SUPORT DE CURS

CAPITOLUL 1 NOTIUNI DE ECONOMIE

1. ACTIVITATEA ECONOMICA
1.1 Nevoile umane si resursele economice
Nevoile umane apar sub forma dorintelor, a asteptarilor, a aspiratiilor oamenilor. Toate
acestea reprezinta latura subiectiva a nevoilor umane.
Intiparite in constiinta oamenilor si intrate in obiceiurile lor, nevoile umane dobandesc
caracter obiectiv.
Nevoile (preferintele) umane constau in doleantele, resimtirile, asteptarile oamenilor de a
avea, de a fi, de a sti, de a crede, de a si insusi bunuri, toate acestea devenind nevoi efective in
functie de gradul dezvoltarii economice la un moment dat, precum si de nivelul de cultura si de
civilizatie al oamenilor.
Multitudinea nevoilor umane si continua lor diversificare au determinat clasificarea
acestora, astfel :
a)
nevoi fiziologice - sunt primele resimtite de oameni si inerente acestora (nevoi
de hrana, apa etc)
b)
nevoi sociale, de grup sunt resimtite de oameni ca membrii ai diferitelor
grupuri sociale si pot fi satisfacute numai prin actiunea lor conjugata
c)
nevoi rationale, spiritual-psihologice decurg din trasaturile interioare ale
oamenilor si devin deosebit de importante pe masura progresului in instructie, in
relatiile morale, ele presupunand rationalitate, gandire elevata.
Nevoile umane prezinta urmatoarele trasaturi :
- sunt nelimitate ca numar pe masura satisfacerii unor nevoi, apar altele noi
- sunt limitate in capacitate satisfacerea unei nevoi presupune consumarea unei
cantitati date dintr-un bun. De exemplu, nevoia de hrana se manifesta, pe masura
consumarii de alimente, sub forma de: foame, satietate, dezgust.
- sunt concurente - unele nevoi se extind in detrimentul altora, se inlocuiesc (nevoia
de a bea alcool)
- sunt complementare nevoile evolueaza in sensuri identice (un meniu rafinat servit
la un restaurant de lux presupune o gama larga de instrumente cu care unii
consumatori nu stiu ce sa faca)
- se sting momentan prin satisfacere viciul antreneaza noi si noi consumuri de bunuri
prin satisfacerea lui. Nevoile satisfacute vor renaste in timp, cu periodicitati diferite,
ele fixandu-se in obiceiuri si traditii de consum.
In stransa legatura cu nevoile umane se afla interesele economice care sunt
constientizate si devenite mobiluri directe sau indirecte ale oamenilor pentru existenta, ale
confruntarii si cooperarii lor in vederea dobandirii bunurilor necesare satisfacerii nevoilor.
Daca bunul pentru satisfacerea unei nevoi a fost gasit, nevoia in cauza genereaza eforturi
pentru procurarea lui. In baza acestei relatii s-a impus principiul hedonist maximum de
satisfactie cu minimum de efort considerat ca baza a economiei si a stiintei economice.

Resursele economice constau in totalitatea elementelor, a premiselor, a actiunilor sociale

practice care sunt efectiv utilizate la producerea si obtinerea de bunuri.
Premisa primara a satisfacerii nevoii umane este natura. Mediul natural este cel dintai
izvor al resurselor economice si cadrul existentei oamenilor si al activitatii lor. Direct sau
indirect, natura ofera aproape toate cele necesare existentei omului si progresului societatii.
Desprinderea resurselor naturale din mediul lor este rodul activitatii umane. Volumul,
diversitatea si calitatea acestei activitati sunt conditionate de resursele umane. Acestea, la randul
lor, depind de factorul demografic, de numarul, structura si calitatea fortei de munca.
Resursele naturale, impreuna cu cele demografice, formeaza resursele primare. Alaturi de
acestea, o importanta deosebita o au resursele economice derivate. Rezultat al folosirii
elementelor naturale, resursele derivate potenteaza eficienta cu care sunt utilizate toate resursele
economice.
Clasificarea cea mai generala a resurselor consta in delimitarea acestora in:
- resurse materiale includ resursele naturale primare si cele derivate (echipamente si
tehnologii de fabricatie, stocuri de materii prime etc).
- resurse umane cuprind resursele primare de acest gen si pe cele derivate (stoc de
invatamant).

1.2. Activitatea economica forma a actiunii umane

Activitatea economica se defineste prin lupta impotriva raritatii, ca proces complex ce
reflecta faptele, actele, comportamentele si deciziile oamenilor, privitoare la atragerea si
utilizarea resurselor economice, in vederea producerii, circulatiei, repartitiei (distributiei) si
consumului de bunuri, in functie de nevoile si de interesele economice.
Exista optiuni conform carora cercetarea stiintifica, protectia si ameliorarea mediului
natural indeplinesc asemenea functii, incat acestea pot fi considerate activitati economice, cu
trasaturi distincte.
Criteriul delimitativ al activitatii economice in actiunea sociala consta in lupta oamenilor
pentru satisfacerea trebuintelor lor nelimitate prin folosirea rationala si eficienta a resurselor si a
bunurilor relativ rare.
Economia reprezinta intreg sistemul de activitati la care participa si in care se inscriu
toate unitatile economice de productie, de consum, de intermediere bancara, etc. Economia nu
exista si nu se desfasoara in forma pura. Ea interfereaza cu toate celelalte genuri de actiuni social
culturale, politice, tehnice, etc.
Ca rezultat al dezvoltarii societatii s-au concretizat urmatoarele tipuri de activitati:
- productia consta in transformarea resurselor in bunuri economice, de catre
societati specializate, in scopul satisfacerii nevoilor;
- prestarea de servicii consta in transformarea intrarilor in rezultate specifice care
nu au forma concreta de obiect (ex: transporturi, activitati turistice, intretinere si
reparatii);
- schimbul (circulatia) reprezinta totalitatea activitatilor de deplasare in spatiu a
bunurilor materiale, trecerea lor de la o persoana la alta pe calea vanzarii
cumpararii, depozitarea si schimbul de servicii intre participantii la viata economica
(comunicatii, telecomunicatii, servicii distributiv-comerciale);

repartitia cuprinde acele activitati prin care bunurile materiale si serviciile sunt
orientate spre destinatiile lor, prin care venitul se distribuie si se redistribuie
participantilor la viata economica;
consumul reprezinta folosirea efectiva a bunurilor, act care verifica utilitatea
acestora si concordanta lor cu nevoile, cu dorintele si interesele oamenilor.

Economia, ca entitate complexa, este abordata si cercetata din unghiuri diferite, ca macro
si microeconomie.
Microeconomia consta in procesele, faptele, actele si comportamentele ce se manifesta
intre participantii individuali la fluxurile economice (firme, banci, administratii).
Macroeconomia reprezinta acea parte a economiei care studiaza marimile globale dintr-o
economie, numite agregate (ex: productia nationala, venitul national, ocuparea si somajul,
inflatia etc), interdependentele intre diferitele variabile globale ale economiei si sistemul
economic in totalitatea sa.
Unitatile economice (organizationale) reprezinta o persoana sau o grupare de persoane
fizice si sau juridice, dintr-o economie nationala, care indeplineste roluri si functii specifice,
autonomizate pe baza diviziunii muncii, persoana ce foloseste resurse si instrumente adecvate.
Unitatile organizationale din cadrul economiei nationale (macroeconomia) sunt
reprezentate de:
-societati comerciale;
-regii autonome;
-unitati cooperatiste;
-institutii publice;
-asociatii;
-celelalte persoane fizice si juridice care desfasoara activitati economice.
In cadrul unitatilor economice, societatea comerciala reprezinta cadrul organizatoric
principal de desfasurare a unei activitati economice. Societatile comerciale cu sediul in Romania
sunt persoane juridice romane care se organizeaza si functioneaza, potrivit legii nr. 31/1990
Legea societatilor comerciale.
Astfel, exista urmatoarele tipuri de societati comerciale:
1) SNC - societate in nume colectiv (societate de persoane);
2) SC - societate in comandita;
2.1)
SCS societate in comandita simpla (societate de persoane);
2.2) SCA societate in comandita pe actiuni (societate de capitaluri);
3) SA societate pe actiuni (societate de capitaluri);
4) SRL societate cu raspundere limitata (societate mixta de persoane si de
capitaluri).
1) SNC este o asociere intre persoane fizice care dispun de resurse materiale si financiare
modeste. Obligatiile sociale sunt garantate cu intreg patrimoniul social si cu raspunderea
nelimitata si solidara a tuturor asociatilor. Fiecare din asociati poate sa execute activitati
economice in numele societatii. Teoretic, SNC se poate constitui prin asocierea persoanelor
fizice si juridice. Practic, asocierea se face numai intre persoane fizice, pt. persoanele juridice
existand forme de asociere mai complexe.

Un avantaj al SNC il constituie faptul ca legea nu prevede conditii restrictive referitoare

la nr. asociatilor si la marimea capitalului social.
Actul de constituire a SNC este contractul de societate. Capitalul social este in numerar
sau in natura si este divizat in parti sociale.
2) SC este o forma avansata fata de SNC. Membrii asociati se grupeaza in comanditati si
comanditari. Comanditatii dispun de pregatire profesionala, iar comanditarii dispun de bani si de
alte mijloace materiale. Este o asociere intre capital si munca. Comanditatii pot contribui la
formarea capitalului social cu aport in bani sau in natura. Ei angajeaza patrimoniul individual
prin raspunderea nelimitata si solidara pe care si-o asuma. Comanditarii sunt responsabili fata de
obligatiile societatii doar pana la nivelul aportului de capital si nu au drept sa participe la
administrarea societatii. Comanditatii au dreptul de a participa la administrarea societatii.
2.1) SCS
Legea nu prevede conditii restrictive referitoare la nr. asociatilor si la marimea capitalului
social. Actul de constituire este contractul de societate. Capitalul social este in numerar sau in
natura si este divizat in parti sociale.
2.2) SCA are aceleasi caracteristici cu SCS, cu deosebirea ca aportul comanditarilor,
respectiv capitalul social, este divizat in actiuni.
Legea stabileste conditii restrictive cu privire la marimea capitalului social si la nr.
asociatilor, numiti actionari. Astfel, capitalul social minim este de 25 de milioane lei, iar nr.
minim de actionari este 5. Actul de constituire este format din contract de societate si statutul
societatii.
3) SA - asociatii se numesc actionari si raspund de obligatiile societatii numai in limita
valorii actiunilor pe care le-au subscris. Obligatiile societatii sunt garantate cu patrimoniul, SA
avand o raspundere limitata. In cazul SA, actionarii sunt lipsiti de importanta si primeaza
elementul stabil, real si obiectiv, respectiv capitalul. Legea stabileste restrictii in ceea ce priveste
marimea capitalului social si nr. de asociati. Astfel, capitalul social minim este de 25 de milioane
lei, iar nr. minim de asociati este 5.
Capitalul social poate fi in numerar sau in natura si este divizat in actiuni. Posedarea de
catre o persoana a unui nr. de actiuni constituie baza juridica a dreptului de proprietate asupra
unei parti din patrimoniul societatii
Actul de constituire a societatii este contractul de societate si statutul societatii.
4) SRL este o forma de organizare de tip hibrid care imprumuta caracteristici de la SNC
si de la SA. Obligatiile societatii sunt garantate cu patrimoniul societatii, iar asociatii raspund
numai cu cota lor sociala. Capitalul social este divizat in parti sociale. Legea stabileste restrictii
in ceea ce priveste nr. de asociati si marimea capitalului social. Astfel, capitalul social minim este
de 2 milioane, iar nr. maxim de asociati este 50. Acestia sunt responsabili de obligatiile societatii
in limita aportului pe care l-au adus ca capitalul social..
Actul de constituire a societatii este contractul de societate si statutul, exceptie in cazul
SRL cu asociat unic in care actul constitutiv este statutul societatii.

Cuprinsul contractului de societate

1) Clauze de identificare a partilor In cazul pers. fizice, in contract trebuie sa se
prevada numele si prenumele, locul si data nasterii, domiciliul si cetatenia asociatilor. In cazul
pers. juridice, trebuie sa se prezinte denumirea, sediul si nationalitatea pers. juridice in cauza.
2) Clauze privind identificarea societatii comerciale
a) Denumirea sau firma societatii Acest atribut de identificare se stabileste cu
respectarea dispozitiilor legale referitoare la regimul formelor soc. com. (art. 30-36 din Legea nr.
26/1990 legea Registrului Comertului).
b) Forma juridica Trebuie sa fie una dintre formele de societate reglementate de lege
(art. 2 din Legea 31/1990).
c) Sediul societatii Este locul care situeaza in spatiu soc. com; este stabilit de partile
contractante, avand in vedere locul unde societatea isi va desfasura activitatea comerciala sau vor
functiona organele sale.
d) Emblema societatii Are caracter facultativ si consta in semnul sau denumirea care
deosebeste un comerciant de altul de acelasi gen (art. 30 din Legea nr. 26/1990).
3) Clauze privind caracteristicile societatii
a) Obiectul societatii Trebuie sa se prezinte obiectul de activitate a societatii, cu
precizarea domeniului si a activitatii principale.
b) Durata societatii Se poate stabili fie un termen in cadrul caruia sa existe societatea
sau se poate conveni ca durata societatii sa fie nelimitata.
c) Capitalul social Trebuie precizat capitalul social subscris nevarsat si varsat, cu
respectarea plafoanelor minime stabilite de lege.
4) Clauze privind conducerea si gestiunea societatii Asociatii trebuie sa stabileasca
persoanele, din randul asociatilor sau din afara societatii, care vor administra si reprezenta
societatea, cu precizarea puterilor ce li s-au conferit si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna
sau separat.
5) Clauze privind drepturile si obligatiile asociatilor In cazul SNC, SCS si SRL, legea
cere sa se stabileasca partea fiecarui asociat la beneficii si pierderi (art. 7 din Legea 31/1990).
In cazul SA si SCA, trebuie sa se prevada modul de distribuire a baneficiilor si de suportare a
pierderilor (art. 8 din Legea 31/1990).
6) Clauze privind sediile secundare ale societatii Sediile secundare sunt unitati fara
personalitate juridica ale societatii, care poarta denumirea de sucursale, agentii sau
reprezentante.
7) Clauze privind dizolvarea si lichidarea societatii Trebuie sa se prevada clauze
privind incetarea existentei societatii; cel mai adesea, asociatii reproduc dispozitiile legale sau
fac trimitere la ele.

Cuprinsul statutului

Statutul dezvolta elementele contractului de societate, privind organizarea, conducerea si

functionarea societatii:
- modul de constituire si functionare a organelor de deliberare si administrare a societatii,
- conditii de adoptare a hotararilor,
- organele de control asupra gestiunii societatii,
- intocmirea bilantului si a contului de profit si pierdere,
- repartizarea beneficiului.
Titlurile sociale (parti sociale si actiuni)
Capitalul social al unei societati este divizat in titluri sociale numite actiuni sau parti
sociale, in functie de forma juridica a societatii comerciale. Actiunile si partile sociale sunt titluri
de valoare ce ofera detinatorului dreptul de proprietate la averea societatii si dreptul sa participe
la profitul societatii.
Actiunile sunt hartii ce reprezinta titluri de valoare emise de o societate pt. constituirea,
majorarea sau reducerea capitalului social. Notiunea de actiune este definita de existenta a doua
elemente:

dreptul de actionar ce exprima dreptul detinatorului asupra societatii emitente si

acest drept este documentat prin certificat de actionar;

actiunea, ca o unitate a dreptului actionarului, este o parte indivizibila de valoare

egala din capitalul social al unitatii emitente.
Caracteristicile unei actiuni

pp. existenta unei societati emitente;

da dreptul asupra unei parti din capitalul social;

este negociabila, indiferent daca este cotata la bursa sau nu;

poate fi rascumparata de societate;

detinatorul actiunii se numeste actionar si poate fi persoana fizica sau juridica;

actiunea este considerata ca o valoare de specula datorita sperantei ce o da

actionarului intr-un plasament profitabil ;

valoarea nominala minima este de 1.000 lei.

Statutul de actionar ii ofera acestuia o serie de drepturi:

de a primi un certificat de actionar;

de a dispune liber de actiuni, in sensul ca-si poate transfera dreptul de proprietar

cand doreste, prin vanzare, mostenire, schimb sau donatie;

de a incasa dividende;

de control si informare asupra documentelor de sinteza ale societatii (balanta

contabila, bilantul, contul de profit si pierdere);


de mentionare a statutului de proprietar in cadrul societatii, in functie de marimea
capitalului investit in societate.
Clasificarea actiunilor
1) Din punct de vedere al titularului ce-l reprezinta si al modului de transfer
1.1.) Actiuni la purtator numele detinatorului nu este cunoscut si transferul se face la
dorinta purtatorului.
1.2.) Actiuni nominative numele detinatorului este inscris intr-un registru special
tinut in sediul societatii, numit Registrul actionarilor. Transferul acestui tip de actiuni se
face prin mentionarea in Registrul actionarilor si el poate fi transfer de ordin care se face
la decesul actionarului sau transfer de garantie care este intalnit la folosirea actiunii drept
gaj.
2) Din punct de vedere al modului de plata a dividendelor
2.1) Actiuni comune sau ordinare dau drept de vot in AGA si dreptul de a incasa
dividende variabile in functie de profitul societatii.
2.2) Actiuni privilegiate sau preferentiale nu dau drept de vot in AGA si dau drept la
un dividend fix ce este platit inaintea dividendelor pt. actiunile ordinare.

Evaluarea actiunilor
Evaluarea partilor sociale si a actiunilor corespunde, in fapt, cu evaluarea societatii
comerciale. La constituire, valoarea societatii este egala cu valoarea capitalului social, respectiv
cu suma tuturor actiunilor sau a partilor sociale la valoarea lor nominala.
Un patrimoniu in miscare duce la modificarea valorii reale a capitalului, respectiv a
valorii societatii. In aceste cazuri, valoarea actiunilor sau a partilor sociale este apreciata dupa
mai multe criterii:
-

piata pe care se negociaza valoarea actiunilor;

patrimoniul societatii, ca ansamblu al performantelor trecute si acumulate;
imaginea societatii in fata tertilor;
perspectivele pe termen mediu;
modul in care societatea isi stapaneste tehnologia;
calitatea personalului.

Tipuri de evaluari ale actiunilor

1)
Evaluare bursiera se face la valoarea bursiera care reprezinta valoarea ultimei
cotatii. Cotatia este valoarea rezultata din raportul cerere-oferta.
Valoarea bursiera a societatii = cotatia actiunii * nr. de actiuni
2)
Evaluare bazata pe elemente patrimoniale se face la valoarea matematica
contabila (VMC). VMC este pretul la zi al actiunii.
capital propriu
cap. soc + rezerve legale
VMC = ------------------ = ----------------------------------nr. de actiuni
nr. de actiuni
VMC se mai numeste si valoare bilantiera.
3)
Evaluare bazata pe rezultate are la baza valoarea determinata de capitalizarea
profitului (acumularea profitului). Aceasta valoare poate fi valoare financiara care se refera la
totalul actiunilor sau valoare de randament care se refera la o singura actiune.
Partile sociale sunt titluri de valoare ce nu sunt negociabile si pot fi cedate la valoarea lor
nominala (valoarea inscrisa pe ele). Valoarea nominala minima a unei parti sociale este de
100.000 lei.

Titlurile de credit (obligatiuni)

Obligatiunile sunt titluri de valoare financiara negociabila. Ele confera detinatorului

calitatea de creditor si ii dau dreptul de a incasa de la emitent o suma fixa, sub forma unei
dobanzi platita periodic, iar la scadenta acesta isi redobandeste suma imprumutata.
Emiterea de obligatiuni reprezinta o cale de finantare a marilor intreprinderi.
Obligatiile sunt vandute publicului chiar de societatea emitenta sau prin intermediul unor
institutii financiare specializate.
Titularul de patrimoniu care emite un astfel de imprumut se angajeaza sa ramburseze la
termen sau esalonat ratele scadente si sa plateasca si dobanda aferenta.
Caracteristicile obligatiunilor
- sunt titluri de valoare cu venit fix pt. ca sunt purtatoare de aceeasi dobanda, indiferent de
rezultatul activitatii unitatii emitente;
- sunt rambursabile;
- obligatiunile achitate nu mai pastreaza nici o datorie asupra unitatii emitente ;

- obligatarii (creditorii care au subscris imprumutul) nu se pot amesteca in administrarea

societatii;
- obligatiunile din aceeasi emisiune au o valoare egala si acorda posesorilor drepturi egale.

Asemanari intre actiuni si obligatiuni

1)
Sunt titluri de valoare tranzactionate pe piata financiara.
2)
Sunt titluri negociabile.
3)
Pot fi cotate la bursa.
4)
Confera tuturor detinatorilor aceleasi drepturi, avnd o valoare identica (o actiune
sau o obligatiune detinuta de o firma X la o firma Y ofera aceleasi drepturi ca o actiune
sau o obligatiune detinuta de o firma Z la firma Y).
5)
Sunt hrtii de valoare numite si titluri mobiliare.
6)
Prin emiterea sau vnzarea lor, firma n cauza si procura mijloace banesti de care
are nevoie pentru derularea diferitelor activitati.
Deosebiri intre actiuni si obligatiuni
1) Emisiunea de actiuni este expresia majorarii sau reducerii capitalului social al unei
firme, iar emisiunea de obligatiuni este expresia contractarii unor imprumuturi.
2) Emitentul de obligatiuni se angajeaza sa le rascumpere, rambursand astfel imprumutul
si dobanda aferenta, ceea ce nu este cazul actiunilor.
3) Actiunea ordinara aduce un venit variabil numit dividend ce nu poate fi stabilit
dinainte, ci la sfarsitul exercitiului financiar, dupa ce se cunoaste rezultatul exercitiului
(dividendul se acorda numai in cazul in care se obtine profit), iar obligatiunea aduce un venit fix
numit dobanda, ce se cunoaste dinainte de a achizitiona obligatiunea respectiva, dobanda ce se
stabileste la emiterea si vanzarea obligatiunilor.
4) Cumparatorii de actiuni devin coproprietari (asociati) ai societatii care le-a emis si
prin drept de vot in AGA pot influenta gestiunea societatii astfel:

influenta nesemnificativa data de detinerea a sub 5 % din capitalul social;

influenta notabila (semnificativa) - data de detinerea a peste 5 % din capitalul
social;
pozitie de control peste 1/3 din capitalul social;
pozitia dominanta peste 51 % din capitalul social;

Cumparatorii de obligatiuni devin creditori ai firmei care a emis obligatiunile si nu pot

hotari asupra destinului societatii pentru ca nefiind proprietari nu pot participa la luarea deciziilor
in AGA.

2. ECONOMIA DE PIATA CONTEMPORANA

2.1. Economia de schimb forma principala de organizare a activitatii
economice
Economia contemporana este, in general, o economie de schimb monetar care reprezinta
o forma moderna a vietii economice, in care oamenii isi desfasoara activitatea in mod liber si
autonom. Economia de schimb desemneaza acea forma de organizare si desfasurare a activitatii
economice in care agentii economici produc bunuri in vederea vanzarii lor, obtinand in schimbul
lor alte bunuri necesare satisfacerii trebuintelor.

2.2. Caracteristicile economiei de schimb cu piata concurentiala

-

specializarea agentilor economici economia de schimb are la baza diviziunea

sociala a muncii care genereaza agenti economici specializati ;
autonomia si independenta agentilor economici aceasta trasatura presupune
faptul ca agentii economici sunt abilitati cu dreptul de decizie, iar instrainarea
bunurilor are la baza o contraprestatie economica echivalenta ;
activitatea economica graviteaza in jurul pietei fiecare individ ajunge sa fie
complet dependent de bunurile furnizate de altii, iar majoritatea covarsitoare a
bunurilor este destinata schimburilor. Piata devine institutia centrala in jurul careia
graviteaza viata economica, nici un individ nu se poate izola de aceasta datorita
schimbului care are loc intre indivizi in cadrul pietei ;
tranzactiile intre agentii economici sunt bilaterale de piata in cadrul economiei
de schimb intre subiectii economici se deruleaza permanente tranzactii de bunuri sau
de bani. Astfel, se disting tranzactiile unilaterale si cele bilaterale. Tranzactiile
unilaterale reprezinta miscari univoce de bunuri (donatii, subventii, impozite, taxe).
Tranzactiile bilaterale constau in miscari reciproce, biunivoce de bunuri intre doi
agenti economici (vanzare-cumparare).
bunurile imbraca forma de marfa marfa este orice bun economic care este supus
vanzarii, respectiv cumpararii

2.3. Piata continut, functii generale, clasificare

Piata este locul de intalnire dintre oferta vanzatorilor si cererea cumparatorilor. Astfel,
oferta vanzatorilor este forma de manifestare a productiei in conditiile economiei de schimb, iar
cererea cumparatorilor exprima nevoile umane.
Functiile generale ale pietei sunt:
- verifica concordanta sau neconcordanta dintre volumul, structura si calitatea
bunurilor oferite cu componentele si calitatea bunurilor cerute, respectiv necesare;
- ofera informatii obiective si rapide tuturor agentilor economici piata apare ca un
asamblu de mijloace de comunicatii prin care vanzatorii si cumparatorii se
informeaza reciproc despre ceea ce ei au, despre ceea ce ei au nevoie, despre

10

preturile pe care le cer si pe care le propun pentru ca tranzactiile dintre ei sa se

incheie
Criterii de clasificare a pietei
1) Dupa natura economica a bunurilor ce fac obiectul tranzactiilor
a) piata satisfactorilor bunuri corporale de folosinta zilnica, indelungata, servicii de
consum personal
b) piata prodfactorilor piata muncii, piata resurselor naturale, piata capitalului
2) Dupa forma obiectelor schimbate
a) piata omogena - uniforma
b) piata eterogena - diversificata
3) Dupa existenta sau inexistenta bunurilor in momentul tranzactiei
a) piata reala reprezentata prin cererea si oferta de bunuri de consum, prin factorii de
productie
b) piata fictiva reprezentata prin cererea si oferta de titluri de proprietate
4) Dupa locul desfasurarii relatiilor de schimb
a) piata locala
b) piata regionala
c) piata nationala
d) piata internationala
5) In functie de raportul dintre cererea si oferta unui bun
a) piata vanzatorului (absorbtia)
b) piata cumparatorului (presiunea)
6) Dupa gradul de cunoastere a mediului economic de catre subiectii pietei
a) piata transparenta participantii cunosc efectiv factorii pietei
b) piata caracterizata prin opacitate agentii pietei nu sunt informati asupra mecanismului ei

CAPITOLUL 2 BAZELE CONTABILITATII

1. PATRIMONIUL
1.1. Definie si structura
Obiectul de studiu al contabilitatii il reprezinta patrimoniul unei unitati organizationale.
Bunurile materiale si banesti aduse de fiecare din asociati drept aport, precum si acelea pe
care societatea le dobandeste ulterior formeaza impreuna patrimoniul societatii comerciale.
Literatura de specialitate a dat notiunii de patrimoniu 3 conceptii: una juridica, una
economica si una economico- juridica:
1) Din punct de vedere juridic, patrimoniul reprezinta toate drepturile si obligatiile
cu continut ec. ale unui subiect de drept.
2) Din punct de vedere economic, patrimoniul reprezinta totalitatea bunurilor
economice apreciabile in bani, inclusiv rezultatul folosirii lor, bunuri ce apartin unei
persoane juridice sau fizice care satisface acte de comert.
3) Prin asocierea celor doua conceptii s-a ajuns la definirea ec.-jur. a patrimoniului.

