68 - 0,0014 R + 1 / (1,76 + 1,4 V0,75)) - 0,29 T (1 R / 100),
unde T temperatura aerului msurat cu termometru uscat (C);
R umiditatea relativ a aerului (%);
V viteza vantului (m/s).

Acest indice are grad sporit de universalitate, putand fi utilizat pentru

caracterizarea gradului de confort al vremii atat n sezonul cald, cat i n cel rece. La fel
ca i celelalte formule, valoarea acestui indice este calculat n vederea determinrii
impactului asupra unei persoane de complecie obinuit, fr boli cronice ale sistemului
cardio-vascular i respirator, mbrcat corespunztor sezonului, care se mic cu vitez
de 4,0-4,5 km/h. Din acest motiv, la utilizarea valorilor TEE trebuie s se in cont de
particularitile fiziologice ale fiecruia.

TEE, C

Descrierea gradului de confort

> 30,0

Risc sporit! Impact termic puternic (probabilitatea de insolaie este mare)

24,1..30,0

Risc! Impact termic moderat (este posibil insolaia )

18,1..24,0

Vreme cald confortabil

12,1..18,0

Vreme moderat cald confortabil

6,1..12,0

Vreme rcoroas

0,1..6,0

Vreme rece confortabil

-6,0..0,0

Risc sczut de hipotermie

-12,0..-6,1

Risc de hipotermie, n cazul n care mbrcmintea nu corespunde sezonului

-18,0..-12,1

Risc sporit! Poriunile neacoperite ale pielii pot fi afectate n 10-30 minute.

-24,0..-18,1

Risc sporit! Poriunile neacoperite ale pielii pot fi afectate n 5-10 minute.

< -24,0

Risc sporit! Poriunile neacoperite ale pielii pot fi afectate n 2-5 minute.

Romania este plasata din punct de vedere climateric intr-o zona cu clima temperat
continentala. Asta inseamna ca verile sunt calde si iernile reci, trecerile intre cele doua
extreme fiind mai mult sau mai putin lente primavara si toamna. Statistic, vara este
considerata o temperatura confortabila intre 25-30 grade C iar iarna se considera
confortabila o temperatura exterioara de pana la -10 grade C. Peste aceste praguri vara
simtim arsita iar iarna gerul.

Iarna, daca bate vantul, -10 grade C se pot simti ca -15 grade C ! Asadar,
intelegem ca acest confort termic mai depinde de inca doi factori importanti: umiditatea
relativa si viteza aerului inconjurator. Ca umiditate relativa, in zona continentala este
considerata o umiditate normala intre 40% si 60%. Daca scade sub limita inferioara de
40% avem senzatia de aer uscat, daca creste peste 60% avem senzatia de transpiratie
excesiva.
Relativ la viteza aerului din mediul ambiant, vara briza marii va atenua arsita de pe
plaja. In schimb, crivatul de iarna ne va accentua considerabil senzatia de frig. De ce? Cu
cat creste viteza aerului inconjurator, se accelereaza viteza de evaporare a transpiratiei de
pe corp ducand la racirea pielii si a corpului.
Asadar, intuitiv, intelegem ca acest confort termic depinde de temperatura,
umiditate si viteza aerului inconjurator. Institutele de cercetare au incercat sa modeleze
matematic acest confort in dorinta de a stabili stiintific valorile cele mai bune. Studiile au
fost stimulate si de zona de productie de sisteme HVAC (Heating, Ventilating, and Air
Conditioning). S-a dorit cunoasterea unor modele matematice precise pentru a putea
dimensiona concret puterea motoarelor pentru aparatele de aer conditionat, de incalzire
sau ventilare. Unul din modelele utilizate este indicele de temperatura si umiditate, pe
scurt ITU.
O formula utilizata este de forma:
ITU = (T * 1.8 + 32) - (0.55 - 0.0055 * U) (T * 1.8 + 32) - 58
unde T este temperatura (in grade Celsius) iar U este umiditatea relativa (in procente).
Pentru valori mai mici sau egale cu 65 se considera stare de confort, intre 66 - 79
este stare de alerta iar peste 80 se considera stare de disconfort. Daca facem calculul
pentru o umiditate relativa de 50% constatam ca de abia sub temperatura de 20 de grade
C indexul termic este acceptabil.
Dar stim ca pe durata verii, sub 20 de grade C este considerat frig. Daca refacem
calculul la 50% umiditate si 31.5 grade C obtinem un index de 80. Stim ca peste 30 de
grade C avem senzatia de caldura excesiva. Asadar, indicele de confort termic este un
indicator orientativ, un model matematic iar formula prezentata incearca sa descrie cat
mai concret senzatia de confort termic.

De ce nu putem respira n aceste zile i ce face indicele ITU!

ITU este Indicatorul de Temperatur i Umiditate, care ne spune ct de sufocant

va fi vremea n urmtoarea zi. n general, acest indice este calculat i oferit de
meteorologi. Cnd valoarea ITU este sub 79 de procente, aerul este plcut i u or
respirabil, ns cnd depaete 80 de procente, apare un risc ridicat de disconfort i aerul
devine irespirabil.
Corpul uman produce cldur n urma proceselor metabolie, iar cldura produs
trebuie s fie i eliminat, pentru c altfel organismul s-ar supranclzi. Organismul
elimin cldura prin conducie (direct prin contact cu corpuri mai reci), convecie (cureni
de aer), radierea cldurii i transpiraie.

Pentru a putea elimina surplusul de energie termic este nevoie ca, n mediul
nconjurtor, temperatura s fie mai mic dect temperatura corpului, adic sub 37 de
grade Celsius. Dac nu ar exista aceste modaliti de eliminare a cldurii, organismul s-ar
supranclzi, temperatura intern ar crete, iar la peste 42 de grade C, astfel toate
proteinele s-ar coagula i n final s-ar produce moartea prin oc termic.
Atunci cnd umiditatea atmosferic este foarte mare, pierdem mai greu cldura, iar
temperatura ridicat este mai greu de suportat. Aerul ni se pare irespirabil. Indicele de
confort termic se refer i la percepia subiectiv a cldurii i are o baz obiectiv
cuantificabil i msurabil n gradul de umiditate din mediu.
Unii oameni suport mai bine umiditatea din atmosfer, n vreme ce alii mai
puin, la fel cum se ntmpl i cu durerea. Cele mai afectate persoane de indicele de
umiditate crescut sunt astmaticii (care au nevoie de condiii de aer uscat), cardiacii,
hipertensivii, cei cu boli endocrine (hipertiroidienii, hipotiroidienii sau cei cu afeciuni
ale suprarenalei). De asemenea, persoanele obeze sunt foarte afectate de umiditatea
crescut din aer.