11

Astfel, patrimoniul este format din ansamblul bunurilor corporale si necorporale,

a drepturilor si a obligatiilor ce caracterizeaza situatia unei entitati patrimoniale la
un moment dat.
Patrimoniul este atasat unei persoane juridice sau fizice care desfasoara acte de comert,
persoana numita titular de patrimoniu.
Ecuatia fundamentala a patrimoniului apare sub forma:
Bunuri economice = drepturi + obligatii

PATRIMONIU

Bunuri economice
ca obiecte de
drepturi si obligatii
exprimabile in bani

Drepturi
si
obligatii
exprimabile
in bani

PERSOANA FIZICA
SAU JURIDICA

P
A = ACTIVUL, P = PASIVUL

Activul formeaza realitatea (substanta materiala a patrimoniului) si are o determinare

existentiala si una economica.
Determinarea existentiala consta in faptul ca bunurile au o forma concreta ca structura si
apar ca bunuri materiale sau corporale si ca bunuri nemateriale sau necorporale. Ex. de bunuri
corporale: imobile, masini, marfuri, materiale, numerar. Ex. de bunuri necorporale: creante,
brevete, concesiuni, marci.
Determinarea economica se exprima prin utilitatea si valoarea bunurilor. Utilitatea
reprezinta capacitatea de a satisface o nevoie. Valoarea reprezinta calitatea ce se manifesta prin
faptul ca bunurile se prezinta ca marfa sau sunt exprimate in bani.
Pasivul exprima raportul de proprietate in cadrul careia se procura si se gestioneaza
bunurile. Drepturile se intalnesc atunci cand titularul de patrimoniu este proprietar si nu trebuie
sa acorde nici un echivalent valoric pt. bunurile aflate in posesia sa. Obligatiile sunt intalnite in
cazul cand, pt. bunurile componente ale patrimoniului, titularul tb. sa indeplineasca o anumita
prestatie sau sa dea un echivalent valoric.
Acest patrimoniu, privit ca un tot unitar, este reflectat si reprezentat in contabilitate sub
dublu aspect. Aceasta dubla reprezentare a starii si miscarii patrimoniului constituie o trasatura
esentiala, de baza ce determina continutul metodei contabilitatii. Ea poate fi reprezentata sintetic
sub forma aceleasi ecuatii:

12

Bunuri economice = drepturi + obligatii

- ecuatia dublei reprezentari

Ecuatia generala a patrimoniului este :

Activul patrimonial = Pasivul patrimonial
In concluzie, drepturile si obligatiile (pasivul) patrimoniului explica provenienta
bunurilor economice (activul).
Ecuatia dublei reprezentari reflecta numai situatia patrimoniului societatii la un moment
dat, dar pentru analiza activitatii mai este necesara si cunoasterea situatiei rezultatului activitatii
la un moment dat. Aceasta situatie poate fi cunoscuta prin intermediul cheltuielilor si al
veniturilor.
Prin compararea cheltuielilor si a vanzarilor se determina rezultatul final.
Daca veniturile > cheltuielile, rezultatul imbraca forma de profit.
Daca veniturile < cheltuielile, rezultatul imbraca forma de pierdere. Ca urmare, ecuatia
rezultatului apare sub forma:
cheltuieli +/ - rezultat = venituri
Prin reunirea celor doua ecuatii, cea a situatiei patrimoniului si cea a rezultatului, se poate
scrie egalitatea fundamentala a contabilitatii.
Activ + Cheltuieli = Pasiv + Venituri

1.2. Inventarierea patrimoniului

Unitatile patrimoniale au obligatia sa efectueze inventarierea generala a patrimoniului la
inceperea activitatii, cel putin o data pe an pe parcursul functionarii sale, in cazul fuzionarii sau
incetarii activitatii. Inventarierea reprezinta ansamblul operatiilor prin care se constata existenta
tuturor elementelor de activ si de pasiv, cantitativ si valoric sau numai valoric, la data la care
acestea se efectueaza.
La inceputul activitatii, inventarierea are ca obiect principal stabilirea si evaluarea
elementelor patrimoniale ce constituie aportul in natura adus la capitalul social.
Etapele desfasurarii inventarierii
1)
2)
3)
4)

stabilirea perioadei in care se face inventarierea;

organizarea si numirea persoanelor imputernicite sa faca inventarierea;
efectuarea faptica a inventarierii;
determinarea rezultatelor inventarierii.

13

Toate bunurile inventariate, grupate pe gestiuni si pe categorii de bunuri se inscriu in liste

de inventariere.
Rezultatele inventarierii se consemneaza intr-un proces verbal de inventariere in care se
inscriu:
perioada si gestiunile inventariate;
persoanele care au efectuat inventarierea;
plusurile sau minusurile constatate;
valorificarea rezultatelor inventarierii;
constituirea si actualizarea provizioanelor.

2. CONTABILITATEA DISCIPLINA A STIINTELOR ECONOMICE

2.1. Metoda contabilitatii
Contabilitatea, ca orice disciplina stiintifica, are o metoda specifica de lucru pentru
analizarea obiectului ei de studiu (patrimoniul).
Metoda contabilitatii se numeste partida dubla si ea stabileste modul de studiu si de
cercetare a patrimoniului, arata si mijloacele si procedeele care trebuie utilizate pentru realizarea
sarcinilor contabilitatii.
Partida dubla consta in abordarea globala si structurala, periodica si continua a miscarilor
de valori economice separate patrimonial, ca un sistem ce este echilibrat in permanenta (A = P).
Elementele patrimoniului unitatii economice se afla intr-o continua miscare si
transformare, ramanand totusi intr-un echilibru permanent in cadrul unitatii respective. Acest
echilibru este evidentiat in contabilitate prin dubla inregistrare.
Dubla inregistrare este determinata, in primul rand, de dubla reprezentare, prin faptul
ca, in timpul miscarii si transformarii lor, elementele patrimoniului nu inceteaza a fi privite sub
dublul lor aspect, adica al destinatiei economice (bunuri economice) si al provenientei (surse de
finantare).
In al doilea rand, dubla inregistrare este determinata de faptul ca miscarea si
transformarea bunurilor economice in fazele circuitului economic genereaza operatii economice
si financiare de iesire dintr-o faza si de intrare in alta, de transformare dintr-o forma in alta, dintro stare in alta, de trecere dintr-un loc de gestiune in altul.
Astfel, bunurile sub forma de materii prime si materiale consumabile se transforma in
semifabricate => produse finite =>marfa => disponibilitati banesti.
Atat dubla reprezentare, cat si dubla inregistrare, ca trasaturi esentiale ale metodei
contabile, sunt specifice numai acesteia, fara a se mai intalni la alte dicipline economice.

14

2.2. Principiile si regulile partidei duble

1) Principiul de gestionare
Patrimoniul, luat in totalitatea sa, este reprezentat ca o entitate gestionara sau ca un
ansamblu inchis. Patrimoniul este un ansamblu intern de schimb intre cele doua laturi ale sale,
respectiv bunuri economice, pe de o parte, si drepturi si obligatii, pe de alta parte. Patrimoniul
este gospodarit si administrat de un singur titular de patrimoniu.
Ex: Aprovizionarea cu materii prime de la furnizor se inregistreaza atat in contabilitatea
furnizorului, cat si in contabilitatea beneficiarului, dar la fiecare dintre ei intalnim alte modificari
structurale.
2) Principiul periodizarii si continuitatii
Se pp. ca unitatile patrimoniale au o durata de viata nedefinita. Evolutia situatiei
financiare si a rezultatelor obtinute este impartita in perioade numite exercitii financiare. Fiecare
ciclu contabil incepe cu starea initiala a elementului patrimonial la care se aduna intrarile
(cresterile) intervenite si se scad iesirile (micsorarile), rezultand astfel starea finala care devine
stare initiala pt. exercitiul financiar urmator.
Stare initiala + Intrari Iesiri = Stare finala
De regula, exercitiul financiar este un an calendaristic si incepe la 1 ianuarie si se incheie la
31 decembrie, cu exceptia primului an de activitate, cand exercitiul financiar incepe la data
inmatricularii societatii la Registrul Comertului. Exercitiul financiar este oglindit in documentul
contabil de sinteza numit bilant.
3) Principiul dublei reprezentari
Este fundamental pt. metoda contabilitatii. Potrivit acestui principiu, relatia dintre structura
patrimoniului, la un moment dat, precum si miscarile de valori economice intervenite in masa
patrimoniului sunt evidentiate intr-un raport de echivalenta, ca o ecuatie valorica intre 2 termeni:
Destinatie = Provenienta
Investitie = Finantare
Activ = Pasiv
4) Principiul inregistrarii cronologice si sistematice
Inregistrarea cronologica consta in ordonarea succesiva, in timp, a operatiilor economice si
financiare.

15

Inregistrarea sistematica consta in gruparea dupa un anumit sistem pe elementele si

structurile componente ale patrimoniului. Operatiile contabile se trec in jurnale, asigurand
analiza contabila, pe baza de documente justificative, a modificarilor intervenite in masa
patrimoniului.
5) Principiul inregistrarii analitice si sintetice
Inregistrarea analitica pp. individualizarea patrimoniului pe partile sale componente, in
scopul cunoasterii trasaturilor specifice.
Inregistrarea sintetica pleaca de la trasaturile comune si generale ale elementelor
patrimoniale. Acest principiu asigura o cunoastere a patrimoniuului de la parte la intreg.

2.3. Procedeele partidei duble

1) Documentatia
Este procedeul cu ajutorul caruia se observa, se culeg si se inregistreaza individual, in
scris, la locul si momentul producerii lor, operatiile ec. si fin. intervenite. Prin documente si prin
culegerea datelor se asigura datele primare de intrare in sistemul contabil, date care vor fi
prelucrate, in vederea obtinerii documentului contabil de sinteza privind situatia patrimoniului
(bilantul) si a documentului contabil de sinteza privind rezultatul (contul de profit si pierdere).
2) Evaluarea
Este procedeul prin care se realizeaza masurarea in etalon monetar a elementelor
patrimoniale si a operatiilor la care acestea participa. Ea da posibilitatea sintetizarii si integrarii
informatiilor contabile, atat la nivelul intreprinderii, cat si la nivelul economiei nationale.
3) Calculatia
Este un ansamblu de operatii si algoritmi matematici cu ajutorul carora se determina
marimea costurilor si a rezultatelor obtinute.
4) Inventarierea
Consta in masurarea si aprecierea valorii tuturor elementelor de activ si de pasiv si
asigura caracterul real al cunoasterii contabile
5) Analiza
Prin intermediul ei se interpreteaza in mod analitic si se valorifica informatia contabila.
Se explica acele cauze care au dus la rezultate pozitive sau negative si se stabilesc masurile sau
strategiile care sa conduca, in etapele urmatoare, la rezultate favorabile
6) Contul si sistemul de conturi
Prin intermediul lor se realizeaza inregistrarea si evidentierea cronologica, gruparea,
sistematizarea si calculul miscarilor si starii patrimoniului. Fiecarui element patrimonial i se
asociaza cate un cont contabil care arata starea, relatia si miscarea elementului respectiv.
7) Balanta contabila

16

Se mai numeste si balanta de verificare. Prin intermediul ei se realizeaza:

a) centralizarea datelor din conturile folosite pt. inregistrarea operatiilor economice
si financiare;
b) verificarea exactitatii acestor inregistrari prin sistemul de egalitati, obtinut pe baza
dublei inregistrari (debit = credit).
8) Bilantul
Prin intermediul lui se inchide procesul cunoasterii contabile la nivelul unui agent
economic. El asigura sintetizarea si centralizarea datelor, stabilirea rezultatelor obtinute si arata
care este situatia patrimoniului la sf. exercitiului financiar, in raportul cu inceputul sau.
Din sistemul de procedee prezentat, contul contabil, balanta contabila si bilantul sunt
specifice metodei contabile.

2.4. Principiile generale ale contabilitatii

1) Principiul prudentei potrivit caruia nu este admisa supraevaluarea elementelor
de activ si a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor,
tinand cont de deprecierile, riscurile si pierderile posibile generate de desfasurarea
activitatii exercitiului curent sau anterior.
2) Principiul permanentei metodelor conduce la continuitatea aplicarii regulilor
si normelor privind evaluarea, inregistrarea in contabilitate si prezentarea elementelor
patrimoniale si a rezultatelor, asigurand comparabilitatea in timp a informatiilor
contabile.
3) Principiul continuitatii activitatii potrivit caruia se pp. ca unitatea
patrimoniala isi continua in mod normal functionarea intr-un viitor previzibil, fara a
intra in stare de lichidare sau de reducere sensibila a activitatii.
4) Principiul independentei exercitiului pp. delimitarea in timp a veniturilor si a
cheltuielilor aferente activitatii unitatii patrimoniale pe masura angajarii acestora si
trecerii lor la rezultatul exercitiului la care se refera.
5) Principiul intangibilitatii - bilantul de deschidere a unui exercitiu financiar tb. sa
corespunda cu bilantul de inchidere a exercitiului financiar anterior.
6) Principiul necompensarii potrivit caruia elementele de activ si de pasiv tb. sa
fie evaluate si inregistrate in contabilitate separat, nefiind admisa compensarea intre
posturile de activ si cele de pasiv ale bilantului, precum si intre veniturile si cheltuielile
din contul de profit si pierdere.
7) Principiul prevalentei economicului asupra juridicului informatiile prezentate in
situatiile financiare trebuie sa reflecte realitatea economica a evenimentelor si a
tranzactiilor, nu numai forma lor juridica.

17

8) Principiul evaluarii separate a elementelor de activ si de pasiv in vederea

stabilirii valorii totale corespunzatoare unei pozitii din bilant se va determina separat
valoarea aferenta fiecarui element individual de activ si de pasiv.
9) Principiul pragului de semnificatie orice element care are o valoare semnificativa
trebuie prezentat distinct in cadrul situatiilor financiare; elementele cu valori nesemnifi
cative care au aceeasi natura sau cu functii similare trebuie insumate, nefiind necesara
prezentarea lor separata.

3. EXPERTII CONTABILI, CONTABILII AUTORIZATI,

ADMINISTRATORII, CENZORII, REGIA AUTONOMA
3.1. Expertii contabili si contabilii autorizati
Profesia de expert contabil este definita de normele legale, astfel: Expertul contabil este
persoana care a dobandit aceasta calitate si are competenta profesionala de a verifica si de a
aprecia modul de organizare si de conducere a activitatii ec.fin. si de contabilitate, de a
supraveghea gestiunea societatii comerciale si de a verifica legalitatea situatiilor financiare.
Expertul contabil poate, de asemenea, sa organizeze si sa conduca contabilitatea societatilor
comerciale si sa analizeze, prin procedee specifice contabilitatii, situatia ec., financiara si fiscala
a acestora. (Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 65/1994 privind organizarea activitatii de
expertiza contabila si a contabililor autorizati).
Contabilul autorizat este persoana care a dobandit aceasta calitate si are capacitatea de a
tine contabilitatea si de a intocmi situatiile financiare.
Calitatea de expert contabil si cea de contabil autorizat se dobandesc prin examen.
Expertii contabili si contabilii autorizati pot sa-si desfasoare activitatea ca salariati in
compartimentele financiar contabile ale diferitelor tipuri de intreprinderi si institutii, ca
profesionisti independenti (persoane autorizate sa desfasoare independent o activitate ec.) si ca
angajati in societatile comerciale de expertiza contabila.
Activitatile de expert contabil si de contabil autorizat pot fi exercitate numai de persoanele
fizice si juridice care sunt membre ale Corpului Expertilor Contabili si al Contabililor Autorizati
din Romania (C.E.C.C.A.R.).
Expertul contabil poate executa pt. persoanele fizice si juridice urmatoarele lucrari:
- tine sau supravegheaza contabilitatea si intocmeste sau verifica si certifica situatiile
financiare;
- acorda asistenta privind organizarea si tinerea contabilitatii;
- efectueaza analize ec.fin. si evaluari patrimoniale;
- efectueaza expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane
fiz. sau jur.;
- executa alte lucrari cu caracter fin.-contabil, fiscal, de organizare administrativa si
informatica;
- indeplineste atributiile prevazute in mandatul de cenzor la societatile comerciale.
-

Contabilul autorizat poate executa pt. persoanele fiz. si jur. urmatoarele lucrari:
tine contabilitatea operatiilor ec.-fin.;

18

intocmeste situatiile financiare;

contabilul autorizat cu studii superioare poate sa verifice si sa certifice situatiile
financiare si sa indeplineasca obligatiile legale pt. cenzorii de la societatile comerciale.
Pt. actiunile lor, expertii contabili si contabilii autorizati raspund disciplinar,
administrativ, civil si penal, dupa caz.

3.2. Administratorii
Administratorul poate fi persoana fizica sau juridica. In cazul in care o persoana juridica
a dobandit calitatea de administrator al unei societati, ea trebuie sa-si desemneze un reprezentant
permanent, persoana fizica prin care sa-si indeplineasca functia.
Persoana fizica desemnata ca reprezentant al administratorului persoana juridica trebuie sa
indeplineasca aceleasi conditii si are obligatiile si raspunderile pe care legea le instituie pt.
administratorul pers. fizica.
Indiferent de forma juridica a societatii comerciale, administratorul poate fi asociat sau
neasociat. In cazul societatilor in comandita, calitatea de administrator o pot avea numai asociatii
comanditati.
Societatea pe actiuni este administrata de unul sau mai multi administratori. Atunci cand
sunt mai multi administratori, ei constituie un consiliu de administratie. Consiliul de
administratie poate delega o parte din puterile sale unui comitet de directie, compus din
membrii alesi dintre administratori.
Presedintele consiliului de administratie este si director general sau director al societatii, in
care calitate conduce si comitetul de directie.
O persoana nu poate functiona in mai mult de trei consilii de administratie concomitent.
Administratorii sunt desemnati la constituirea societatii si sunt stabiliti in actul constitutiv
sau, ulterior, de catre adunarea generala.
In ceea ce priveste societatea pe actiuni sau in comandita pe actiuni, legea prevede ca
fiecare persoana care este administrator trebuie sa depuna o garantie baneasca pt. administratia
sa. Scopul depunerii garantiei este acela de a asigura posibilitatea despagubirii societatii, in cazul
in care aceasta ar fi prejudiciata prin actele administratorului. Legea prevede faptul ca garantia
depusa nu poate fi mai mica decat valoarea nominala a 10 actiuni sau decat dublul remuneratiei
lunare. Garantia se va restitui la incetarea functiei administratorului.
Obligatiile administratorului sunt:
- de a indeplini formalitatile necesare constituirii societatii;
- de a prelua si pastra documentele privind constituirea societatii;
- de a administra societatea, adica de a face toate operatiile cerute pt. indeplinirea
obiectului societatii;
- de a urmari efectuarea de catre asociati a varsamintelor datorate;
- de a tine corect registrele cerute de lege;
- de a lua parte la toate adunarile societatii si la consiliile de administratie;
- de a aduce la indeplinire hotararile adunarii generale a asociatilor;
- de a indeplini indatoririle prevazute de actul constitutiv, precum si indatoririle stabilite
de lege.

3.3. Cenzorii

19

Notiunea de cenzori se intalneste numai in cadrul SA, SCA si SRL.

Astfel, in cadrul SA si SCA, controlul asupra actelor si operatiilor administratorilor se
exercita de catre cenzori.
Societatea pe actiuni va avea 3 cenzori si 3 supleanti (inlocuitori), daca prin contractul de
societate sau statut nu se prevede un nr. mai mare. In toate cazurile, nr. cenzorilor tb. sa fie impar.
Cenzorii se aleg la inceput de adunarea constitutiva, ulterior ei sunt alesi de adunarea generala
ordinara (se intruneste cel putin o data pe an, in cel mult 3 luni de la incheierea ex. fin). Durata
mandatului lor este de 3 ani si ei pot fi realesi. Intinderea si efectele raspunderii lor sunt
determinate de regulile mandatului. Cenzorii tb. sa-si exercite personal mandatul lor. Cel putin
unul din ei tb. sa fie contabil autorizat sau expert contabil.
La societatea in care statul detine cel putin 20 % din capitalul social, unul dintre cenzori
va fi recomandat de Ministerul Finantelor. Cenzorii tb sa fie actionari, cu exceptia cenzorilor
contabili.
Cenzorii sunt remunerati cu o indemnizatie fixa, stabilita prin statut sau de catre AGA.
Cenzorii au dreptul sa obtina lunar de la administratori o situatie despre mersul activitatii
societ. si au drept sa participe la sedintele consiliului de administratie, dar fara drept de vot.
In caz de moarte, incetare sau renuntare la mandat a unui cenzor, supleantul cel mai in
varsta il inlocuieste.
In cazul SRL, va exista un cenzor si un supleant si daca exista mai multi, nr. lor tb. sa fie
impar. Unul dintre cenzori tb. sa fie contabil autorizat. Cenzorii tb. sa fie asociati, cu exceptia
cenzorului contabil care poate fi si neasociat.
In cazul in care nr. de asociati este mai mic de 15, alegerea cenzorilor este facultativa.
Daca exista mai mult de 15 asociati, alegerea lor devine obligatorie.
Cenzorii sunt alesi de catre Adunarea asociatilor. In cazul in care nu exista cenzori,
controlul gestiunii se poate face de catre asociati. Fiecare dintre asociati care nu este
administrator va exercita dreptul de control.
Cenzorii sunt obligati:
- sa supravegheze gestiunea societatii;
- sa verifice daca situatiile financiare sunt legal intocmite;
- sa verifice daca registrele societ. sunt regulat tinute;
- sa prezinte un raport AGA ii asupra constatarilor facute;
- sa aduca la cunostinta administratorilor neregularitatile in administratie si incalcarile
dispozitiilor legale si ale prevederilor actelor constitutive ale societatii.
Cenzorii raspund solidar pt. nerespectarea obligatiilor prevazute de lege.

3.4. Regia autonoma

RA are ca obiect exploatarea si valorificarea bunurilor aflate in proprietatea statutului
Fiind unitate a statului, capitalul RA este pus la dispozitie de catre stat sau Prefectura care
au drept de control asupra activitatii acesteia
RA se organizeaza si functioneaza in ramurile strategice ale ec. nat. (industria de
armament, energetica, mine si gaze, posta, comunicatii, transporturi).
Este o unitate economica ale carei venituri si cheltuieli sunt incluse in bugetul de stat.
Anual, regia autonoma intocmeste bugetul de venituri si cheltuieli, bilantul si contul de profit si
pierdere.

20

Din venitul realizat, dupa acoperirea cheltuielilor, regia autonoma isi constituie fonduri
de rezerva, de dezvoltare, social- cultural, sportiv, fond de reciclare si cointeresare a
personalului.
Pt. acoperirea eventualelor pierderi, RA poate obtine de la bugetul de stat sau bugetul
local diferite subventii.
Conducerea regiei autonome este asigurata de un Consiliu de administratie format din 7
pana la 15 persoane din care una este directorul general. Consiliul de administratie isi desfasoara
activitatea in conformitate cu propriul sau regulament de organizare si functionare si hotaraste in
toate problemele privind activitatea regiei autonome.
.

4. Sectiunile contabilitatii
4.1 Contabilitatea operatiilor de capital
Conturile de capitaluri cuprind totalitatea surselor de finantare aflate la dispozitia unitatii
patrimoniale si sunt formate din:
1) Capital propriu
2) Provizioane pentru riscuri si cheltuieli asimilate capitalului propriu
3) nprumuturi pe termen lung si alte surse de finantare cu durata mai mare de un
an
1) Capitalul propriu
Este compus din:
a) Capital social
Este egal cu valoarea nominala a actiunilor sau a partilor sociale, respectiv cu valoarea
aportului in natura sau in numerar. El se prezinta sub forma de:
a1) capital subscris nevarsat - capitalul pe care proprietarii societatii s-au
angajat sa-l puna la dispozitia acesteia;
a2) capital subscris varsat - partea din capitalul subscris care a fost fizic pusa la
dispozitia societatii de catre proprietari (varsat in contul societatii)
Operatii privind modificarea capitalului social
Modificarea capitalului social se face atunci cand evenimente exceptionale in viata
societatii sau a mediului ec. impun acest lucru sau cand aceasta operatie devine o conditie de
realizare a scopurilor societatii.

21

Modificarea se face pe baza hotararii AGA si este supusa instantelor judecatoresti si

formelor de publicare in MO. Modificarea capitalului social consta in majorarea, reducerea si
reintragirea acestuia.
1) Modificari privind majorarea capitalului social
1.1) Majorarea capitalului social prin aport in numerar
Motivul cresterii procurarea de noi surse de finantare a investitiilor;
- pt. intarirea situatiei financiare
Realizare concreta se emit actiuni noi care se vor vinde pe piata la un pret de vanzare
numit pret de emisiune = valoare nominala + prima de emisiune
1.2) Majorarea capitalului social prin aport in natura
Motivul cresterii integrarea actiunilor aduse ca aport la capitalul social
Realizare concreta se emit actiuni noi a caror valoare teoretica este apropiata de
valoarea activului adus ca aport. Pretul de emisiune = valoare nominala + prima de aport
1.3) Majorarea capitalului social prin operatiuni interne (incorporarea primelor de
emisiune la capitalul social, incorporarea rezervelor din reevaluare la capitalul social,
incorporarea profitului la capitalul social)
Motivul cresterii - fondurile proprii devin indisponibile,
- credibilitatea fin. a societatii
Realizare concreta se emit actiuni noi care vor fi repartizate, in mod gratuit, vechilor
actionari
1.4) Majorarea capitalului social prin conversia unui angajament financiar in
capitalul social
Motivul cresterii anularea sau reducerea unor datorii fara a se apela la trezorerie
Realizare concreta emiterea de actiuni la o valoare apropiata de cea a datoriilor si la un
pret de emisiune = valoare nominala + prima de emisiune
Conditie obligatarii tb. sa doreasca sa devina actionari
1.5) Dubla crestere simultana a capitalului social este o combinatie intre 1.1) si 1.3)
Realizare concreta - In faza I se aduce un aport in numerar prin emiterea de actiuni noi
care vor fi vandute pe piata la un pret de emisiune = valoare nominala + prima de emisiune.
In faza a II-a are loc incorporarea primei de emisiune rezultata din faza I, prin emiterea de
actiuni noi care vor fi impartite in mod gratuit actionarilor.
2) Modificari privind reducerea capitalului social
2.1) Anularea sau compensarea pierderilor exercitiilor anterioare sau a celui recent
incheiat

22

Motivul reducerii pierderile nu pot fi acoperite pe alta cale

Realizare concreta se reduce nr. de actiuni sau se reduce valoarea nominala a acestora
Observatie: Reducerea valorii nominale a actiunilor sau reducerea capitalului social nu se
poate face sub valoarea minima legala (val. nominala min. a unei actiuni este de 1.000 lei, iar
capitalul social minim este de 25 mil. lei).
2.2) Rambursarea capitalului social catre actionari
Motivul reducerii - retragerea unor actionari
Realizare concreta - reducerea valorii nominale a actiunilor sau reducerea nr. de actiuni
sau rascumpararea actiunilor la bursa de catre societate si anularea lor.
3) Modificari privind reintregirea capitalului social
3.1) Caz particular de acoperire a pierderilor prin cresterea si micsorarea capitalului
social
Operatia se evidentiaza in doua etape:
a) majorarea capitalului social fie prin emiterea de actiuni ca aport in numerar sau prin
incorporarea rezervelor;
b) reducerea capitalului social prin acoperirea pierderilor;
Aceasta operatie este cunoscuta sub denumirea de miscarea acordeonului.
b) Prime de capital
Reprezinta excedentul dintre valoarea de emisiune, de fuziune sau de aport si valoarea
nominala a actiunilor sau a partilor sociale. Sunt utilizate pt. majorarea rezervelor si pt.
acoperirea cheltuielilor ocazionate de vanzarea de actiuni. Primele de capital sunt reprezentate
de:
b1) prime de emisiune
b2) prime de fuziune
b3) prime de aport
b4) prime de conversie a obligatiunilor in actiuni
prima de emisiune = valoare de emisiune valoare nominala
prima de fuziune = valoarea bunurilor primite prin fuziune suma cu care a crescut
capitalul social al societatii absorbante
prima de aport = valoare de aport capital social dupa emisiune
prima de conversie = valoare de rambursare a obligatiunii valoarea nominala a actiunii in
urma realizarii op. de conversie
c) Rezerve din reevaluare
Reprezinta plusuri de valori economice create prin reevaluarea activelor, de regula a
imobilizarilor corporale si financiare. Rezervele din reevaluare apar numai in cazul in care
cresterea de valoare fata de valoarea anterioara este apreciata ca sigura si durabila. Rezerva din

23

reevaluare modifica valoarea contabila a imobilizarii si este utilizata pt. cresterea capitalului si a
rezervelor.
d) Rezerve
Sunt reprezentate de:
d1) rezerve legale
d2) rezerve statutare sau contractuale
d3) rezerve pt. actiuni proprii
d4) alte rezerve
Rezervele legale se constituie anual din profitul brut al exercitiului financiar in procent de
5%, dar sa nu depaseasca 20% din capitalul social sau din primele de capital, fiind destinate
protejarii capitalului in cazul in care exercitiul financiar se incheie cu pierderi.
Rezervele statutare sau contractuale se constituie anual din profitul net al societatii,
conform prevederilor din statut si sunt folosite pentru acoperirea pierderilor.
Rezervele pt. actiuni proprii se constituie potrivit legii.
Alte rezerve se constituie pe baza hotararii AGA din profitul net al exercitiului financiar,
din prime de capital si din rezerve din reevaluare. Se utilizeaza pentru acoperirea pierderilor din
rascumpararea propriilor actiuni, sau in cazul operatiilor de micsorare a capitalului social.
e) Rezultatul reportat
Poate imbraca urmatoarele doua forme :
e1) profit nerepartizat profitul obtinut intr-un exercitiu financiar, a carui repartizare a
fost amanata de catre AGA ;
e2) pierdere neacoperita pierderea care nu a fost acoperita in exercitiul in care s-a
constatat si urmeaza sa fie acoperita intr-o perioada viitoare.
f) Rezultatul exercitiului
Poate fi : f1) profit
f2) pierdere
g) Subventii pentru investitii
Sunt sume obtinute de la buget sau din alte surse nerambursabile, fiind destinate
achizitionarii sau crearii activelor imobilizate (ex : subventii pt echipament) sau pt a finanta
actiuni pe termen lung (ex: prime de dezvoltare pt intreprinderi care creaza noi locuri de munca).
2) Provizioane pt riscuri si cheltuieli asimilate capitalului propriu
Sunt constituite in conditiile aplicarii principiului prudentei pe feluri de provizioane, in
functie de natura, scopul sau obiectul pt care au fost create.
Un provizion pentru riscuri si cheltuieli va fi inregistrat daca sunt indeplinite cumulativ
uramatoarele conditii:
- exista o obligatie curenta generata de un eveniment anterior

24

exista posibilitatea efectuarii unei plati pentru acoperirea obligatiei respective

suma poate fi estimata
Cazurile tipice pt. constituirea provizioanelor sunt: litigii, amenzi, penalitati, garantii
acordate clientilor (ch. privind service-ul in per. de garantie).

3) Imprumuturi pe termen lung si alte surse de finantare cu durata mai mare de

1 an
Acestea sunt concretizate in:
- imprumuturi din emisiuni de obligatiuni
- credite bancare pe termen lung
- alte imprumuturi si datorii asimilate
- datorii ce privesc imobilizarile financiare
- dobanzile aferente acestor imprumuturi
Contabilitatea operatiilor de capital se inregistreaza cu ajutorul conturilor din clasa I
numita conturi de capitaluri.

4.2. Contabilitatea imobilizarilor

Imobilizarile se mai numesc si active imobilizate sau active pe termen lung si constituie
suportul tehnico-material al activitatii unei unitati patrimoniale.
Imobilizarile cuprind bunuri economice de investitii a caror utilizare este mai mare de un
an. Imobilizarile isi mentin val de intrebuintare si participa in mod repetat la circuitul economic
si nu se consuma sau nu se inlocuiesc dupa prima lor utilizare.
Clasificarea imobilizarilor
I.
Dupa structura lor
a) Imobilizari necorporale
b) Imobilizari corporale
c) Imobilizari financiare
II.
Dupa natura lor
a) de natura financiara (Imobilizari financiare)
b) de natura nefinanciara (Imobilizari corporale si necorporale)
Imobilizarile necorporale
Sunt denumite si active intangibile si cuprind acele valori economice de investitii care nu
imbraca forma concreta de bunuri materiale.
Sunt reprezentate de:
a) Cheltuieli de constituire sunt cheltuieli ocazionate de infiintarea sau modificarea
activitatii unitatii patrimoniale. Ele sunt reprezentate de taxe si alte chelt de inmatriculare a soc,

25

chelt privind emiterea si vanzarea de actiuni si obligatiuni, chelt cu prostectarea pietei si de

publicitate.
b) Cheltuieli de dezvoltare - sunt cheltuieli ocazionate de efectuarea unor lucrari sau
obiective de dezvoltare a unitatii patrimoniale (ex: proiecte de dezvoltare pt diversificarea gamei
sortimentale de produse).
c) Concesiunea se refera la contractul prin care o parte numita concedent cedeaza
contraplata unei alte parti numita concesionar, pe o perioada determinata, dreptul de exploatare a
unor bunuri sau de executare a unei activitati.
Brevetul este un titlu care da inventatorului unui produs sau al unui procedeu, monopolul
de exploatare pe o perioada de timp.
Licenta este un contract prin care posesorul unui brevet de inventie cedeaza, contra plata,
unei alte persoane, dreptul de a folosi sau valorifica inventia brevetata.
Marca se refera la pseudonime, forma caracteristica a produsului, etichete, aspecte
exterioare, embleme, timbre, combinatii sau dispozitii de culori, schite.
d) Fondul comercial (engl.goodwill) este format din acele elemente care concura la
mentinerea sau la dezvoltarea potentialului economic al unei unitati (ex: clientela, reputatia,
vadul comercial).
e) Alte imobilizari necorporale se refera la programele informatice pe care societatea le
creeaza sau le achizitioneaza de la furnizori.
Imobilizarile corporale
Sunt denumite si active tangibile si cuprind acele bunuri de folosinta indelungata, durabile
in activul unei unitati. Ele constituie acea componenta a unitatii economice care defineste
capacitatea tehnica sau de productie si potentialul de a crea venituri in functie de obiectul de
activitate.
Sunt reprezentate de:
a) Terenuri care, la randul lor, pot fi:
a1) Terenuri agricole si silvice
a2) Terenuri fara constructii
a3) Terenuri cu zacaminte
a4) Terenuri cu constructii
b) Mijloace fixe
Mijlocul fix reprezinta obiectul singular sau complexul de obiecte care indeplineste
cumulativ urmatoarele conditii :
- are o valoare de intrare mai mare decat limita stabilita de lege (in prezent = 15.000.000 lei)
- are o durata normala de utilizare mai mare de 1 an
Clasificarea mijloacelor fixe
I) Dupa apartenenta
1. Mijloace fixe proprii (numite active bilantiere)

26

2. Mijloace fixe inchiriate (sunt elemente extrapatrimoniale sau extrabilantiere)

II) Dupa structura materiala si destinatia economica
1. Constructii
2. Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii
3. Mobilier, aparatura de birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si
materiale si alte active corporale
Evaluarea mijloacelor fixe -

se realizeaza in 4 momente carora le corespund 4 valori:

1. Evaluare la data intrarii in folosinta - acesteia ii corespunde valoarea de intrare

2. Evaluare la inventar - valoarea la inventar
3. Evaluare la inchiderea exercitiului financiar - valoarea la inchiderea ex financiar
4. Evaluare la iesirea din patrimoniu - valoarea la iesire
1. Valoarea la intrare se mai numeste si valoare contabila si poate fi reprez de:
1
2

1.1) Costul de achizitie pt. bunuri ec. procurate cu titlu oneros, pe baza de factura.
1.2) Costul de productie pt. bunuri ec. produse de unitate.
1.3) Valoarea de utilitate pt. bunuri ec. obtinute cu titlu gratuit.
1.4) Valoare de aport pt. bunuri ec. aduse ca aport la capitalul social

2.Valoarea la inventar este reprez de valoarea actuala si ea se stabileste in functie de

pretul pietei si de utillitatea bunurilor in unitate.
Val la inventar = val neta contabila = val contabila amortizare
Evaluarea activelor la inventar se face individual pt fiecare obiect de evidenta contabila.
3.Valoarea la inchiderea exercitiului financiar se mai numeste si val bilantiera.
La finele ex fin, val de intrare se compara cu val actuala sau de utilitate stabilita cu ocazia
inventarului. In urma acestei comparari => 2 situatii:
a) constatarea unor plusuri de valoare intre val la inventar si val contabila
b) constatarea unor minusuri de valoare intre val la inventar si val contabil

4. Valoarea la iesire trebuie sa fie egala cu val la intrare (val contabila).

Iesirea bun. din gestiune poate fi cauzata de:

scoaterea din functiune la sfarsitul perioadei de utilizare
constatarea unor minusuri in gestiune cu ocazia inventarierii
scoaterea din folosinta ca urmare a situatiei de forta majora (calamitati naturale)

27

 vanzarea bunurilor respective

cedarea cu titlu gratuit sub forma de donatie sau subventie
Amortizarea mijloacelor fixe
Amortizarea este procesul de recuperare treptata a cheltuielilor facute cu achizitionarea
mijlocului fix respectiv.
Mijloacele fixe se uzeaza n timpul utilizarii lor n proc de prod. Valoarea acestei uzuri se
transmite treptat asupra produselor la a caror realizare au contribuit mijl. fixe. Amortizarea este
legata de valoarea de intrare a mijloacelor fixe si de transferul treptat al acesteia n cheltuieli de
exploatare.
Amortizarea mijloacelor fixe se calculeaza ncepand cu luna urmatoare punerii n
functiune si pana la recuperarea integrala a valorii de intrare.
Exista 3 metode de calcul al amortizarii:
1) Metoda amortizarii liniare se realizeaza prin includerea uniforma in chelt de
exploatare a unei sume fixe stabilita proportional cu durata normala de functionare a mijl. fix. Se
calculeaza prin 2 procedee:
valoare contabila
a) Amortizare anuala = ---------------------------------durata normala de functionare
amortizare anuala
Amortizare lunara = ------------------------------12 luni
b) Amortizare anuala = cota de amortizare x valoare contabila
100
Cota de amorizare liniara = -----------------------------------------

(exprimata in procente)

durata normala de functionare

2) Metoda amortizarii degresive consta in multiplicarea cotei de amortizare liniara cu
unul din urmatorii coeficienti si obtinerea unei cote de amortizare degresive, pt. primul an de
functionare.
- 1,5 pt mijl. fixe cu durata normala de functionare cuprinsa ntre 2 si 5 ani
- 2
5 si 10 ani
- 2,5
peste 10 ani
Pt. urmatorii ani, amortizarea se calculeaza prin aplicarea cotei de amortizare degresive la
valoarea ramasa de amortizat.
In momentul in care nivelul amortizarii obtinuta prin inmultirea cotei de amortizare
degresive cu valoarea ramasa de amortizat este mai mic sau egal cu amortizarea anuala obtinuta
prin raportarea valorii ramase de amortizat la numarul anilor ramasi de functionare, atunci se va
lua in calcul valoarea rezultata din raportarea valorii ramase de amortizat la numarul anilor de
functionare ramasi.

28

3) Metoda amortizarii accelerate consta in includerea in primul an de functionare, n

chelt de exploatare, a unei amortizari de pana la 50 % din valoarea de intrare a mijl. fix.
Amortizarea anuala pt. exercitiile fin. urmatoare este calculata la valoarea ramasa de
amortizat dupa metoda liniara, prin raportare la nr anilor de utilizare ramasi.

Exemple de calcul al amortizarii

Un mijloc fix are o valoare contabila de 50.000.000 lei si are o durata normala de
functionare de 5 ani. Sa se calculeze amortizarea mijlocului fix prin intermediul fiecarei metode.
1) Amortizarea liniara
Amortizare liniara = Valoare contabila
= 50.000.000 = 10.000.000
anuala
durata normala de functionare
5
sau
Cota anuala de =
100
= 100 = 20% = 0,2
amortizare
durata normala de functionare 5
Amortizarea anuala liniara = cota anuala de amortizare * valoarea contabila = 0,2 *
50.000.000 = 10.000.000
Amortizarea lunara = amortizarea anuala = 10.000.000
12 luni
12 luni

= 833.333

Cota lunara de amortizare = cota anuala a amortizarii = 20% = 1,66%

12 luni
12 luni
Amortizarea lunara = cota lunara a amortizarii * valoare contabila = 1,66 % * 50.000.000
= 833.333
Program de amortizare
Anul

Amortizarea calculata

Amortizarea totala

1
2
3
4
5

10.000.000
10.000.000
10.000.000
10.000.000
10.000.000

10.000.000
20.000.000
30.000.000
40.000.000
50.000.000

Valoarea ramasa de
amortizat
40.000.000
30.000.000
20.000.000
10.000.000
0

2) Amortizarea degresiva
Cota de amortizare in regim degresiv = cota de amortizare in regim liniar *1,5 =
= 20% * 1,5 = 30% = 0,3

29

Amortizarea degresiva in primul an = cota de amortizare in regim degresiv * valoare

contabila = 0,3 * 50.000.000 = 15.000.000
Amortizarea degresiva in al doilea an = 35.000.000 * 0,3 = 10.500.000
Amortizarea degresiva in al treilea an = 24.500.000 * 0,3 = 7.350.000 < 24.500.000/3 =>
7.350.000 < 8.166.667
Program de amortizare
Anul

Amortizarea calculata

Amortizarea totala

1
2
3
4
5

15.000.000
10.500.000
8.166.667
8.166.667
8.166.666

15.000.000
25.500.000
33.666.667
41.833.334
50.000.000

Valoarea ramasa de
amortizat
35.000.000
24.500.000
16.333.333
8.166.666
0

3) Amortizarea accelerata
Amortizarea accelarata pt. I an = 50.000.000 * 50% = 25.000.000
Amortizarea accelarata pt. al II-lea .IV-lea an = (50.000.000 25.000.000) : 4 =
6.250.000
Program de amortizare
Anul

Amortizarea calculata

1
2
3
4
5

25.000.000
6.250.000
6.250.000
6.250.000
6.250.000

Amortizarea totala
25.000.000
31.250.000
37.500.000
43.750.000
50.000.000

Valoarea ramasa de
amortizat
25.000.000
18.750.000
12.500.000
6.250.000
0

- Hot. 2139/2004 pt. aprobarea Catalogului privind clasificarea si

duratele normale de functionare a mijloacelor fixe
Un mijloc fix are o valoare contabila de 60.000.000 lei si are o durata normala de
functionare de 4 ani. Sa se calculeze amortizarea mijlocului fix prin intermediul fiecarei metode.
1) Amortizarea liniara
Amortizare liniara = Valoare contabila
= 60.000.000 = 15.000.000
anuala
durata normala de functionare
4
sau

30

Cota de =
100
= 100 = 25% = 0,25
amortizare liniara durata normala de functionare 4
Amortizarea anuala liniara = cota anuala de amortizare * valoarea contabila = 0,25 *
60.000.000 = 15.000.000
Program de amortizare
Anul

Amortizarea calculata

Amortizarea totala

1
2
3
4

15.000.000
15.000.000
15.000.000
15.000.000

15.000.000
30.000.000
45.000.000
60.000.000

Valoarea ramasa de
amortizat
45.000.000
30.000.000
15.000.000
-

2) Amortizarea degresiva
Cota de amortizare degresiva = cota de amortizare liniara *1,5 =
= 0,25 * 1,5 = 0,375
Amortizarea degresiva in primul an = cota de amortizare degresiva * valoare contabila =
0,375 * 60.000.000 = 22.500.000
Amortizarea degresiva in al doilea an = 37.500.000 * 0,375 = 14.062.500
Amortizarea degresiva in al treilea an = 23.437.500 * 0,375 = 8.789.063 < 23.437.500 / 2
=> 8.789.063 < 11.718.750
Program de amortizare
Anul

Amortizarea calculata

Amortizarea totala

1
2
3
4

22.500.000
14.062.500
11.718.750
11.718.750

22.500.000
36.562.500
48.281.250
60.000.000

Valoarea ramasa de
amortizat
37.500.000
23.437.500
11.718.750
-

3) Amortizarea accelerata
Amortizarea accelarata pt. I an = 60.000.000 * 50% = 30.000.000
Amortizarea accelarata pt. al II-lea .IV-lea an = (60.000.000 30.000.000) : 3 =
10.000.000

31

Program de amortizare
Anul

Amortizarea calculata

1
2
3
4

30.000.000
10.000.000
10.000.000
10.000.000

Amortizarea totala
30.000.000
40.000.000
50.000.000
60.000.000

Valoarea ramasa de
amortizat
30.000.000
20.000.000
10.000.000
-

Imobilizarile financiare
Cuprind valorile fin investite de intreprindere in patrimoniul altor societati sub forma de:
a) Titluri de participare reprezinta titlurile de valoare sub forma de actiuni si parti sociale
investite de titularul de patrimoniu in capitalul altor societati.
b) Titluri imobilizate ale activitatii de portofoliu cuprind titlurile sub forma de actiuni si
obligatiuni rambursabile achizitionate pt. a realiza la o scadenta pe termen lung sau scurt
o anumita rentabilitate, fara a se putea interveni in gestiunea societatii unde sunt detinute
c) Creante legate de interese de participare sunt drepturi generale ale operatiei de acordare
a imprumuturilor pe termen lung sau mediu, intreprinderii asociate, societatii de grup cu
care intreprinderea are un contract de asociere in participatiune.
d) Creante imobilizate cuprind garantiile si cautiunile depuse de unitatea patrim. la terti in
vederea garantarii unei bune exec. a unei obligatii.
Contabilitatea imobilizarilor se inregistreaza cu ajutorul conturilor din clasa II numita
conturi de imobilizari.

4.3. Contabilitatea stocurilor si a productiei in curs de executie

Stocurile si productia in curs de executie sunt definite drept ansamblul bunurilor si al
serviciilor din cadrul unitatilor patrimoniale, destinate fie vanzarii in aceasta stare sau prelucrate
in procesul de productie, fie consumate dupa prima lor utilizare. In cadrul lor se includ
urmatoarele categorii:
1) marfuri pe care unitatea le cumpara in vederea revanzarii in aceeasi stare;
2) materii prime care participa direct la fabricarea produselor si se regasesc in produsul
finit integral sau partial, fie in stare initiala, fie transformate;
3)
materiale consumabile sunt bunuri care participa sau ajuta la procesul de fabricare
sau exploatare, fara a se regasi, de regula, in produsul finit;
4)
produse
4.1) semifabricate sunt acele produse al caror proces tehnologic a fost terminat intr-o
sectie sau faza de fabricatie si care trec in continuare in procesul de productie al altei sectii sau in
alta faza de fabricatie;

32

4.2) produse finite sunt produsele care au parcurs in intregime fazele de fabricatie si nu
mai au servicii de prelucrare ulterioara;
4.3) produse reziduale sunt reprezentate de rebuturi, materiale recuperabile si deseuri;
5) animale si pasari sunt reprezentate de animale tinere, crescute pt. reproductie, puse la
ingrasat, colonii de ovine pt. produsele de lana, lapte si blana;
6) ambalaje reprezentate de materiale refolosibile, achizitionate sau fabricate, destinate
productiei vandute si care pot fi pastrate de terti, cu obligatia restituirii lor;
7)
materiale de natura obiectelor de inventar reprezinta o categorie aparte in cadrul
stocurilor si sunt reprezentate de: echipamente de protectie, echipamente de lucru, imbracaminte
speciala, SDV URI (scule, dispozitive si verificatoare), AMC-URI (aparate de masura si
control);
8) productia n curs de executie - reprezentata de productia care nu a trecut prin toate
fazele de fabricatie, fie productie terminata si neomologata, fie lucrari sau servicii n curs de
executie.

Evaluarea stocurilor si a productiei in curs de executie

1) Evaluarea la intrarea n patrimoniu se face la valoarea contabila, valoare reprezentata de:
- costul de achizitie pt bunuri de natura stocurilor achizitionate de la terti pe baza de
factura;
- costul de productie pt bunuri de natura stocurilor produse de catre unitate;
2) Evaluarea la iesirea din patrimoniu se realizeaza prin existenta mai multor metode din care
fiecare contabil isi alege metoda potrivita n functie de propria dorinta, dar tinnd cont de natura
bunurilor, de necesarul unitatii si de dotarea tehnica detinuta.
Exista mai multe metode privind evaluarea stocurilor la iesire:
a) Metoda costului mediu ponderat prin aceasta metoda se poate calcula costul mediu
ponderat (CMP), fie dupa fiecare intrare, fie lunar, astfel:
val. stoc initial + val. intrari
CMP = -------------------------------------------------------cantitate stoc initial + cantitate intrari
b) Metoda prima intrare prima iesire (FIFO = first inter - first out)) - bunurile iesite din
gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al primei intrari a primului lot. Pe
masura epuizarii lotului, bunurile iesite din stoc se evalueaza la valoarea de intrare a lotului
urmator, in ordine cronologica.
c) Metoda ultima intrare prima iesire (LIFO = last inter first out) la iesirea din gestiune
bunurile sunt evaluate la costul de achizitie sau productie al ultimei intrari. Pe masura epuizarii
lotului, bunurile iesite din stoc sunt evaluate la valoarea de intrare a lotului anterior, n ordine
cronologica.
In conditii de relativa stabilitate a preturilor, este recomandata metoda CMP.

33

In cazul cresterii preturilor, prin aplicarea FIFO, iesirile sunt evaluate la valorile cele
mai scazute, valoarea stocurilor finale la valorile cele mai ridicate, rezultand o majorare a
rezultatului intreprinderii. Cand preturile scad, iesirile sunt evaluate la preturi mari, iar
beneficiul scade.
In conditii de scadere a preturilor, prin aplicarea LIFO, valorile iesirilor se diminueaza,
stocul final si beneficiul au valori maxime. In perioada de inflatie, LIFO este considerata cea
mai adecvata determinarii rezultatului exercitiului.
Contabilitatea stocurilor si a productiei in curs de executie se inregistreaza cu ajutorul
conturilor din clasa III numita conturi de stocuri si productie in curs de executie.

4.4. Contabilitatea tertilor

Se folosesc urmatoarele notiuni:
Creantele reprezinta un drept personal care permite titularului sa pretinda altei persoane
executarea unei obligatii, remiterea unui bun, realizarea unui serv.
Datoriile reprezinta resurse externe de finantare puse la dispozitia intreprinderii de o
institutie de credit (datorie financiara), de un furnizor (datorie comerciala), sau de alti terti
(datorie fiscala, sociala). Datoriile sunt reprezentate de:
- datorii catre furnizorii de materii prime, materiale, marfuri, prestari servicii;
- datorii sub forma de salarii si alte drepturi cuvenite salariatilor;
- datorii sub forma de contributii (somaj, asigurari sociale, sanatate);
- impozite si taxe catre bugetul de stat si alte institutii (TVA, impozit pe sal, impozit pe
profit).
Drepturile de personal reprezinta drepturi banesti si in natura cuvenite salariatilor pt.
munca prestata sau acordate ca urmare a calitatii lor de salariati. Marimea dreptului de personal
se stabileste cnf. legislatiei, prin negocieri colective sau individuale intre persoane juridice sau
fizice numite patronat si sindicat. In urma negocierii se stabileste un contract colectiv de munca
ce contine sistemul tarifar, sistemul de sporuri, forme de salarizare, forme de premiere. Pe baza
contractului colectiv de munca se intocmesc negocierile individuale care se incheie cu contractul
individual de munca.
Contabilitatea tertilor se inregistreaza cu ajutorul conturilor din clasa IV numita conturi
de terti.

4.5. Contabilitatea trezoreriei

Raporturile ec.-juridice care iau nastere intre agentii ec. referitoare la mutatiile de mijloace
banesti dintr-un patrimoniu in altul se numesc decontari. Ele pot fi cu numerar sau fara numerar.
Decontarile cu numerar
Operatiile de decontare cu numerar se refera la operatiile de incasare si de plata cu
numerar. Documentele justificative care stau la baza inreg. platilor si incasarilor cu numerar sunt:
Pt. incasari:
- chitanta;

34

- dispozitii de incasare catre casierie;

- bonuri fiscale;
Pt. plati:
- dispozitii de plata pt. casierie;
- liste de avans pt. salarii;
- state de plata pt. salarii;
- chitante;
- bonuri fiscale
Decontarile fara numerar
Principalele instrumente utilizate sunt:
- ordinul de plata este o comanda data bancii de a achita o suma de bani din contul ag. ec.,
in favoarea altui agent ec;
- ordinul de plata catre trezorerie este o comanda data bancii de a achita sumele datorate de
ag. ec. catre bugetul de stat si alte organisme publice;
- acreditivul este forma de decontare prin care platile se efectueaza pe masura livrarii
marfurilor, a executarii lucrarilor si a prestarilor de servicii, dintr-o suma rezervata in acest
scop si tinuta la dispozitia furnizorului de catre unitatea bancara la care acesta isi are deschis
contul;
- efectele comerciale sunt reprezentate de: a) efectele de comert, b) valorile mobiliare,
c) titlurile reprezentative ale mf.
a) Efectele de comert sunt inscrisuri care dau posesorilor legitimi dr. la plata unei sume de
bani. In aceasta categ. se includ
a.1) Cambia este un inscris prin care o pers. da dispozitie altei pers. sa plateasca o suma
de bani, la scadenta, unei terte pers sau la ordinul acesteia (implica prezenta a trei persoane).
Tragator emitent
Tras intermediar
Beneficiar
a.2) Biletul la ordin este un inscris prin care o pers. se obliga sa plateasca o suma de bani
la scadenta altei pers. sau la ordinul acesteia (implica prezenta a doua persoane).
Subscriitor emitent
Beneficiar
a.3) Cecul este un inscris prin care o pers da ordin unei banci la care are un disponibil sa
plateasca o suma de bani unei pers.
b) Valorile mobiliare sunt inscrisuri care atribuie titularilor anumite drepturi si sunt reprez.
de:
b1) actiuni
b2) obligatiuni
c) Titlurile reprezentative ale mf sunt inscrisuri care confera un drept real (de proprietate)
asupra unor mf aflate in depozite. Din acesta categ. fac parte:
c.1) Recipisa de depozit este un inscris care confera titularului dr. de proprietate asupra
mf depozitate in magazii specializate (docuri).
c.2) Warantul este inscrisul care confera calit de titular al unui drept de gaj asupra mf
depozitate spre pastrare la un magazin sau depozit.

35

Contabilitatea trezoreriei se inregistreaza cu ajutorul conturilor din clasa V numita

conturi de trezorerie.

4.6. Contabilitatea cheltuielilor, a veniturilor si a rezultatului

Exista urmatoarele categorii de cheltuieli si de venituri:
- cheltuieli si venituri din exploatare - se refera la activitatea curenta a unitatii patrimoniale
(ch. cu salariile, cu achizitionarea de bunuri economice, venituri din vanzari, venituri din
prestari de servicii, amenzi, penalitati, donatii);
- cheltuieli si venituri financiare se refera la operatiile financiare efectuate de
intreprindere (ch. cu dobanzile, venituri din dobanzi, diferente favorabile sau nefavorabile de
curs valutar);
- cheltuieli si venituri extraordinare - se refera la activitatea extraordinara, imprevizibila a
unit. patrim. (ch privind calamitatile, venituri din subventii pt. evenimente extraordinare).
Rezultatul activitatii poate imbraca forma de rezultat curent si rezultat extraordinare.
Rezultatul curent = (venituri din exploatare + venituri financiare) (ch. din exploatare +
ch. financiare)
Rezultatul extraordinar = venituri extraordinare ch. extraordinare
Contabilitatea cheltuielilor, a veniturilor si a rezultatului se inregistreaza cu ajutorul
conturilor din clasa VI numita conturi de cheltuieli si cele din clasa VII numita conturi de
venituri.

4.7. Contabilitatea angajamentelor si a altor elemente nepatrimoniale

Aceasta asigura evidenta acelor elemente care nu pot fi integrate in activul sau pasivul
patrimoniului, inregistrate in contabiliate in conturi in afara bilantului. Exemplu de elemente
nepatrimoniale: mijloace fixe luate cu chirie, valori materiale primite spre prelucrare sau
pastrare.
Contabilitatea angajamentelor si a altor elemente nepatrimoniale se inregistreaza cu
ajutorul conturilor din clasa a VIII a numita conturi speciale.

4.8. Contabilitatea de gestiune

Se refera la colectarea si repartizarea cheltuielilor pe destinatii (produs, faza de fabricatie,
comanda, atelier, sectie, etc.), stabilirea rentabilitatii produselor, stabilirea bugetului de venituri
si cheltuieli. Organizarea contabilitatii de gestiune nu este obligatorie. Aceasta se poate inregistra
cu ajutorul conturilor din clasa IX numita conturi de gestiune.

4.9. Inchiderea si deschiderea conturilor

Exercitiul financiar se inchide cu situatiile financiare si cuprinde urmatoarele lucrari:

36

1) intocmirea balantei de verificare preliminara a lunii decembrie;

2) inventarierea tuturor elementelor patrimoniale;
3) corectarea datelor din balanta de verificare a lunii decembrie cu rezultatele obtinute la
inventariere si obtinerea unei balante de verificare finala;
4) aprobarea conturilor anuale (bilantul, contul de profit si pierdere si note) de catre AGA
si hotararea modului de repartizare a profitului sau de acoperire a pierderii
5) completarea situatiilor financiare (bilant, cont de profit si pierdere, situatia modificarilor
capitalului propriu, situatia fluxurilor de trezorerie, politici contabile si note explicative).

5. SITUATIILE FINANCIARE ALE UNITATILOR PATRIMONIALE

Fiecare unitate patrimoniala are obligatia sa intocmeasca situatii financiare. Acestea trebuie
sa ofere o imagine reala a pozitiei financiare, a performantei, a modificarilor capitalului propriu
si a fluxurilor de trezorerie ale unitatii respective pt. respectivul exercitiu financiar.
In cazul persoanelor juridice care aplica Reglementarile contabile armonizate cu
directivele Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de contabilitate,
aceste situatii financiare trebuie sa cuprinda:
a) bilantul;
b) contul de profit si pierdere;
c) situatia modificarilor capitalului propriu;
d) situatia fluxurilor de trezorerie;
e) note explicative;
f) politici contabile.
Persoanele juridice care nu indeplinesc criteriile stabilite pt. aplicarea acestor reglementari
armonizate intocmesc situatii financiare anuale simplificate, armonizate cu directivele europene,
care se compun din
a) bilant;
b) cont de profit si pierdere;
c) politici contabile;
d) note explicative.
In cazul microintreprinderilor, situatiile financiare se compun din bilant si cont de profit si
pierdere. Pt. ca o unitate sa fie considerata microintreprindere, ea tb. sa indeplineasca cumulativ
urm. conditii:
1) sa fie producatoare de bunuri materiale, sa presteze servicii sau sa desfasoare activitate
de comert;
2) sa aiba pana la 9 salariati;
3) sa realizeze venituri reprezentand echivalentul in lei de pana la 100.000 euro inclusiv;
4) sa aiba capital integral privat (Ordonanta nr. 24 din 26 iulie 2001 privind impunerea
microintreprinderilor).
Institutiile publice intocmesc situatii financiare trimestriale sau anuale care se compun din
a) bilant;
b) cont de executie bugetara;
c) anexe.
Situatiile financiare se vor semna de persoana responsabila cu elaborarea acestora si de
catre administratorul unitatii patrimoniale.

37

Un exemplar al situatiilor financiare se depune la Administratia Financiara din localitatea

unde este inregistrata unitatea, in termen de 60 120 de zile de la incheierea exercitiului
financiar, un exemplar va primi numar de evidenta de la Administratia Financiara si se va pastra
in unitate, iar un alt exemplar se depunde la Oficiul Registrului Comertului pana la data de 31
decembrie a anului urmator pentru care s-au intocmit situatiile finaciare.
Situatiile financiare se pastreaza in unitate timp de 50 de ani.

5.1. Continutul bilantului

Activul bilantului cuprinde bunurile economice existente la sfarsitul exercitiului financiar
si este format din:
I) Active imobilizate
1) Imobilizari necorporale
a) Cheltuieli de constituire
b) Cheltuieli de dezvoltare
c) Concesiuni, brevete, licente, marci, drepturi si valori similare si alte imobilizari
necorporale
d) Fondul comercial (in cazul in care a fost achizitionat)
e) Avansuri si imobilizari necorporale in curs de executie
2) Imobilizari corporale
a) Terenuri si constructii
b) Instalatii tehnice si masini
c) Alte instalatii, utilaje si mobilier
d) Avansuri si imobilizari corporale in curs de executie
3) Imobilizari financiare
a) Titluri de participare detinute la societatile din cadrul grupului
b) Creante asupra societatilor din cadrul grupului
c) Titluri sub forma de interese de participare
d) Creante din interese de participare
e) Titluri detinute ca imobilizari
f) Alte creante
g) Actiuni proprii (cu indicarea in notele explicative a valorii lor contabile)
II) Active circulante
1) Stocuri
a) Materii prime si materiale consumabile
b) Productia in curs de executie
c) Produse finite si marfuri
d) Avansuri pt. cumparari de stocuri
2) Creante (sumele ce tb. sa fie incasate dupa o perioada mai mare de un an, tb sa fie
prezentate separat pt. fiecare element)

38

a) Creante comerciale
b) Sume de incasat de la societatile din cadrul grupului
c) Sume de incasat de la societatile la care se detin interese de participare
d) Alte creante
e) Creante privind capitalul subscris si nevarsat (decontari cu asociatii privind capitalul)
3) Investitii financiare pe termen scurt
a) Titluri de participare detinute la societatile din cadrul grupului
b) Actiuni proprii
c) Alte investitii financiare pe termen scurt
4) Casa si conturi la banci
III) Cheltuieli in avans
Pasivul bilantului reprezinta surse de finantare a activului si este format din:
I) Datorii ce tb. platite intr-o perioada de un an (datorii curente)
1) Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni (prezentandu-se separat imprumuturile in
monede convertibile)
2) Sume datorate institutiilor de credit (credite bancare)
3) Avansuri incasate in contul comenzilor (clienti creditori)
4) Datorii comerciale
5) Efecte de comert de platit (cambie, bilet la ordin, cec)
6) Sume datorate societatilor din cadrul grupului
7) Sume datorate privind interesele de participare
8) Alte datorii, inclusiv datorii fiscale si datorii pt. asigurarile sociale
II) Datorii ce tb. platite intr-o perioada mai mare de un an (datorii pe termen lung)
1) Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni
2) Sume datorate institutiilor de credit
3) Avansuri incasate in contul comenzilor
4) Datorii comerciale
5) Efecte de comert de platit
6) Sume datorate societatilor din cadrul grupului
7) Sume datorate privind interesele de participare
8) Alte datorii, inclusiv datorii fiscale si datorii pt. asig. soc.
III) Provizioane pt. riscuri si cheltuieli
IV) Venituri in avans
V) Capital si rezerve
1) Capital subscris (se prezinta separat capitalul varsat si cel nevarsat)
2) Prime de capital (de emisiune, de fuziune, de aport, de conversie a oblig. in actiuni)
3) Rezerve din reevaluare
4) Rezerve

39

a) Rezerve legale
b) Rezerve pt. actiuni proprii
c) Rezerve statutare sau contractuale
d) Alte rezerve
5) Rezultatul reportat (profit nerepartizat sau pierdere neacoperita)
6) Rezultatul exercitiului financiar (profit sau pierdere)

Explicarea unor termeni prezenti in bilant

Avansuri acordate pt. imobilizari necorporale sunt sume acordate in avans pt.
achizitionarea de imobilizari necorporale.
Imobilizari necorporale in curs reprezinta imobilizarile necorporale al caror proces
tehnologic nu s-a incheiat.
Grupul de intreprinderi cuprinde o societate mama si toate filialele sale.
Titluri de participare detinute la societatile din cadrul grupului reprezinta titluri sub
forma de actiuni si parti sociale detinute de titularul de patrimoniu in capitalul altor societati
comerciale, a caror detinere durabila este considerata utila acesteia.
Creante asupra societatilor din cadrul grupului reprezinta drepturi detinute asupra
acelor societati care fac parte din grupul de societati, sub forma de sume datorate de filiale
societatii respective si sub forma dobanzilor aferente acestor sume.
Titluri sub forma de interese de participare sunt titluri de participare (actiuni sau parti
sociale) detinute in intreprinderi asociate din cadrul grupului sau detinute in intreprinderi
asociate din afara grupului.
Titlurile de participare detinute in intreprinderi asociate reprezinta titluri de participare
ale unei intreprinderi, a caror detinere intr-o proportie cuprinsa intre 20% -50% asigura
posibilitatea exercitarii unei influente semnificative.
Creante din interese de participare reprezinta acele drepturi rezultate ca urmare a
detinerii de titluri de participare, inclusiv dobanzile aferente acestora.
Titluri detinute ca imobilizari sunt titluri sub forma de actiuni si parti sociale a caror
detinere este mai mare de un an.
Creante comerciale reprezinta acele drepturi rezultate din vanzarea unor bunuri sau
prestarea de servicii catre clienti, clienti incerti sau in litigiu, clienti-facturi de intocmit sau sub
forma efectelor de primit de la clienti (cambia si biletul la ordin).
Clienti incerti sau in litigiu se refera la acei clienti a caror creante nu s-au incasat la
termenul fixat si exista conditii care determina lipsa de incredere in solvabilitatea acestora.
Clienti facturi de intocmit se refera la creantele generate de livrarile catre terti pt. care
nu s-au intocmit facturi (factura se va intocmi ulterior).
Creante privind capitalul subscris si nevarsat se refera la decontarile cu asociatii privind
capitalul.
Actiuni proprii reprezinta actiunile pe care societatea le-a emis.
Cheltuieli in avans reprezinta cheltuielile care se platesc in exercitiul financiar curent, dar
care se refera la un exercitiu financiar viitor.
Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni reprezinta fonduri pe termen lung asigurate
prin vanzarea obligatiunilor catre public.

40

Avansuri incasate in contul comenzilor reprezinta sume de bani primite in avans,

inaintea realizarii comenzilor (a livrarii bunurilor, a prestarii serviciilor sau a executarii
lucrarilor).
Datorii comerciale sunt acele datorii care iau nastere din achizitionarea de marfuri,
materii prime, materiale consumabile, imobilizari (corporale si necorporale) de la furnizori,
furnizori de imobilizari sau furnizori-facturi nesosite.
Aplicatii
1) Dispunem de urmatoarele informatii:
e)produse finite
f) ch. de constituire
g)materii prime
h)ch. in avans
i) provizioane pt. riscuri si ch..
j) conturi la banci.
k)creante comerciale
l) alte investitii fin. pe termen scurt

5.000
2.000
700
1.000
1.200
8.000
1.300
300

Care este suma activelor circulante?

Raspuns: 5.000 + 700 + 8.000 + 1.300 + 300 = 15.300
2) Dispunem de urmatoarele informatii:
- capital subscris. 20.000
- titluri de participare detinute la societ. din cadrul grupului. 5.000
- rezerve legale
4.000
- datorii comerciale 2.000
- prime de capital.. 3.000
Care este suma capitalului si a rezervelor?
Raspuns: 20.000 + 4.000 + 3.000 = 27.000
3) Dispunem de urmatoarele informatii:
- fondul comercial.. 5.000
- creante comerciale 4.000
- ch. de dezvoltare.. 1.000
- materiale consumabile
2.000
- rezerve.. 800
- brevete. 600
- instalatii tehnice500
- efecte de comert de platit 400
Care este suma activelor imobilizate?
Raspuns: 5.000 + 1.000 + 600 + 500 = 7.100

41

Tipuri de modificari privind activul si pasivul bilantului unitatii patrimoniale

1) Cresterea simultana a unui element de activ si a unuia de pasiv cu aceeasi marime.
A+X=P+X
Exemple: - achizitionarea de marfuri de la furnizori
- obtinerea unui credit bancar
2) Micsorarea simultana a unui element de activ si a unuia de pasiv cu aceeasi marime.
A-X=PX
Exemple: - achitarea unei datorii fata de furnizor din contul de la banca
- rambursarea unui credit bancar
3) Cresterea unui element de activ concomitent cu micsorarea cu aceeasi marime a unui alt
element de activ, fara ca elementele de pasiv sa se modifice.
A+XX=P
Exemple: - depunerea de numerar din casierie in banca
- incasarea prin banca de la clienti a contravalorii marfurilor vandute
4) Cresterea unui element de pasiv concomitent cu micsorarea cu aceeasi marime a unui alt
element de pasiv, fara ca elementele de activ sa se modifice.
A=P+XX
Exemple: - achitarea datoriei fata de furnizor dintr-un credit bancar
- cresterea capitalului social prin incorporarea de rezerve
Aplicatii - Sa se evidentieze tipul de modificare ce are loc.
1) Se ridica numerar din banca si se depune in casa.
A+XX=P
2) Se aprovizioneaza cu materii prime de la furnizori.
A+X=P+X
3) Se vand marfuri si contravaloarea lor se depune in casa.
A+XX=P
4) Se achita un furnizor din casa.
AX=PX
5) Se inreg. trecerea capitalului social subscris nevarsat la capital social subscris varsat.
A=P+XX
6) Se incorporeaza primele de emisiune la capitalul social.
A=P+X-X

42

5.2. Continutul contului de profit si pierdere

1) Cifra de afaceri neta
2) Variatia stocurilor de produse finite, produse reziduale, semifabricate si productia in curs
de executie
3) Productia imobilizata
4) Alte venituri din exploatare
5) Cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile
6) Cheltuieli cu personalul
a) Salarii
b) Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala
7) a) Amortizari si provizioane pt. deprecierea imobilizarilor corporale si necorporale
b) Ajustarea valorii activelor circulante
8) Alte cheltuieli de exploatare (ch cu impozite, taxe)
9) Venituri din interese de participare
10) Venituri din alte investitii financiare si creante ce fac parte din activele imobilizate, cu
mentionarea separata a celor generate de societatile din cadrul grupului
11) Venituri din dabanzi si alte venituri similare, cu mentionarea separata a celor generate
de societatile din cadrul grupului
12) Ajustarea valorii imobilizarilor financiare si a investitiilor financiare detinute
13) Cheltuieli cu dobanzile si alte cheltuieli similare, cu mentionarea separata a celor care
privesc societatile din cadrul grupului
14) Profitul sau pierderea din activitatea curenta
15) Venituri extraordinare
16) Cheltuieli extraordinare
17) Profitul sau pierderea din activitatea extraordinara
18) Rezultat brut (profit sau pierdere)
19) Impozit pe profit
20) Alte impozite care nu apar in elementele de mai sus (impozit pe venit)
21) Rezultatul net al exercitiului financiar
Explicarea unor termeni aparuti in contul de profit si pierdere
Cifra de afaceri neta cuprinde sumele provenind din vanzarea de bunuri si de servicii ce
intra in categoria activitatilor curente ale intreprinderii, dupa scaderea reducerilor comerciale
(rabat, remiza si risturna), a TVA-ului si a altor impozite si taxe aferente.
Variatia stocurilor de produse si productie in curs de executie reprezinta variatia in plus
sau in minus dintre valoarea la cost de productie a stocurilor de produse si productie in curs de
la sfarsitul perioadei si valoarea stocurilor initiale ale acestora, fara a se lua in calcul
provizioanele constituite pentru depreciere.
Productia imobilizata reprezinta veniturile rezultate din productia de imobilizari
corporale si necorporale.
Ajustarea reprezinta orice modificare a valorii contabile (valoare de intrare) prin crestere
sau micsorare, alta decat cea rezultata din reevaluare (ch si venituri privind provizioanele).

43

Venituri din interese de participare reprezinta acele venituri rezultate din detinerea unor
titluri de participare in intreprinderi asociate din cadrul grupului si din afara grupului.
Profitul din activitatea curenta reprezinta diferenta dintre veniturile din activitatea de
exploatare si financiara si cheltuielile din activitatea de exploatare si financiara.
Pierderea din activitatea curenta reprezinta diferenta dintre cheltuielile din activitatea de
exploatare si financiara si veniturile din activitatea de exploatare si financiara.
Profitul din activitatea extraordinara reprezinta diferenta dintre veniturile extraordinare
si cheltuielile extraordinare.
Pierderea din activitatea extraordinara reprezinta diferenta dintre cheltuielile
extraordinare si veniturile extraordinare.
Impozitul pe profit se calculeaza prin aplicarea cotei de impozit asupra profitului
impozabil.
Profitul impozabil = venituri din livrarea bunurilor mobile si imobile, din executarea de
lucrari si din servicii prestate cheltuieli efectuate pt. realizarea acestora venituri
neimpozabile + cheltuieli nedeductibile.
Rezultatul brut al exercitiului financiar = venituri totale ch totale
Rezultatul net al exercitiului financiar = Rezultat brut impozit pe profit (impozit pe
venit)

5.3. Situatia modificarilor capitalului propriu

Modificarile capitalului propriu se vor prezenta ca o componenta distincta a situatiilor
financiare. Aceasta componenta trebuie sa cuprinda o prezentare a soldurilor de deschidere si de
inchidere pt. capitalul social, prime de capital, fiecare rezerva, rezultatul reportat si rezultatul
exercitiului, precum si modificarile acestora, indicandu-se:
a) suma la inceputul exercitiului financiar;
b) sumele transferate in sau din cont in timpul exercitiului financiar;
c) natura, sursa sau destinatia oricaror asemenea transferuri;
d) suma ramasa la sfarsitul exercitiului financiar.

5.4. Situatia fluxurilor de trezorerie

Fluxuri de numerar din activitati de exploatare
- incasari in numerar din vanzarea de bunuri si prestarea de servicii;
- incasari in numerar provenite din redevente, onorarii, comisioane si alte venituri;
- plati in numerar catre furnizorii de bunuri si de servicii;
- plati in numerar catre si in numele angajatilor;

44

Fluxuri de numerar din activitati de investitii

- plati in numerar pt. achizitionarea de active corporale si alte active pe termen lung;
- incasari in numerar din vanzarea de terenuri si cladiri, instalatii si echipamente, active
necorporale si alte active pe termen lung;
- avansurile in numerar si imprumuturile efectuate catre alte parti;
- incasarile in numerar din rambursarea avansurilor si a imprumuturilor efectuate catre alte parti
Fluxuri de numerar din activitati de finantare
- venituri in numerar din emisiunea de actiuni;
- plati in numerar catre actionari pt. a achizitiona sau rascumpara actiunile intreprinderii;
- venituri in numerar din emisiunea de obligatiuni, credite, ipoteci si alte imprumuturi;
- rambursari in numerar ale unor sume imprumutate;

5.5. Situatia notelor explicative

Notele explicative contin informatii suplimentare, relevante pt. necesitatile utilizatorilor, in
ceea ce priveste pozitia financiara si rezultatele obtinute. Fiecare element semnificativ al
bilantului, al contului de profit si pierdere, al situatiei fluxurilor de trezorerie si al situatiei
modificarilor capitalului propriu trebuie sa fie insotit de o trimitere la nota care cuprinde
informatii legate de acel element. Pe langa informatiile ce trebuie prezentate, notele explicative
trebuie sa includa, de asemenea, cel putin urmatoarele informatii:
a) numele intreprinderii care face raportarea,
b) faptul ca situatiile financiare sunt proprii intreprinderii si nu grupului,
c) data la care s-au incheiat sau perioada la care se refera situatiile financiare,
d) moneda in care sunt intocmite situatiile financiare,
e) exprimarea cifrelor incluse in raportare (mii lei).
Pentru fiecare din aceste elemente se vor prezenta sumele corespunzatoare anului
precedent si cele corespunzatoare anului curent.
Notele explicative trebuie sa se refere la:
1) Active imobilizate,
2) Provizioane pt. riscuri si cheltuieli,
3) Repartizarea profitului,
4) Analiza rezultatului din exploatare,
5) Situatia creantelor si a datoriilor,
6) Principii, politici si metode contabile,
7) Actiuni si obligatiuni,
8) Informatii privind salariatii, administratorii si directorii,
9) Exemple de calcul si analiza a principalilor indicatori ec-fin,
10) Alte informatii a) informatii cu privire la prezentarea intreprinderii

45

b) informatii privind relatiile intreprinderii cu filiale, cu intreprinderi

asociate
c) informatii referitoare la impozitul pe profit
d) prezentarea cifrei de afaceri pe sectoare
e) onorariile platite auditorilor
f) angajamente acordate (giruri, cautiuni)
g) angajamente primite

5.6. Situatia politicilor contabile

Notele explicative trebuie sa prezinte politicile contabile adoptate de intreprindere pt. a
determina valorile elementelor din bilant, ale profitului sau ale pierderii fiecarui exercitiu, ale
fluxurilor de trezorerie si ale modificarii capitalului propriu. In acest sens se vor mentiona:
a) politicile contabile specifice adoptate, adecvate pt. a permite o corecta intelegere a situatiilor
financiare;
b) daca situatiile finaciare au fost in conformitate cu Legea 82/1991 republicata (Ordonanta nr.
61/2001).
La elaborarea politicilor contabile trebuie respectate conceptele de baza ale contabilitatii, si
anume, contabilitatea de angajamente si principiile contabile.
Politice contabile trebuie elaborate a.i. sa se asigure furnizarea, prin situatiile financiare
anuale simplificate (bilant, cont de profit si pierdere, politici si note explicative), a unor
informatii care trebuie sa fie:
- relevante pt. nevoile utilizatorilor in luarea deciziilor;
- credibile, in sensul ca reprezinta fidel rezultatele si pozitia financiara a unitatilor
patrimoniale
- complete.

Raportul administratorilor
Consiliul de administratie va elabora pt. fiecare exercitiu financiar un raport care va
contine:
a) o analiza fidela a evolutiei activitatii intreprinderii pe durata ex. fin. si a situatiei sale la
incheierea acestuia;
b) valoarea dividendelor propuse, valoare care a fost recomandata de consiliul de
administratie si aprobata de asociati/actionari;
c) informatii privind evenimente importante survenite de la incheierea ex. fin., care au
afectat intreprinderea;
d) informatii asupra evolutiei probabile a activitatii intreprinderii;
e) informatii asupra activitatilor din domeniul cercetarii si dezvoltarii;
f) urmatoarele informatii in ceea ce priveste actiunile proprii ale intreprinderii, care au fost
achizitionate sau detinute la orice moment in cursul ex. fin.;
- motivele oricaror achizitii efectuate in cursul ex. fin.;
- nr. si valoarea nominala a actiunilor achizitionate si vandute in cursul ex. fin. si ponderea pe
care o reprezinta in capitalul social;
- in cazul achizitiilor sau al vanzarilor, valoarea platilor sau a incasarilor pt. actiunile
respective;

46

- nr. si valoarea nominala a tuturor actiunilor achizitionate si detinute de intreprindere,

precum si ponderea pe care o reprezinta in capitalul social;
- nr. si valoarea actiunilor anulate;
g) numele si pregatirea profesionala a fiecarui administrator;

Auditul financiar (prevederi referitoare la auditarea situatiilor financiare)

Auditul financiar este destinat:
a) sa determine conformitatea sau neconformitatea elementelor sistemului calitatii;
b) sa determine eficacitatea cu care sistemul calitatii implementat satisface obiectivele
calitatii specificate.
Situatiile finaciare anuale ale intreprinderii vor fi auditate de auditori financiari. Acestia se
vor asigura ca situatiile financiare sunt intocmite in conformitate cu prevederile L82/1991
republicata si daca informatiile din raportul administratorilor corespund cu cele din situatiile
financiare intocmite pt. acelasi exercitiu.
Situatiile financiare anuale, raportul auditorilor si raportul administratorilor poarta
impreuna denumirea de raport anual.
Situatiile financiare ale intreprinderii, aprobate de consiliul de administratie, insotite de
raportul administratorilor, precum si raportul auditorilor vor fi supuse spre aprobare de catre
AGA.

6. DOCUMENTELE CONTABILE
In cadrul unitatilor patrimoniale, documentele indeplinesc urmatoarele functii:
- sursa de date pt. inregistrari in conturi a operatiilor ec. si fin.
- de exercitare a controlului ec.-fin. privind realitatea si legalitatea operatiilor ec. si fin.
- de informare operativa a organelor de conducere asupra operatiilor ec.fin. ce au loc in
unitate.
Criterii de clasificare a documentelor
I)
Din punct de vedere al reglementarii continutului si al circulatiei
documentelor
1) Documente tipizate sunt acele documente in care continutul, forma si formatul sunt
prestabilite si preimprimate pe formulare, pe baza unor reglementari legale.
Tipizarea documentelor asigura usurarea completarii si verificarii lor si contribuie la
satisfacerea cerintelor de prelucrare automata a datelor pe care le contine. Aceste documente sunt
cuprinse in nomenclatorul cu formulare tipizate privind activitatea financiara si contabila,
elaborat de MF.

47

Exemplu: factura fiscala, factura, chitanta, jurnal de vanzare, jurnal de cumparare

2) Documente netipizate sunt acele documente in care continutul, forma si formatul nu
sunt prestabilite si preimprimate prin reglementari legale si se intocmesc de unitatile
patrimoniale pt. unele operatii pt. care nu exista documente tipizate, dar pt. care se cer
documentele respective.
Exemplu: diferite centralizatoare, situatia productiei
II) In functie de natura operatiilor pe care le reflecta
1) Documente privind imobilizarile corporale si necorporale
Exemple: bonuri de miscare a mijloacelor fixe, procese verbale de predare-primire,
procese verbale de scoatere din functiune
2) Documente privind activele circulante
Exemple: nota de receptie si constatare de diferente, bon de consum
3) Documente privind disponibilitatile banesti
Exemple: chitante, dispozitii de plata, dispozitii de incasare
4) Documente privind salariile si alte drepturi cuvenite angajatilor
Exemple: state de salarii, lista de avans chenzinal
5) Documente privind vanzarile
Exemple: factura fiscala, aviz de insotire a marfii
III) Dupa regimul de tipizare si utilizare
1) Documente cu regim special pt. aceste documente exista reglementari legale privind
tiparirea, circulatia, evidenta si pastrarea lor.
Exemple: factura, chitanta
2) Documente intocmite pe formulare cu reglementari exprese de tiparire, gestionare,
folosire si justificare
Exemple: carnete de munca, certificate medicale
3) Documente intocmite pe formulare cu regim uzual acestea nu au restrictii si
cuprind toate formularele necuprinse in primele doua categorii.
IV) In functie de modul de intocmire si de rolul lor in cadrul circuitului economic
si al sistemului informational ce trebuie sa-l reflecte
1) Documente justificative formeaza principala componenta a sistemului de
documente, cu ajutorul carora sunt consemnate operatiile economice si financiare in momentul
efectuarii lor, cu scopul de a servi ca dovada a infaptuirii lor si ca instrument de fundamentare a
inregistrarii lor in contabilitate. Nu sunt admise corecturi in documentele justificative privind
mijloacele banesti. In cazul unori erori, documentul gresit se anuleaza, fara a se detasa de la
carnet.
Exemple: chitante, bonuri fiscale
2) Documente contabile pt. inregistrarea in conturi
2.1) Documente de inregistrare cronologica cu ajutorul acestora se inregistreaza
informatiile in ordinea in care au avut loc si se asigura reflectarea in timp a operatiilor efectuate
intr-un exercitiu fin.
Exemple: nota contabila, registru jurnal
2.2) Documente de inregistrare sistematica sunt menite sa sigure evidenta fiecarui
element patrimonial sub urmatoarele aspecte:

48

existenta initiala (de la inceputul per. de gestiune);

intrarile si iesirile;
existenta finala (de la sf. perioadei de gestiune).
Aceste documente se deschid pt. fiecare element patrimonial in parte, deci pt. fiecare

cont.
Exemple: fisa de cont, registru cartea mare
2.3) Documente de sinteza si raportare contabila cuprind acele documente care
contin informatii cu caracter sintetic si reflecta situatia ec. si fin. a unitatii patrimoniale.
Exemple: balanta contabila, bilant, cont de profit si pierdere

Registre de contabilitate
Registrele de contabilitate sunt documente contabile obligatorii in care unitatile
patrimoniale inregistreaza periodic, cronologic si sistematic operatii ec.-fin. consemnate in
documente justificative, care produc modificari in patrimoniul acestora.
Principalele registre de contabilitate sunt: Registrul - jurnal, Registrul - inventar si
Rregistrul Cartea Mare. Registrul jurnal si Registrul inventar au regim de inregistrare la organele
fiscale. Acestea se numeroteaza, se snuruiesc si se parafeaza inainte de depunere la organele
fiscale pt. inregistrare. Aceste registre inregistrate la organele fiscale pot fi admise ca proba in
cazul litigiilor unitatilor patrimoniale sau in caz de faliment.
Registrul - jurnal este un document contabil obligatoriu in care se inregistreaza zilnic sau
lunar, in mod cronologic, op. cu op., fara spatii libere si fara stersaturi, toate miscarile
patrimoniului unitatii. Operatiile de aceeasi natura, realizate in acelasi loc si in cursul aceleasi
zile, pot fi recapitulate intr-un document centralizator. Registrul - jurnal se poate prezenta sub
forma unui registru - jurnal general, iar unitatile cu volum mare de operatii pot utiliza pt.
detaliere registre - jurnal auxiliare pt. operatii de casa si banca, decontari cu furnizorii, situatia
incasarii-achitarii facturilor. Periodic, de regula lunar, totalurile jurnalelor auxiliare se
centralizeaza in registrul jurnal general. Se intocmeste intr-un singur exemplar. Orice inregistrare
in Registrul - jurnal tb. sa cuprinda elem. cu privire la: felul, nr. si data doc. justificativ, sumele
corespunzatoare operatiilor efectuate, explicatii privind operatiile respective si conturile
debitoare si creditoare in care s-au inregistrat.
Registrul - inventar este un document contabil obligatoriu in care se inregistreaza anual si
grupat toate elem. patrimoniale inventariate de unitati. Se intocmeste intr-un singur exemplar. La
sf. fiecarui an, in acest registru se inscriu elementele de inventar dupa natura lor, suficient de
detaliate pt. a putea justifica continutul fiecarui dintre posturile bilantului. La baza intocmirii
acestui jurnal se afla listele de inventariere care se intocmesc lunar si procesele verbale de
inventariere a elementelor patrimoniale.
Registrul Cartea Mare este un document contabil obligatoriu in care se inscriu lunar si
sistematic inregistrarile efectuate in Registrul jurnal, stabilindu-se situatia fiecarui cont,
respectiv soldul initial, rulajele debitoare si creditoare, soldul final. Registrul Cartea Mare
contine cate o fila pt. fiecare cont sintetic utilizat de unitate. Continutul acestui registru sta la
baza intocmirii balantei de verificare.
Registrul Cartea Mare se poate prezenta sub urmatoarele forme:
a) fisa de cont pt. operatiuni diverse este utilizata pt. evidenta analitica a furnizorilor, a
clientilor, a creditorilor;

49

b) fisa de cont pt. valori materiale este folosita pt. evidenta analitica a val. materiale
(materiale, produse, mf);
c) cartea mare (sah) serveste pt. organizarea contabilitatii sintetice si se vor deschide
doua fise: una pt. debit si una pt. credit.
d) cartea mare centralizatoare se completeaza numai la sf lunii si serveste pt. stabilirea
rulajelor si soldurilor fiecarui cont sintetic, cumulat de la inceputul anului.
Registrele de contabilitate se utilizeaza in stricta concordanta cu destinatia acestora si se
prezinta in mod ordonat, completate astfel incat sa permita identificarea si controlul operatiilor
efectuate. Ele se pastreaza in unitate impreuna cu documentele justificative care au stat la baza
intocmirii lor, timp de 10 ani de la data inchiderii ex. fin. in cursul caruia au fost intocmite, iar in
caz de pierdere, sustragere sau distrugere, tb. reconstituite in termen de max. 30 de zile de la
constatare.
Pe langa aceste registre de contabilitate, agentii economici au obligatia de a intocmi lunar
alte doua jurnale, cu ajutorul carora sa se realizeze concordanta intre inregistrarile contabile si
documentele justificative. Aceste jurnale sunt:
1) Jurnal pentru vanzari se intocmeste zilnic sau lunar, fara stersaturi sau adaugiri, fara
spatii libere, pe baza documentelor justificative.
Serveste pentru:
- inregistrarea vanzarilor de valori materiale sau a prestarilor de servicii;
- stabilirea lunara a TVA colectata;
- controlul operatiunilor inregistrate in contabilitate, evidentiindu-se urmatoarele
corelatii: totalul sumelor din coloana privind baza de impozitare sa fie egal cu totalul
rulajelor curente ale conturilor de venituri din vanzari sau prestari de servicii si totalul
coloanei TVA din jurnal sa fie egal cu totalul rulajului creditor al contului 4427 (TVA
colectata) din balanta de verificare.
2) Jurnal pentru cumparari se completeaza zilnic sau lunar, fara stersaturi sau adaugiri,
fara spatii libere, pe baza documentelor justificative pt. operatiile respective.
Serveste pentru:
- inregistrarea cumpararilor de valori materiale sau a prestarilor de servicii;
- stabilirea lunara a TVA deductibila;
- controlul operatiilor inregistrate in contabilitate, evidentiindu-se urmatoarea corelatie:
totalul sumelor din coloana de TVA sa corespunda cu rulajul debitor al contului 4426
(TVA deductibila) din balanta de verificare.

Aviz de insotire a marfii

Este un formular cu regim special de tiparire, inseriere si numerotare.
Serveste ca:
- document de insotire a marfii pe timpul transportului;
- document ce sta la baza intocmirii facturii;
- dispozitie de transfer al valorilor materiale de la o gestiune la alta, a aceleasi unitati,
dispersate teritorial;

50

document de primire in gestiunea cumparatorului sau in gestiunea primitoare din cadrul

aceleasi unitati in cazul transferului.
Se intocmeste in trei exemplare de culori diferite (albastru, rosu si verde) de catre
unitatile care nu au posibilitatea intocmirii facturii in momentul livrarii produselor, a marfurilor
sau a altor valori materiale, facandu-se mentiunea Urmeaza factura.
In cazul transferului de bunuri intre gestiunile aceleasi unitati patrimoniale dispersate
teritorial, avizul de insotire a marfii va purta mentiunea Fara factura.
Pe avizul de insotire a marfii emis pt. valori materiale trimise spre prelucrare la terti, se
face mentiunea Pt. prelucrare la terti.
Avizul de insotire a marfii circula:
- la furnizor:
- la delegatul unitatii care face transportul sau al clientului pt. semnare de
primire (exemplarul albastru);
- la compartimentul desfacere, pt. inregistrarea cantitatilor livrate si pt. intocmirea
facturii (rosu si verde);
- la compartimentul financiar-contabil atasat la factura (verde);
- la cumparator:
- la magazie pt. incarcarea in gestiune, dupa efectuarea receptiei de catre
comisia de receptie si dupa consemnarea rezultatelor (albastru);
la compartimentul aprovizionare pt. inregistrarea cantitatilor aprovizionate
(albastru);
- la compartimentul financiar-contabil pt. inregistrarea in contabilitate, atasat la
factura (albastru).
Se arhiveaza:
la furnizor:
- la compartimentul desfacere (rosu);
- la compartimentul financiar-contabil, atasat la exemplarul 3 al facturii (verde);
- la cumparator:
- la compartimentul financiar-contabil, atasat la exemplarul 1 al facturii
(albastru).
-

Chitanta
Este un formular cu regim special de tiparire, inseriere si numerotare.
Serveste ca:
- document justificativ pt. depunerea unei sume in numerar la casieria unitatii;
- document justificativ de inregistrare in registrul de casa si in contabilitate.
Se intocmeste in doua exemplare de catre casierul unitatii si se semneaza de acesta la
primirea sumei.
Circula la depunator (exemplarul 1). Exemplarul 2 ramane in carnet, fiind folosit ca
document de verificare a operatiunilor efectuate in registrul de casa.
Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil, dupa utilizarea completa a carnetului.

51

Factura si factura fiscala

Este un formular cu regim special de inseriere si numerotare.
Serveste ca:
- document pe baza caruia se livreaza produsele si marfurile, se executa lucrarile sau se
presteaza serviciile;
- document de insotire a marfii pe timpul transportului;
- document de incarcare in gestiunea primitorului;
- document justificativ de inregistrare in contabilitatea furnizorului si a cumparatorului.
Se intocmeste manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, in trei exemplare (albastru, rosu,
verde), la livrarea produselor si a marfurilor, la executarea lucrarilor sau la prestarea serviciilor,
de catre compartimentul desfacere sau alt compartiment si se semneaza de compartimentul
emitent.
Factura fiscala se intocmeste numai de catre unitatile patrimoniale platitoare de TVA.
Factura se intocmeste de unitatile neplatitoare de TVA.
Circula:
- la furnizor:
- la compartimentul in care se efectueaza operatiunea de control financiar
preventiv pt. acordarea vizei (toate exemplarele fiza de control financiar se
acorda numai pe exemplarul 3);
- la compartimentul desfacere (exemplarul 2);
- la compartimentul financiar contabil (exemplarul 3);
- la cumparator:
- la compartimentul aprovizionare, pt. confirmarea operatiunii, avand
atasat exemplarul din avizul de insotire a marfii care a insotit marfa (exemplarul 1);
- la compartimentul care efectueaza operatiunea de control financiar
preventiv pt. acordarea vizei (exemplarul 1, impreuna cu avizul de insotire a marfii);
- la compartimentul financiar-contabil, pt. acceptarea platii, precum si pt.
inregistrarea in contabilitate (exemplarul 1, impreuna cu avizul de insotire a marfii).
Se arhiveaza:
- la furnizor:
- la compartimentul desfacere (exemplarul 2);
- la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 3);
- la cumparator:
- la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 1).
Bon de comanda-chitanta
Este un formular cu regim special de tiparire, inseriere si numerotare.
Serveste ca document pt contractarea serviciilor, confirmarea primirii si evaluarea
obiectului de executat sau reparat, incasarea sumei de la client, determinarea volumului
serviciilor prestate si a materialelor consumate.
Se intocmeste in trei exemplare de catre unitatea prestatoare platitoare de TVA.

52

Cicula:
exemplarul 1 la compartimentul financiar-contabil;
exemplarul 2 se preda clientului;
exemplarul 3 ramane in carnet.
Se arhiveaza:
- exemplarul 1 la compartimentul financiar-contabil;
exemplarul 3 ramane in carnet.
Fisa de magazie a formularelor cu regim special

Este un formular cu regim special de tiparire, inseriere si numerotare.

Serveste ca:
- document de evidenta a intrarilor, iesirilor si stocurilor de formulare care au un regim
special de inseriere, numerotare, evidenta si urmarire;
- document de evidenta a formularelor anulate;
- sursa de informatii pt. controlul operativ curent si contabil al stocurilor de formulare.
Se intocmeste de catre gestionar intr-un exemplar, separat pt. fiecare fel de formular cu
regim special. Fisele de magazie ale formularelor cu regim special se tin la locul de depozitare a
formularelor.
Nu circula, fiind document de inregistrare. Se arhiveaza la compartimentul fin.-con.

53

7. CONTUL CONTABIL
Contul este un instrument specific contabilitatii, folosit de metoda contabilitatii pt.
inregistrarea si urmarirea grupata, ordonata si sistematizata a informatiilor generate de operatii
ec. si fin. care influenteaza masa patrimoniului.
Fiecarui element patrimonial i se asociaza cate un cont contabil care exprima starea la un
moment dat si evolutia elementului patrimonial, pe o anumita per. de gestiune, in expresie
baneasca.
Contul contabil reprezinta:
1) model de individualizare, grupare si inreg. cronologica a informatiilor referitoare la un
element patrimonial;
2) model de sistematizare a miscarii privind cresterea elementului, pe de o parte, si scaderea
elementului, pe de alta parte;
Operatiile ec. si fin. care se inreg. intr-un cont sunt de 2 feluri:
a) operatii care duc la cresteri ale elementelor, numite intrari;
b) operatii care duc la scaderi ale elementelor, numite iesiri.
3) model de evidenta si calcul in expresie valorica, uneori si cantitativa, a tuturor miscarilor
intervenite intr-o perioada de gestiune.
Forma contului este cea a unui tablou cu 2 serii de calcul, respectiv starea initiala si
cresteri, pe de o parte, si micsorarea si starea finala, pe de alta parte.
Ecuatia proprie contului este: Stare initiala + Cresteri = Micsorare + Stare finala
Reprezentarea grafica a contului se face sub forma unui T cu debit si credit.
D

Functiile contului
1) f. de informare in mod cronologic a existentei si a miscarii fiecarui elem. patrimonial
in parte;
2) f. de control, potrivit careia, contul furnizeaza informatii pe baza carora se controleaza,
in mod individual, fiecare elem. patrimonial;
3) f. de calcul, potrivit careia informatiile furnizate de cont stau la baza calcularii
indicatorilor ec. si fin., in leg. cu elementele patrim.
Contul, prin continutul si forma sa, face legatura intre informatiile din documentele
primare pe care le preia si le prelucreaza, in mod propriu, si le transmite balantei de verificare.
Fiecare cont are un continut ec. determinat de natura elem. pe care il reflecta. Reflectarea elem.
patrim. se face prin bilant, deci exista o leg. directa intre conturi si activul si pasivul bilantier.
Conturile sunt impartite in 2 categorii fundamentale:
1) conturi de activ care preiau posturile din partea de activ a bilantului (ex: casa);
2) conturi de pasiv care preiau posturile din partea de pasiv a bilantului (ex: furnizorii);

54

Pe langa aceste 2 categorii fundamentale exista si o categorie de conturi bifunctionale care

preiau regulile de functionare a celor 2 categorii de baza (ex: profit si pierdere).
Structura contului
Elementele structurale ale contului sunt:
1) titlul contului; 2) data inregistrarii; 3) debit si credit; 4) explicatia contului; 5) miscarea
sau rulajul contului; 6) soldul contului.
1) Este denumirea elem. patrimonial si permite deosebirea unui cont de celelalte conturi.
2) Indica momentul cand a avut loc operatia care face obiectul reflectarii in cont. Ea se
stabileste pe baza datei din documentele justificative care au consemnat operatia si
fundamenteaza inregistrarea in cont. Data este definita de zi, luna si an. Aceste elemente asigura
inreg. cronologica in contabilitate.
3) Sunt cele 2 parti sle contului cu ajutorul carora se sistematizeaza operatiile in functie de
sensul lor (majorari sau micsorari). Debitul (D) si creditul (C) definesc forma bilantiera a
contului si ele sunt de natura juridica. Debitul provine de la notiunea de debitor care este
persoana ce primeste o valoare si tb. sa ofere un echivalent. Creditul provine de la creditor care
este pers. ce da o val. si urmeaza sa primeasca un echivalent. De aici rezulta ca orice val. se
misca intre un creditor care defineste punctul de origine si un debitor care defineste punctul de
destinatie.
4) Constituie indicarea in coloana distincta a continutului operatiei inregistrata in cont. Ea
poate fi descriptiva si contabila. Explicatia descriptiva prezinta pe scurt continutul operatiei prin
indicarea doc. justificativ si a nr. sau, iar explicatia contabila indica denumirea sau simbolul
contului corespunzator in functie de cel de-al doilea element patrimonial influentat de operatia
inregistrata.
5) Reprez. totalul sumelor inreg. in cursul unei perioade de gestiune in D sau C contului.
In raport cu cele 2 parti ale contului, intalnim miscare debitoare sau rulaj debitor si miscare
creditoare sau rulaj creditor. Prin insumarea soldului initial debitor cu rulajul debitor se obtine
total sume debitoare pe o per.de gestiune. Prin insumarea soldului initial creditor cu rulajul
creditor se obtine total sume creditoare pe o per. de gestiune. In cazul in care contul nu are sold
initial debitor sau creditor, total sume = rulaj debitor sau creditor.
6) Reprez. marimea la un moment dat a elementului patrimonial careia i s-a asociat contul
ca model de calcul. Se calculeaza ca diferenta intre total sume debitoare si total sume creditoare
si invers. Soldul preia semnul totalului mai mare, avem:
m) sold debitor daca TSD > TSC
n) sold creditor daca TSC > TSD
o) sold balansat sau soldat daca TSD = TSC
In raport cu momentul in care se calculeaza, soldul este sold initial (Si), sold la zi (Sz) si
sold final (Sf). Si este cel de la inceputul per. de gestiune si se preia din bilantul ex. fin. trecut. Sz
este stabilit in mod curent si se calculeaza astfel: Si + intrari iesiri = Sz.
Sf. se calculeaza la sf. per. de gestiune cu ocazia lucrarilor de inchidere a ex. fin.

Deschiderea contului

55

Se face prin preluarea ca sold initial a existentelor bilantiere de activ sau de pasiv. Pt.
conturile care nu au sold initial, deschiderea se face cu ocazia inregistrarii in D. sau in C., dupa
caz, a primei operatii ec. sau fin. Soldul final al ex. fin. expirat se va prelua ca sold initial in ex.
fin. urmator.
Dubla inregistrare si corespondenta contului
Fiecare op. ec. si fin. este reflectata in cadrul sistemului de conturi ca un raport de
echivalanta intre destinatia si originea valorii economice. Ea se inreg. concomitent in D. si in C.
altui cont, cu aceeasi marime.
Reflectarea simultana cu aceeasi marime a op. in cele 2 conturi se numeste dubla
inregistrare. Legatura ce se stabileste intre cele 2 conturi folosite se numeste corespondenta
conturilor, iar conturile care intra in legatura pe baza dublei inregistrari se numesc conturi
corespondente.
Analiza contabila a operatiilor ec. si fin.
Se face cu ajutorul ducumentatiei care sta la baza op. ec.-fin. si consta in descompunerea
op. in elemente componente, in scopul stabilirii conturilor si respectiv a partii acestora (D sau C)
in care urmeaza sa se inregistreze operatiile in acelasi timp si cu aceeasi suma.
Etapele analizei contabile
1) Stabilirea naturii op. ec.-fin. pp. examinarea documentelor justificative (facturi, chitante,
ordine de plata) si redarea sub forma de enunt a informatiei consemnata in acele documente
(vanzare, cumparare, incasare, plata)
2) Stabilirea elementelor patrimoniale care se modifica in urma op. si sensul modificarii
(cresteri de activ, micsorari de activ, cresteri de pasiv sau micsosari de pasiv)
3) Stabilirea conturilor care tin evidenta elementelor ce sufera modificari
4) Stabilirea partii conturilor corespondente (debit sau credit) in care urmeaza a se inregistra op.
prin aplicarea regulilor de functionare a conturilor
5) Stabilirea formulei contabile
Formula contabila este reprezentarea grafica a op. ec.-fin prin care, potrivit dublei
inregistrari, un cont se debiteaza si altul se crediteaza concomitent si cu aceeasi suma. Legatura
dintre conturile corespondente se face prin semnul egal.
Formula cuprinde:
simbol cont debitor = simbol cont creditor
Ex:
1011 = 1012
15.000.000

suma

Formula contabila se clasifica in raport cu 2 criterii:

I)
Dupa nr. conturilor corespondente din care este formata
1) formula simpla (contine un singur cont debitor si un singur cont creditor)

56

Ex: 1011 = 1012

15.000.000
2) formula compusa (contine un singur cont debitor si doua sau mai multe conturi
creditoare sau invers)
Ex:
% = 401
1.190.000
411 = %
2.380.000
301
1.000.000
707
2.000.000
4426
190.000
4427
380.000
II)
Dupa scopul pt. care se foloseste:
1) formula curenta (simpla sau compusa)
2) formula de stornare corecteaza eventualele erori constand fie in inreg. unei sume
eronate, fie in inreg. unei sume in alt cont.
Ea se poate face :
- in negru se inverseaza pozitia conturilor din formula contabila eronata (in felul acesta
corectarea sau anularea se face pe calea micsorarii soldului);
- prezinta dezavantajul ca duce la marirea artificiala a rulajului conturilor
folosite;
- in rosu se repeta formula contabila eronata dar cu suma inscrisa in rosu sau in chenar (in
felul acesta corectarea sau anularea se face prin intermediul micsorarii rulajului).

Reguli de functionare a conturilor

Impartirea conturilor in conturi de activ si de pasiv are la baza existenta celor doua parti ale
bilantului (activul si pasivul).
Inregistrarea operatiilor in conturi se face dupa anumite reguli de functionare care au la
baza urmatoarele concepte:
a) bilantul are doua parti (activ si pasiv), contul are doua parti (debit si credit);
b) pt. fiecare post din bilant se deschide cate un cont care poate fi de activ sau de pasiv, in
functie de partea din bilant de unde provine;
c) existentul din bilant se preia ca sold initial, respectand regula stanga-stanga, dreaptadreapta; aceasta inseamna ca sumele din stanga bilantului (adica din activ) se trec in partea
stanga a contului de activ (adica in debit), iar cele din dreapta bilantului (adica din pasiv)
se trec in partea dreapta a contului de pasiv (adica in credit);
d) toate fenomenele economice care provoaca intrari (majorari, cresteri) se vor face pe
aceeasi parte a contului unde se afla soldul initial, in timp ce operatiile inverse ca sens
economic, adica iesirile (micsorarile) se vor face pe partea opusa a contului.
Pe baza acestor concepte s-au formulat urmatoarele reguli fundamentale de functionare a
conturilor:
1) conturile de activ incep sa functioneze prin a se debita cu existentele de activ, iar cele
de pasiv incep sa functioneze prin a se credita cu existentele de pasiv;
2) conturile de activ se debiteaza cu toate cresterile de activ, iar conturile de pasiv se
crediteaza cu toate cresterile de pasiv;
3) conturile de activ se crediteaza cu toate micsorarile de activ, iar conturile de pasiv se
debiteaza cu toate micsorarile de pasiv;
4) conturile de activ au sold final debitor sau egal cu zero, iar conturile de pasiv au sold
final creditor sau egal cu zero.

57

Exemplu: Etapele analizei contabile

Se achita din casa datoria fata de furnizori in suma de 2.380.000 lei.
1) Natura operatiei: plata furnizori
2) Stabilirea elementelor care se modifica si sensul modificarii lor: furnizorul scade, casa
scade
3) Stabilirea conturilor elementelor ce sufera modifica: casa 5311, furnizori 401
4) Stabilirea partii conturilor corespondente: 5311 se crediteaza (A - C), 401 se debiteaza (
P D)
5) Stabilirea formulei contabile: 401 = 5311
2.380.000

Clasificarea conturilor
Toate conturile se integreaza intr-un ansamblu unitar numit sistemul conturilor. Acesta
asigura reprezentarea globala si structurala a patrimoniului si delimiteaza, grupeaza si
ierarhizeaza relatiile dintre elementele patrimoniale. Sistemul conturilor se bazeaza pe impartirea
in clase, grupe si subgrupe. Codificarea zecimala arata ca prima cifra reprezinta clasa, primele
doua reprez. grupa, primele trei contul sintetic de grad I, iar toate cele patru cifre contul
sintetic de grad II.
Criterii de clasificare
I) Dupa functia contului: 1) conturi de activ (A); 2) conturi de pasiv (P); 3) conturi
bifunctionale (A/P).
II) Dupa sfera de cuprindere: 1) conturi sintetice opereaza cu trasaturi comune ale
elementelor patrimoniale (ex. contul 301 materii prime); 2) conturi analitice opereaza cu
trasaturi specifice (ex. 301.01 materii prime zahar, 301.02 materii prime faina);
III) Dupa continutul ec-fin 1) conturi de bunuri ec (active) ; 2) conturi de surse ec
(pasive) ; 3) conturi de procese ec (ch si venituri) ; 4) conturi de gestiune ( conturi din clasa 9) ;
5) conturi in afara bilantului (conturi din clasa 8)
Repartizarea operatiilor in clasele de conturi
a) operatii relative la contabilitatea financiara sunt cuprinse in urmatoarele clase de
conturi:
a.1) conturi de bilant care inregistreaza operatiile producatoare de modificari
patrimoniale si sunt repartizate in urmatoarele clase:
clasa I conturi de capitaluri
clasa II conturi de imobilizari
clasa III conturi de stocuri si prod in curs de executie
clasa IV conturi de terti
clasa V conturi de trezorerie

58

a.2) conturi externe de gestiune inregistreaza operatiile generatoare de cheltuieli si venituri

si justifica originea rezultatului; ele sunt reflectate in documentul contabil de sinteza numit
contul de profit si pierdere si sunt repartizate in urmatoarele doua clase:
clasa VI conturi de cheltuieli
clasa VII conturi de venituri
a.3) conturi speciale sunt reflectate in clasa VIII conturi speciale
b) operatii relative la contabilitatea de gestiune sunt reflectate in conturile din clasa IX
conturi de gestiune; desi planul de conturi prezinta o structura pe grupe si pe clase a acestei
clase, fiecare unitate poate sa-si adapteze structura clasei, conform necesitatii de informare si
tinand cont de mijl de calcul si de inregistrarile contabile.

59

CAPITOLUL 3 INREGISTRARI CONTABILE

CLASA I CONTURI DE CAPITALURI
Cuprinde urmatoarele grupe:
10
11
12
13
15
16

Capital si rezerve
Rezultatul reportat
Rezultatul exercitiului
Subventii pt investitii
Provizioane pt riscuri si cheltuieli
Imprumuturi si datorii asimilate

CONTUL 101 (P) CAPITAL

Inreg contabile
1) Subscrierea capitalului
1011 P + C
456
A+D

456 = 1011

2) Inreg aportului in natura si in numerar, adus la capital

212
A+ D
% = 456
2111 A + D
212 (constructii)
301 A + D
2111 (terenuri)
371
A+D
301
5311 A + D
371
456 A - C
5311
3) Trecerea capitalului de la subscris nevarsat la subscris varsat
1011 P D
1011 = 1012
1012 P + C
Exemplu
Se constituie o societate cu un capital social de 2.000.000 care se varsa integral in contul de la banca
in momentul constituirii. Sa se inregistreze:
a) subscrierea capitalului
456 = 1011
2.000.000
b) evidentierea aportului in numerar depus in contul de la banca
5121 = 456
2.000.000
c) trecerea cap de la subscris nevarsat la subscris varsat
1011 = 1012
2.000.000

60

Exemplu
Se constit o societate cu capital social de 250.000.000. Capitalul se varsa integral la constituire si
este format din:
- aport in natura:
un autoturism - 70.000.000
o cladire - 120.000.000
mobilier, aparatura de birotica 35.000.000
- aport in numerar: numerar depus in contul de la banca 25.000.000
Sa se inregistreze:
a) subscrierea capitalului
456 = 1011 250.000.000
b) evidentierea aportului adus de asociati
% = 456
250.000.000
212
120.000.000
2133
70.000.000
214
35.000.000
5121
25.000.000
c) trecerea capitalului de la nevarsat la varsat
1011 = 1012
250.000.000
CONTUL 104 (P) PRIME DE CAPITAL
Exemplu 1
O societate isi propune sa majoreze capitalul social cu 10.000.000 lei, prin emisiunea de 10.000
de actiuni. Se cunoaste ca valoarea nominala a unei actiuni este de 1.000 lei, iar pretul de
emisiune este de 1.100 lei. Sa se inregistreze:
a) prima de emisiune rezultata
prima de emisiune = pret de emisiune valoare nominala = (1.100 1.000) * 10.000 =
1.000.000
1041 P + C
456 = %
11.000.000
1011 P + C
1041
1.000.000
456
A+D
1011 10.000.000
b) evidentierea aportului in numerar
5311 = 456 11.000.000
c) trecerea capitalului de la subscris nevarsat la subscris varsat
1011 = 1012 10.000.000
d) incorporarea primei de emisiune la rezerve
1041
PD
1041 = 1068 (alte rezerve)
1068
P+C

1.000.000

Exemplu 2
O societate X (numita absorbanta) fuzioneaza cu o societate Y (numita absorbita). Societatea X
are un capital social de 10.000.000 lei format din 10.000 de actiuni, cu o valoare nominala de
1.000 lei /actiune. Capitalul propriu al societatii X este de 30.000.000 lei. Societatea Y are un

61

capital social de 5.000.000 lei, format din 5.000 de actiuni, cu o VN = 1.000 lei /actiune.
Capitalul propriu este de 12.000.000 lei.
Sa se inregistreze:
a) prima de fuziune rezultata
capital propriu
30.000.000
Pt. societatea X: VMC = -------------------- = ------------------ = 3.000
nr. de actiuni
10.000
12.000.000
Pt. societatea Y: VMC = ---------------- = 2.400
5.000
Raport de schimb (Rs) = VMC (Y) / VMC (X) = 2.400 / 3.000 = 0,8
Numar de actiuni ce trebuie emise de societatea X pt. societatea Y = Nr. de actiuni ale societatii
Y * Rs = 5.000 * 0,8 = 4.000
Valoarea aportului societatii Y = 12.000.000
Cresterea de capital a societatii X = 4.000 * 1.000 = 4.000.000
prima de fuziune = valoarea bunurilor primite prin fuziune suma cu care a crescut
capitalul social al societatii absorbante (X) = 12.000.000 4.000.000 = 8.000.000
1042 P + C
456 = %
12.000.000
1011 P + C
1042
8.000.000
456
A+D
1011
4.000.000
b) incorporarea primei de fuziune la capitalul social
1042 P D
1042 = 1012
8.000.000
1012 P + C
Exemplu 3
O societate emite 200 de actiuni cu o valoare nominala de 25.000 lei/actiune pt. a acoperi un
aport in natura sub forma unui chiosc de marfa in valoare de 6.000.000 lei. Sa se inregistreze: a)
prima de aport
valoare aport = 6.000.000 lei
capital social = 25.000 * 200 = 5.000.000 lei
prima de aport = valoare aport capital social dupa emisiune = 1.000.000 lei
456 A + D
456 = %
6.000.000
1011 P + C
1043
1.000.000
1043 P + C
1011
5.000.000
b) evidentierea aportului in natura adus la capitalul social
212 = 456
6.000.000
c) trecerea capitalului de la subscris nevarsat la subscris varsat
1011 = 1012 5.000.000
d) incorporarea primei de aport la capitalul social
1043 = 1012 1.000.000
Observatie: Prima de aport apare atunci cand aportul in natura adus la capitalul social este mai
mare decat valoarea capitalului care va fi subscris.

62

Exemplu 4
O societate are o valoare de rambursare a obligatiunilor de 10.000.000, iar valoarea nominala a
actiunilor este de 9.000.000.
Sa se inregistreze:
a) prima de conversie
prima de conversie = valoare de rambursare a obligatiunilor valoare nominala a
actiunilor in urma operatiei de conversie = 10.000.000 9.000.000 = 1.000.000
161 = %
10.000.000
1044
1.000.000
1012
9.000.000
b) incorporarea primei de conversie la capitalul social
1044 = 1012
1.000.000
Observatie: Prima de conversie apare atunci cand valoarea de rambursare a obligatiunilor este
mai mare decat valoarea nominala a actiunilor.
CONTUL 105 (P) REZERVE DIN REEVALUARE
Rezervele din reevaluare reprezinta plusuri de valoare create prin reevaluarea activelor, de regula
a imobilizarilor corporale si financiare, respectiv ca diferenta intre valoarea actuala si valoarea
contabila a elementelor supuse reevaluarii conform dispozitiilor legale a ajustarii de inflatie
(H.G. 95/1999 privind diferentele din reevaluare, H.G. 986/1998). Rezervele din reevaluare
modifica valoarea contabila a imobilizarilor si sunt utilizate pt. cresterea capitalului sau a
rezervelor.
Exemplu
O intreprindere detine un utilaj procurat in 1993 la valoarea contabila de 10.000.000 lei. La sf.
lui 1994 se decide cresterea valorii cu suma de 3.000.000 lei. Sa se inregistreze:
a) rezerva din reevaluare
2131 = 105
3.000.000
(2131 masini, utilaje si instalatii de lucru)
b) incorporarea la rezerve
105 = 1068
3.000.000
c) incorporarea la capitalul social
105 = 1012
3.000.000
CONTUL 106 (P) - REZERVE
1) Constituirea rezervelor din:
a) profitul net realizat din ex curent
129 (repartizarea profitului)
129
A+D
129 = 106
106
P+C
b) profitul net realizat in ex precedente
106
P+C
117 = 106
(117 rezultatul reportat)
117
PD

63

Observatie: Contul 117 este un cont bifunctional. Cand se evidentiaza profitul nerepartizat este
un cont de pasiv, cand se evidentiaza pierderea neacoperita este un cont de activ.
c) din primele de emisiune
1041 = 106
2) Diminuarea rezervelor ca urmare a:
a) cresterii capitalului social
106 = 1012
b) acoperirii piederilor realizate in ex curent
106 = 121
Observatie: Contul 121 (profit si pierdere) este un cont bifunctional. Cand se evidentiaza
pierderea este un cont de activ, cand se evidentiaza profitul este un cont de pasiv.
c) acoperirii pierderilor reportate din ex precedente
106
PD
106 = 117
117 A C
CONTUL 117 (A/P) REZULTATUL REPORTAT
1) Evid pierderilor realizate in exercitiile curente reportate pt. exercitiile viitoare (pierderi
neacoperite)
117
A+D
117 = 121
121
A-C
2) Evid profitului realizat in exercitiul curent ramas nerepartizat si reportat pt. exercitiile viitoare
117
P+C
121 = 117
121
P-D
3) Diminuarea profitului net realizat in exercitiile precedente si reportat ca urmare a cresterii
cap soc si rezervelor
106
P+C
117
P D 117 = %
1012 P + C
106
1012
4) Utilizarea rezervelor pt. acoperirea pierderilor realizate in exercitiile trecute
106
PD
106 = 117
117
A-C
5) Evid dividendelor datorate actionarilor din profitul net realizat in exercitiile precedente (457dividende de plata)
457
P+C
117 = 457
117 P D
CONTUL 121 (A/P) PROFIT SI PIERDERE
1) Evidentierea inchiderii conturilor de venituri la sf lunii
701
PD
% = 121

64

791
121

PD
P+C

701 (v din vanz prod finite)

791 (v din impoz pe prof amanat)

711 A C
121 = 711
121 A + D
2) Evidentierea inchiderii conturilor de cheltuieli la sf lunii
601
AC
121 = %
698
AC
601 (ch cu materiile prime)
121
A+D
698 (alte ch. cu impoz. care nu apar in elem. de mai
sus)
Observatie: Cand utilizam contul 121 pt inchiderea conturilor de venituri (de pasiv), acesta este
un cont de pasiv, iar cand il utilizam pt. inchiderea conturilor de cheltuieli (de activ), acesta este
un cont de activ.
CONTUL 129 (A) REPARTIZAREA PROFITULUI
1) Constituirea rezervelor din profitul realizat in exercitiul curent
106 P + C
129 A + D
129 = 106
2) Evidentierea dividendelor cuvenite actionarilor in exercitiul curent
129 A + D
457 P + C
129 = 457 (dividende de plata)
3) Evidentierea profitului net realizat la inchiderea exercitiului, destinat cresterii cap. soc.
1012 P + C
129 = 1012
129 A + D
CONTUL 131 (P) SUBVENTII PT. INVESTITII
1) Evidentierea subventiei de primit
445 A + D
445 = 131
(445 subventii)
131 P + C
2) Ulterior se primeste subventia in contul de la banca
445 A C
5121 = 445
5121 A + D
3) Evidentierea subventiei pt. investitii primita direct in contul de la banca
131 P + C
5121 = 131
5121 A + D
4) Primirea unor brevete cu titlu gratuit
205 A + D
205 = 131
131 P + C
CONTUL 151 (P) PROVIZIOANE PT. RISCURI SI CHELTUIELI

65

1) Constituirea provizioanelor pt. diverse scopuri (ex. pt. litigii)

1511 P + C
6812 = 1511 (proviz. pt. litigii)
6812 A + D
6812 ch de expl privind provizioanele pt. riscuri
si cheltuieli
2) Anularea sau diminuarea provizioanelor
1511 P D
1511 = 7812 (venituri din provizioane pt. riscuri si ch)
7812 P + C

CONTUL 161 (P) IMPRUMUTURI DIN EMISIUNI DE OBLIGATIUNI

1) Evidentierea imprumutului din emisiuni de obligatiuni (catre debitori diversi 461)
461
A+D
461 = 161
161
P+C
2) Incasarea imprumutului in contul de la banca (scade datoria debitorilor diversi)
5121 A + D
5121 = 461
461
AC
3) Inreg dobanzilor datorate, aferente imprumuturilor din emisiunea de obligatiuni (666- chelt
privind dobanzile; 1681- dobanzi aferente imprumuturilor din emisiuni de obligatiuni)
666
A+D
1681 P + C
666 = 1681
4) Plata din contul de la banca a dobanzilor aferente imprumuturilor din emisiuni de obligatatiuni
5121 A C
1681 = 5121
1681 P D
5) Rascumpararea obligatiunilor emise
(505- obligat emise si rascumparate)
505
A+D
505 = 5121
6) Anularea obligat emise si rascumparate
505
PC
161 = 505
161
P-D
CONTUL 162 (P) CREDITE BANCARE PE TERMEN LUNG
Creditele sunt primite de la banca sau alte institutii financiare, in scopul finantarii investitiilor,
sunt purtatoare de dobanda, garantate si rambursabile.
1) Obt de credite pe termen lung sau mediu

66

5121 = 1621
2) Obt de credite pt achit furniz (achit unei datorii fata de un furniz din credit bancar)
401 = 1621
3) Inreg dobanzilor aferente creditelor bancare pe termen lung sau mediu
666 = 1682 (dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung si mediu)
4) Plata dobanzilor datorate (plata se face din contul de la banca)
1682 = 5121
5) Rambursarea creditului bancar
1621 = 5121
CONTUL 166 (P) DATORII CE PRIVESC IMOBILIZARILE FINANCIARE
O unitate X poate detine imobilizari financiare la o alta unitate Y. Daca unitatea Y
primeste o suma de la unitatea X, atunci intervin aceste datorii ce privesc imobilizarile
financiare.
1) Evidentierea sumelor incasate prin banca, de unitatea Y de la unitatea X
5121 = 166
2) Restituirea sumelor
166 = 5121
CONTUL 167 (P) ALTE IMPRUMUTURI SI DATORII ASIMILATE
In aceasta categorie se includ: concesiunile, depozitele, garantiile primite.
1) Sumele incasate reprezentand datorii
5121 = 167
2) Valoarea concesiunilor obtinute
205 = 167
(societatea are o datorie de pe urma concesionarii)
3) Rambursarea datoriilor
167 = 5121
4) Valoarea bunurilor concesionate restituite (se anuleaza datoria odata cu restituirea bunurilor)
167 = 205
CONTUL 169 (A) PRIME PRIVIND RAMBURSAREA OBLIGATIUNILOR
Obligatiunile au o valoare nominala, o valoare de emisiune (care, in general, este mai mica decat
valoarea nominala) si o valoare de rambursare (care poate fi egala mai mare decat valoarea
nominala).
valoare nominala valoare de emisiune = prima de emisiune
valoare de rambursare valoare nominala = prima de rambursare.
Atat prima de emisiune, cat si prima de rambursare se inregistreaza in contul 169.
1) Evidentierea primelor privind rambursarea obligatiunilor
169 A + D
169 = 161
161P+C
2) Inregistrarea amortizarii primelor de rambursare a obligatiunilor

67

6868 A + D
169 A C

6868 = 169

(6868 ch. fin. privind amortizarea

primelor de rambursare a oblig.)

CLASA II - CONTURI DE IMOBILIZARI

4.2. Contabilitatea imobilizarilor
Imobilizarile se mai numesc si active imobilizate sau active pe termen lung si constituie
suportul tehnico-material al activitatii unei unitati patrimoniale.
Imobilizarile cuprind bunuri economice de investitii a caror utilizare este mai mare de un
an. Imobilizarile isi mentin val de intrebuintare si participa in mod repetat la circuitul economic
si nu se consuma sau nu se inlocuiesc dupa prima lor utilizare.
Clasificarea imobilizarilor
III.
Dupa structura lor
a) Imobilizari necorporale
b) Imobilizari corporale
c) Imobilizari financiare
IV.
Dupa natura lor
a) de natura financiara (Imobilizari financiare)
b) de natura nefinanciara (Imobilizari corporale si necorporale)
Imobilizarile necorporale
Sunt denumite si active intangibile si cuprind acele valori economice de investitii care nu
imbraca forma concreta de bunuri materiale.
Sunt reprezentate de:
a) Cheltuieli de constituire sunt cheltuieli ocazionate de infiintarea sau modificarea
activitatii unitatii patrimoniale. Ele sunt reprezentate de taxe si alte chelt de inmatriculare a soc,
chelt privind emiterea si vanzarea de actiuni si obligatiuni, chelt cu prostectarea pietei si de
publicitate.
b) Cheltuieli de dezvoltare - sunt cheltuieli ocazionate de efectuarea unor lucrari sau
obiective de dezvoltare a unitatii patrimoniale (ex: proiecte de dezvoltare pt diversificarea gamei
sortimentale de produse).
c) Concesiunea se refera la contractul prin care o parte numita concedent cedeaza
contraplata unei alte parti numita concesionar, pe o perioada determinata, dreptul de exploatare a
unor bunuri sau de executare a unei activitati.
Brevetul este un titlu care da inventatorului unui produs sau al unui procedeu, monopolul
de exploatare pe o perioada de timp.

68

Licenta este un contract prin care posesorul unui brevet de inventie cedeaza, contra plata,
unei alte persoane, dreptul de a folosi sau valorifica inventia brevetata.
Marca se refera la pseudonime, forma caracteristica a produsului, etichete, aspecte
exterioare, embleme, timbre, combinatii sau dispozitii de culori, schite.
d) Fondul comercial (engl.goodwill) este format din acele elemente care concura la
mentinerea sau la dezvoltarea potentialului economic al unei unitati (ex: clientela, reputatia,
vadul comercial).
e) Alte imobilizari necorporale se refera la programele informatice pe care societatea le creeaza
sau le achizitioneaza de la furnizori.
Cuprinde urmatoarele grupe:
- 20 - imobilizari necorporale
- 21 - imobilizari corporale
- 23 - imobilizari in curs
- 26 - imobilizari financiare
- 28 - amortizari privind imobilizarile
- 29 - provizioane pt. deprecierea imobilizarilor
GRUPA 20 IMOBILIZARI NECORPORALE
CONTUL 201 CHELTUIELI DE CONSTITUIRE (A)
1) Inregistrarea chelt. de constituire in functie de modalitatea de plata
a) prin contul de la banca
201 A + D
5121 A C
201 = 5121
b) prin casa (numerar)
201 A + D
5311 A C
201 = 5311
c) prin inregistrarea datoriei fata de furnizor
201 A + D
404 P + C
201 = 404
d) de la creditori diversi
201 A + D
201 = 462
462 P + C
2) Inregistrarea amortizarii chelt. de constituire (maximum 5 ani)
6811 A + D (ch de expl privind amortiz imobiliz)
2801 P + C
6811 = 2801
3) Scoaterea din gestiune a chelt. de constituire dupa amortizarea lor integrala
2801 P D
201 A C

2801 = 201

69

Exemplu
Se efectueaza chelt. cu constituirea societatii, reprezentate de plati in numerar in val de
2.100.000 lei si obligatii fata de furnizorii de servicii in val de 2.900.000 lei. Se amortizeaza
linear in 5 ani dupa care se scot din activul patrimonial.
1) Inregistrarea chelt. de constituire
201 A + D
5311 A C
201 = %
5.000.000
404 P + C
5311
2.100.000
404
2.900.000
2) Calculul amortizarii liniare si inregistrarea amortizarii
5.000.000
Amortizarea lineara anuala = ------------- = 1.000.000
5
6811 A + D
2801 P + C
6811 = 2801 1.000.000 (aceasta inreg. se repeta timp de 5 ani)
3) Scoaterea din gestiune a chelt. de constituire dupa amortizare
2801 P D
201 A C
2801 = 201 5.000.000

CONTUL 203 CHELTUIELI DE DEZVOLTARE (A)

1)

Achizitionarea unor proiecte de dezvoltare de la furnizori, pe baza de factura fiscala

203 A + D
404 P + C
% = 404
4426 A + D
203
4426

2)

Inregistrarea proiectelor de dezvoltare obtinute in cadrul unitatii

203 A + D
721 P + C
203 = 721 (venituri dinproductia de imobilizari necorporale)

3)

Inregistrarea proiectelor de dezvoltare aduse ca aport la capitalul social

203 A + D
456 A C
203 = 456
4) Inregistrarea amortizarii chelt. de dezv.
6811 A + D
6811 = 2803
2803 P + C
5) Scoaterea din gestiune dupa amortizarea integrala
2803 P D
203 A C
2803 = 203

70

6) Scoaterea din gestiune a chelt. de dezv. amortizate partial

2803 P D
% = 203
203 A C
2803
(cu valoarea amortizata)
6583 A + D
6583
(cu val. ramasa de amortizat)
6583 ch. privind activele cedate si alte operatii de capital
Exemplu
Se receptioneaza un procedeu tehnologic nou de fabricatie a unor produse, obtinut din
cercet. proprie, in val. de 10.000.000 lei, amortizabil linear in 5 ani. Dupa 2 ani imobilizarea
necorporala se scoate din activul patrimonial.
1) Obtinerea imobilizarii
203 A + D 203 = 721
10.000.000
721 P + C
2) Calculul si inregistrarea amortizarii
10.000.000
Amortizarea lineara anuala = -------------------- = 2.000.000
5
6811 A + D
2803 P + C
6811 = 2803 2.000.000 (se repeta timp de 2 ani)
3) Scoaterea din gestiune
203 A C
% = 203
2803 P D
2803
6583 A + D
6583

10.000.000
4.000.000
6.000.000

CONTUL 205 CONCESIUNI, BREVETE, LICENTE, MARCI COMERCIALE SI

ALTE DREPTURI SI VALORI SIMILARE (A)
1) Inregistrarea concesiunilor, a brevetelor si a altor drepturi si valori similare obtinute din
diverse surse
a) din eforturi proprii (realizate in unitate) - (2052 cu resurse proprii)
205 A + D
721 P + C
205 = 721
b) din aport la capitalul social
205 A + D
456 A C
205 = 456
c) din subventii
205 A + D
131 P + C
205 = 131 (subventii pt. investitii)
d) achizitionate de la terti (2051 achizitionate)
205 A + D
% = 404
404 P + C
205
4426 A + D
4426

71

e) din imprumuturi
205 A + D
205 = 167
167 P + C (alte imprumuturi si datorii asimilate)
2) Inregistrarea amortizarii
6811 A + D
2805 P + C
6811 = 2805
3) Scoaterea din folosinta dupa ce au fost amortizate integral
2805 P D
205 A C
2805 = 205
4) Scoaterea din folosinta dupa ce au fost amortizate partial
2805 P D
% = 205
205 A C
2805
6583 A + D
6583 (ch. privind activele cedate si alte operatii de capital)
Exemplu
Se cumpara de la furnizori pa baza de factura o licenta de fabricatie in valoare de 20.000.000 lei,
TVA 19% care se amortizeaza linear in 2 ani dupa care se scoate din activul patrimonial. Sa se
inregistreze:
1) Achizitionarea de la furnizori
% = 404 23.800.000
205
20.000.000
4426
3.800.000
2) Amortizarea liniara
6811 = 2805 10.000.000 (se repeta 2 ani)
3) Scoaterea din gestiune
2805 = 205 20.000.000
CONTUL 208 ALTE IMOBILIZARI NECORPORALE (A)
1) Inregistrarea programelor informatice obtinute din diverse surse:
a) aport la capitalul social
208 A + D
456 A C
208 = 456
b) achizitionate de la furnizori
208 A + D
% = 404
4426 A + D
208
404 P + C
4426
c) din productia proprie
208 A + D
721 P + C
208 = 721
2) Inregistrarea amortizarii
6811 A + D
2808 P + C
6811 = 2808
3) Scoaterea din evidenta a programelor informatice amortizate integral
2808 P D
208 A C
2808 = 208
4) Scoaterea din gestiune a programelor informatice partial amortizate
208 A C
% = 208

72

2808 P D
6583 A + D

2808
6583

Exemplu
Se receptioneaza un program informatic realizat prin efort propriu al carui cost de productie a
fost estimat la 6.000.000 lei din care 2.000.000 lei sunt inregistrate ca imobilizare necorporala in
curs aferenta ex. precedent. Se amortizeaza linear in 3 ani dupa care se scoate din gestiune.
1) Inregistrarea obtinerii programului informatic
208 A + D
208 = %
6.000.000
233 A C
233
2.000.000 (imobilizari necorporale in curs)
721 P + C
721
4.000.000
(venituri din Q de imobilizari
necorporale)
2) Amortizarea anuala = 2.000.000. lei
3) Inregistrarea amortizarii
6811 = 2808
2.000.000
4) Scoaterea din evidenta
2808 = 208
6.000.000

Imobilizarile corporale
Sunt denumite si active tangibile si cuprind acele bunuri de folosinta indelungata, durabile
in activul unei unitati. Ele constituie acea componenta a unitatii economice care defineste
capacitatea tehnica sau de productie si potentialul de a crea venituri in functie de obiectul de
activitate.
Sunt reprezentate de:
a) Terenuri care, la randul lor, pot fi:
a1) Terenuri agricole si silvice
a2) Terenuri fara constructii
a3) Terenuri cu zacaminte
a4) Terenuri cu constructii
b) Mijloace fixe
Mijlocul fix reprezinta obiectul singular sau complexul de obiecte care indeplineste
cumulativ urmatoarele conditii :
- are o valoare de intrare mai mare decat limita stabilita de lege (in prezent = 15.000.000 lei)
- are o durata normala de utilizare mai mare de 1 an
Clasificarea mijloacelor fixe
I) Dupa apartenenta
3. Mijloace fixe proprii (numite active bilantiere)

73

4. Mijloace fixe inchiriate (sunt elemente extrapatrimoniale sau extrabilantiere)

II) Dupa structura materiala si destinatia economica
4. Constructii
5. Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii
6. Mobilier, aparatura de birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si
materiale si alte active corporale
Evaluarea mijloacelor fixe -

se realizeaza in 4 momente carora le corespund 4 valori:

5. Evaluare la data intrarii in folosinta - acesteia ii corespunde valoarea de intrare

6. Evaluare la inventar - valoarea la inventar
7. Evaluare la inchiderea exercitiului financiar - valoarea la inchiderea ex financiar
8. Evaluare la iesirea din patrimoniu - valoarea la iesire
1. Valoarea la intrare se mai numeste si valoare contabila si poate fi reprez de:
3
4

1.1) Costul de achizitie pt. bunuri ec. procurate cu titlu oneros, pe baza de factura.
1.2) Costul de productie pt. bunuri ec. produse de unitate.
1.3) Valoarea de utilitate pt. bunuri ec. obtinute cu titlu gratuit.
1.4) Valoare de aport pt. bunuri ec. aduse ca aport la capitalul social

2.Valoarea la inventar este reprez de valoarea actuala si ea se stabileste in functie de

pretul pietei si de utillitatea bunurilor in unitate.
Val la inventar = val neta contabila = val contabila amortizare
Evaluarea activelor la inventar se face individual pt fiecare obiect de evidenta contabila.
3.Valoarea la inchiderea exercitiului financiar se mai numeste si val bilantiera.
La finele ex fin, val de intrare se compara cu val actuala sau de utilitate stabilita cu ocazia
inventarului. In urma acestei comparari => 2 situatii:
a) constatarea unor plusuri de valoare intre val la inventar si val contabila
b) constatarea unor minusuri de valoare intre val la inventar si val contabil

4. Valoarea la iesire trebuie sa fie egala cu val la intrare (val contabila).

Iesirea bun. din gestiune poate fi cauzata de:

scoaterea din functiune la sfarsitul perioadei de utilizare
constatarea unor minusuri in gestiune cu ocazia inventarierii
scoaterea din folosinta ca urmare a situatiei de forta majora (calamitati naturale)

74

 vanzarea bunurilor respective

cedarea cu titlu gratuit sub forma de donatie sau subventie
GRUPA 21 IMOBILIZARI CORPORALE
CONTUL 2111 TERENURI (A)
1) Intrarea terenurilor in unitate din diverse surse:
a) achizitionate de la furnizori pe baza de factura fiscala
2111 A + D
% = 404
4426 A + D
2111
404 P + C
4426
b) aport la capitalul social
2111 A + D
456 A C
2111 = 456
c) cu titlu gratuit (sub forma de subventie)
2111 A + D
131 P + C
2111 = 131
2) Vanzarea unui teren (catre debitori diversi)
461 A + D
461 = %
7583 P + C
7583 (venituri din vanz activelor si alte op. de capital)
4427 P + C
4427
3) Scoaterea din gestiune a terenului vandut
2111 A C
6583 A + D
6583 = 2111
Observatie: De obicei, terenurile nu se amortizeaza, exceptie face terenul forestier care se
amortizeaza partial.
CONTUL 2112 AMENAJARI DE TERENURI (A)
1) Inregistrarea amenajarilor de teren obtinute:
a) cu forte proprii in ex. curent
2112 A + D
722 P + C
2112 = 722 (venituri din Q de imobilizari corporale)
b) cu forte proprii in ex. curent, dar incepute in ex. anterior
2112 A + D
2112 = %
231 A C
231 (imobilizari corporale in curs)
722 P + C
722
c) de la furnizori
2112 A + D
% = 404
404 P + C
2112
4426 A + D
4426
2) Inregistrarea amortizarii amenajarilor de terenuri
6811 A + D

75

2811 P + C
6811 = 2811 (amortiz amenaj de terenuri)
3) Scoaterea din gestiune a amenajarilor de terenuri amortizate integral
2811 P D
2112 A C2811 = 2112
4) Scoaterea din gestiune a amenajarilor de terenuri amortizate partial
2112 A C
% = 2112
2811 P D
2811
6583 A + D
6583 (ch privind activele cedate si alte op de capital)
Exemplu
Se executa cu forte proprii o amenajare de teren al carei cost este de 12.000.000 lei, care se
amortizeaza pe o perioada de 4 ani dupa care se scoate din evidenta gestiunii.
1) Inregistrarea obtinerii amenajarii
2112 = 722
12.000.000
2) Inregistrarea amortizarii
6811 = 2811
3.000.000
3) Scoaterea din gestiune
2811 = 2112
12.000.000

CONTUL 212 CONSTRUCTII (A)

1) Aport la capitalul social
212 A + D
456 A C
212 = 456
2) Achizitionare de la furnizori
212 A + D
% = 404
404 P + C
212
4426 A + D
4426
3) Primite cu titlu gratuit (sub forma de donatie)
212 A + D
131 P + C
212 = 131
4) Inregistrarea amortizarii
6811 A + D
6811 = 2812
2812 P + C
5) Inregistrarea vanzarii
461 A + D 461 = %
7583 P + C
7583
4427 P + C
4427
6) Scoaterea din gestiune a constructiilor amortizate integral
2812 P D
212 A C
2812 = 212
7) Scoaterea din gestiune a constructiilor amortizate partial
212 A C
% = 212
2812 P D6583

76

6583 A + D

2812

GRUPA 23 IMOBILIZARI IN CURS

CONTUL 231 IMOBILIZARI CORPORALE IN CURS (A)
1) Evidentierea imobilizarilor corporale in curs achizitionate de la furnizori
231 A + D
% = 404
404 P + C
231
4426 A + D
4426
2) Inregistrarea imobilizarilor corporale in curs realizate in unitate
231 A + D
722 P + C
231 = 722
3) Inregistrarea imobilizarilor corporale in curs aduse ca aport la capitalul social
231 A + D
456 A C
231 = 456
CONTUL 233 IMOBILIZARI NECORPORALE IN CURS (A)
Inregistrari contabile
1) Evidentierea imobilizarilor necorporale in curs achizitionate de la furnizori
233 A + D
% = 404
4426 A + D
233
404 P + C
4426
2) Inregistrarea imobilizarilor necorporale in curs realizate in unitate
233 A + D
721 P + C
233 = 721
3) Inregistrarea imobilizarilor necorporale in curs aduse ca aport la capitalul social
233 A + D
456 A C
233 = 456
GRUPA 26 IMOBILIZARI FINANCIARE
CONTUL 261 TITLURI DE PARTICIPARE DETINUTE LA FILIALE DIN CADRUL
GRUPULUI (A)
1) Aportul la capitalul social
261 = 456
2) Achizitionarea cu plata prin banca
261 = 5121
3) Achizitionarea cu plata prin casa
261 = 5311
4) Achizitionarea cu plata ulterior (pe baza de varsaminte)
261 = 2691
5) Plata varsamintelor prin banca

77

2691 = 5121
6) Scoaterea din gestiune
664 = 261
(664 ch. privind investitiile financiare cedate)
Exemplu
Se achizitioneaza titluri de participare cu plata din banca pt. suma de 2.000.000 lei si cu plata
ulterior (pe baza de varsaminte de efectuat) pt. suma de 1.000.000 lei. Sa se inregistreze:
1) Achizitionarea titlurilor
261 = %
3.000.000
5121
2.000.000
2691
1.000.000 (varsaminte de efectuat referitoare la titluri de
participare detinute la filiale din cadrul grupului)
2) Ulterior are loc efectuarea varsamintelor pt. titlurile achizitionate
2691 = 5121
1.000.000
3) Scaderea din gestiune a titlurilor de participare
664 = 261
3.000.000 (ch privind investitiile fin. cedate)
GRUPA 29 PROVIZIOANE PT. DEPRECIEREA IMOBILIZARILOR
CONTUL 290 PROVIZIOANE PT. DEPRECIEREA IMOBILIZARILOR NECORPORALE
(P)
1) Constituirea sau majorarea provizioanelor
6813 A + D (ch de exploatare privind provizioane pt. deprecierea imobilizarilor)
290 P + C
6813 = 290
2) Anularea sau diminuarea provizioanelor
290 P D
7813 P + C
290 = 7813 (venituri din provizioane pt. deprecierea imobilizarilor)
CONTUL 291 PROVIZIOANE PT. DEPRECIEREA IMOBILIZARILOR CORPORALE (P)
1) Constituirea sau majorarea provizioanelor
6813 A + D
291 P + C
6813 = 291
2) Anularea sau diminuarea provizioanelor
291 P D
7813 P + C
291 = 7813
CONTUL 293 PROVIZIOANE PT. DEPRECIEREA IMOBILIZARILOR IN CURS (P)
1) Constituirea sau majorarea provizioanelor
6813 A + D
293 P + C
6813 = 293
2) Anularea sau diminuarea provizioanelor
293 P D

78

7813 P + C

293 = 7813

CONTUL 296 PROVIZIOANE PT. DEPRECIEREA IMOBILIZARILOR FINANCIARE

(P)
1) Constituirea sau majorarea provizioanelor
6863 A + D (ch financiare privind provizioane pt. deprecierea imobiliz financiare)
296 P + C
6863 = 296
2) Anularea sau diminuarea provizioanelor
296 P D
7863 P + C
296 = 7863 (venituri din provizioane pt. deprecierea imobiliz f

CLASA III CONTURI DE STOCURI SI PRODUCTIE IN CURS DE

EXECUTIE
Cuprinde urmatoarele grupe:
30 stocuri de materii prime si materiale
33 - productia in curs de executie
34 - produse
35 - stocuri aflate la terti
36 - animale
37 - marfuri
38 - ambalaje
39 - provizioane pt deprecierea stocurilor si a productiei in curs de executie
GRUPA 30 STOCURI DE MATERII PRIME SI MATERIALE
CONTUL 301 (A) MATERII PRIME
A) Intrari de materii prime
1. Achizitionare de mat prime de la furnizori pe baza de factura fiscala
301
A+D
% = 401
401
P+C
301
4426 A + D
4426
2. Achizitionare de mat prime de la furnizori fara factura fiscala
a) Intrarea in gestiune a materiilor prime pe baza avizului de insotire
301
A+D
% = 408 (furnizori- facturi nesosite)
408
P+C
301
4428 A + D
4428
b) Ulterior se intocmeste factura fiscala
408
PD
408 = 401
401
P+C
4428 A C
4426 = 4428
4426 A + D

79

Observatie: Contul 4428 (TVA neexigibila) este un cont bifunctional. Cand se utilizeaza la
achizitionare de la furnizori fara factura fiscala este un cont de activ, iar cand se utilizeaza la
vanzare fara factura fiscala este un cont de pasiv.
3. Inregistrarea materiilor prime aduse ca aport la capitalul social
301
A+D
301 = 456
456
AC
4. Intrarea de mat prime de la terti (cele date spre prelucrare) si iregistrarea manoperei
301
A+D
301 = 351 (mp si mater aflate la terti)
351
AC

301
A+D
% = 401
401
P+C
301
(manopera)
4426 A + D
4426
5. Inregistrarea mat prime primite cu titlu gratuit
301
A+D
301 = 771 (venituri din subventii pt. even extraordinare)
771
P+C
6. Inregistrarea plusurilor de mat prime, constatate la inventariere
301
A+D
301 = 601 (ch. cu mat. prime)
601
AC
B) Iesiri de materii prime
1. Inregistrarea consumului de materii prime (cheltuiala se inregistreaza in momentul
consumului)
301
AC
601 = 301
601
A+D
2. Inregistrarea iesirilor de materii prime datorita unor calamitati naturale
301
AC
671 = 301
671
A+D
(ch privind calamitatile si alte even extraordinare)
3. Inregistrarea iesirilor de materii prime date spre prelucrare la terti
301
AC
351 = 301
351
A+D
4. Inregistrarea pierderilor de materii prime, provenite din depreciere
a) inreg minusului constatat la inventariere
301
AC
601 = 301
601
A+D
b) in cazul lipsurilor imputabile, se inreg imputarea catre debitorii diversi
461
A+D
(debitori diversi)
758
P+C
(alte venituri din exploatare)
4427 P + C
(TVA colectata)
c) incasarea de la debitorii diversi
5311 A + D
5311 = 461
461
A-C
5. Trecerea mat. prime la marfuri prin vanzare
301
AC
371 = 301

80

371

A+D

CONTUL 302 (A) MATERIALE CONSUMABILE

B) Intrari de materiale consumabile
1) Achizitionarea de materiale consumabile de la furnizori pe baza de factura fiscala
302
A+D
% = 401
401
P+C
302
4426 A + D
4426
2) Achizitionarea de materiale consumabile de la furnizori fara factura fiscala
a) Intrarea in gestiune a materiilor prime pe baza avizului de insotire
302
A+D
% = 408 (furnizori- facturi nesosite)
408
P+C
302
4428 A + D
4428 (TVA neexigibila)
b) Ulterior se intocmeste factura fiscala
408
PD
408 = 401
401
P+C
4428 A C
4426 = 4428
4426 A + D
3) Inregistrarea materiale consumabile aduse ca aport la capitalul social
302
A+D
302 = 456
456
AC
4) Intrarea de materiale consumabile de la terti (cele date spre prelucrare) si inregistrarea
manoperei
302
A+D
302 = 351 (mp si mater aflate la terti)
351
AC
302
A+D
% = 401
401
P+C
302
(manopera)
4426 A + D
4426
5) Inregistrarea mat. consumabile primite cu titlu gratuit
302
A+D
302 = 771 (venituri din subventii pt. even extraordinare)
771
P+C
6) Inregistrarea plusurilor de mat. consumabile, constatate la inventariere
302
A+D
302 = 602
602
AC
B) Iesiri de materiale consumabile
1) Inregistrarea consumului de materiale consumabile (cheltuiala se inregistreaza in
momentul consumului)
302
AC
602 = 302
602
A+D
2) Inregistrarea iesirilor de materiale consumabile datorita unor calamitati naturale
302
AC
671 = 302
671
A+D
(ch privind calamitatile si alte even extraordinare)

81

3) Inregistrarea iesirilor de materiale consumabile date spre prelucrare la terti

302
AC
351 = 302
351
A+D
4) Inregistrarea pierderilor de materiale consumabile, provenite din depreciere
a) inreg. minusului constatat la inventariere
302
AC
602 = 302
602
A+D
b) in cazul lipsurilor imputabile, se inreg imputarea catre debitorii diversi
461
A+D
(debitori diversi)
758
P+C
(alte venituri din exploatare)
4427 P + C
(TVA colectata)
c) incasarea de la debitorii diversi
5311 A + D
5311 = 461
461
A-C
5) Trecerea materialelor consumabile la marfuri prin vanzare
302
AC
371 = 302
371
A+D

GRUPA 33 PRODUCTIA IN CURS DE EXECUTIE

CONTUL 331 (A) PRODUSE IN CURS DE EXECUTIE
1. Evidentierea productiei neterminate, la sf lunii
331
A+D
331 = 711
(variatia stocurilor)
711P + C
2. Scoaterea din gestiune a productiei respective la inceputul lunii urmatoare
331
AC
711 = 331
711
PD
Observatie Cu ajutorul contului 711 variatia stocurilor se tine evidenta productiei stocate si a
variatiei acesteia. Variatia stocurilor reprezinta variatia in plus (crestere) sau in minus (micsorare)
dintre valoarea la cost de productie de la sf. perioadei si valoarea de la inceputul perioadei.

CONTUL 332 (A) LUCRARI SI SERVICII IN CURS DE EXECUTIE

1) Evidentierea lucrarilor si a serviciilor in curs de executie la sf lunii
332
A+D
332 = 711 (variatia stocurilor)
711P + C
2) Scoaterea din gestiune a lucrarilor respective la inceputul lunii urmatoare
332
AC
711 = 332
711
PD

82

GRUPA 34 PRODUSE
CONTUL 341 (A) SEMIFABRICATE
1. Obtinerea semifabricatelor din productie
341
A+D
341 = 711
711P + C
2. Receptionarea semifabricatelor de la terti si inreg manoperei
341
A+D
341 = 3541 (semifabricate aflate la terti)
354
AC
341
A+D
% = 401
401
P+C
341
4426
A+D
4426
3. Inreg plusurilor constatate la inventariere
341 = 711
(variatia stocurilor)
4. Inreg minusurilor constatate la inventariere (perisabilitati)
711 = 341
5. Vanzarea semifabricatelor catre clienti
411A + D
411 = %
702
P+C
702
(venituri din vanzarea semifabricatelor)
4427
P+C
4427
6. Descarcarea gestiunii de semifabricatele vandute
711 = 341
7. Inreg lipsurilor de semifabricate datorita unor calamitati naturale
671
A+D
671 = 341 (ch privind calamitatile)
341
A-C
8. Consumul semifabricatelor in productie
341
AC
711 = 341
711P - D
9. Trimiterea semifabricatelor spre prelucrare la terti
341
AC
3541 = 341
354
A+D

CONTUL 345 (A) PRODUSE FINITE

1. Obtinerea de prod finite din prod proprie
345
A+D
345 = 711 (variatia stocurilor)
711
P+C
2. Inregistrarea plusurilor de produse finite constatate la inventariate
345 = 711
3. Vanzarea de prod finite catre clienti
411
A+D
411 = %

83

701
P+C
701
(venituri din vanzarea prod. finite)
4427 P + C
4427
4. Descarcarcarea gestiunii de produsele finite vandute
345
AC
711 = 345
711
P-D
5. Inregistrarea minusurilor constatate la inventariate
711 = 345
CONTUL 346 (A) PRODUSE REZIDUALE
1. Receptionarea deseurilor si a rebuturilor
346
A+D
346 = 711
711P + C
2. Vanz prod reziduale catre clienti
411A + D
411 = 703 (venituri din vanz prod reziduale)
703
P+C
Observatie: La vanz produselor reziduale nu se inreg TVA colectata.
3. Vanz in numerar a produselor reziduale
5311
A+D
703
P+C
5311 = 703
4. Descarcarea gestiunii de produsele reziduale vandute
711 = 346
5. Evidentierea plusurilor constatate la inventariere
346
A+D
346 = 711
711P + C
6. Evidentierea minusurilor constatate la inventariere
711 = 346
GRUPA 35 STOCURI AFLATE LA TERTI
1. Trimiterea spre prelucrare la terti a mat prime si a mat consumabile
301
AC
302
AC
351
A+D
351 = %
(mp si mater aflate la terti)
301
302
2. Reintoarcerea in unit a mp si mat consum si inregistrarea manoperei
301
A+D
% = 351
302
A+D
301
351
AC
302
301
302
401
4426

A+D
A+D
P+C
A+D

% = 401
301
302
4426

84

3. Expedierea produselor spre prelucrare la terti

341
AC
354 = %
341
345
AC
345
346
AC
346
354
P+D
(produse aflate la terti)
4. Reintoarcerea in unit a produselor si inregistrarea manoperei
341
A+D
% = 354
345
A+D
341
346
A+D
345
354
AC
346
% = 401
341
345
346
4426
GRUPA 36 ANIMALE
CONTUL 361 (A) ANIMALE SI PASARI
1) Achiz de animale si pasari de la furniz pe baza de factura fiscala
361
A+D
% =401
401
P+C
361
4426
A+D
4426
2) Inregistrarea animalelor si a pasarilor obtinute din prod proprie
361
A+D
361 = 711
711P + C
3) Inregistrarea plusurilor constatate la inventariere
a) la cele obtinute din productia proprie
361 = 711
b) la cele achizitionate de la furnizori
361
A+D
361 = 606 (ch privind animalele si pasarile)
606
AC
4) Inregistrarea minusurilor constatate la inventariere
a) la cele din prod proprie
711 = 361
b) la cele achizitionate de la furnizori
606 = 361
5) Vanzarea animalelor si a pasarilor catre clienti
411A + D
411 = %
701
P+C
701 (venit din vanz prod finite)
4427
P+C
4427
6) Iesirea din gestiune a animalelor si a pasarilor:
a) provenite de la furnizori
361
AC
606 = 361

85

606
A+D
b) obtinute din prod proprie
361
AC
711 = 361
711
P-D
7) Inregistrarea pierderilor rezultate din calamitati naturale
361
A-C
671 = 361 (ch privind calamitatile)
671
A+D

GRUPA 37 MARFURI
CONTUL 371 (A) MARFURI
1) Achiz de marf de la furnizori pe baza de factura fiscala
371
A+D
% = 401
401
P+C
371
4426
A+D
4426
2) Achiz de marfuri fara factura fiscala
a) intrarea mf in gestiune pe baza avizului de insotire
371
A+D
% = 408 (furnizori facturi nesosite)
408
P+C
371
4428 A + D
4428
b) ulterior se intocmeste factura fiscala
401
P + C 408 P - D
408 = 401, 4426 = 4428
4426 A + D 4428 A - C
3) Inregistrarea mf aduse ca aport la capitalul social
371
A+D
371 = 456
456
A-C
4) Inregistrarea mf primite cu titlu gratuit
371
A + D 371 = 771 (venituri din subventii pr. even extraordinare)
771
P+C
5) Inregistrarea plusurilor constatate la inventariere
371
A+D
371 = 607
607
AC
6) Vanz mf catre clienti
411A + D
411 = %
707
P+C
4427
P+C
7) Vanzarea mf. in numerar
5311 =
%
707
4427
8) Scoaterea din gestiune a mf vandute

707
4427

86

371
AC
607 = 371
607
A+D
9) Inreg lipsurilor constatate la inventariere
371 = 607
10) Imputarea catre debitori diversi
461
A+D
461 = %
758
P+C
758 alte venituri din exploatare
4427
P+C
4427
11) Inreg pierderilor datorate calamitatilor naturale
371
AC
671 = 371
671
A+D
(ch. privind calamitatile)

Contabillitatea marfurilor in comertul en gros (cu ridicata)

Exemplu:
Se cumpara mf in val de 5.000.000, TVA 19%, unitatea practica un adaos com 30% si desface mf
en gros.
Sa se inregistreze:
1) Achizitionarea marfurilor de la furnizori pe baza de factura fiscala
% = 401
5.950.000
371
5.000.000
4426
950.000
2) Plata furnizorului prin contul de la banca
401 = 5121
5.950.000
3) Inreg adaosului comercial
371 = 378
1.500.000 (30% * 5.000.000)
4) Vanzarea marfurilor catre clienti pe baza de factura fiscala
411 = %
7.735.000
707
6.500.000
4427
1.235.000
Pret de vanzare en gros = Cost de achizitie + Adaos comercial = 5.000.000 + 1.500.000 =
6.500.000
1) Incasarea prin casa a contravalorii marfurilor vandute clientilor
5311 = 411
7.735.000
6) Descarcarea gestiunii de mf vandute si descarcarea ad. com
607 = 371
5.000.000
378 = 371
1.500.000

Contabilitatea marfurilor in comertul en detail (cu amanuntul)

Exemplu:
Se cumpara mf in val de 2.000.000, TVA 19 %, unitatea practica un ad com de 40%.
Sa se inregistreze:

87

1) Achizitionarea mf de la furnizor pe baza de factura fiscala

% = 401
2.380.000
371
2.000.000
4426
380.000
2) Plata furnizorului prin casa
401 = 5311
2.380.000
3) Inreg ad com si a TVA neexigibila
Ad com = 40 %* Cost de achizitie = 40 % * 2.000.000 = 800.000
TVA neexigibila = 19 % * Pret de vanzare cu amanuntul = 19 % * 2.800.000 = 532.000
Pret de vanzare cu amanuntul = Cost de achizitie + Ad. com = 2.000.000 + 800.000 =
2.800.000
371 = 378
800.000
371 = 4428
532.000
4) Inreg vanz mf catre clienti
411 = %
3.332.000
707
2.800.000
4427
532.000
5) Descarcarea gestiunii de mf vandute, descarcarea ad com si descarcarea TVA neexigibila
% = 371
3.332.000
607
2.000.000
378
800.000
4428
532.000

Tema
1) O unit com desface marfuri en gros si practica un ad com 20%. Unit achiz mf in valoare de
10.000.000, TVA 19% si vinde mf. in valoare de 5.000.000 lei Sa se inreg:
a) Achiz mf de la furniz pe baza de factura fiscala
% = 401
11.900.000
371
10.000.000
4426
1.900.000
b) Plata fz. prin casa
401 = 5311
11.900.000
c) Inreg ad com aferent marfurilor achizitionate
371 = 378
2.000.000 (ad. com = cost de achiz. * 20 % = 2.000.000)
d) Vanzarea marfurilor catre clienti
411 = %
7.140.000
707
6.000.000 (5.000.000 + 20% * 5.000.000)
4427
1.140.000

88

e) Incasarea prin banca a contraval. mf. vandute clientilor

5121 = 411
7.140.000
f) Descarcarea gestiunii de mf vandute si descarcarea ad com aferent mf. vandute
607 = 371
5.000.000
378 = 371
1.000.000
2) O unit com desface mf en detail si practica un ad com 30%. Unit achiz mf in valoare de
7.000.000, TVA 19% si vinde mf. in val. de 4.000.000 lei Sa se inreg:
a) Achiz mf de la furnizori pe baza de factura fiscala
% = 401
8.330.000
371
7.000.000
4426
1.330.000
b) Plata fz. prin contul de la banca
401 = 5121
8.330.000
c) Inreg ad com si a TVA neexigibila aferente mf. achizitionate
371 = 378
2.100.000
371 = 4428
1.729.000
d) Vanz mf catre clienti
411 = %
6.188.000
707
5.200.000 (4.000.000 + 30% * 4.000.000)
4427
988.000
e) Descarcarea gestiunii de marfurile vandute si descarcarea ad com si a TVA neexigibila
aferente mf. vandute
607 = 371
4.000.000
378 = 371
1.200.000
4428 = 371
988.000

Reduceri comerciale si financiare

Reducerile comerciale imbraca urmatoarele forme:
Rabatul - reprezinta o reducere exceptionala practicata asupra pretului de vanzare atunci
cand se constata defecte de calitate sau abateri de la standarde la bunurile care fac obiectul
tranzactiei.

89

 Remiza - reprezinta o reducere practicata in mod obisnuit asupra pretului de vanzare,

luandu-se in considerare volumul vanzarilor (ex. peste 100 de buc. se acorda o reducere de 7%
oricarui cumparator) sau calitatea clientului (se tine seama de pozitia preferentiala a unui
anumit cumparator in clientela intreprinderii).
Risturna este o reducere de pret calculata asupra ansamblului de operatii efectuate cu
acelasi tert, in timpul unei perioade determinate (ex. o societate acorda unui client de-al ei la sf.
semestrului I, tinand cont de tranzactiile avute in acasta perioada, o reducere in valoare de
5.000.000 lei). Acesta reducere se acorda pt. clienti fideli.
Reducerile comerciale nu se inregistreaza in contabilitate daca sunt acordate in momentul
facturarii. Astfel, se va inregistra in contabilitate doar valoarea neta de plata rezultata ca urmare a
aplicarii acestor reduceri.
In situatia in care reducerile comerciale se acorda ulterior, dupa ce a avut loc livrarea
marfurilor si expedierea facturii, acestea sunt inscrise in facturi de reducere sau in note de credit.
In aceste cazuri, reducerile trebuie contabilizate, deoarece modifica nivelul facturii initiale.
Reducerile financiare imbraca forma scontului de decontare care consta intr-o reducere
acordata clientilor care isi achita facturile inaintea termenului normal de exigibilitate.
Aceasta reducere se calculeaza prin aplicarea unei cote procentuale asupra valorii facturii la
pretul curent sau asupra valorii nete comerciale, in cazul in care s-au acordat si reduceri
comerciale.
Fie ca apar in factura initiala, fie ca fac obiectul unei facturi ulterioare de reducere, scontul
de decontare se inregistreaza in contabilitate astfel:
- sub forma de cheltuieli financiare in contabilitatea furnizorului (contul 667 ch. privind
sconturile acordate);
- sub forma de venituri financiare in contabilitatea clientului (contul 767 venituri din
sconturi obtinute).
In ceea ce priveste metodologia de calcul, reducerile se determina in cascada.
Exemplu
O societate cumpara bunuri in valoare de 23.000.000 lei, TVA 19%. Rabatul primit este
de 10%, remiza este de 1%, iar risturna este de 5%. Scontul de decontare este de 2%.
Care este totalul de plata?
Valoare bruta = 23.000.000
Rabat (10%) = 2.300.000
20.700.000Remiza (1%) =
207.000
20.493.000
Risturna (5%) = 1.024.650
Val. neta com = 19.468.350
Scontul (2%) = 389.367
Net de plata = 19.078.983 +
TVA (19%) = 3.625.007
Total de plata = 22.703.990
Inregistrari contabile
Cazul I reducerile sunt acordate in momentul facturarii

90

la furnizor
411 = %
22.703.990
707
19.078.983
4427
3.625.007

la client
% = 401
371
4426

22.703.990
19.078.983
3.625.007

Cazul II reducerile sunt acordate ulterior facturarii

la furnizor
411 = %
27.370.000
707
23.000.000
4427
4.370.000
658 = 419
667 = 419

3.531.650
389.367

(valoarea reducerilor comerciale)

( valoarea reducerilor finaciare)

658 alte ch. de exploatare

667 ch. privind sconturile acordate
419 clienti creditori
la client
% = 401
371
4426

27.370.000
23.000.000
4.370.000

409 = 758
409 = 767

3.531.650
389.367

(valoarea reducerilor comerciale)

(valoarea reducerii financiare)

758 alte venituri din exploatare

767 venituri din sconturi obtinute
409 furnizori debitori
GRUPA 38 - AMBALAJE
CONTUL 381 (A) - AMBALAJE
1. Cumpararea de ambalaje de la furnizori cu factura fiscala
381 A + D
% = 401
401 P + C
381
4426 A + D
4426
2. Vanzarea ambalajelor catre clienti
411 A + D
411 = %
708 P + C
708 (venituri din act. diverse)

91

4427 P + C
3. Descarcarea gestiunii pe ambalajele vandute
608 (chelt privind ambalajele) A + D
381 A C

4427
608 = 381

GRUPA 39 PROVIZIOANE PT. DEPRECIEREA STOCURILOR SI A PRODUCTIEI IN

CURS DE EXECUTIE
CONTUL 391 (P) PROVIZIOANE PT. DEPRECIEREA MATERIILOR PRIME
1. Constituirea sau majorarea provizionului pt deprecierea mat prime
391
P+C
6814 (chelt de exploatare privind proviz pt deprecierea activelor circulante) A+D
6814 = 391
2. Diminuarea sau anularea proviz pt deprecierea mat prime
391P D
391 = 7814
7814 (venit din proviz pt deprec activelor circulante)

CLASA IV - CONTURI DE TERTI

Cuprinde urmatoarele grupe:
40 - furnizori si conturi asimilate
41 - clienti si conturi asimilate
42 - personal si conturi asimilate
43 - asigurari sociale, protectia sociala si conturi asimilate
44 - bugetul statului, fonduri speciale si conturi asimilate
45 - grup si asociati
46 - debitori si creditori diversi
47 - conturi de regularizare si asimilate
48 - decontari in cadrul grupului
49 - provizioane pt deprecierea creantelor
GRUPA 40 FURNIZORI SI CONTURI ASIMILATE
CONTUL 401 FURNIZORI (P)
1. Aprovizionarea cu mat prime si mf de la furnizori, pe baza de factura
% = 401
301
371
4426
2. Plata furnizorilor

92

a) prin contul de la banca

401 = 5121
b) prin casa
401 = 5311

c) printr-un credit bancar

c1) pe termen lung
401 = 1621
c2) pe termen scurt
401 = 5191
d) prin acreditive
401 = 541
e) prin efecte de comert (cambia, biletul la ordin) 403 efecte de platit
401 P - D
401 = 403

403 P + C
CONTUL 403 EFECTE DE PLATIT (P)
1) Inregistrarea efectelor de comert acceptate ca plata a furnizorilor
401 = 403
2) Plata efectelor la scadenta (prin banca)
403 = 5121
CONTUL 404 FURNIZORI DE IMOBILIZARI (P)
1) Achizitionarea unor licente de la furnizori, pe baza de factura fiscala
% = 404
205
4426
2) Achizitionarea unui teren de la furnizori, pe baza de factura fiscala
% = 404
2111
4426
3) Plata furnizorilor prin banca
404 = 5121
CONTUL 408 FURNIZORI FACTURI NESOSITE (P)
1) Achizitionarea de marfuri de la furnizori fara factura fiscala
a) Intrarea marfurilor in gestiune pe baza avizului de insotire

93

% = 408
371
4428
b) Ulterior se intocmeste factura fiscala
408 = 401
4426 = 4428
2) Plata furnizorilor prin casa
401 = 5311
CONTUL 409 FURNIZORI DEBITORI (A)
1) Acordarea din casa a unor avansuri furnizorilor (furnizori debitori)
409 = 5311
2) Regularizarea avansurilor cu furnizorii la primirea bunurilor
401 = 409

GRUPA 41 CLIENTI SI CONTURI ASIMILATE

CONTUL 411 CLIENTI (A)
1) Vanzarea mf catre clienti pe baza de factura fiscala
411 = %
707
4427
2) Incasarea contravalorii marfurilor vandute clientilor
a) prin banca
5121 = 411
b) prin casa
5311 = 411
c) prin efecte de comert (413 efecte de primit de la clienti)
413 = 411
CONTUL 413 EFECTE DE PRIMIT DE LA CLIENTI (A)
1) Inregistrarea unor efecte de comert acceptate ca plata de catre clienti
413 = 411
2) Incasarea prin banca a efectelor de comert
5121 = 413
CONTUL 418 CLIENTI FACTURI DE INTOCMIT (A)
1) Vanzarea mf catre clienti fara factura fiscala
a) Vanzarea mf pe baza avizului de insotire
418 = %
707
4428

94

b) Ulterior se intocmeste factura

411 = 418
4428 = 4427
CONTUL 419 CLIENTI CREDITORI (P)
1) Inreg avansurilor primite de la clienti (clienti creditori)
a) prin banca
5121 = 419
b) prin casa
5311 = 419
2) Regularizarea avansurilor
419 = 411
GRUPA 42 PERSONAL SI CONTURI ASIMILATE
CONTUL 421 PERSONAL - SALARII DATORATE (P)
Inreg contabile:
1) Inreg fondului de salarii (totalitatea veniturilor brute realizate lunar de salariati)
641 (chelt cu salariile personalului) A + D
641 = 421
421 (personal - salarii datorate) P + C
2) Inreg retinerilor din salarii cnf statului de plata
421 = %
4372
4312
4314
444
3) Inreg sumelor neridicate de salariati in termen de trei zile
421 = 426 (drepturi de personal neridicate)
4) Plata salariilor din casa
421 = 5311
5) Plata salariilor din banca (virarea pe carduri)
421 = 5121
CONTUL 425- AVANSURI ACORDATE PERSONALULUI (A)
1) Inreg avansului salarial acordat din casa
425 = 5311
2) Retinerea avansului potrivit statului de salarii
421 = 425
GRUPA 43 ASIGURARI SOCIALE, PROTECTIA SOCIALA SI CONTURI ASIMILATE
In sfare acestor op se includ

95

1) Contributia unitatii la asigurarile sociale in cota de 22% pt conditii normale de munca,

27% pt conditii deosebite de munca, 32% pt. conditii speciale de munca, cota aplicata la
fondul de salarii (= totalitatea castigurilor brute salariale realizate lunar de catre salariati)
2) Contributia unitatii la fondul de somaj in cota de 3% aplicata la fondul de salarii
3) Contributia unitatii la asigurarile sociale de sanatate in cota de 7% aplicata la fondul de
salarii
4) Contributia unitatii la fondul de accidente de munca si boli profesionale in cota cuprinsa
intre 0,5% si 4% diferentiata in functie de TR (tarif de risc) aferent fiecarui tip de activitate,
potrivit CAEN, cota aplicat la fondul de salarii (vezi anexa)
5) Comision pt. detinerea si verificarea cartilor de munca la ITM, in procent de
0,75% pt detinerea si verificarea cartilor de munca la ITM
- 0,25% pt. verificarea cartilor de munca la ITM (pt un numar de salariati mai mare de 21)
6) Contributia personalului la fondul de somaj in cota de 1% aplicata la salariul de incadrare
(sal de baza)
7) Contributia personalului la asigurarile sociale de sanatate in cota de 6,5% aplicata la
totalul venit brut (salariul realizat)
8) Contributia personalului la asigurarile sociale in cota de 9,5% aplicata la totalul venit brut
Inreg contabile
1) Inreg contrib unitatii la asig soc
6451 = 4311
2) Inreg contrib unit la fondul de somaj
6452 = 4371
3) Inreg contrib unit la asig. soc. de sanatate
6453 = 4313
4) Inreg. contrib. unit. la fondul de accidente de munca si boli profesionale
6458 = 4315
5) Inreg. comision. de 0,75% sau 0,25%
635 = 447.1
6) Inreg contrib pers la fondul de somaj
421 = 4372
8) Inreg contrib pers la asig. soc. de sanatate
421 = 4314
9) Inreg contrib pers la asig soc
421 = 4312
Calculul salariilor

96

Sal de incadrare (de baza) + Sporuri = Total venit brut CAS (9,5%* venit brut) CASS
(6,5%*venit brut) Fond de somaj (1%*sal de incadrare) = Total venit net Deducere personala
lunara = Total venit impozabil (baza calcul pt impozit)
Impozit pe sal = total venit impozabil * 16%
Sal net = total venit impozabil impozit + deducere personala lunara
Deducerea personala lunara se calculeaza potrivit anexei, in functie de nr. persoanelor
aflate in intretinere. Prin persoana aflata in intretinere se intelege sotul/sotia, copiii sau alti
membrii de familie, rudele contribuabilului sau ale sotului/sotiei acestuia pana la gradul al doilea
inclusiv, ale carei venituri impozabile si neimpozabile nu depasesc 2.500.000 lei lunar.
Exemplu:
Un angajat are un sal de incadrare de 3.200.000, sporuri de 10%.
Sal de incadrare 3.200.000 +
Sporuri (10%) 320.000
Total venit brut 3.520.000 CAS (9,5%) 334.400
CASS (6,5%) 228.800
Fond somaj (1%) 32.000
Total venit net 2.924.800 Ded pers lunara 2.500.000
Total venit impozabil - 424.800
Impozit pe salariu =
16%* 424.800 = 67.968
Salariu net
= 424.800 67.968 + 2.500.000 = 2.856.832
Tema:
Un angajat are un salariu de incadrare de 4.500.000 lei, sporuri de 20% si are in ingrijire o sotie
si copil.
Sal de incadrare 4.500.000 +
Sporuri (10%) 900.000
Total venit brut 5.400.000 CAS (9,5%) 513.000
CASS (6,5%) 351.000
Fond somaj (1%) 45.000
Total venit net 4.491.000 Ded pers lunara 4.500.000
Total venit impozabil < 0
Impozit pe salariu =
0
Salariu net
= Total venit net = 4.491.000

97

GRUPA 44 BUGETUL STATULUI, FONDURI SPECIALE SI CONTURI ASIMILATE

In categoria operatiilor privind decontarile cu bugetul de stat sunt incluse op determinate
de impozitele si taxele datorate bugetului de stat.
CONTUL 441 (A/P) IMPOZITUL PE PROFIT
Legea care reglementeaza impozitul pe profit este Legea nr. 414/2002.
Observatie: Soldul creditor indica sumele datorate de unitate, iar soldul debitor indica sumele
varsate in plus.
Inregistrari contabile
1. Inreg impozitului pe profit datorat
691
A+D
691 = 441
441
P+C
2. Virarea impozitului pe profit la bugetul statului
441
PD
441 = 5121
5121
AC
3. Inregistrarea sumelor varsate in plus
441 A + D
441 = 758
758 P + C
CONTUL 442 TAXA PE VALOARE ADAUGATA
Legea care reglementeaza TVA este Legea 345/2002.
TVA se inreg in contabilitate cu ajutorul a 5 conturi:
CONTUL 4423 - TVA DE PLATA (P)
Ia nastere prin diferenta pozitiva dintre 4427 si 4426 (daca 4427 > 4426 => 4423). Se inchide
odata cu virarea la bugetul statului. Se utilizeaza la sf lunii in op de regularizare a TVA.
Regularizarea TVA reprezinta operatia de compensare a lui 4424 cu 4423, cu alte impozite si taxe
sau recuperarea ei.
1) Inregistrarea TVA de plata (ca diferenta intre 4427 si 4426)

98

4427
4426
4423

PD
AC
P+C

4427= %
4426
4423

1) Plata TVA prin banca (virarea)

4423 P D
4423 = 5121
5121 A - C
2) Compensarea lui 4424 cu 4423
4423 P D
4423 = 4424
4424 A C
CONTUL 4424 TVA DE RECUPERAT (A)
Ia nastere prin diferenta pozitiva dintre 4426 si 4427 (daca 4426 > 4427 => 4424). Se utilizeaza
la sf lunii in op de regularizare a TVA.
1) Inregistrarea TVA de recuperat
4426
4427
4424

AC
PD
A+D

% = 4426
4427
4424

3) Compensarea lui 4424 cu 4423

4424 A C
4423 = 4424
4423 P - D
4) Compensarea lui 4424 cu alte impozite si taxe
446 P D
446 = 4424
4424 A C
5) Recuperarea TVA de la bugetul statului
4424 A C
5121 = 4424
5121 A + D
CONTUL 4426 TVA DEDUCTIBILA (A)
Se utilizeaza la cumparare pe baza de factura fiscala. Se inchide la sf lunii prin conturile 4424
(TVA de recuperat) si 4427 ( TVA colectata).
Inreg contab:
1) Se cumpara mat prime de la furnizori, pe baza de factura fiscala
301
A+D
% = 401
401
P+C
301
4426
A+D
4426
2) Se cumpara un serviciu de energie electrica (se inregistreaza factura de la furnizorul de
energie electrica)
605
A+D
% = 401

99

401
P+C
605
(ch privind energia si apa)
4426
A+D
4426
3) Se inchide contul de TVA deductibila la sf. lunii
4426 A C
% = 4426
4427 P D
4427
4424 A + D
4424
CONTUL 4427 TVA COLECTATA (P)
Se utilizeaza la vanzare pe baza de factura fiscala. Se inchide la sf lunii prin conturile 4423
(TVA de plata) si 4426 (TVA deductibila).
Inreg contab:
3) Se vand clientilor marfuri pe baza de factura fiscala
411
A+D
411 = %
707
P+C
707
4427 P + C
4427
2) Se inregistreaza o imputatie catre debitori diversi
461
A+D
461 = %
758
P+C
758
4427
P+C
4427
3) Se inregistreaza un serviciu realizat unui client
411 A + D
411 = %
704 P + C
704
4427 P + C
4427
4) Se inchide contul de TVA colectata la sf. lunii
4427 P D
4427 = %
4426 A C
4426
4423 P + C
4423
CONTUL 4428 TVA NEEXIGIBILA (A/P)
Se utilizeaza la cumparare fara factura fiscala, la vanzare fara factura fiscala, in comertul cu
amanuntul.
1) Se achizitioneaza materii prime de la furnizori fara factura fiscala
a) Intrarea materiilor prime pe baza avizului de insotire
301
A+D
% = 408 (furnizori - facturi nesosite)
408
A+C
301
4428 A + D
4428
a) Ulterior se intocmeste factura
408
PD
408 = 401
4428 A C
4426 = 4428
401
P+C
4426 A + D
2) Se vand produse finite clientilor fara factura fiscala
a) Livrarea prod finite pe baza avizului de insotire
418
A+D
418 = %
(clienti facturi de intocmit)

100

701
P+C
701 ( venit din vanz prod finite)
4428 P + C
4428
b) Ulterior se intocmeste factura fiscala
418
AC
411 = 418
4428 P D 4428 = 4427
411
A+D
4427 P + C
3) In comertul cu amanuntul
a) Inregistrarea TVA neexigibila aferenta marfurilor achizitionate
371 = 4428
b) Descarcarea TVA neexigibila aferenta marfurilor vandute
4428 = 371
CONTUL 444 IMPOZITUL PE SALARII (P)
Este reglementat de Ordonanta nr. 7/2001 privind impozitul pe venit.
1. Inreg impozitului pe salarii
421
PD
421 = 444
444
P+C
2. Plata impozitului pe salarii
444
PD
5121 A - C

444 = 5121

CONTUL 446 ALTE IMPOZITE, TAXE SI VARSAMINTE ASIMILATE (impozitul pe

dividende, pe cladiri, pe terenuri, pe mijl. de transport) - (P)
1) Inregistrarea dividendelor datorate din prof realizat
a) in ex curent
129
A+D
129 = 457 (dividende de plata)
457
P+C
b) in anii precedenti
117
PD
457
P+C
2) Plata dividendelor datorate
457
PD
5311 A C

117 = 457

457 = 5311

3) Inregistrarea impozitului pe dividende

457
PD
457 = 446
446
P+C
4) Inreg impoz pe cladiri/ terenuri/mijl. de transport
635 = 446

101

5) Plata impozitului
446 = 5121

GRUPA 45 GRUP SI ASOCIATI

CONTUL 455 SUME DATORATE ASOCIATILOR (P)
1) Inreg sumelor primite de la asociati prin care crediteaza societatea
5311 = 455
2) Restituirea sumelor
455 = 5311
CONTUL 456 DECONTARI CU ASOCIATII PRIVIND CAPITALUL (A)
1) Subscrierea capitalului social
456 A + D
456 = 1011
1011 P + C
2) Inregistrarea aportului in numerar adus la capitalul social
456 A C
5121 = 456
5121 A + D
3) Inregistrarea unei constructii adusa ca aport la capitalul social
456 A C
212 = 456
212 A + D
4) Inregistrarea primei de emisiune
456 A + D
456 = %
1011 P + C
1041
1041 P + C
1011
GRUPA 46 DEBITORI SI CREDITORI DIVERSI
CONTUL 461 DEBITORI DIVERSI (A)
1) Vanzarea valorilor mobiliare (actiuni proprii)
461
A+D
461 = 502 (actiuni proprii)
502
A-C
2) Inregistrarea subscrierii imprumutului din emisiunea de obligatiuni

102

461
A+D
461 = 161 (imprumuturi din emisiunea de obligatiuni)
161
P+C
3) Inregistrarea unei imputatii
461
A+D
461 = %
758
P+C
758 (alte venituri din exploatare)
4427 P + C
4427
4) Vanzarea unui teren
461 A + D
461 = %
7583 P + C
7583
4427 P + C
4427
5) Inregistrarea unor penalitati datorate de terti
461 A + D
461 = 758
758 P + C
6)Incasarea prin banca de la debitori diversi
5121 = 461
CONTUL 462 CREDITORI DIVERSI (P)
1) Inregistrarea datoriilor create prin achizitionarea valorilor mobiliare (actiuni)
503 A + D
503 = 462
462 P + C
2) Plata datoriilor prin banca
5121 A C
462 = 5121
462 P - D
3) Inregistrarea datoriilor catre terti reprezentand penalitati
658 A + D
658 = 462
462 P + C
GRUPA 47 CONTURI DE REGULARIZARE SI ASIMILATE
CONTUL 471 CHELTUIELI INREGISTRATE IN AVANS (chirii, abonamente, dobanzi) (A)
1) Inregistrarea cheltuielilor cu chiria anticipat pentru urm. luni
471
A+D
% = 401
401
P+C
471
4426
A+D
4426
2) Transferarea ch. in avans la ch. curente
612 A + D
612 = 471
471 A - C
CONTUL 472 VENITURI INREGISTRATE IN AVANS (P)
1) Inregistrarea veniturilor in avans aferente unor chirii
5121 A + D
411 = %

103

472
P+C
472
4427 P + C
4427
2) Transferarea veniturilor in avans la venituri curente
472
PD
472 = 706
704
P+C
GRUPA 48 DECONTARI IN CADRUL UNITATII
CONTUL 481 DECONTARI INTRE UNITATE SI SUBUNITATI (A/P)
Observatie: Soldul debitor indica sumele de incasat, iar soldul creditor indica sumele datorate.
1) Inreg materialelor consumabile livrate subunitatii
a) in contabilitatea unitatii
302
AC
481 = 302
481
A+D
b) in contabilitatea subunitatii
302
A+D
302 = 481
481
P+C

2) Inreg sumelor virate unitatii

a) in contabilitatea unitatii
5121 A + D
5121 = 481
481 A - C
b) in contabilitatea subunitatii
481 P D
5121 A C
481 = 5121
3) Primirea materialelor consumabile de la subunit
a) in contab unit
302
A+D
302 = 481
481
P+C
b) in contab subunit
302
AC
481 = 302
481
A+D
GRUPA 49 PROVIZIOANE PT. DEPRECIEREA CREANTELOR
CONTUL 491 PROVIZIOANE PT. DEPRECIEREA CREANTELOR CLIENTI (P)
1) Constituirea sau majorarea provizionului
491
P+C
681 = 491 (ch de exploat privind amortizarile si provizioanele)
681
A+D
2) Anularea sau diminuarea provizionului

104

491
781

PD
P+C

491 = 781 (venituri din provizioane privind activitatea de expl)

CLASA V CONTURI DE TREZORERIE

Cuprinde urmatoarele grupe:
50
Investitii financiare pe termen scurt
51
Conturi la banci
53
Casa
54
Acreditive
58
Viramente interne
59
Provizioane pt deprecierea conturilor de trezorerie

GRUPA 50 INVESTITII FINANCIARE PE TERMEN SCURT

CONTUL 502 (A) ACTIUNI PROPRII
Tine evidenta actiunilor proprii rascumparate de catre societate.
1) Rascumpararea actiunilor proprii cu plata:
a) in numerar 502 A + D
502 = 5311
5311 A - C
b) prin banca 502 A + D
502 = 5121
5121 A - C
c) prin varsaminte (cu plata ulterior) 502 A + D
502 = 509
509 P + C (varsaminte de efectuat pt. titluri de
plasament)
2) Achitarea ulterioara a actiunilor rascumparate 509 P D
509 = 5121
5121 A C
3) Anularea actiunilor proprii
a) In cazul in care val nominala = pretul de rascumparare
502 A C
1012 = 502
1012 P D
b) Val nominala < pretul de rascumparare => o cheltuiala
502 A C
% = 502
1012 P D
1012
664 A + D (ch privind investitiile fin cedate)
664
c) Val nominala > pretul de rascumparare => un venit

105

502 A C
1012 P D
764 P + C (venituri din investitii fin cedate)

1012 = %
502
764

CONTUL 503 (A) ACTIUNI

Tine evidenta actiunilor cumparate, in vederea obtinerii de venituri fin intr-un termen scurt.
1) Achizitionarea de actiuni cu plata:
a) in numerar 503 A + D
503 = 5311
5311 A C
b) prin banca 503 A + D
503 = 5121
5121 A C
c) cu plata ulterior
503 A + D
503 = 509
509 P + C (varsaminte de efectuat pt titluri de plasament)
2) Revanzarea actiunilor la un pret mai mic decat cel de cumparare => o cheltuiala
503 A C
% = 503
5311 A + D 5311
664 A + D
664 (ch privind investitiile fin cedate)
3) Revanzarea actiunilor la un pret mai mare decat cel de cumparare => un venit
503 A C
5311 = %
5311 A + D
503
764 P + C
764 (venituri din investitii fin cedate)
CONTUL 505 (A) OBLIGATIUNI EMISE SI RASCUMPARATE
Tine evidenta obligatiunilor emise si rascumparate de catre societate.
1) Rascumpararea obligatiunilor emise cu plata in numerar
505 A + D
505 = 5311
5311 A C
2) Anularea obligatiunilor emise si rascumparate (diminuarea imprumutului din emisiuni de
obligatiuni)
505 A C
161 = 505
161 P D
CONTUL 506 (A) OBLIGATIUNI
Tine evidenta obligatiunilor cumparate de societate.
1) Cumpararea obligatiunilor cu plata:
a) in numerar
506 = 5311
b) prin banca
506 = 5121
c) ulterior
506 = 509 (varsaminte de efectuat pt. titluri de plasament)
2) Plata varsamintelor

509 = 5121

3) Vanzarea obligatiunilor la un pret mai mic decat cel de cumparare => o cheltuiala
506 A C
% = 506
5311 A + D
5311
664 A + D
664

106

4) Vanzarea obligatiunilor la un pret mai mare decat cel de cumparare => un venit
506 A C
5311 = %
5311 A + D
506
764 P + C
764

GRUPA 51 CONTURI LA BANCI

CONTUL 511 (A) VALORI DE INCASAT
1) Inreg unui CEC de incasat primit de la un client
5112 A + D
5112 = 411 (CEC-uri de incasat)
411
A-C
2) Incasarea CEC - ului prin banca
5112 A C
5121 = 5112
5121 A + D
3) Inreg. unui efect de comert primit de la un client
5113 A + D (efecte de incasat)
413
A - C (efecte de primit de la clienti)
5113 = 413
4) Incasarea efectului de comert prin banca
5121 A + D
5121 = 5113
5113 A C
CONTUL 5121 (A) CONTURI LA BANCI IN LEI
1) Plata unui furnizor
5121 A C
401 = 5121
401
P-D
2) Plata salariatilor
421
PD
421 = 5121 (personal - salarii datorate)
5121 A - C
3) Plata impozitului pe salarii
444
PD
444 = 5121
5121 A - C
4) Plata impozitului pe profit
441
PD
441 = 5121 (impozit pe profit)
5121 A - C
5) Virarea TVA de plata la bugetul statului
4423 P D
4423 = 5121
5121 A - C
6) Incasarea de la clienti
5121 A + D
5121 = 411
411
A-C
7) Obtinerea unui credit bancar
a) credit pe termen lung
5121 A + D
5121 = 1621
1621 P + C

107

b) credit pe termen scurt

5121 A + D
5191 P + C

5121 = 5191

CONTUL 5124 (A) CONTURI LA BANCI IN VALUTA

1) Incasarea de la clienti externi (la acelasi curs valutar)
5124 A + D
5124 = 411
411 A C
2) Incasarea de la un client extern cand cursul valutei din ziua incasarii este mai mare decat cel
din ziua inregistrarii creantei => un castig
411 A C
5124 = %
5124 A + D
411
765 P + C
765 (venituri din diferente de curs valutar)
3) Incasarea de la un client extern cand cursul valutei din ziua incasarii este mai mic decat cel din
ziua inregistrarii creantei => o pierdere
411 A C
% = 411
5124 A + D
5124
665 A + D
665 (ch din diferente de curs valutar)
4) Plata unui furnizor (la acelasi curs valutar)
401 P D
401 = 5124
5124 A C
5) Plata unui furnizor cand cursul valutei a crescut => o cheltuiala
401 P D
% = 5124
5124 A C
401
665 A + D
665
6) Plata unui furnizor cand cursul valutei a scazut => un venit
401 P D
401 = %
5124 A C
5124
765 P + C
765
CONTUL 5186 (P) DOBANZI DE PLATIT
1) Evidentierea dobanzii de platit
5186 P + C
666 = 5186
666
A + D (ch privind dobanzile)
2) Plata dobanzii datorate
5186 P D
5186 = 5121
5121 A C
CONTUL 5187 (A) DOBANZI DE INCASAT
1) Evidentierea dobanzii de incasat
5187 A + D
766
P+C

108

5187 = 766
(venituri din dobanzi)

2) Incasarea dobanzii 5121

A+D
5187

5121 = 5187
AC

CONTUL 5191 (P) CREDITE BANCARE PE TERMEN SCURT

1) Evidentierea creditului bancar primit
5121 A + D
5121 = 5191
5191 P + C
2) Evidentierea dobanzii aferenta creditului bancar pe termen scurt
5198 P + C
666 = 5198 (dobanzi aferente cbts)
666
A+D
3) Rambursarea cbts si plata dobanzii
5121
AC
% = 5121
5191
PD
5191
(cbts)
5198
PD
5198
(dobanzi aferente cbts)
GRUPA 53 CASA
CONTUL 5311 (A) CASA IN LEI
1) Evidentierea incasarii in numerar
a) de la clienti 5311 A + D
5311 = 411

411
AC
b) vanzarea de mf in numerar
5311 = %
707
4427
2) Evidentierea platii in numerar
a) plata unui furnizor 401 = 5311
b) plata salariilor
421 = 5311
c) cumpararea de marfuri cu numerar % = 5311
371
4426
GRUPA 54 ACREDITIVE
CONTUL 541 (A) ACREDITIVE
1) Deschiderea unui acreditiv la banca
a) acreditiv in lei
5411 A + D
5411 = 581
581
A-C
b) acreditiv in valuta 5412 A + D
5412 = 581
581
A-C
2) Plata unui furnizor
a) din acreditivul in lei
401
PD
401 = 5411
5411 A - C
b) din acreditivul in valuta
401 = 5412
2) Anularea acreditivului deschis

109

a) anularea acreditivului in lei

581 = 5411
b) anularea acreditivului in valuta
581 = 5412
CONTUL 542 (A) AVANSURI DE TREZORERIE
Reprezinta sumele acordate unor salariati in vederea efectuarii unor deplasari, pt achiz de mat
prime sau mf, pt plata unor furnizori.
1) Acordarea din casa a unui avans de trezorerie unui salariat, pt. plecarea intr-o delegatie
542
A + D 542 = 5311
5311 A - C
2) Inregistrarea justificarii avansului acordat
a) 542
AC
% = 542
624
A+D
624
(ch cu transportul de bunuri si persoane)
625
A+D
625
(ch cu deplasari, detasari si transferari)
b) %
= 542
4426
371
4426
c) 401 = 542
GRUPA 58 VIRAMENTE INTERNE
CONTUL 581 (A) VIRAMENTE INTERNE
Operatiile cu viramente interne sunt operatiile de transfer de disponibilitati banesti din casa in
contul de la banca sau din contul de la banca in casa, precum si intre 2 conturi de la 2 banci.
1) Depunerea unei sume din casa in banca
a)
581 = 5311
b)
5121 = 581
2) Transferarea de disponibilitati banesti intre 2 conturi de la 2 banci.
a)
581 = 5121.01
b)
5121.02 = 581
3) Depunerea unei sume din banca in casa
a) 581 = 5121
b) 5311 = 581
GRUPA 59 PROVIZIOANE PT. DEPRECIEREA CONTURILOR DE TREZORERIE
CONTUL 592 (P) PROVIZIOANE PT. DEPRECIEREA ACTIUNILOR PROPRII
1) Constituirea sau majorarea provizionului
592
P+C
6863 = 592
6863
A+D
(ch fin privind provizioane pt deprecierea imobilizarilor fin)
2) Anularea sau diminuarea provizionului
592
PD
592 = 7863
7863
P+C
(venituri din provizioane pt deprecierea imobilizarilor fin)

110

CLASA VI CONTURI DE CHELTUIELI

Cuprinde urmatoarele grupe:
60
Ch privind stocurile
61
Ch cu lucrarile si serviciile executate de terti
62
Ch cu alte servicii executate de terti
63
Ch cu impozitele, taxele si varsaminte asimilate
64
Ch cu personalul
65
Alte ch de exploatare
66
Ch financiare
67
Ch extraordinare
68
Ch cu amortizarile si provizioanele
69
Ch cu impozitul pe profit
Toate conturile de ch sunt conturi de activ si ele tb sa aiba in mod obligatoriu soldul final
egal cu zero. Pt. aceasta, ele se inchid la sf. lunii prin intermediul contului 121 (profit si
pierdere).
121 = %
601
.
698

CLASA VII CONTURI DE VENITURI

Cuprinde urmatoarele grupe:
70
Cifra de afaceri
71
Variatia stocurilor
72
Venituri din productia de imobilizari
74
Venituri din subventii de exploatare
75
Alte venituri din exploatare
76
Venituri financiare
77
Venituri extraordinare
78
Venituri din provizioane
Toate conturile de venituri sunt conturi de pasiv, exceptie contul 711 (variatia stocurilor)
care este un cont bifunctional si ele tb sa aiba in mod obligatoriu soldul final egal cu zero. Pt
aceasta ele se inchid la sf lunii prin intermediul contului 121 (profit si pierdere).
% = 121
121 = 711
701
711

111

.
786

711 = 121

CLASA VIII CONTURI SPECIALE

Cuprinde urmatoarele grupe:
80
Conturi in afara bilantului
89
Bilant
GRUPA 80 CONTURI IN AFARA BILANTULUI
Observatie: Inregistrarea operatiilor contabile din aceasta grupa se face in partida simpla,
neexistand conturi corespondente.
1) Inregistrarea angajamentelor sociale acordate (giruri, cautiuni, garantii)
8011 = --(8011 giruri si garantii acordate)
2) Incetarea angajamentelor acordate
--- = 8011
3) Inregistrarea angajamentelor sociale primite
8021 = ---(8021 giruri si garantii primite)
4) Incetarea angajamentelor sociale primite
---- = 8021
5) Primirea cu chirie a mijloacelor fixe pe baza contractului de inchiriere sau a procesului verbal
8031 = --(8031 imobilizari corporale luate cu chirie)
6) Restituirea mijl fixe la expirarea contractului de inchiriere
--- = 8031
7) Primirea spre pastrare sau custodie a unor val mat conform contractului de primire-predare
8033 = --(valori materiale primite in pastrare sau custodie)
8) Restituirea valorilor materiale la expirarea contractului
--- = 8033

CLASA IX CONTURI DE GESTIUNE

Cuprinde urmatoarele grupe:
90
Decontari interne
92
Conturi de calculatie
93
Costul productiei

112